357/31.05.2017 Hotărîre cu privire la aprobarea Strategiei de reformare a Trupelor de Carabinieri pentru anii 2017-2020 şi a Planului de acţiuni privind implementarea acesteia

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Strategiei de reformare

a Trupelor de Carabinieri pentru anii 2017-2020

şi a Planului de acţiuni privind implementarea acesteia

nr. 357  din  31.05.2017

 (în vigoare 09.06.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 181-189 art. 474 din 09.06.2017

* * *

În temeiul prevederilor articolului 12 punctul 8) din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.131-133, art.1018), cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în vederea implementării Hotărîrii Guvernului nr.890 din 20 iulie 2016 “Cu privire la aprobarea Planului de acţiuni al Guvernului pentru anii 2016-2018” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.217-229, art.966), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1) Strategia de reformare a Trupelor de Carabinieri pentru anii 2017-2020, conform anexei nr.1;

2) Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei de reformare a Trupelor de Carabinieri pentru anii 2017-2020, conform anexei nr.2.

2. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale responsabile vor prezenta Ministerului Afacerilor Interne semestrial, pînă la data de 15 a lunii următoare semestrului de raport, informaţia privind acţiunile întreprinse în vederea implementării Planului de acţiuni nominalizat.

3. Finanţarea acţiunilor prevăzute în Planul de acţiuni se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în aceste scopuri în bugetele autorităţilor publice implicate, precum şi din alte surse, conform legislaţiei în vigoare. Costurile estimative ale acţiunilor vor fi ajustate pe perioada implementării Planului, ţinînd cont de volumele alocaţiilor disponibile în bugetul de stat.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Afacerilor Interne care, anual, pînă la 1 februarie, va prezenta Guvernului raportul de monitorizare privind realizarea Planului de acţiuni nominalizat.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

nr.357 din 31 mai 2017

STRATEGIA DE REFORMARE

 A TRUPELOR DE CARABINIERI PENTRU ANII 2017-2020

I. DESCRIEREA SITUAŢIEI

1.1. Context

1. Procesul amplu de reformare a Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate şi desconcentrate ale acestuia, demarat în contextul aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova, urmăreşte scopul constituirii unui sistem de ordine şi securitate publică integrat, interoperabil şi compatibil, capabil să asigure servicii publice de calitate pentru protecţia persoanei, siguranţa societăţii şi statului, precum şi creşterea nivelului de încredere a populaţiei în organele de drept.

1) În acest sens, Concepţia de reformare a Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate şi desconcentrate ale acestuia, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1109 din 6 decembrie 2010, reprezintă documentul de politici publice de bază care a identificat principalele probleme ale sistemului de ordine şi securitate publică, inclusiv în cadrul Trupelor de Carabinieri, a stabilit obiectivele procesului de reformă, precum şi actele normative ce urmau a fi modificate.

2) Potrivit documentului, “Analiza aprofundată a situaţiei a permis să se constate următoarele:

a) legislaţia care reglementează activitatea […] carabinierilor este depăşită moral şi nu mai corespunde cerinţelor timpului. […] Legea cu privire la trupele de carabinieri (trupele interne) ale Ministerului Afacerilor Interne, în forma actuală, nu corespunde rigorilor şi obiectivelor care stau în faţa acestei structuri. Din aceste considerente se impune necesitatea elaborării şi adoptării, în regim de urgenţă, a unor acte legislative care să reglementeze, pe bază de principii moderne şi democratice, activitatea structurilor de menţinere a ordinii publice şi de luptă cu criminalitatea;

b) metodele de relaţionare cu populaţia ale […] carabinierilor […] sînt, de asemenea, învechite, generînd necesitatea atît a revizuirii formelor de colaborare cu societatea civilă, cît şi a modificării criteriilor de evaluare a activităţii subdiviziunilor MAI…”.

3) O parte din obiectivele şi măsurile stabilite în cadrul acestei Concepţii de reformă au fost deja realizate. Astfel, prin Legea nr.283 din 28 decembrie 2011 a fost creată Poliţia de Frontieră prin reorganizarea Serviciului Grăniceri, iar în 2013, ca urmare a adoptării Legii nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, a fost efectuată reforma Poliţiei şi au fost delimitate funcţiile subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne potrivit specializării lor, cu identificarea şi stabilirea clară a competenţelor acestora.

2. Necesitatea reformării sistemului de ordine şi securitate publică şi, implicit, a Trupelor de Carabinieri, este stipulată şi în Strategia securităţii naţionale a Republicii Moldova, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.153 din 15 iulie 2011 care prevede la capitolul 5 “Sectorul de securitate naţională şi reforma lui” următoarele:

1) reformarea Trupelor de Carabinieri în forţe capabile să execute misiuni pe timp de pace şi în situaţii de criză;

2) revizuirea structurilor operaţionale din componenţa unităţilor militare existente în timp de pace pentru alocarea eficientă a resurselor financiare, menţinerea sistemului de serviciu militar mixt, cu majorarea treptată a ponderii serviciului militar prin contract;

3) examinarea şi adaptarea, bazate pe rezultatele analizei strategice a apărării, a actualului sistem de mobilizare a Trupelor de Carabinieri în vederea corespunderii structurii aprobate şi resurselor disponibile;

4) adaptarea la cerinţele actuale a sistemului de pregătire iniţială şi de perfecţionare profesională a corpului de subofiţeri al Trupelor de Carabinieri;

5) revizuirea componenţei forţelor destinate să participe la acţiuni în situaţii de criză şi în situaţii excepţionale, la acţiuni antiextremiste (antiteroriste);

6) perfecţionarea subunităţilor Trupelor de Carabinieri prin asigurarea de luptă şi logistică;

7) preluarea de către Carabinieri a atribuţiilor de asigurare şi restabilire a ordinii publice pe întreg teritoriul ţării.

Cu toate aceste acte normative, nu a fost realizată complet implementarea reformei sistemului de ordine şi securitate publică, care se caracterizează prin absenţa concepţiei unitare asupra domeniului, incoerenţa şi neuniformitatea cadrului de reglementare, deficitul de capacitate organizatorică şi funcţională, toate acestea fiind agravate de resursele insuficiente alocate.

3. La nivel naţional, structurile principale de ordine şi securitate publică sînt Poliţia şi Carabinierii. În activitatea acestora se manifestă paralelisme, suprapuneri şi dublări de competenţe, ceea ce face dificilă organizarea şi desfăşurarea misiunilor, stabilirea precisă a responsabilităţilor, cooperarea şi alocarea resurselor. Din aceste motive este periclitată dezvoltarea în ansamblu a sistemului de ordine şi securitate publică, precum şi primirea diferitelor forme de sprijin internaţional.

4. Este vizibilă relativa ruptură dintre instituţiile de ordine şi securitate publică şi populaţie atît în contextele de criză, proteste, evenimente publice de amploare, cît şi în situaţiile curente, precum şi scăderea reputaţiei instituţiilor de ordine şi securitate publică, generată îndeosebi de percepţia publică potrivit căreia acestea au rol predominant represiv.

5. În perioada ultimilor ani, concepţia statală privind locul şi rolul Trupelor de Carabinieri în sistemul de ordine şi securitate publică s-a schimbat radical.

1) De la “…preluarea integrală de la organele poliţiei a funcţiilor de menţinere şi restabilire a ordinii publice” (Strategia securităţii naţionale a Republicii Moldova, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.153 din 15 iulie 2011), către “… reorganizarea trupelor de carabinieri şi integrarea lor în cadrul Poliţiei” (Legea nr.320 din 27 decembrie 2012). Chiar şi în aceste condiţii, nu au fost aplicate măsurile preconizate şi, ca urmare, nici pînă acum nu a demarat efectiv reforma instituţiei.

2) Din acest motiv, capacitatea Carabinierilor de a îndeplini misiuni de ordine şi securitate publică este redusă, îndeosebi în plan teritorial. Cauzele rezidă în competenţele insuficient delimitate, legislaţia depăşită (Legea nr.806-XII din 12 decembrie 1991 cu privire la trupele de carabinieri (trupele interne) ale Ministerului Afacerilor Interne), absenţa competenţelor poliţieneşti, menţinerea modelului actual de îndeplinire a misiunilor, a sistemului de completare a efectivelor cu militari în termen. De asemenea, întîrzierea acţiunilor de profesionalizare, pregătirea poliţienească deficitară, dotarea inadecvată şi insuficientă indică indubitabil spre necesitatea reformării Carabinierilor.

3) Legea nr.806-XII din 12 decembrie 1991 prevede că Trupele de Carabinieri “sînt destinate să asigure, împreună cu poliţia sau independent, ordinea publică”. Printre sarcinile principale ale Trupelor de Carabinieri sînt menţionate: “veghează permanent, potrivit legii, împreună cu poliţia, la asigurarea măsurilor pentru menţinerea ordinii de drept”. De asemenea, Carabinierii sprijină organele de poliţie sau activează independent în menţinerea ordinii publice şi în combaterea criminalităţii, participă la menţinerea ordinii publice în timpul acţiunilor social-politice cu caracter de masă, sportive şi de altă natură, colaborează cu organele de poliţie la curmarea încălcărilor ordinii publice, dacă acestea au un caracter de masă, asigură paza şi apărarea unor obiecte de stat de importanţă deosebită şi a transporturilor speciale. De fapt, aceleaşi sarcini sînt atribuite Poliţiei prin Legea nr.320 din 27 decembrie 2012.

4) Din prevederile existente rezultă faptul că nu au fost delimitate precis atribuţiile în domeniul ordinii şi securităţii publice între Poliţie şi Carabinieri şi nu există nici prevederi de complementaritate şi interoperabilitate în acest sens. Terminologia utilizată şi modul de proiectare a normelor juridice sînt diferite, aşa încît nu permit stabilirea îndatoririlor precise în domeniu ale fiecărei structuri. Pe baza dispoziţiilor legale în vigoare nu pot fi determinate exact limitele competenţelor, modul în care acestea sînt exercitate, cînd încep şi cînd încetează atribuţiile, cine le îndeplineşte şi în ce condiţii. Ca urmare, apar deficienţe de stabilire a răspunderii pentru misiuni, privind participarea la menţinerea, asigurarea şi restabilirea ordinii şi securităţii publice, forţele şi mijloacele ce trebuie utilizate, precum şi cooperarea. Problemele sînt şi mai evidente în situaţia crizelor de ordine publică.

5) Una dintre vulnerabilităţile esenţiale ale sistemului de ordine şi securitate publică, constatată şi de către experţii Uniunii Europene în cadrul desfăşurării analizei funcţionale a Ministerului Afacerilor Interne în anul 2015, o reprezintă faptul că structurile de ordine şi securitate publică sînt neuniforme şi neproporţionale din punct de vedere organizatoric, al efectivelor şi dotărilor.

6) Totodată, cadrul normativ învechit după care funcţionează Departamentul Trupelor de Carabinieri nu corespunde exigenţelor actuale privind locul şi rolul acestora într-un sistem dual de asigurare a ordinii publice, producînd deficite de capacitate pe acest segment şi diminuînd implicit nivelul de siguranţă al comunităţii.

7) Din aceste considerente, se impune reformarea Trupelor de Carabinieri, revizuirea legislaţiei privind statutul şi competenţele Carabinierilor, trecîndu-se progresiv la profesionalizarea personalului din această instituţie şi îndeplinirea serviciului pe bază de contract.

8) Procesul de reformare a Trupelor de Carabinieri nu va afecta capacitatea de apărare naţională, aceştia continuînd să exercite competenţele specifice în cadrul sistemului naţional de apărare, în conformitate cu prevederile cadrului legislativ-normativ în vigoare ce reglementează acest domeniu. Instituţia va face parte din sistemul naţional de apărare, fiind constituită pe principii militare, iar activitatea acesteia va fi guvernată de legislaţia specială, precum şi de legislaţia ce reglementează activitatea Forţelor Armate.

9) În acest sens, Concepţia de reformare a Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate şi desconcentrate ale acestuia, Strategia securităţii naţionale a Republicii Moldova, Strategia naţională de ordine şi securitate publică 2017-2020, precum şi Strategia de dezvoltare a Poliţiei pentru anii 2016-2020 reflectă cu exactitate situaţia la capitolul funcţionalităţii sistemului de ordine şi securitate publică în Republica Moldova şi necesitatea reformării acestuia, unul dintre elementele-cheie fiind reformarea Trupelor de Carabinieri.

1.2. Geneza cadrului juridic

6. La 12 decembrie 1991 Parlamentul a adoptat Legea nr.806-XII cu privire la trupele de carabinieri (trupele interne) ale Ministerului Afacerilor Interne, în care au fost stipulate normele juridice de reglementare a activităţii Carabinierilor.

1) Conform prevederilor actului legislativ, Trupele de Carabinieri (trupele interne) sînt destinate să asigure, împreună cu poliţia sau independent, ordinea publică, apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, avutului proprietarului, precum şi prevenirea faptelor de încălcare a legii.

2) Trupele de Carabinieri sînt o componentă a Forţelor Armate şi participă la acţiunile de apărare a ţării, în condiţiile legii.

3) Trupele de Carabinieri fac parte din structura organizatorică a Ministerului Afacerilor Interne, fiind constituite într-un Departament şi exercitîndu-şi atribuţiile sub autoritatea şi controlul acestuia pe întreg teritoriul republicii.

4) Ministerul Afacerilor Interne poartă întreaga răspundere pentru conducerea Trupelor de Carabinieri, pentru organizarea executării misiunilor, pregătirea efectivului, pentru respectarea disciplinei militare şi ordinii interioare, pentru asigurarea materială, tehnică, financiară şi medicală a unităţilor.

7. Activitatea Carabinierilor mai este reglementată de:

1) Legea nr.162-XVI din 22 iulie 2005 cu privire la statutul militarilor;

2) Legea nr.1245-XV din 18 iulie 2002 cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei;

3) Legea nr.52-XVI din 2 martie 2007 cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare;

4) Legea nr.1244-XV din 18 iulie 2002 cu privire la rezerva Forţelor Armate;

5) Legea nr.1192-XV din 4 iulie 2002 privind pregătirea de mobilizare şi mobilizarea;

6) Legea nr.212-XV din 24 iunie 2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război;

7) Hotărîrea Guvernului nr.941 din 17 august 2006 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forţele Armate”;

8) Hotărîrea Guvernului nr.864 din 17 august 2005 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la încorporarea cetăţenilor în serviciul militar în termen sau în cel cu termen redus”;

9) Hotărîrea Guvernului nr.104 din 6 februarie 2008 “Cu privire la asigurarea cu echipament a militarilor Forţelor Armate pe timp de pace”;

10) Legea nr.218 din 19 octombrie 2012 privind modul de aplicare a forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armelor de foc;

11) Hotărîrea Guvernului nr.778 din 27 noiembrie 2009 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia”;

12) Hotărîrea Guvernului nr.650 din 12 iunie 2006 “Privind salarizarea militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă angajaţi în serviciul organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice”.

8. În contextul Legii nr.806-XII din 12 decembrie 1991, au fost elaborate şi aprobate regulamentele de organizare şi funcţionare ale subdiviziunilor Trupelor de Carabinieri.

1.3. Politici publice de dezvoltare

9. Procesul de reformare a Trupelor de Carabinieri are la bază documentele strategice de nivel naţional ce includ:

1) Concepţia de reformare a Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate şi desconcentrate ale acestuia, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1109 din 6 decembrie 2010 (obiectivul V – Reformarea trupelor de carabinieri);

2) Strategia securităţii naţionale a Republicii Moldova (pct. 5 litera e) – Reformarea trupelor de carabinieri);

3) Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova pentru anii 2016-2018 (pct. 17 – Profesionalizarea trupelor de carabinieri);

4) Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2016-2018, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.890 din 20 iulie 2016 (acţiunea nr.17.2).

10. Strategia de reformare a Trupelor de Carabinieri pentru anii 2017-2020 (în continuare – Strategie) reflectă prevederile unui şir de documente de politici cu incidenţă asupra domeniului ordinii şi securităţii publice:

1) Strategia naţională de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2013-2017, adoptată prin Legea nr.130 din 6 iunie 2013;

2) Strategia naţională antidrog pe anii 2011-2018, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1208 din 27 decembrie 2010;

3) Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2015-2017, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1005 din 10 decembrie 2014;

4) Strategia naţională pentru siguranţă rutieră, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1214 din 27 decembrie 2010;

5) Strategia de transport şi logistică pe anii 2013-2022, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.827 din 28 octombrie 2013;

6) Strategia naţională în domeniul migraţiei şi azilului (2011-2020), aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.655 din 8 septembrie 2011;

7) Programul naţional de securitate cibernetică a Republici Moldova pentru anii 2016-2020, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.811 din 29 octombrie 2015.

11. Pînă în 2016, principalul document intern de politici a fost Programul de Dezvoltare Strategică al Departamentului Trupelor de Carabinieri pentru perioada 2014-2016.

1) Priorităţile stipulate în Programul sus-numit au derivat din documentele de politici naţionale şi sectoriale: Strategia securităţii naţionale, Programul de activitate al Guvernului 2012-2015, Concepţia de reformare a Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate şi desconcentrate ale acestuia, Cadrul de cheltuieli pe termen mediu, Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova–NATO (IPAP), fiind axate pe:

a) profesionalizarea Trupelor de Carabinieri, prin constituirea unui serviciu de Carabinieri cu efectiv 100% profesionalizat pînă în anul 2016;

b) dezvoltarea capacităţilor Trupelor de Carabinieri de participare la operaţiuni internaţionale de stabilizare şi menţinere a păcii, prin formarea unui detaşament operaţional pînă în anul 2016, pentru participarea în cadrul misiunilor postconflict sub egida ONU, UE, OSCE;

c) optimizarea capacităţii de acţiune a Trupelor de Carabinieri pentru creşterea calităţii serviciilor prestate cetăţeanului, prin implementarea mecanismului de prevenire a cazurilor de încălcare a drepturilor omului şi actelor de corupţie comise de către militarii Trupelor de Carabinieri.

2) Activităţile din Programul menţionat nu au fost îndeplinite în totalitate din cauza constrîngerilor bugetare şi a lipsei unei decizii clare la nivel politico-administrativ.

3) În acest context extrem de complex, este imperios necesară dezvoltarea unei strategii coerente de reformă a Trupelor de Carabinieri cu scopuri, obiective şi principii adaptate noilor cerinţe de protecţie a cetăţeanului, avutului public şi privat, precum şi de întărire a ordinii şi securităţii publice în Republica Moldova.

1.4. Cooperarea internaţională

12. Scopul cooperării internaţionale a Trupelor de Carabinieri constă în preluarea bunelor practici în vederea îndeplinirii misiunilor de serviciu atribuite prin lege, preluării experienţei avansate, atragerii fondurilor şi susţinerii tehnico-materiale externe.

1) Avînd în vedere implementarea cu succes în numeroase state europene – Italia, Franţa, România, Spania, Portugalia, Olanda, Polonia, Turcia, a sistemului poliţienesc dual în care funcţionează complementar structuri de poliţie civilă (Poliţia) şi cu statut militar (Carabinieri, Jandarmerie, Garda Civilă, Garda Naţională), se impune dezvoltarea acestui sistem în Republica Moldova prin aprofundarea cooperării dintre instituţiile omoloage, în vederea preluării experienţei avansate în domeniul asigurării legalităţii, ordinii publice şi securităţii cetăţeanului şi comunităţii.

2) În acest sens, Departamentul Trupelor de Carabinieri, pe durata anului 2016, şi-a intensificat eforturile în vederea iniţierii şi consolidării raporturilor de colaborare bilaterală cu structuri similare din alte state, în mod prioritar cu Arma de Carabinieri din Italia, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Comandamentul General al Jandarmeriei Turciei, Garda Civilă din Spania, Jandarmeria Naţională din Franţa, precum şi cu Forţele Armate ale SUA.

3) Ca urmare a intensificării dialogului cu omologii din cadrul Armei de Carabinieri din Italia, la 3 octombrie 2016 a fost semnat Aranjamentul tehnic de cooperare dintre Departamentul Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Arma de Carabinieri din Italia, document care conţine obiective clare de cooperare între cele două instituţii, axate pe acordarea asistenţei pentru identificarea nevoilor de instruire şi realizarea acesteia, precum şi a asistenţei de specialitate pentru elaborarea cadrului legislativ-normativ cu incidenţă asupra activităţii Carabinierilor.

13. Aprobarea prezentei Strategii este esenţială în contextul aprofundării cooperării cu partenerii, precum şi extinderii contactelor cu instituţiile omoloage din alte state, fapt ce va condiţiona perfecţionarea sistemului naţional de ordine şi securitate publică.

II. DEFINIREA PROBLEMELOR

2.1. Descriere generală

14. Trupele de Carabinieri (trupele interne) ale Ministerului Afacerilor Interne au fost create după declararea suveranităţii Republicii Moldova, în baza Legii nr.806-XII, adoptată de către Parlamentul Republicii Moldova la 12 decembrie 1991, în vederea executării misiunilor de menţinere, asigurare şi restabilire, împreună cu poliţia sau independent, a ordinii publice, apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, avutului proprietarului, prevenirii faptelor de încălcare a legii, executării misiunilor de pază şi apărare a obiectivelor de importanţă deosebită şi a transporturilor speciale, a localurilor misiunilor diplomatice, consulare şi a altor reprezentanţe ale statelor străine, asigurare a regimului juridic al stării excepţionale, participare pe timpul declarării stării de asediu sau de război la prevenirea acţiunilor îndreptate împotriva independenţei, suveranităţii şi integrităţii Republicii Moldova.

15. Conform art.9 din Legea nr.345-XV din 25 iulie 2003 cu privire la apărarea naţională, Trupele de Carabinieri sînt parte componentă a Forţelor Armate şi participă la acţiunile de apărare a ţării în condiţiile legii.

16. La etapa actuală de dezvoltare, în contextul procesului de globalizare şi nivelare a limitelor dintre dimensiunea externă şi cea internă a securităţii statelor, al ciocnirilor de interese ale acestora, se menţine riscul conflictelor care, la rîndul lor, pot influenţa climatul intern din Republica Moldova. În acest sens, este relevantă situaţia din Ucraina, caracterizată de posibilitatea extinderii conflictului în spaţiul naţional, în mod direct sau prin mijloacele războiului hibrid şi ale ameninţărilor cu caracter asimetric.

Respectiv, pe fundalul conflictelor regionale pot fi generate în mod interesat acţiuni destabilizatoare, care includ instigarea grupurilor mari de persoane la încălcări grave ale ordinii de drept, prin violenţe cu substrat social şi/sau etnic.

17. Pe plan intern, sistemul de ordine şi securitate publică se află în permanenţă sub presiuni, ca efect al situaţiei nerezolvate din localităţile din stînga Nistrului, dar şi al problemelor din alte zone ale Republicii Moldova. Sînt actuale tendinţele secesioniste, neîncrederea generalizată şi divizarea societăţii pe fondul propagandei şi acţiunilor antistatale.

Ca urmare, Republica Moldova trebuie să adopte măsuri adecvate de gestionare a situaţiilor de criză şi consecinţelor posibile în domeniul ordinii şi securităţii publice, al protecţiei persoanei, siguranţei societăţii şi statului.

18. La nivel naţional, structurile principale de ordine şi securitate publică sînt Poliţia şi Trupele de Carabinieri.

1) În activitatea acestora se constată paralelisme, suprapuneri şi dublări de competenţe, fapt ce face dificilă organizarea şi desfăşurarea misiunilor, stabilirea precisă a responsabilităţilor, cooperarea şi alocarea resurselor. Din aceste motive, este periclitată dezvoltarea în ansamblu a sistemului de ordine şi securitate publică, interoperabilitatea şi valorificarea eficientă a resurselor. Această deficienţă creează dificultăţi în realizarea programelor internaţionale şi primirea diferitelor forme de sprijin internaţional.

2) În prezent nu se poate considera că există un sistem de ordine şi securitate publică unitar şi coerent, ci entităţi distincte care acţionează mai mult sau mai puţin corelat, în funcţie de situaţie şi de nivelul de autoritate conjuncturală a managementului instituţional. Nu a existat concepţia integrată de întrebuinţare a forţelor şi mijloacelor în situaţii normale, specifice şi de criză.

3) Nu a fost studiată aprofundat capacitatea actuală şi necesarul de dezvoltare a structurilor de ordine şi securitate publică, precum şi de management al crizelor şi nu există conceptul de domeniu care să asigure integrarea, interoperabilitatea, compatibilitatea organizatorică şi funcţională. Cadrul de reglementare nu este unitar şi coerent şi lipsesc procedurile standard de operare specifice.

19. Departamentul Trupelor de Carabinieri a evoluat relativ puţin faţă de momentul constituirii.

1) Cauza principală a fost lipsa concepţiei moderne cu privire la locul şi rolul Trupelor de Carabinieri ca şi componentă a sistemului de ordine şi securitate publică. Este vorba mai ales de faptul că Trupele de Carabinieri nu au avut pînă în prezent o Strategie, care să le asigure transformarea instituţiei într-o structură poliţienească profesionistă cu statut militar, modernă, eficace şi eficientă, transparentă, capabilă să realizeze serviciul public de calitate în beneficiul comunităţii şi să asigure nivelul înalt de siguranţă individuală şi colectivă la standarde europene, să acţioneze profesionist în interesul cetăţeanului şi al statului atît în situaţii de criză, cît şi pentru asigurarea ordinii de drept cu mijloace şi metode poliţieneşti.

2) La etapa actuală, capacităţile Trupelor de Carabinieri de a executa simultan mai multe misiuni de ordine şi securitate publică cu acoperirea teritoriului naţional sînt limitate, competenţele structurilor ce fac parte din sistemul de ordine şi securitate publică (Poliţie şi Trupele de Carabinieri) nu sînt delimitate, iar cadrul legislativ depăşit menţine competenţele poliţieneşti atribuite Carabinierilor la un nivel limitat, în special pe linia asigurării şi restabilirii ordinii publice, prevenirii şi combaterii criminalităţii, asigurării securităţii cetăţenilor şi ordinii de drept la nivel naţional.

3) Analiza cadrului legislativ ce reglementează activitatea Poliţiei (Legea nr.320 din 27 decembrie 2012) şi a Trupelor de Carabinieri (Legea nr.806 din 12 decembrie 1991) denotă lipsa delimitării clare a atribuţiilor în domeniul ordinii şi securităţii publice între Poliţie şi Trupele de Carabinieri, a modului de executare a misiunilor şi asigurării interacţiunii structurilor, suprapunerea competenţelor.

4) Astfel, Legea nr.806 din 12 decembrie 1991 prevede că Trupele de Carabinieri “…sînt destinate să asigure, împreună cu poliţia sau independent, ordinea publică”. Între sarcinile principale ale Trupelor de Carabinieri sînt menţionate: “veghează permanent, potrivit legii, împreună cu poliţia, la asigurarea măsurilor pentru menţinerea ordinii de drept…”. De asemenea: “sprijină organele de poliţie sau activează independent în menţinerea ordinii publice şi în combaterea criminalităţii”. Cu privire la atribuţiile Trupelor de Carabinieri, se menţionează: “participă la menţinerea ordinii publice în timpul acţiunilor social-politice cu caracter de masă, sportive şi de altă natură”, “colaborează cu organele de poliţie la curmarea încălcărilor ordinii publice, dacă acestea au un caracter de masă”, “asigură paza şi apărarea unor obiecte de stat de importanţă deosebită şi a transporturilor speciale conform listei stabilite de Guvern”.

5) În acelaşi timp, Legea nr.320 din 27 decembrie 2012 prevede: “Poliţia este o instituţie publică specializată a statului, în subordinea MAI, care are misiunea de a apăra drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei prin activităţi de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii şi securităţii publice…”. Între atribuţiile Poliţiei sînt precizate următoarele: “desfăşoară activităţi de menţinere a ordinii şi securităţii publice”, “desfăşoară acţiuni de asigurare a ordinii publice cu ocazia întrunirilor, manifestaţiilor cultural-sportive şi a altor activităţi similare, precum şi de restabilire a ordinii publice în situaţiile prevăzute de legislaţia în vigoare”, “asigură, în condiţiile legii, paza sau protecţia obiectivelor, a bunurilor şi valorilor de importanţă deosebită, a căror listă se aprobă de Guvern”.

6) Deşi în Republica Moldova este constituit sistemul dual al forţelor de ordine care realizează procesul de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii şi securităţii publice, acesta este dezechilibrat, în sensul că Trupele de Carabinieri nu au capacităţi corespunzătoare rolului ce trebuie să le revină potrivit destinaţiei instituţionale. De asemenea, capacitatea operaţională a Carabinierilor în teritoriu este limitată.

În aceste condiţii, capacitatea operaţională curentă şi de management al crizelor de ordine publică este incompletă, astfel nu pot fi îndeplinite în mod integrat competenţele de ordine şi securitate publică.

7) De asemenea, lipsa efectivului profesionalizat capabil să asigure acoperirea tuturor necesităţilor operaţionale, pregătirea poliţienească deficitară, dotarea inadecvată şi insuficienţa resurselor materiale indică indubitabil urgenţa reformării Trupelor de Carabinieri.

2.2. Situaţia operativă pe linie de ordine publică

20. Pe parcursul anului 2016, pe teritoriul ţării au fost înregistrate 9810 infracţiuni săvîrşite în locurile publice, înregistrîndu-se o creştere a infracţionalităţii cu 47,67%.

1) S-a înregistrat o creştere la toate categoriile de infracţiuni:

2) De asemenea, s-a constatat o creştere la genurile de infracţiuni conexe domeniului de ordine publică: omoruri cu +88,24% (2016 – 32, 2015 – 17), cauzarea vătămărilor medii cu +68,78% (2016 – 319, 2015 – 189), jafuri cu +42,99% (2016 – 632, 2015 – 442), furturi cu +57,5% (2016 – 4547, 2015 – 2887), răpiri de transport cu +45,35% (2016 – 125, 2015 – 86), huliganism cu +18,12% (2016 – 1656, 2015 – 1402).

21. Pe parcursul anului 2016, pe teritoriul Republicii Moldova au fost organizate şi desfăşurate 20 834 de întruniri, la care au participat cca 7 294 810 persoane, iar la menţinerea ordinii publice şi asigurarea securităţii circulaţiei rutiere au fost implicaţi circa 118 728 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne.

1) Din numărul total al întrunirilor:

a) 7949 cu caracter social-politic (2015 – 7073);

b) 1538 de mitinguri (2015 – 1739);

c) 158 de întruniri ale conducerii ţării cu populaţia (2015 – 119);

d) 79 de delegaţii oficiale (2015 – 83),

e) 4978 de acţiuni cultural-artistice desfăşurate (2015 – 3734);

f) 756 de întruniri sportive (2015 – 526);

g) 5376 de măsuri cu caracter religios (2015 – 5306).

22. Caracteristicile situaţiei operative demonstrează necesitatea întăririi dispozitivului de ordine publică pentru eliminarea disfuncţionalităţilor care favorizează menţinerea ridicată a criminalităţii stradale. Contribuţia la îmbunătăţirea acestor indicatori va fi determinantă prin consolidarea competenţelor şi capacităţilor Trupelor de Carabinieri.

23. Avînd în vedere potenţialul existent, în perioada anului 2016, efectivul Trupelor de Carabinieri a executat 138 de misiuni de asigurare a ordinii publice.

1) Dintre acestea:

a) manifestări de protest – 43;

b) manifestări cultural-artistice şi comemorative – 38;

c) evenimente sportive – 49 (dintre care 3 meciuri de fotbal internaţionale);

d) misiuni pe timpul vizitelor delegaţiilor oficiale – 8.

2) Ca urmare a activităţilor de menţinere şi asigurare a ordinii publice, pază a misiunilor diplomatice şi obiectivelor de importanţă majoră, militarii Trupelor de Carabinieri au reţinut 850 de persoane pentru comiterea de contravenţii şi 17 pentru săvîrşirea de infracţiuni.

3) Trupele de Carabinieri au efectuat activităţi de patrulare şi monitorizare a ordinii publice pe raza obiectivelor de importanţă deosebită, precum şi în locuri publice care presupun o aglomerare masivă de persoane.

Astfel, au fost realizate următoarele activităţi:

a) de menţinere a ordinii publice pe teritoriul Institutului de Cercetări Ştiinţifice “Centrul Mamei şi Copilului” din municipiul Chişinău (726 de implicări/efectiv) şi la Aeroportul Internaţional Chişinău (569 de implicări/efectiv);

b) de menţinere a ordinii publice şi securităţii călătorilor pe teritoriul autogării Centru din municipiul Chişinău (1583 de implicări/efectiv);

c) de menţinere a ordinii publice, prevenire şi contracarare a comerţului ilicit stradal pe teritoriul municipiului Chişinău (2160 de implicări/efectiv);

d) de patrulare în oraşul Căuşeni (924 de implicări/efectiv);

e) de patrulare în comun cu poliţia în municipiul Bălţi (6704 de implicări/efectiv);

f) de patrulare în municipiul Comrat (6172 de implicări/efectiv) şi oraşul Cahul (494 de implicări/efectiv).

4) Pentru asigurarea ordinii publice în perioada desfăşurării scrutinului electoral privind alegerea Preşedintelui Republicii Moldova, în perioada 29-30 octombrie şi 13 noiembrie, au fost implicaţi 264 de carabinieri şi create rezerve operative de intervenţie în număr de 1797 de militari.

5) De asemenea, au fost antrenate 9 detaşamente mixte care au executat misiuni de menţinere a ordinii publice cu un număr de 4104 implicări/efectiv (anul precedent – 2598 de implicări/efectiv) în raioanele: Făleşti, Taraclia, Anenii Noi, Glodeni, Rîşcani, oraşele Otaci şi Vadul lui Vodă.

6) În anul 2016, Trupele de Carabinieri au asigurat protecţia la 41 de misiuni diplomatice şi la 29 de obiective de importanţă majoră, zilnic fiind implicaţi, în medie, 290 de carabinieri.

7) În serviciul de patrulare în sectoarele municipiului Chişinău (Botanica, Buiucani, Ciocana, Rîşcani, Centru) au fost implicaţi zilnic, în medie, 90 de militari.

24. Pe parcursul anului 2016 au fost iniţiate şi desfăşurate proiecte-pilot în domeniul menţinerii ordinii publice, prin care s-au testat capabilităţile Trupelor de Carabinieri în exercitarea activităţilor de patrulare pe unele sectoare cu înlocuirea forţelor de poliţie.

1) Scopul principal al acestor activităţi a fost asigurarea gradului maxim de acoperire a teritoriului şi a prestării unui serviciu de calitate cetăţeanului.

Ca rezultat al măsurilor întreprinse în sectorul Botanica din municipiul Chişinău, s-a constatat o diminuare cu 60% a situaţiei criminogene. Această situaţie pozitivă s-a constatat în toate sectoarele care au făcut obiectul proiectelor-pilot.

2) Un alt aspect determinat de prezenţa patrulelor Carabinierilor a fost şi diminuarea, pe timpul realizării proiectului-pilot (o lună), cu 11% a numărului de apeluri adresate de către cetăţeni, cu 42% a jafurilor şi cu 50% a actelor de huliganism.

3) Una dintre concluziile proiectului-pilot a fost aceea că rezultatele bune obţinute pe linia prevenirii criminalităţii şi menţinerii ordinii publice s-au datorat folosirii în patrule, preponderent, a efectivului cu pregătire profesională adecvată.

25. Pentru asigurarea executării misiunilor atribuite, zilnic sînt antrenaţi, în medie, 1400 de carabinieri, aceasta fiind limita maximă posibilă de folosire a acestora în prezent. În pofida numărului de personal alocat şi locului de dislocare, efectivul existent nu poate asigura acoperirea eficientă a teritoriului naţional.

Această concluzie este stipulată şi în Strategia de dezvoltare a Poliţiei pentru anii 2016-2020 care, la subcapitolul “Tendinţe ale fenomenului infracţional”, subliniază: “…pe domeniul de asigurare a ordinii şi securităţii publice urmează a fi întreprinse măsuri suplimentare pentru consolidarea capacităţilor, cu revizuirea competenţelor stabilite pe domeniu pentru subdiviziunile Inspectoratului General al Poliţiei, dar şi cele ale Ministerului Afacerilor Interne…”.

2.3. Personalul şi structura organizatorică

26. În prezent, statul de organizare al Trupelor de Carabinieri este încadrat în proporţie de 86%.

1) Ponderea militarilor în termen, care urmează să fie profesionalizaţi, reprezintă 58% din efectivul real încadrat.

2) Ponderea efectivului în executarea misiunilor este deţinută de militarii în termen, Departamentul Trupelor de Carabinieri avînd doar 473 de subofiţeri profesionalizaţi, care pot executa misiuni pentru acoperirea tuturor competenţelor legale. Această categorie profesională reprezintă numai 24% din capacitatea operaţională de resurse umane ce poate acţiona în spaţiul public.

3) Raportul dintre personalul de conducere şi cel de execuţie este de 1 la 14, în acest calcul fiind incluse şi funcţiile de conducere la nivel de eşaloane mici, caracteristice sistemului militar.

4) Structura organizaţională şi teritorială a Departamentului Trupelor de Carabinieri este formată din: Aparatul Central al Departamentului Trupelor de Carabinieri, două brigăzi şi trei batalioane independente.

5) Din studiul datelor de personal prezentate mai sus, precum şi ale dispunerii teritoriale a structurilor de Carabinieri rezultă următoarele concluzii:

a) capacitatea Trupelor de Carabinieri de a îndeplini misiuni de ordine şi securitate publică este redusă, îndeosebi în plan teritorial;

b) există o disproporţionalitate vădită între numărul de cadre profesionalizate şi militarii în termen;

c) este imposibil de a reacţiona cu forţe simultan în cazul producerii mai multor evenimente publice cu grad sporit de risc;

d) acoperirea teritorială este neuniformă, forţele principale fiind dislocate în municipiul Chişinău, partea de nord şi sud a ţării.

6) În conformitate cu prevederile Legii nr.806 din 12 decembrie 1991, Trupele de Carabinieri sînt constituite într-un Departament compus din unitatea centrală de administrare, subdiviziuni de suport operaţional, brigăzi mobil-operative şi batalioane independente.

7) Structura de organizare simplă şi flexibilă oferă posibilitatea realizării unui proces de reformă prin măsuri transparente şi uşor măsurabile.

2.4. Asigurare şi dotare

27. Alocaţiile bugetare pentru Trupele de Carabinieri în perioada ultimilor ani (2012-2016) au oferit posibilitatea de asigurare doar a cheltuielilor prioritare, adică a consumurilor curente, şi n-au permis înzestrarea corespunzătoare cu echipament, tehnică specială şi de intervenţie la măsuri de ordine, tehnică IT şi de comunicaţii, mijloace de transport şi alte categorii de echipament, care să asigure funcţionalitatea şi interoperabilitatea la îndeplinirea sarcinilor cotidiene şi misiunilor de serviciu.

1) Gradul de înzestrare cu mijloace speciale, unităţi de transport, bunuri de inventar, armament şi muniţii este constituit din următorii indicatori:

a) echipament: 90% la echiparea militarilor în termen, potrivit normelor de asigurare şi 30% la echiparea personalului profesionalizat. Sursele alocate din buget permit acoperirea cheltuielilor de echipare doar a militarilor în termen;

b) mijloace speciale: 60%, ceea ce explică dificultăţile curente de îndeplinire a misiunilor, dintre care 35% au peste 20 de ani de exploatare şi nu sînt utile de a fi folosite conform destinaţiei;

c) unităţi de transport: 80%, dintre care 60% sînt de producere sovietică şi cu termenul de exploatare depăşit conform reglementărilor în vigoare, ceea ce determină mobilitatea foarte scăzută a unităţilor/subunităţilor şi afectează nemijlocit capacitatea de acţiune, iar tipul mijloacelor din dotare (neadecvate misiunilor), cantităţile insuficiente, uzura fizică şi morală pronunţată reprezintă factori suplimentari ai deficitului funcţional al Departamentului Trupelor de Carabinieri;

d) bunuri de inventar (echipament auxiliar): 30%, care moral sînt învechite şi parţial uzate, iar termenul de uzură este depăşit;

e) armament: 90% (în stare de funcţionare), care este de producţie sovietică, moral învechit, fiind utilizat în conflictul armat din stînga rîului Nistru în anul 1992 şi marea majoritate necesită a fi înlocuit cu armament modernizat;

f) muniţii: 70%, care nu includ asortimentul necesar asigurării armelor din dotare, iar insuficienţa finanţării nu permite crearea stocurilor intangibile de muniţii;

g) echipament informatic, sisteme IT şi de comunicaţii: 40%, care presupun asigurări suplimentare cu calculatoare şi echipamente de multiplicare, în medie, la 30%, iar sisteme IT şi de comunicaţii – 25%.

2) La nivelul Trupelor de Carabinieri, actualmente nu există un sistem intern informatic definit, un modul de comandament şi stat major pe bază auto, dotat conform standardelor europene, sistem GPS pentru controlul efectivului implicat la menţinerea ordinii publice, staţii radio portabile TETRA şi sisteme de transmisie operativă a informaţiei.

3) Ca urmare a subfinanţării, lucrările de reparaţii capitale şi curente s-au efectuat parţial. Aproape toate încăperile, depozitele şi sălile cantinelor necesită lucrări de reparaţii capitale, revizii ale reţelelor de apeduct şi canalizare, procurarea aparatajului, utilajului şi mobilierului necesar.

Neajunsuri sînt constatate şi la compartimentul de dotare a spaţiilor destinate activităţilor cotidiene în scopul creării condiţiilor de muncă corespunzătoare.

4) Obiective stabilite la compartimentul logistic:

a) asigurarea dotării cu mijloace de transport moderne, armament, tehnică de luptă şi echipament performant;

b) modernizarea sistemului de întreţinere a tehnicii şi echipamentelor;

c) dotarea sediilor Trupelor de Carabinieri cu tehnică şi materiale necesare lucrului de birou;

d) îmbunătăţirea condiţiilor de pregătire, de cazare şi de muncă;

e) asigurarea unei echipări a efectivelor la nivelul standardelor existente în ţările Uniunii Europene;

f) crearea unui sistem mobil operaţional de comandă pentru gestionarea evenimentelor publice majore;

g) asigurarea şi implementarea unui sistem unic de comunicaţii şi conducere (sistem GPS, staţii radio TETRA, sistem de transmitere operativă);

h) achiziţionarea softurilor necesare pentru asigurarea alimentării şi consultării bazelor de date pe domeniu;

i) revizuirea reglementărilor specifice domeniului logistic, actualizarea normelor de dotare şi consum;

j) organizarea şi ţinerea evidenţei centralizate şi pe subdiviziuni a patrimoniului. Înfiinţarea bazei de date pentru managementul logistic în Departamentul Trupelor de Carabinieri;

k) inventarierea întregului patrimoniu al Departamentului Trupelor de Carabinieri cu ulterioara casare a bunurilor mobile cu termenul de utilizare depăşit, defecte, care nu mai pot fi reparate şi generează consumuri nejustificate;

l) perfecţionarea personalului de specialitate.

2.5. Asigurarea financiară

28. Potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare, Trupele de Carabinieri îşi desfăşoară activitatea din mijloacele bugetului public naţional şi venituri colectate de către instituţie.

1) Pentru asigurarea funcţionalităţii instituţiei, în anul 2016 a fost alocată suma de 120 036,7 mii lei, ajustată ulterior la suma de 107 792,5 mii lei, din cauza deficitului bugetar, cu executare la 100%.

2) Potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2017, pentru Trupele de Carabinieri este aprobată suma de 147 903,9 mii lei, din care: 2115,9 mii lei – venituri colectate de Trupele de Carabinieri, 145 788,0 mii lei – finanţări de la bugetul public naţional. Mijloacele în cauză urmează să asigure înfăptuirea cheltuielilor cotidiene, precum şi de dotare, inclusiv:

a) remunerarea muncii personalului, contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor medicale, indemnizaţii – 96 787,4 mii lei;

b) servicii de întreţinere a sediilor (servicii comunale, reparaţii curente şi capitale) – 13 595,1 mii lei;

c) mijloace fixe (inclusiv mijloace de transport 3000, 0 mii lei) – 4126,0 mii lei;

d) materiale circulante (combustibil, piese de schimb, produse alimentare, medicamente, materiale gospodăreşti, echipament) – 29 806,6 mii lei.

3) Analiza în dinamică a bugetului denotă că, pe parcursul ultimilor ani (2012-2016), politica bugetară a statului a determinat limitarea asigurării financiare a Trupelor de Carabinieri, care, în consecinţă, a dus la insuficienţa capabilităţilor tehnice, necesare pentru exercitarea atribuţiilor prevăzute de legislaţie.

Alocaţiile anuale au oferit posibilitatea de asigurare a cheltuielilor prioritare, adică a consumurilor curente, şi n-au permis înzestrarea completă a bazei tehnico-materiale a Trupelor de Carabinieri cu armament, tehnică militară, mijloace speciale, softuri, care să-i asigure funcţionalitatea şi interoperabilitatea la îndeplinirea sarcinilor cotidiene şi misiunilor în care pot fi antrenate.

4) Dinamica alocaţiilor pentru anul 2016 (120,0 mil. lei) arată o creştere de 51,1 mil. lei faţă de anul 2012 (68,9 mil. lei) datorită majorării retribuirii muncii pe parcursul perioadei de referinţă, ca urmare a profesionalizării a 543 de unităţi de personal (118 (anul 2012) + 145 (anul 2014) + 280 (anul 2015)), precum şi a majorării cuantumului salariului. În ceea ce priveşte cheltuielile curente, se atestă o creştere lentă în raport cu anul 2012, cauzată de indexarea costurilor, ca rezultat al majorării preţului de consum.

5) Actuala arhitectură de securitate şi noile provocări la adresa mediului de securitate impun reformarea Trupelor de Carabinieri prin prisma creării unor efective speciale bine pregătite, dotate, cu un înalt nivel de profesionalism, capabile să asigure ordinea publică, protecţia şi securitatea obiectivelor de importanţă majoră, iar la necesitate – să intervină prompt în situaţii de criză pentru restabilirea ordinii publice.

6) Un element principal al reformării Trupelor de Carabinieri îl va reprezenta înlocuirea progresivă în perioada anilor 2018 – 2020 a militarilor în termen cu personal profesionalizat (2018 – 28 %, 2019 – 36 %; 2020 – 36 %).

Obiectivul urmăreşte ca, la finele anului 2020, ponderea militarilor angajaţi pe bază de contract să ajungă treptat la 100%.

7) Ca urmare a implementării obiectivului de profesionalizare a efectivului, prevăzut pentru perioada anilor 2018-2020, vor fi reduse funcţiile de militari în termen, cu transformarea acestora în funcţii de militari prin contract (subofiţeri).

8) Costurile de profesionalizare a efectivului vor fi acoperite din contul mijloacelor financiare prevăzute pentru întreţinerea militarilor în termen (24532,1 mii lei), mijloacelor financiare prevăzute pentru întreţinerea funcţiilor poliţieneşti, care urmează a fi transferate de la Poliţie către DTC (24649,1 mii lei), precum şi din alocaţiile suplimentare de la bugetul public naţional (21479,5 mii lei).

9) În anul 2018, numărul de militari în termen se va reduce cu 28 %, pentru acoperirea costurilor de întreţinere a 100 funcţii profesionalizate urmînd a fi alocată suma de 8216,4 mii lei (7814,6 mii lei – cheltuieli de personal; 401,8 mii lei – echipament).

10) În anul 2019, numărul de militari în termen se va reduce cu 36 %, pentru acoperirea costurilor de întreţinere a 530 funcţii profesionalizate (430 – acoperite din bugetul MAI; 100 – bugetate suplimentar) urmînd a fi alocată suma de 43546,7 mii lei (41417,2 mii lei – cheltuieli de personal; 2129,5 mii lei – echipament).

11) În anul 2020, numărul de militari în termen se va reduce cu 36 %, pentru acoperirea costurilor de întreţinere a 230 funcţii profesionalizate (130 – acoperite din bugetul MAI; 100 – bugetate suplimentar) urmînd a fi alocată suma de 18897,6 mii lei (17973,4 mii lei – cheltuieli de personal; 924,2 mii lei – echipament).

2.6. Analiza SWOT

III. SCOPUL, PRINCIPIILE FUNDAMENTALE

ŞI OBIECTIVELE GENERALE ALE STRATEGIEI

3.1. Scopul Strategiei

29. Prezenta Strategie este parte integrantă a Concepţiei de reformare a Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate şi descentralizate, rezultînd din necesităţile reale stabilite în procesul de implementare a reformelor.

30. Scopul reformei Trupelor de Carabinieri îl reprezintă transformarea instituţiei într-o structură poliţienească profesionistă cu statut militar, modernă, eficace şi eficientă, transparentă, capabilă să realizeze serviciul public de calitate în beneficiul comunităţii şi să asigure nivelul înalt de siguranţă individuală şi colectivă la standarde europene.

1) Carabinierii urmează să fie reorganizaţi şi integraţi în sistemul poliţienesc, cu păstrarea statutului militar, a individualităţii instituţionale, specificului organizatoric, funcţional şi a independenţei operaţionale, urmînd să devină o structură capabilă să acţioneze profesionist în interesul cetăţeanului şi al statului atît în situaţii de criză, cît şi pentru asigurarea ordinii de drept cu mijloace şi metode poliţieneşti.

2) Un element principal al reformării Trupelor de Carabinieri îl va reprezenta înlocuirea progresivă în perioada anilor 2018-2020 a militarilor în termen cu personal profesionalizat (2018 – 28%, 2019 – 36%, 2020 – 36%).

3) Avînd în vedere situaţia naţională şi cea internaţională, se impune menţinerea în Republica Moldova a sistemului poliţienesc dual în care funcţionează complementar structuri de poliţie civilă (Poliţia) şi cu statut militar (Carabinierii). Acesta este practicat cu succes în numeroase state europene – Italia, Franţa, România, Spania, Portugalia, Olanda, Polonia, Turcia.

Structurile de jandarmerie din lume

Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Gendarmerie_Around_the_World.PNG

4) Ca urmare, vor fi consolidate capacităţile operaţionale ale Carabinierilor pentru a putea să funcţioneze eficace pe întregul teritoriu naţional.

5) Trupele de Carabinieri se vor transforma într-o structură profesionalizată cu statut militar, capabilă să îndeplinească misiuni specifice în situaţii de normalitate, situaţii specifice şi situaţii de criză de ordine publică şi, totodată, atribuţiile prevăzute de lege în situaţii de urgenţă, de asediu şi de război.

6) De asemenea, vor fi redimensionate competenţele legale ale Trupelor de Carabinieri şi Poliţiei în cadrul sistemului de ordine şi securitate publică, acestea fiind prevăzute pentru situaţii de normalitate, specifice, de criză de ordine publică, de urgenţă, de asediu şi de război.

7) Competenţele operaţionale de bază în domeniul ordinii şi securităţii publice vor fi divizate între Poliţie şi Carabinieri potrivit celor trei tipuri de misiuni executate:

a) menţinerea ordinii şi securităţii publice;

b) asigurarea ordinii şi securităţii publice;

c) restabilirea ordinii şi securităţii publice.

8) Restabilirea ordinii publice urmează să devină misiunea principală a Carabinierilor, iar menţinerea ordinii publice – misiunea principală a Poliţiei.

9) La etapa iniţială, sarcinile de asigurare a ordinii publice vor fi atribuite atît Poliţiei, cît şi Carabinierilor şi vor fi realizate independent sau prin sprijinul operaţional reciproc.

10) Pînă la atingerea capacităţii operaţionale complete a structurii reformate, asigurarea ordinii publice trebuie să revină ca misiune secundară atît Poliţiei, cît şi Carabinierilor, deoarece, în practică, niciuna dintre cele două instituţii nu poate acoperi operativ teritoriul naţional în mod corespunzător. De asemenea, se pot produce concomitent evenimente care, prin număr, amploare, loc şi dezvoltare geografică, nu permit gestionarea exclusivă de către Poliţie ori de către Carabinieri.

La atingerea capacităţii operaţionale complete a noii structuri, misiunile de asigurare şi restabilire a ordinii publice îi vor reveni acestei structuri.

11) De asemenea, Strategia va crea posibilitatea ajustării din punct de vedere conceptual şi principial a proceselor de reformare, de redefinire a vectorului de dezvoltare profesională, logistică şi de realizare a unei interoperabilităţi a forţelor de ordine publică, ce pot fi folosite eficient în interesul cetăţeanului.

12) Totodată va contribui la constituirea sistemului modern dual, integrat, interoperabil şi compatibil de ordine şi securitate publică, condus unitar, echilibrat operaţional, regionalizat, asigurat la nivelul suficienţei funcţionale cu resurse de toate categoriile şi sustenabil.

13) Este de precizat faptul că “demilitarizarea” se va produce doar în modul de concepere şi desfăşurare a misiunilor de ordine şi securitate publică, precum şi în ceea ce priveşte atitudinea în raporturile cu populaţia.

14) Prezenta Strategie are ca ţintă alinierea acţiunilor planificate la prevederile Acordului de Asociere Uniunea Europeană–Republica Moldova privind titlul II “Dialogul politic şi reformele, cooperarea în domeniul politicilor externe şi de securitate” şi titlul III “Libertate, Securitate şi Justiţie”, privind domeniile de modernizare a Carabinierilor, conform standardelor europene şi celor mai bune practici internaţionale, îmbunătăţirea capacităţilor de combatere a criminalităţii, sporirea integrităţii angajaţilor şi instituţionalizarea principiilor de abordare din perspectiva asigurării drepturilor persoanei.

3.2. Principiile Strategiei

31. Principiile Strategiei sînt următoarele:

1) Legalitatea. Realizarea întregului proces de reformare a Trupelor de Carabinieri urmează să aibă loc potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege, în special pentru asigurarea respectării prevederilor legale privind atribuţiile, împuternicirile, obligaţiile, restricţiile şi interdicţiile în activitatea Trupelor de Carabinieri, precum şi de organizare şi funcţionare a autorităţii.

2) Eficienţa. Vor fi implementate metode eficace de activitate şi vor fi asigurate condiţiilor necesare pentru eficientizarea cheltuirii banului public, organizarea judicioasă a activităţii şi consolidarea capacităţilor de a produce rezultatul aşteptat.

3) Deschiderea şi transparenţa. Comunitatea va fi informată constant şi detaliat asupra aspectelor de interes public privind ordinea şi securitatea publică; va fi aprofundat dialogul cu societatea, aceasta fiind atrasă în luarea deciziilor ce suscită preocuparea generală.

4) Integrarea, interoperabilitatea şi compatibilitatea. Diferitele categorii de forţe şi mijloace din sistemul de ordine şi securitate publică vor fi capabile să acţioneze întrunit, pe baza concepţiei, legislaţiei, sistemului de management operaţional, proceselor organizaţionale, metodologiilor şi procedurilor, formării profesionale şi dotării, toate acestea fiind unitare, corelate şi standardizate.

5) Profesionalismul. Vor fi asigurate condiţiile necesare pentru sporirea competenţei şi capacităţii personalului Trupelor de Carabinieri pentru exercitarea funcţiilor stabilite în mod corespunzător, cu respectarea principiilor prevăzute de lege.

6) Responsabilitatea. Trupele de Carabinieri îşi vor asuma obligativitatea realizării standardelor de calitate în furnizarea serviciului public, conştientizarea rolului lor privind asigurarea activităţii eficiente, inclusiv privind comunicarea cu societatea şi alte autorităţi.

7) Reproiectarea sistemului de valori. Va fi realizată reconstrucţia instituţională în baza valorilor unanim acceptate de statele cu democraţie consolidată, inclusiv cu perspectiva de schimbare a mentalităţii părţilor implicate.

8) Continuitatea. Va fi asigurată adaptarea la necesităţile şi evoluţiile actuale şi viitoare, fără a periclita realizarea nevoilor deja existente, funcţionarea fără întrerupere.

3.3. Obiectivele generale ale Strategiei

32. Obiectivele generale ale Strategiei sînt următoarele:

1) crearea unei structuri cu atribuţii duale moderne în conformitate cu cele mai bune practici internaţionale, în măsură să răspundă proactiv la nevoile de securitate ale cetăţenilor şi ale societăţii;

2) profesionalizarea personalului, orientarea de resurse către pregătirea poliţienească a efectivelor, astfel încît să se asigure noua abordare a misiunilor şi schimbarea de atitudine în relaţiile cu populaţia;

3) consolidarea capacităţilor Trupelor de Carabinieri de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii publice, de prevenire şi combatere a criminalităţii, de protecţie a cetăţeanului şi statului cu mijloace şi metode moderne;

4) intoleranţa faţă de incidentele de integritate, discriminare şi rele tratamente în activitatea Carabinierilor.

IV. MĂSURILE NECESARE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR

33. Măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor sînt următoarele:

1) Obiectiv general 1. Crearea unei structuri cu atribuţii duale moderne în conformitate cu cele mai bune practici europene şi internaţionale, în măsură să răspundă proactiv la nevoile de securitate ale cetăţenilor şi ale societăţii.

Obiective specifice:

1.1. Asigurarea unui cadru legal adaptat rigorilor şi principiilor europene de activitate.

Direcţii de acţiune:

1.1.1. Realizarea unei analize a actelor legislative şi normative cu incidenţă asupra activităţii Trupelor de Carabinieri cu identificarea propunerilor de modificări şi completări;

1.1.2. Elaborarea proiectului de lege cu privire la Carabinieri;

1.1.3. Modificarea şi/sau completarea actelor legislative şi normative conexe activităţii Carabinierilor, potrivit noii Legi cu privire la Carabinieri.

1.2. Delimitarea competenţelor de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii publice între Inspectoratul General al Poliţiei şi Departamentul Trupelor de Carabinieri.

Direcţii de acţiune:

1.2.1. Implementarea prevederilor Legii cu privire la Carabinieri şi redimensionarea competenţelor legale ale Carabinierilor şi Poliţiei în cadrul sistemului de ordine şi securitate publică;

1.2.2. Modificarea regulamentelor interne de activitate;

1.2.3. Elaborarea procedurilor standard operaţionale.

1.2.4. Reorganizarea şi operaţionalizarea structurilor de Carabinieri în vederea asigurării executării atribuţiilor stabilite prin lege.

1.3. Implementarea Acordului de finanţare CRIS: ENI/2015/038-144 “Suport pentru dezvoltarea Poliţiei” şi anexei nr.1 “Realizarea indicatorilor pentru debursare (Matricea de politici)”, în limitele resurselor financiare alocate Trupelor de Carabinieri.

Direcţii de acţiune:

1.3.1. Elaborarea anexei “Realizarea indicatorilor pentru debursare (Matricea de politici)” la Acordul de finanţare;

1.3.2. Negocierea cu reprezentanţii UE a amendamentului la Acordul de finanţare denumit “Realizarea indicatorilor pentru debursare (Matricea de politici)”.

Rezultate scontate:

a) cadru legislativ adaptat necesităţilor societăţii de asigurare eficientă a ordinii şi liniştii publice, securităţii cetăţeanului, avutului public şi privat;

b) transformarea Trupelor de Carabinieri într-o structură poliţienească profesionistă cu statut militar, modernă, eficace şi eficientă, transparentă, capabilă să realizeze serviciul public de calitate în beneficiul comunităţii;

c) competenţele de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii publice între Inspectoratul General al Poliţiei şi Departamentul Trupelor de Carabinieri delimitate;

d) anexa la Acordul de finanţare pentru Trupele de Carabinieri aprobată şi intrată în vigoare;

e) reproiectarea cadrului de reglementare, a politicilor, a procedurilor conforme cu experienţele şi bunele practici europene şi internaţionale în materie;

f) delimitarea competenţelor, atribuţiilor şi a modului de îndeplinire a misiunilor specifice, a cooperării cu celelalte instituţii de ordine şi securitate publică.

2) Obiectiv general 2. Profesionalizarea personalului, orientarea de resurse către pregătirea poliţienească a efectivelor, astfel încît să se asigure noua abordare a misiunilor şi schimbarea de atitudine în relaţiile cu populaţia.

Obiective specifice:

2.1. Profesionalizarea efectivului de militari în termen ai Trupelor de Carabinieri, în vederea întăririi capabilităţilor de asigurare a protecţiei cetăţeanului, ordinii şi securităţii publice.

Direcţii de acţiune:

2.1.1. Înlocuirea progresivă a militarilor în termen cu personal profesionalizat (2018 – 28%, 2019 – 36%, 2020 – 36%);

2.1.2. Elaborarea curriculumului de formare iniţială a Carabinierilor profesionalizaţi.

2.2. Sistem transparent de selectare şi promovare a personalului, bazat pe criterii clare de recrutare, selectare şi promovare a personalului.

Direcţii de acţiune:

2.2.1 Dezvoltarea procedurilor de selectare şi recrutare a personalului în cadrul Trupelor de Carabinieri;

2.2.2. Elaborarea ghidului carierei Carabinierului;

2.2.3. Respectarea principiului egalităţii de gen în procesul de angajare şi promovare în Departamentul Trupelor de Carabinieri.

2.3. Dezvoltarea procesului de formare profesională iniţială şi continuă a Carabinierilor.

Direcţii de acţiune:

2.3.1. Dezvoltarea sistemului de formare profesională iniţială a Carabinierilor, conform standardelor europene, punînd accentul pe pregătirea practică;

2.3.2. Dezvoltarea sistemului de formare profesională continuă bazată pe indicatori concreţi, orientaţi spre îmbunătăţirea abilităţilor practice şi de aplicare a legii;

2.3.3. Crearea condiţiilor adecvate pentru dezvoltarea profesională continuă a efectivului unităţilor specializate în menţinerea, asigurarea şi restabilirea ordinii publice;

2.3.4. Realizarea unui sistem unitar de formare profesională iniţială şi continuă a personalului, în conformitate cu standardele europene;

2.3.5. Crearea condiţiilor de instruire a personalului Trupelor de Carabinieri cu mijloace şi metode poliţieneşti, în conformitate cu cele mai bune standarde europene şi internaţionale.

2.4. Promovarea principiilor de transparenţă în procesul managementului decizional.

Direcţii de acţiune:

2.4.1. Dezvoltarea mecanismului de interacţiune şi dialog cu societatea civilă;

2.4.2. Îmbunătăţirea capacităţilor materiale şi tehnice de promovare a vizibilităţii instituţiei.

Rezultate scontate:

Carabinierii sînt bine instruiţi, responsabili şi acţionează în mod transparent şi profesionist, avînd la bază:

a) profesionalizarea progresivă a militarilor în termen şi transformarea acestora în structuri calificate cu atribuţii poliţieneşti în domeniul ordinii şi securităţii publice;

b) sistem de management al resurselor umane îmbunătăţit prin dezvoltarea regulamentelor şi procedurilor de recrutare a personalului, evaluare şi promovare a acestuia conform standardelor europene;

c) transparenţa în activitatea Carabinierilor prin îmbunătăţirea comunicării cu mass-media şi societatea civilă.

3) Obiectiv general 3. Consolidarea capacităţilor Trupelor de Carabinieri de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii publice, de prevenire şi combatere a criminalităţii, de protecţie a cetăţeanului şi statului cu mijloace şi metode moderne.

Obiective specifice:

3.1. Consolidarea managementului operaţional bazat pe un sistem informaţional integrat.

Direcţii de acţiune:

3.1.1. Crearea structurilor de management operaţional în cadrul Trupelor de Carabinieri, capabile să asigure coordonarea integrată a forţelor şi mijloacelor;

3.1.2. Dezvoltarea capacităţilor funcţionale şi de analiză a riscurilor şi informaţiilor ale unităţilor de management operaţional;

3.1.3. Asigurarea eficientă a cooperării interne a forţelor şi mijloacelor şi interoperabilităţii cu celelalte instituţii abilitate cu competenţe în domeniul ordinii şi securităţii publice;

3.1.4. Perfecţionarea pregătirii efectivului Trupelor de Carabinieri în scopul compatibilizării cu structurile Forţelor Armate, în vederea participării în comun la acţiuni de tip militar.

3.2. Consolidarea capacităţilor de intervenţie prin dotarea cu echipament şi tehnică specială a subdiviziunilor de Carabinieri responsabile de menţinerea, asigurarea şi restabilirea ordinii publice, precum şi de executarea altor misiuni stabilite prin lege.

Direcţii de acţiune:

3.2.1. Îmbunătăţirea infrastructurii şi capacităţilor logistice ale subdiviziunilor de Carabinieri în vederea realizării atribuţiilor stabilite prin lege;

3.2.2. Modernizarea sistemului de comunicaţii prin implementarea tehnologiilor compatibile cu structurile Ministerului Afacerilor Interne;

3.2.3. Dezvoltarea sistemului IT privind folosirea bazelor de date, stocarea şi analiza informaţiilor operative, conform competenţei;

3.2.4. Dezvoltarea funcţionalităţii structurilor de Carabinieri conform standardelor europene şi internaţionale;

3.2.5. Consolidarea capacităţii instituţionale de absorbţie a asistenţei financiare externe;

3.2.6. Modernizarea capacităţilor Carabinierilor de participare la misiunile şi operaţiunile internaţionale sub egida ONU, UE, OSCE sau altor organizaţii internaţionale/regionale;

3.2.7. Elaborarea mecanismului intern privind participarea la misiunile şi operaţiunile internaţionale sub egida ONU, UE, OSCE sau altor organizaţii internaţionale/regionale.

Rezultate scontate:

Departamentul Trupelor de Carabinieri devine o structură bine instruită şi dotată, responsabilă şi eficientă, care acţionează profesionist, într-un sistem integrat, în interesul comunităţii.

Realizarea sarcinilor specifice sînt garantate de:

a) sistemul consolidat de management operaţional;

b) implementarea procedurilor standard operaţionale în activitate;

c) capabilităţile întărite pentru acţiune rapidă şi profesionistă în cadrul evenimentelor ce aduc atingere ordinii de drept, securităţii statului şi siguranţei cetăţeanului;

d) perfecţionarea pregătirii efectivului în scopul compatibilizării cu structurile Forţelor Armate, în vederea participării în comun la acţiuni de tip militar;

e) capacităţile consolidate ale Carabinierilor pentru absorbţie a asistenţei financiare externe, participare la misiunile şi operaţiunile internaţionale sub egida ONU, UE, OSCE sau altor organizaţii internaţionale/regionale.

4) Obiectiv general 4. Intoleranţa faţă de incidentele de integritate, discriminare şi rele tratamente în activitatea Carabinierilor.

Obiective specifice:

4.1. Promovarea şi implementarea integrităţii instituţionale.

Direcţii de acţiune:

4.1.1. Instituirea sistemului de management al riscurilor;

4.1.2. Asigurarea climatului de integritate instituţională prin aplicarea politicilor anticorupţie naţionale şi sectoriale;

4.1.3. Informarea Carabinierilor despre cerinţele specifice de integritate instituţională;

4.1.4. Elaborarea planului de integritate;

4.1.5. Dezvoltarea cooperării cu structurile specializate în prevenirea şi combaterea corupţiei din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

4.2. Respectarea drepturilor omului.

4.2.1. Desfăşurarea campaniilor şi instruirilor în domeniul respectării drepturilor omului;

4.2.2. Dezvoltarea sistemului de evidenţă şi examinare a plîngerilor îndreptate împotriva personalului Departamentului Trupelor de Carabinieri privind actele de discriminare şi rele tratamente sau alte abateri disciplinare;

4.2.3. Dezvoltarea capacităţilor instituţionale şi tehnice de prevenire a actelor de discriminare şi rele tratamente sau alte abateri disciplinare.

Rezultate scontate:

Activitatea instituţiei, bazată pe principiul promovării şi implementării integrităţii instituţionale, contribuie la:

a) integritatea personalului Departamentului Trupelor de Carabinieri îmbunătăţită, îndeosebi a celui care îşi desfăşoară activitatea în zonele expuse riscului de corupţie;

b) cooperarea cu structurile specializate în prevenirea şi combaterea corupţiei din cadrul Ministerului Afacerilor Interne îmbunătăţită;

c) capacităţile instituţionale şi tehnice de prevenire a actelor de discriminare şi rele tratamente sau alte abateri disciplinare dezvoltate.

V. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

5.1. Activităţi de planificare

34. După aprobarea Strategiei şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia (în continuare – Plan de acţiuni), responsabilitatea pentru implementarea obiectivelor şi activităţilor prezentate în Strategie va aparţine Ministerului Afacerilor Interne şi instituţiilor stabilite ca responsabile în Planul de acţiuni.

Pentru asigurarea eficienţei îndeplinirii prevederilor Planului de acţiuni, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne se vor întocmi planuri anuale de acţiuni.

Ministerul Afacerilor Interne va coordona toate măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor prevăzute în Strategie şi executarea eficientă a activităţilor în conformitate cu indicatorii şi termenele fixate în Planul de acţiuni.

5.2. Riscuri în implementare

35. Practica din activităţile realizate anterior în cadrul autorităţilor administrative şi instituţiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne ne permite evidenţierea următoarelor riscuri:

1) cadrul de reglementare al activităţii este unul încărcat, fapt determinat de lipsa unor principii generale de activitate stabilite la nivel de sistem al afacerilor interne, precum şi de existenţa unor reglementări depăşite ori a altora cu caracter fragmentar, ceea ce provoacă în continuare senzaţia unui sistem insuficient reglementat;

2) existenţa dublărilor şi suprapunerilor de competenţe cu Inspectoratul General al Poliţiei;

3) procesul de reformă în domenii conexe activităţii Carabinierilor poate fi tergiversat nejustificat şi împiedica procesul de reformare al Trupelor de Carabinieri;

4) lipsa suportului financiar consistent şi continuu;

5) lipsa de capacitate privind elaborarea documentaţiei necesare implementării programelor cu finanţare externă;

6) structura subdimensionată a unităţii cu competenţe în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor a determinat subdezvoltarea domeniului în comparaţie cu alte subdiviziuni ale Ministerului Afacerilor Interne.

36. Accentuarea indicatorilor de risc menţionaţi mai sus reprezintă premise de neîndeplinire a unor obiective şi sarcini prevăzute în Strategie.

37. Un factor major de risc îl poate constitui apariţia fenomenului de instabilitate politică, care poate genera discontinuitatea procesului de reformă, influenţînd negativ dezvoltarea instituţiei.

38. Nealocarea resurselor financiare necesare pentru dezvoltare şi executarea misiunilor, asigurarea tehnico-materială şi salarizarea adecvată a carabinierilor poate determina neexecutarea corespunzătoare a sarcinilor, precum şi riscuri de corupţie.

39. Întîrzierea procesului de profesionalizare a militarilor în termen poate afecta, de asemenea, calitatea actului de asigurare a protecţiei şi securităţii cetăţeanului şi statului.

5.3. Proceduri de raportare şi monitorizare

40. Implementarea Strategiei este asigurată de către Guvern prin intermediul Ministerului Afacerilor Interne, care este instituţia responsabilă de asigurarea eficienţei mecanismului de monitorizare şi evaluare a implementării Strategiei, prin intermediul Departamentului Trupelor de Carabinieri.

41. Totodată, în procesul de implementare sînt implicate Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Apărării, autorităţile administrative şi instituţiile din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.

42. Departamentul Trupelor de Carabinieri informează anual Ministerul Afacerilor Interne despre nivelul realizării Planului de acţiuni. Informarea presupune prezentarea unui raport anual de progres.

43. La nivelul Departamentului Trupelor de Carabinieri, mecanismul de monitorizare şi raportare este următorul:

1) Subdiviziunea responsabilă de raportarea nivelului de realizare a Planului de acţiuni raportează trimestrial viceministrului afacerilor interne, comandant al Trupelor de Carabinieri, măsurile adoptate în perioada de raportare. În acest sens, subdiviziunea de monitorizare centralizează raportările primite, prelucrează informaţiile şi elaborează un raport de sinteză privind gradul de implementare, pe care îl prezintă în cadrul şedinţelor Consiliului consultativ al Departamentului Trupelor de Carabinieri.

2) Consiliul consultativ al Departamentului Trupelor de Carabinieri analizează nivelul de realizare a Planului de acţiuni, respectarea termenelor, problemele şi cauzele care au dus la neimplementare sau implementare defectuoasă, stabileşte măsurile care se impun pentru corectarea erorilor şi asigură, prin intermediul fiecărui membru, transmiterea acestor măsuri personalului din subordine.

44. La nivelul subdiviziunilor subordonate Departamentului Trupelor de Carabinieri, mecanismul de monitorizare şi raportare se stabileşte în baza planului de activităţi al acestora. Astfel:

1) trimestrial sau ori de cîte ori este necesar, se analizează, în cadrul şedinţelor de bilanţ al activităţii subdiviziunii subordonate, stadiul implementării Strategiei, respectarea termenelor, problemele şi cauzele care au dus la neimplementare sau implementare defectuoasă, se stabilesc măsurile care se impun pentru corectarea erorilor şi se asigură transmiterea acestor măsuri personalului din subordine;

2) o copie a procesului-verbal al şedinţei de bilanţ se remite subdiviziunii responsabile de raportarea stadiului implementării Strategiei.

45. Baza de raportare a realizării rezultatelor o reprezintă indicatorii din Planul de acţiuni. În acest sens, subdiviziunea responsabilă de organizarea planificării activităţii Departamentului Trupelor de Carabinieri, iar în cazul subdiviziunilor subordonate – grupul de lucru pentru planificarea activităţii, va asigura includerea în Planul anual de activitate a acţiunilor din Strategie necesare a fi implementare în perioada respectivă.

46. Monitorizarea implementării va fi una continuă, în cadrul căreia se va ţine cont de indicatorii de realizare stabiliţi în Planul de acţiuni. În evaluarea progresului de implementare a Strategiei vor fi realizate două evaluări intermediare, pentru obiectivele stabilite în 2017 şi 2018, în scopul ajustării planurilor la necesităţile şi tendinţele din perioada respectivă. Evaluarea intermediară se va axa pe măsurarea rezultatelor şi a obiectivelor stabilite, prin prisma Cadrului de monitorizare şi evaluare. În baza acestor evaluări intermediare urmează a fi definite rezultatele aşteptate şi obiectivele specifice. Evaluările vor fi folosite la determinarea acţiunilor necesare pentru următorii ani, în conformitate cu realităţile existente, şi la planificarea bugetară pentru perioada ulterioară.

47. Primul raport de monitorizare va fi elaborat la finele anului 2017, în baza rapoartelor anuale prezentate de instituţiile responsabile de implementare, şi va cuprinde gradul de realizare a obiectivelor şi acţiunilor propuse în perioada respectivă, precum şi nivelul atingerii indicatorilor de impact. Astfel, vor fi identificaţi factorii ce au influenţat succesul sau insuccesul realizării activităţilor preconizate, informaţia respectivă fiind utilizată în scopul planificării activităţilor pentru perioada ulterioară.

48. Anual, Ministerul Afacerilor Interne va prezenta Guvernului, pînă la 1 februarie, raportul de monitorizare privind realizarea în anul precedent a Planului de acţiuni.

49. Rezultatele implementării Strategiei vor fi prezentate într-o evaluare finală independentă, ce va măsura impactul rezultatelor obţinute în cadrul fiecărei priorităţi strategice şi a Strategiei în general asupra Trupelor de Carabinieri. Evaluarea finală va fi realizată prin prisma relevanţei, eficienţei, eficacităţii, durabilităţii, impactului şi abordării bazate pe respectarea drepturilor omului, cu implicarea reprezentanţilor societăţii civile.

5.4. Finanţarea Strategiei

50. Finanţarea implementării Strategiei se va executa din surse financiare alocate din bugetul de stat şi din venituri colectate de către instituţie.

51. Sursele şi volumul de finanţare a acţiunilor prioritare vor fi incluse la fiecare etapă de planificare bugetară în Strategia sectorială de cheltuieli pentru sectorul ordine publică şi în Cadrul bugetar pe termen mediu, iar finanţarea anuală a măsurilor va fi planificată în bugetele anuale.

52. Totodată, suportul bugetar prevăzut pentru Trupele de Carabinieri în Acordul de finanţare CRIS: ENI/2015/038-144 “Suport pentru dezvoltarea Poliţiei” urmează să suplimenteze necesarul de pregătire şi dotare tehnică. În conformitate cu prevederile fişei de proiect pentru Suportul bugetar privind implementarea Strategiei de reformă a Poliţiei, Uniunea Europeană va finanţa aceste costuri în baza anexei adiţionale la Acordul de finanţare încheiat cu Guvernul Republicii Moldova. În baza Acordului de finanţare, Guvernul va aloca anual sumele necesare pentru realizarea obiectivelor asumate în anul respectiv, urmînd ca, după evaluarea privind îndeplinirea acestora şi proporţional cu gradul de realizare, sumele să fie debursate de către Uniunea Europeană prin intermediul instrumentului financiar al politicii de vecinătate.

53. Estimarea costurilor financiare şi nonfinanciare, precum şi a necesarului de resurse a fost inclusă în Strategie şi în Planul de acţiuni.

54. În consecinţă, în cadrul Planului de acţiuni, sumele prevăzute pentru fiecare obiectiv vor fi corelate cu prevederile Cadrului bugetar pe termen mediu pentru perioada corespunzătoare.

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului

nr.357 din 31 mai 2017

PLANUL DE ACŢIUNI

privind implementarea Strategiei de reformare a

Trupelor de Carabinieri pentru anii 2017-2020