360/11.04.2000 Hotărîre cu privire la aprobarea Strategiei energetice a Republicii Moldova pînă în anul 2010

HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA cu privire la aprobarea Strategiei energetice a Republicii Moldova pînă în anul 2010 Nr.360 din 11.04.2000 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.42-44/443 din 20.04.2000 * * * Abrogat: 07.09.2007 Hotărîrea Guvernului nr.958 din 21.08.2007 Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE: Se aprobă Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2010 (se anexează). PRIM-MINISTRU AL REPUBLICII MOLDOVA Dumitru BRAGHIŞ Contrasemnată: Ministrul industriei şi energeticii Ion Leşanu Chişinău, 11 aprilie 2000. Nr. 360. APROBATĂ prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 360 din 11 aprilie 2000 Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2010 GLOSAR DE TERMENI DE POLITICĂ ENERGETICĂ Cogenerare - producere simultană de energie termică şi electrică. Corporatizare - proces de reorganizare a activelor proprietate de stat şi de transfer a responsabilităţilor de la minister (departament) spre o unitate separată, orientată spre comerţ. Dezvoltare durabilă - concept de dezvoltare economico-socială prin care se caută armonizarea a trei componente fundamentale: resursele naturale, creşterea economică şi echitatea socială între generaţii. Dezvoltarea durabilă are trei obiective principale: obiectivul economic, obiectivul social şi obiectivul ecologic. Furnizare - livrarea de bunuri economice de către o persoană economică sau juridică altor peroane pe bază de contract. Intensitate energetică - raport între consumul intern brut de energie sau consumul final de energie şi produsul intern brut. Acest indicator este foarte important pentru aprecierea evoluţiei sistemului economic şi eficienţa utilizării energiei pentru o ţară. La nivel macroeconomic exprimă consumul de energie pe produs sau pe unitate monetară. Misiunea statului în domeniul administrării complexului energetic - declaraţie ce reflectă în linii generale ceea ce statul îsi asumă în aprovizionarea consumatorilor cu energie pentru o perioadă de viitor. Monopol - situaţie economică excluzînd orice concurenţă şi concentrînd producţia şi/sau vînzarea unei mărfi la o singură persoană sau la o singură întreprindere. Monopol natural - monopol cu domeniu de activitate în care concurenţa este nepracticabilă (reţele electrice şi de gaze naturale, căi ferate, apă, telecomunicaţii etc.). Obiective strategice - repere, scopuri ce urmează a fi atinse faţă de un orizont de timp stabilit. Politică energetică - parte componentă a politicii economice a statului ce se extinde asupra producerii, conversiei, transportului, distribuţiei şi consumului energiei, precum şi asupra altor domenii cum sînt utilizarea surselor regenerabile de energie, protecţia mediului înconjurător etc. Orientarea, activitatea, acţiunea în domeniul administrării complexului energetic. Privatizare - transferul activelor din proprietatea Guvernului către investitorii particulari. Producător independent de energie electrică - orice entitate care deţine sau exploatează instalaţii care produc energie electrică, care nu sînt incluse în instalaţiile de bază ale unei întreprinderi publice de electricitate. Acest termen include, fără a fi însă limitat la aceasta, producătorii tip cogenerare şi de mică putere, precum şi oricare alţi producători care nu fac parte din întreprinderile publice de electricitate. Reglementare - supravegherea şi controlul de către stat a activităţilor economice ale întreprinderilor energetice publice şi private în scopul creşterii eficienţei economice, corectitudinii şi siguranţei. Impunerea unui cod de conduită asupra întreprinderilor energetice, cod care stimulează comportamentul companiilor corespunzător unei pieţe concurenţiale perfecte. Reglementările pot fi impuse prin adoptarea de legi şi regulamente şi urmărirea aplicării lor. Restructurare - proces de reorientare, reprofilare, reaşezare generală sau parţială a structurilor economice existente pe criterii de eficienţă şi rentabilitate. Sector public - parte a unei economii, în cadrul unei economii mixte, care acoperă activităţile Guvernului şi ale autorităţilor locale. Aceasta include educaţia, serviciul naţional de asistenţă medicală, serviciile sociale, transportul public, serviciile de asigurare a unor utilităţi (apă, canalizare, energie electrică, căldură etc.), poliţia, servicii publice locale etc., precum şi industrii. Serviciu public - ansamblu de activităţi care constituie un factor fundamental pentru toate sectoarele şi activităţile sociale şi economice. Scopul serviciului public este satisfacerea unei cerinţe generale a colectivităţii. Serviciile publice sînt servicii destinate pieţei. Principiile aplicabile serviciilor publice în economia liberă sînt: recurgerea sistematică la concurenţă, aplicarea aceloraşi reguli tuturor furnizorilor şi beneficiarilor, asigurarea transparenţei faţă de toţi consumatorii, răspuns cît mai complet la cererea beneficiarilor, obţinerea celui mai bun raport cost/calitate, favorizarea colaborării cu furnizorii altor servicii publice. Strategie energetică - orientarea generală a statului în atingerea obiectivelor strategice în sectorul energetic, formulate pentru o anumită perioadă de timp. Ea include iniţiative, paşi, măsuri, metode, căi - în vederea atingerii rezultatelor pogramate. SUMAR Prezenta Strategie ia în considerare: stadiul curent de restructurare a economiei promovată în baza principiilor economiei de piaţă, în special prin demonopolizare, descentralizare, concurenţă liberă, eliminare a subvenţiilor, aplicare a preţurilor care acoperă costurile reale, implementarea autonomiei manageriale şi financiare; tendinţele de transformare a complexului energetic, promovate cu insistenţă în toată Europa şi pe celelalte continente. Misiunea statului în domeniul energiei este de a crea şi asigura condiţiile necesare pentru o activitate eficientă a întreprinderilor energetice, indiferent de forma lor de proprietate, în scopul alimentării fiabile şi calitative a consumatorilor cu energie şi combustibil, la tarife rezonabile şi la un impact admisibil asupra mediului. Obligaţiunea complexului energetic este de a oferi servicii energetice, fiabile şi calitative, tuturor categoriilor de consumatori de energie şi combustibil în baza relaţiilor comerciale/contractuale stabilite între furnizori şi consumatori. Obiectivele strategice ale politicii energetice naţionale pentru perioada de pînă în anul 2010, sînt: finalizarea procesului de privatizare a complexului energetic şi formarea pieţei energetice; promovarea eficienţei energetice, conservării energiei; asigurarea securităţii energetice; protecţia mediului înconjurător. Continuarea reformei Va fi promovată cu insistenţă restructurarea şi privatizarea sectoarelor electroenergetic, termoenergetic, de aprovizionare cu gaze, cu combustibil solid şi lichid. Cadrul instituţional, legislativ şi de reglementare Va fi continuată formarea unui cadru legislativ şi normativ, complet şi transparent, care ar încuraja atragerea investiţiilor private, competiţia pe piaţa energetică, eficienţa energetică şi economică, protecţia consumatorilor şi producătorilor. Investiţiile private Dezvoltarea complexului energetic se va efectua preponderent prin atragerea investiţiilor private, în bază de concurs şi fără de garanţii din partea statului. Eficienţa energetică şi protecţia mediului înconjurător O atenţie deosebită va fi acordată implementării tehnologiilor energetice eficiente şi mai puţin poluante. Conservarea energiei va fi tratată ca o cale prioritară de diminuare a consumului de resurse energetice. Securitatea energetică Securitatea energetică a ţării va fi asigurată prin diversificarea surselor de import ale energiei electrice, produselor petroliere, combustibilului solid şi gazos, prin dezvoltarea capacităţilor proprii competitive de producere a energiei electrice, prin crearea de rezerve strategice de combustibil, precum şi prin extinderea căilor de import a resurselor energetice. Cooperarea internaţională Cooperarea şi integrarea regională şi europeană este o soluţie indispensabilă pentru energetica Republicii Moldova. PREFAŢĂ Aprovizionarea ţării cu energie şi combustibil pe parcursul ultimilor ani a avut o evoluţie nefastă, cauzată, în fond, de aplicarea unor tarife care nu reflectau costurile reale, de utilizarea de înlesniri şi compensaţii neacoperite, precum şi de practica implicării factorilor de decizie în relaţiile economice dintre furnizori şi consumatori. Această evoluţie, în cele din urmă, a condus la un blocaj financiar şi o criză energetică fără precedent. În vederea ameliorării situaţiei create în anul 1997 Guvernul lansează un program de restructurare a sectorului energetic avînd şi sprijinul instituţiilor financiar-bancare internaţionale. Actualmente energetica republicii este în curs de restructurare şi privatizare. La finele acestui proces se aşteaptă ca rolul Guvernului în gestionarea ramurii să fie diminuat substanţial - majoritatea funcţiilor şi obligaţiilor acestuia fiind trecute către companiile energetice respective şi organele de reglementare, independenţa cărora este protejată prin lege. Strategia energetica trasează conceptul de dezvoltare a energeticii pînă în anul 2010 în vederea formării unui cadru, necesar funcţionării eficiente şi fiabile a complexului energetic în condiţiile geopolitice existente şi incertitudinii evoluţiei pe viitor a evenimentelor din ţară şi regiune şi Planul indicativ de acţiuni în complexul energetic pînă în anul 2010 (anexa nr.1). I. STAREA ACTUALĂ ÎN COMPLEXUL ENERGETIC. IMPERATIVUL REFORMEI 1. Starea actuală şi problemele complexului energetic Situaţia actuală a complexului energetic naţional este caracterizată de următorii factori semnificativi: Factori economici: tendinţa creşterii continue a datoriilor blocajul financiar al întreprinderilor energetice determinat de imense datorii debitoare şi creditoare; creşterea de circa două ori a pierderilor de energie şi combustibil pe parcursul ultimilor ani (în sectorul electroenergetic depăşind 30% din volumul total livrat); lipsa de investiţii capitale pentru renovarea şi dezvoltarea complexului energetic; uzura morală şi fizică avansată a instalaţiilor şi echipamentelor energetice: circa 60% din instalaţiile termoelectrice au o durată de viaţă ce depăşeşte 25 ani, 40% - 30 ani, fapt care a condus la un nivel scăzut al calităţii serviciilor prestate, la diminuarea eficienţei energetice. Factori de eficienţă energetică: intensitatea energetică este de 3-4 ori mai mare decît indicii respectivi în ţările dezvoltate. Republica Moldova se plasează în fruntea ţărilor cu cea mai mare pondere a cheltuielilor pentru resursele energetice consumate. Factori de securitate energetică: dependenţa aproape totală (circa 98%) de importul de resurse energetice primare; un număr limitat de surse de import a combustibilului şi energiei electrice; gazele naturale sînt în continuare importate doar dintr-o singură ţară; ponderea gazelor naturale în balanţa consumului total de resurse energetice primare constituie circa 70%; lipsa capacităţilor necesare de generare a energiei electrice în partea dreaptă a Nistrului pentru acoperirea propriului consum; capacitatea redusă a liniilor electrice de conexiune cu Vestul (doar trei linii 110kV); structura reţelei electrice de transport nu este favorabilă din punctul de vedere al asigurării securităţii energetice a statului. Pe parcursul ultimilor ani Guvernul a întreprins mai mulţi paşi în reformarea complexului, adoptînd un şir de hotărîri, toate îndreptate spre demonopolizarea, descentralizarea, introducerea concurenţei, atragerea şi încurajarea investiţiilor private, majorarea eficienţei energetice şi economice. În anul 1997 fosta Companie de Stat "Moldenergo" a fost descentralizată şi corporatizată, fiind divizată după principiul funcţional în trei categorii de întreprinderi ce urmează a fi privatizate (cu excepţia transportului de energie şi dispeceratului central): de generare: Societatea pe Acţiuni "CET-1 Chişinău", Societatea pe Acţiuni "CET-2 Chişinău", Societatea pe Acţiuni "CET-Nord Bălţi"; de transport şi dispecerat central: Întreprinderea de Stat "Moldtranselectro"; de distribuţie: Societatea pe Acţiuni "RED Chişinău", Societatea pe Acţiuni "RED Nord", Societatea pe Acţiuni "RED Nord-Vest", Societatea pe Acţiuni "RED Centru", Societatea pe Acţiuni "RED Sud". A fost formată Compania mixtă moldo-rusă "Moldova-Gaz", în care 50% de acţiuni sînt deţinute de Societatea pe Acţiuni "Gazprom" din Federaţia Rusă. Sînt în curs de reorganizare şi celelalte sectoare energetice. În 1997 a fost creată Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, organ chemat să exercite funcţia de reglementare economică în energetica republicii şi de protecţie a consumatorilor. În 1999 a demarat procesul real de privatizare a întreprinderilor reţelelor electrice de distribuţie şi a altor obiective energetice importante. În pofida eforturilor depuse criza în complexul energetic continuă să se aprofundeze. Soluţionarea situaţiei create este posibilă doar prin continuarea reformei economice în complexul energetic. 2. Necesitatea continuării reformei Printre factorii ce determină necesitatea ajustării politicii energetice a ţării pe termen mediu şi lung o importanţă covîrşitoare o au: imperativul economic de a îmbunătăţi performanţa complexului energetic actual (anexa nr.3); imperativul juridic ce rezultă din legile recent adoptate cu privire la energetică, energie electrică, gaze naturale, conceptul privatizării întreprinderilor energetice, proiectul individual de privatizare a întreprinderilor din sectorul electroenergetic, reorganizarea sectorului de gaze (anexa nr.2); opţiunea statului de a-şi gestiona cu succes dependenţa sa energetică de alte ţări; necesitatea armonizării legislaţiei naţionale din complexul energetic cu reglementările internaţionale din acest domeniu; necesitatea dezvoltării cadrului instituţional şi legislativ favorabil atragerii investiţiilor private locale şi străine în complexul energetic. II. OBIECTIVELE STRATEGICE ALE POLITICII ENERGETICE Misiunea statului în domeniul energiei este de a crea şi asigura condiţiile necesare pentru o activitate eficientă a întreprinderilor energetice, indiferent de forma lor de proprietate, în scopul alimentării fiabile şi calitative a consumatorilor cu energie şi combustibil, la tarife rezonabile şi la un impact admisibil asupra mediului. Obligaţiunea complexului energetic este de a oferi servicii energetice, fiabile şi calitative, tuturor categoriilor de consumatori de energie şi combustibil în baza relaţiilor comerciale/contractuale stabilite între furnizori şi consumatori. Obiectivele strategice ale politicii energetice naţionale pentru perioada de pînă în anul 2010, sînt: finalizarea procesului de privatizare a complexului energetic şi formarea pieţei energetice; promovarea eficienţei energetice, conservării energiei; asigurarea securităţii energetice a statului; protecţia mediului înconjurător. Aceste obiective strategice se transformă în următoarele seturi de obiective tematice ce urmează a fi atinse către anul 2010: obiective de eficienţă economică şi energetică: demonopolizarea complexului energetic, privatizarea preponderentă a acestuia şi promovarea competiţiei pe piaţa resurselor energetice, care, în ansamblu, vor contribui la: majorarea eficienţei energetice la producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei şi combustibililor; diminuarea costurilor şi, deci, la formarea unor preţuri rezonabile la energie şi combustibil; implementarea de tehnologii energetice eficiente ce au impact minim asupra mediului (a ciclului termodinamic combinat şi a cogenerării energiei electrice şi termice, respectîndu-se principiul cost-beneficiu); lichidarea datoriilor şi normalizarea situaţiei financiare a întreprinderilor complexului energetic; atragerea investiţiilor private în reabilitarea şi construcţia de obiective energetice; implicarea resurselor energetice proprii, inclusiv celor regenerabile, în balanţa de consum în cazurile în care acestea se dovedesc a fi economic competitive; promovarea unei politici insistente şi consecvente de conservare a energiei la consumatori; obiective de securitate energetică: diversificarea genurilor de combustibil, utilizaţi pe teritoriul ţării, a surselor şi căilor de import a resurselor energetice; majorarea capacităţilor competitive de producere a energiei electrice; întărirea interconexiunilor energetice cu Vestul; dezvoltarea şi valorificarea surselor proprii de petrol şi gaze; crearea condiţiilor necesare pentru aderarea sistemului electroenergetic naţional la cel vest-european; obiective ecologice: alinierea la standardele şi normele europene de poluare a mediului. Atingerea obiectivelor menţionate va conduce la aprovizionarea consumatorilor cu energie şi combustibil de calitate şi la preţuri rezonabile şi la o stare financiară sănătoasă a întreprinderilor din complexul energetic. III. DIRECŢIILE PRINCIPALE ÎN ATINGEREA OBIECTIVELOR FIXATE Obiectivele strategice se prevăd a fi atinse către anul 2010 prin formarea unui cadru legal, care ar asigura o funcţionare şi dezvoltare eficientă şi durabilă a complexului energetic, fără ca statul să se implice în relaţiile contractuale dintre furnizori şi consumatori. Acest cadru legislativ, organizatoric, fiscal şi de altă natură va încuraja furnizorii şi consumatorii de resurse energetice sa activeze progresiv şi eficient. Acţiunile statului în această direcţie vor cunoaşte o abordare diferenţiată pentru fiecare sector în parte. Securitatea energetică a statului va fi asigurată prin diversificarea surselor de import a energiei electrice şi produselor petroliere, prin dezvoltarea capacităţilor proprii competitive de producere a energiei electrice, precum şi prin crearea de rezerve strategice de combustibil. Dezvoltarea complexului energetic va avea loc preponderent prin atragerea de investiţii private, pe bază de concurs şi fără eliberarea de garanţii din partea statului în acest proces. Cooperarea şi integrarea regională şi europeană este o soluţie indispensabilă pentru energetica Republicii Moldova, care importă circa 98% din necesarul de resurse energetice primare. 1. Sectorul electroenergetic Obiective sectoriale: formarea unei pieţe competitive a energiei electrice; majorarea capacităţii interne (pînă la 80%) de acoperire a sarcinii electrice de consum. Căi şi modalităţi de atingere a obiectivelor sectoriale Finalizarea procesului de privatizare a reţelelor naţionale de distribuţie şi a centralelor electrice va contribui în mare măsură la formarea unei pieţe competitive a energiei electrice. Privatizarea companiilor electroenergetice prin atragerea investitorilor strategici în domeniul generării şi distribuţiei rămîne a fi cea mai sigură cale de soluţionare a problemei aprovizionării cu energie electrică. Ţara are nevoie de noi capacităţi de producere a energiei electrice. Vor fi încurajate construcţia de noi centrale electrice cu puterea instalată de circa 100-300 MW fiecare, precum şi de a extinde capacităţile centralelor existente, în baza principiului preţurilor competitive pe piaţă şi cu considerarea dependenţei de import şi diversificării surselor de energie electrică. Vor fi promovate tehnologii şi instalaţii electroenergetice eficiente şi cu un impact admisibil asupra mediului. Pe de altă parte, piaţa regională de energie electrică oferă în prezent şi pe termen lung energie electrică la un preţ mult mai mic decît cel al energiei produse în ţară la centralele electrice nou construite. În acest context energetic, prioritar devine atît formarea unei pieţe interne concurenţiale a energiei electrice, cît şi contribuţia la formarea unei pieţe regionale fiabile şi transparente. Aceasta necesită: majorarea capacităţilor proprii de producere a energiei electrice care ar permite de a acoperi pînă la 80% din consumul total de energie; refacerea structurii reţelei electrice de transport şi interconexiune în scopul majorării capacităţii ei de import şi tranzit a energiei de cel puţin 50% din sarcina consumului intern. În plan strategic se prevede ca pînă în anul 2010 consumatorii cu puterea de 100 kW şi mai mult (consumatori eligibili) să se bucure de dreptul de a-şi alege singuri furnizorii de energie electrică. Totodată, se prevede a fi create condiţiile necesare pentru funcţionarea sistemului electroenergetic naţional în paralel cu cel interconectat Est-Vest. Acţiunile concrete spre realizarea obiectivelor sus-menţionate sînt prezentate în anexa nr.1. 2. Sectorul termoenergetic Obiective sectoriale: diminuarea costurilor pentru producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice; descentralizarea sectorului de termoficare existent şi trecerea lui în proprietatea şi gestiunea autorităţilor publice locale, cu posibilitatea privatizării ulterioare a unor obiecte termoenergetice; promovarea cogenerării energiilor termice şi electrice în cadrul CET-urilor în urma refacerii centralelor termice în CET în baza principiului "cost-beneficiu". Căi şi modalităţi de atingere a obiectivelor sectoriale Dreptul de reglementare a activităţilor şi de stabilire a tarifelor la energia termică va fi transferat, după caz, de la Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică spre autorităţile publice locale. Această reglementare va fi exercitată în baza politicii şi metodologiei naţionale de tarifare ce încurajează eficienţa, investiţiile, fiabilitatea alimentării cu energie. În scopul sporirii calităţii energiei termice livrate şi eficienţei se va trece la decentralizarea luării deciziilor privind dezvoltarea sistemelor de aprovizionare cu energie termică. Avînd în vedere că eficienţa sistemului de termoficare utilizat este mult dependentă de condiţiile locale, toate sistemele de termoficare publice existente vor trece în subordinea primăriilor respective care vor stabili singure variantele optime de asigurare cu energie termică a consumatorilor, precum şi a formei de organizare a unităţilor de prestare a serviciilor privind energia termică. În bază de studii vor fi definite criterii clare în baza cărora consumatorii să-şi poată alege singuri modalitatea de aprovizionare cu energie termică de lungă durată. Tarifele pentru energia termică produsă şi distribuită prin sisteme centralizate vor fi reglementate de autorităţile locale, creîndu-se astfel premisa de bază pentru sporirea eficienţei funcţionării sistemului de aprovizionare cu energie termică. Pe de altă parte, se va crea cadrul de condiţii în vederea creşterii responsabilităţii de achitare a consumatorilor pentru energia consumată. Un loc prioritar în acest context îl constituie asigurarea contorizării maxime a energiei consumate şi conservarea energiei. Pentru a spori eficienţa utilizării resurselor energetice primare în ţară se va promova refacerea centralelor termice existente în centrale electrice de termoficare pe baza principiului "cost-beneficiu". Concomitent, se vor crea condiţii pentru utilizarea tot mai largă a resurselor regenerabile de energie competitive pentru asigurarea necesităţilor de energie termică a consumatorilor. Aplicarea conceptului menţionat se va efectua prin realizarea unui şir de măsuri de ordin legislativ, instituţional, managerial, economic, tehnic şi de altă natură, cele mai importante fiind prezentate în anexa nr.1. 3. Sectorul de gaze Obiective sectoriale: formarea unei pieţe interne competitive a gazelor naturale; promovarea în continuare a gazificării localităţilor care pînă în prezent au rămas în afara acestui serviciu; asigurarea calităţii şi fiabilităţii aprovizionării consumatorilor cu gaze naturale. Căi şi modalităţi de atingere a obiectivelor sectoriale Statul îşi va menţine influenţa în stabilirea tarifelor pentru transportul, distribuţia şi furnizarea gazelor. În plan strategic statul va întreprinde paşi spre construcţia de noi conducte magistrale de gaze în vederea lărgirii interconexiunilor cu alte ţări şi va studia posibilităţile de stocare a gazelor naturale atît pe teritoriul republicii, cît şi în ţările vecine. Se va menţine influenţa statului în domeniul prospectării şi exploatării resurselor de gaze din republică. Totodată va fi promovată utilizarea gazelor naturale în calitate de combustibil pentru transport. În scopul evitării monopolului şi sporirii eficienţei sectorului se va urmări formarea unei pieţe competitive a gazelor naturale unde consumatorii vor avea dreptul de a-şi alege singuri furnizorii acestui tip de combustibil. Pentru asigurarea securităţii energetice a republicii vor fi întreprinse măsuri privind cercetarea şi utilizarea posibilelor variante de aprovizionare cu gaze, inclusiv din Asia Mijlocie, Orientul Apropiat, Africa de Nord, Europa de Nord. Avînd în vedere prezenţa unei cereri sporite pentru gazele naturale în mai multe localităţi ale republicii şi lipsa posibilităţii financiare a statului spre acoperirea acesteia, pînă în anul 2010 dezvoltarea reţelelor de gaze respective se va efectua cu participarea capitalului privat şi în bază de licitaţii. În vederea sporirii eficienţei funcţionării sistemului de gaze vor continua lucrările spre contorizarea tuturor consumatorilor, utilizînd mijloace moderne de evidenţă. Totodată, se va asigura contorizarea la hotarele republicii a gazului transportat prin gazoductele magistrale, precum şi contorizarea branşamentelor intrasistemice. Acţiunile concrete spre realizarea obiectivelor sus-menţionate sînt prezentate în anexa nr.1. 4. Sectorul de combustibil lichid şi solid Obiective sectoriale: formarea unei competiţii largi între furnizorii de produse petroliere şi cărbune; majorarea fiabilităţii şi calităţii aprovizionării consumatorilor cu combustibil lichid şi solid. Căi şi modalităţi de atingere a obiectivelor sectoriale La baza alimentării fiabile a consumatorilor cu combustibil lichid şi solid de calitate înaltă şi la preţuri avantajoase va sta promovarea competiţiei largi pe piaţa produselor menţionate. În acest context, statului îi va reveni doar rolul de a forma cadrul de condiţii pentru funcţionarea eficientă a pieţei. Aceasta va conduce la formarea competiţiei între furnizorii de combustibil şi la diminuarea preţurilor la aceste resurse energetice. O contribuţie importantă o va aduce finalizarea construcţiei Terminalului petrolier de la Giurgiuleşti şi a reţelei aferente, precum şi întărirea treptată a capacităţii operaţionale a acestui important obiectiv. Totodată, vor fi întreprinse măsuri spre privatizarea activelor Societăţii pe Acţiuni "Tirex-Petrol" şi Societăţii pe Acţiuni "Combustibil Solid", spre eficientizarea funcţionării nodurilor de căi ferate la frontiera cu Vestul, precum şi spre formarea cadrului instituţional şi legislativ-normativ privind procurările publice de produse petroliere şi cărbune. Ţinînd cont de dependenţa mare a importului de resurse primare de energie, urmează a fi utilizate integral toate deşeurile agricole, forestiere şi urbane în calitate de combustibil. Diversificarea surselor şi căilor de import a produselor petroliere şi a cărbunelui reprezintă orientarea principală în gestionarea cu succes a dependenţei energetice. În ţară vor fi continuate prospecţiunile propriilor resurse energetice, precum şi exploatarea surselor identificate ce se dovedesc a fi competitive cu atragerea investiţiilor private în acest domeniu. Pornind de la cele menţionate mai sus, în anexa nr.1 sînt prezentate acţiunile de dezvoltare pînă în anul 2010 a sistemului de aprovizionare cu combustibil lichid şi solid. IV. ELEMENTE IMPORTANTE DE POLITICĂ ENERGETICĂ 1. Conservarea energiei la consumatori. Sursele regenerabile de energie Obiective tematice către anul 2010: micşorarea intensităţii energetice în mediu cu 2-3% anual; valorificarea energiilor regenerabile economic competitive. Căi şi modalităţi de atingere a obiectivelor tematice Conservarea energiei va contribui la reducerea consumului de resurse energetice, şi respectiv, la micşorarea costurilor pentru extinderea capacităţilor de producere şi importului de energie, precum şi la majorarea capacităţii de concurenţă a producţiei autohtone şi diminuarea impactului energeticii asupra mediului înconjurător. Cu scopul susţinerii financiare a proiectelor energoeficiente, a tehnologiilor, cercetărilor şi elaborărilor tehnice în domeniu se va crea Fondul naţional pentru conservarea energiei. Totodată, vor fi elaborate şi implementate un şir de programe ramurale de conservare a energiei. Eficientizarea activităţii Inspectoratului Energetic de Stat şi Agenţiei Naţionale pentru Conservarea Energiei, cu formarea filialelor judeţene a acesteia, care la rîndul său î-şi va aduce aportul la promovarea tehnologiilor şi proceselor tehnologice eficiente şi la diminuarea intensităţii energetice. Va fi promovată crearea companiilor de servicii energetice, precum şi crearea zonelor demonstrative a eficienţei energetice. Pe de altă parte, un suport la diminuarea consumurilor specifice de energie îl va constitui elaborarea şi implementarea standardelor de consum ale energiei în clădiri publice, în transport, de către aparatele de uz casnic. Urmează a fi perfecţionate sistemele centralizate de alimentare cu energie termică, implementarea sistemelor autonome eficiente de aprovizionare cu energie termică şi instalarea dispozitivelor de reglare a temperaturii în clădiri. Dezvoltarea şi utilizarea surselor regenerabile de energie competitive va contribui la diminuarea dependenţei energetice de sursele de import. Un rol important în acest domeniu se va acorda educaţiei şi instruirii specialiştilor, studenţilor, elevilor şi a populaţiei în domeniul utilizării eficiente şi economisirii energiei, organizării concursurilor şi expoziţiilor realizărilor în acest domeniu. Toate aceste aspecte vor fi cuprinse într-un program naţional de conservare a energiei, elementele-cheie ale căruia sînt specificate în anexa nr.1. 2. Reglementarea economică statală în domeniul energiei Obiective tematice: formarea şi menţinerea unui cadru complet, independent şi transparent de reglementare; promovarea unei politici tarifare adecvate. Căi şi modalităţi de atingere a obiectivelor tematice Extinderea reformelor necesită formarea unui mediu de reglementare, care ar corespunde cerinţelor moderne organizatorice, tehnice şi economice pentru activitatea eficientă a întreprinderilor energetice, cu elaborarea cadrului normativ şi de reglementare independent şi transparent necesare economiei de piaţă. Funcţionarea pieţelor energetice va fi îndreptată spre minimizarea costurilor şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate consumatorilor. Tarifele vor fi orientate spre acoperirea necesităţilor financiare rezonabile ale sectoarelor energetice dar, totodată, şi spre promovarea eficienţei şi competiţiei largi pe piaţă, cu scopul deservirii consumatorilor la costuri minime. Tarifele la energia electrică, termică şi gaze naturale vor fi stabilite unice pentru toate categoriile de consumatori, cu trecerea ulterioară treptată la tarife diferenţiate. Acţiunile concrete ce urmează a fi realizate sub acest aspect sînt prezentate în anexa nr.1. 3. Protecţia mediului înconjurător Obiective tematice: alinierea la standardele şi normele europene de poluare a mediului; reducerea emisiilor în mediul înconjurător. Căi şi modalităţi de atingere a obiectivelor tematice Sectorul energetic emite pe teritoriul ţării aproximativ 30% din substanţele nocive eliberate în mediul înconjurător de pe urma activităţii economice. În marea majoritate a cazurilor poluarea mediului are loc în limitele palierelor admisibile, excepţie constituind unele cazuri la CTE Moldovenească, Centrala termică Sud-Chişinău şi pe alocuri unităţile de transport care funcţionează pe bază de motorină şi benzină. Avînd în vedere că la nivel mondial se înăspresc cerinţele faţă de poluarea mediului înconjurător şi a faptului că Republica Moldova a semnat mai multe acorduri internaţionale privind respectarea standardelor de emisie a substanţelor nocive, este necesar să se întreprindă paşi concreţi spre respectarea normelor de poluare a mediului. Restructurarea şi privatizarea energeticii, aflate actualmente în desfăşurare, este pe cale de a soluţiona în mare măsură problemele ecologice considerate de nedepăşit din lipsa finanţării. Privatizarea centralelor electrice schimbă substanţial sarcina statului, ea fiind redusă doar la monitorizarea respectării cerinţelor de poluare aplicate la aceste obiective, obligaţie care actualmente se îndeplineşte. Lansarea şi implementarea programului de conservare a energiei va contribui simţitor la diminuarea emisiilor nocive. Căile principale de diminuare a impactului complexului energetic asupra mediului sînt următoarele: substituirea combustibililor fosili cu gaze naturale şi gaz lichefiat, care sînt mai puţin poluante, inclusiv pentru alimentarea mijloacelor de transport; elaborarea şi implementarea standardelor şi normativelor ecologice de stat la nivelul celor europene în privinţa reducerii emisiei substanţelor nocive, inclusiv la obiectele energetice şi mijloacele de transport; elaborarea şi implementarea mecanismului economic pentru protecţia mediului ambiant în complexul energetic. 4. Formarea cadrelor şi educaţia energetică. Cercetarea ştiinţifică Obiective tematice: orientarea politicii de pregătire a cadrelor pe principiile economiei de piaţă; conştientizarea populaţiei privind problemele şi importanţa energiei; formarea cadrului de condiţii pentru asigurarea unei competenţe înalte a studiilor efectuate de instituţiile de cercetare naţionale. Căi şi modalităţi de atingere a obiectivelor tematice Lansarea economiei de piaţă în sistemul energetic al ţării, schimbările de structură care au loc în prezent şi vor continua în anii următori în sectorul respectiv impun abordarea problemei pregătirii cadrelor şi cercetării pentru ramură de pe poziţii noi. Beneficiarii promoţiilor instituţiilor de învăţămînt vor fi preponderent întreprinderile private, sau cele cu capital majoritar privat. Doar un mic număr de companii vor fi în întregime de stat. În aceste împrejurări contribuţia financiară a statului în pregătirea cadrelor din energetică se va diminua substanţial. Principala sursă financiară a sistemului de pregătire a cadrelor energetice se va baza pe comanda de stat şi contracte încheiate între instituţia de învăţămînt şi solicitantul obţinerii studiilor respective sau întreprinderea ce comandă cadre. Statul va oferi un număr limitat de burse de studii pentru instituţiile de învăţămînt tehnic. Specialităţile vor îngloba în programele lor discipline de importanţă majoră în noile condiţii de funcţionare a ramurii (economie, management, marketing, politici energetice, conservarea energiei, limbi moderne etc.). Orientarea generală în pregătirea cadrelor inginereşti urmează a fi îndreptată spre profit. O importanţă deosebită urmează a fi acordată educaţiei energetice a întregii societăţi. În acest scop vor fi elaborate un şir de programe de educaţie şi conştientizare a societăţii în spiritul consumului raţional de energie şi resurse energetice, care vor cuprinde toate treptele sistemului de învăţămînt naţional, precum şi al populaţiei. În promovarea acestui deziderat un rol important îi revine învăţămîntului superior. În domeniul cercetării ştiinţifice pînă în anul 2010 se prevede a efectua un şir de studii şi cercetări necesare soluţionării problemelor de restructurare şi dezvoltare a complexului energetic. Statul va sprijini, în primul rînd, cercetările care privesc realizarea conceptului dezvoltării ramurii şi elaborarea de acte de politică energetică, majorarea eficienţei energetice şi economice, atrăgînd în acest scop suportul organismelor şi programelor internaţionale. Acţiunile ce urmează a fi realizate în acest scop pînă în anul 2010 sînt prezentate în anexa nr.1. 5. Cooperarea internaţională Pornind de la faptul că Republica Moldova importă aproape sută la sută din necesarul de resurse primare de energie - un factor deosebit de important în gestionarea cu succes a dependenţei sale energetice îl reprezintă poziţia activă a ţării în cooperarea internaţională în domeniul energiei. Această cooperare urmează a fi promovată în următoarele direcţii prioritare: participarea la activităţile şi programele/proiectele energetice ale structurilor internaţionale, preocupate de elaborarea, implementarea şi coordonarea politicilor energetice la nivel mondial, european şi regional, cum sînt - Organizaţia Naţiunilor Unite, Consiliul Mondial al Energiei, Banca Mondială, Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică, Secretariatul Cartei Energiei, Comisia Uniunii Eutropene, Comisia pentru Cooperarea Economică a Ţărilor Bazinului Mării Negre etc.; cooperarea bi- şi multilaterală cu ţările din regiune în scopul formării unei pieţe energetice regionale eficiente, fiabile şi transparente; atragerea de investiţii străine, de tehnologii "know-how" şi a managementului modern în domeniul energiei. În anexa nr.1 sînt prezentate măsurile ce urmează a fi implementate în acest domeniu pe perioada de pînă în anul 2010. V. MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PREZENTEI STRATEGII Gestionarea generală a procesului de implementare a prezentei Strategii îi revine Ministerului Industriei şi Energeticii. Toate instituţiile de stat sînt responsabile de a contribui la realizarea prevederilor prezentei Strategii. Monitorizarea implementării prezentei Strategii va fi efectuată de către Ministerul Industriei şi Energeticii prin elaborarea periodică (o dată la doi ani) a unui raport (Raport al Energiei) privind stadiul curent de implementare a politicii energetice naţionale, care va urma să fie prezentat Guvernului spre examinare şi aprobare. Primul Raport al Energiei va fi prezentat la împlinirea a doi ani de la momentul aprobării prezentei Strategii. Anexa nr. 1 la Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2010 Planul indicativ de acţiuni în sectorul energetic pînă în anul 2010 ---+-------------------------------+-----------+----------------------- N | Denumirea sectorului | Termenul | d/o| şi acţiunilor | orienta- | Notă | | tiv de | | | realizare | ---+-------------------------------+-----------+----------------------- 1 | 2 | 3 | 4 ---+-------------------------------+-----------+----------------------- I. Sectorul electroenergetic 1. Dezvoltarea capacităţilor de În baza investiţiilor producere a energiei electrice 2000-2010 private şi cu partici- pare liberă pe piaţa energiei electrice 2. Întărirea reţelelor electrice În baza investiţiilor de transport şi interconexiune private, precum şi cu LEA 110kV Fălciu-Cantemir 2000-2008 contribuţia statului LEA 110kV Mitoc-Burlăneşti 2xLEA 400kV (220) 3. Alte aspecte Elaborarea schemei de dezvol- 2000 tare a surselor proprii de energie electrică Dotarea reţelelor de transport a energiei electrice cu siste- 2000-2005 Cu contribuţia statu- me moderne de măsurare şi evi- lui denţă Elaborarea balanţelor energe- 2000-2002 tice pentru comune, oraşe, ju- deţe Corporatizarea Întreprinderii 2000-2002 de Stat "Moldtranselectro" II. Sectorul termoenergetic 4. Întărirea capacităţilor de producere a energiei termice Refacerea unor centrale termi- 2001-2010 În baza investiţiilor ce în centrale de termofica- private re 5. Întărirea reţelelor de termo- ficare În baza surselor auto- Reabilitarea reţelelor termice rităţilor publice lo- magistrale existente 2000-2005 cale 6. Alte aspecte Elaborarea schemei de reorga- 2000 nizare şi dezvoltare a ramurii de aprovizionare cu energie termică Contorizarea integrală a ener- 2000-2003 În baza surselor auto- giei termice la consumatorii rităţilor publice lo- bugetari şi blocuri locative cale şi contribuţiei statului Reorganizarea şi restructura- 2000 rea Asociaţiei Republicane de producere "Termocomenergo" III. Sectorul de gaze 7. Dezvoltarea gazoductelor ma- gistrale Construcţia gazoductelor ma- 2002-2010 gistrale Căuşeni-Chişinău, În baza investiţiilor Drochia-Ungheni-Iaşi private Aprovizionarea cu gaze natura- 2000-2010 le a localităţilor rămase în afara acestui serviciu 8. Alte aspecte Cercetarea şi identificarea 2000-2005 unor noi surse şi căi de apro- vizionare cu gaze din ţările Asiei Mijlocii, Orientului Apropiat, Europei de Nord şi Africii Modernizarea şi implementarea 2000-2010 sistemului naţional de eviden- ţă a importului şi tranzitului de gaze naturale, evidenţei intrasistemice Dezvoltarea zăcămîntului de 2000-2010 gaze de la Victorovca (Eni- choi) IV. Sectorul de combustibil 9. Dezvoltarea capacităţilor Construcţia Terminalului pe- 2000-2001 În baza investiţiilor trolier din Giurgiuleşti 2000-2010 private, cu contribu- ţia statului Construcţia conductei petro- liere Giurgiuleşti-Chişinău cu ramificările aferente 10. Alte aspecte Privatizarea Societăţii pe Ac- 2000-2005 ţiuni "Tirex-Petrol" şi Socie- tăţii pe Acţiuni "Combustibil solid" Elaborarea sistemului compute- 2000-2005 Cu contribuţia statu- rizat de înregistrare la fron- lui tiera republicii a importului- exportului produselor petroli- ere şi a combustibilului solid V. Conservarea energiei Crearea Fondului naţional pen- 2000-2001 tru conservarea energiei Elaborarea şi implementarea 2000-2001 programelor naţionale de mana- gement a consumului de energie şi monitorizarea acestora Cu contribuţia statu- lui şi prin atragerea Eficientizarea activităţii 2000-2001 asistenţei tehnice a Agenţiei Naţionale pentru Con- organismelor şi prog- servarea Energiei ramelor internaţionale Crearea şi implementarea com- paniilor de servicii energeti- 2000-2010 ce Crearea Centrului didactico- ştiinţific şi demonstrativ în domeniul eficienţei energetice şi surselor regenerabile de 2000-2003 energie Elaborarea standardelor consu- 2000-2005 mului de energie în clădiri, Cu contribuţia statu- transport, pentru aparatele de lui şi prin atragerea uz casnic şi pentru producerea asistenţei tehnice a unei unităţi de producţie organismelor şi prog- ramelor internaţionale Crearea zonelor demonstrative 2000-2005 a eficienţei energetice în mun. Chişinău, în zona agroindus- trială Cupcini şi alte locali- tăţi VI. Protecţia mediului Elaborarea standardelor şi 2000-2005 Cu contribuţia statu- normelor de poluare lui VII. Cadrul instituţional şi legislativ de reglementare 11. Îtărirea cadrului instituţio- nal necesar funcţionării efi- ciente a pieţei energetice Întărirea capacităţii operaţi- onale a Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energe- tică 12. Elaborarea şi promovarea urmă- toarelor acte de politică energetică: Legi cu privire la: tranzitul cu energie şi resur- se energetice pe teritoriul ţării; energia termică; piaţa produselor petroliere; Cu contribuţia statu- utilizarea surselor regenera- lui şi prin atragerea bile de energie; asistenţei tehnice a construcţia de centrale elec- organismelor şi prog- trice noi ramelor internaţionale Normative: 2000-2005 despre furnizarea şi utiliza- rea energiei electrice, ter- mice şi gazelor naturale; de protecţie a reţelelor elec- trice şi termice; standardele de calitate a energiei electrice; termice, gazelor naturale, combustibi- lilor solizi şi lichizi; standardele de consum a ener- giei în clădiri publice; standardele de consum de re- surse energetice pe unitate de producţie VIII. Formarea cadrelor şi educaţia energetică. Cercetarea ştiinţifică Elaborarea seturilor de prog- 2000-2005 Cu contribuţia statu- rame educaţionale şi de con- lui şi atragerea asis- ştientizare energetică a soci- tenţei tehnice a or- etăţii ganismelor şi progra- melor internaţionale IX. Cooperarea internaţională Colaborarea şi cooperarea în cadrul programelor TACIS, SYNERGY, PNUD, SECI, precum şi a programelor instituţiilor 2000-2010 USAID, Centrul Energetic Regi- onal al Mării Negre, UNIBEDE, BSEC, INOGATE, UCTE Anexa nr.2 la Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2010 Instrumente de implementare a politicii energetice Există o gamă de instrumente/mecanisme de implementare a strategiei energetice, care sînt grupate în felul următor: Instrumente instituţionale: legislative: Legea cu privire la energetică nr.1525-XIII din 19 februarie 1998; Legea cu privire la energia electrică nr.137-XIV din 17 septembrie 1998; Legea cu privire la gaze nr.136-XIV din 17 septembrie 1998; Legea cu privire la transportul prin conductele magistrale nr.592-XIII, din 26 septembrie 1995; Legea cu privire la Concepţia asupra privatizării întreprinderilor din sectorul electroenergetic nr.63-XIV din 25 iunie 1998; Legea cu privire la proiectul individual de restructurare a întreprinderilor din sectorul electroenergetic nr.233-XIV din 23 decembrie 1998; Legea cu privire la restructurarea datoriilor întreprinderilor din sectorul electroenergetic nr.336-XIV din 1 aprilie 1999; Legea cu privire la restructurarea datoriilor Societăţii pe Acţiuni "Tirex-Petrol" nr.517-XIV din 15 iulie 1999; Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova "Cu privire la reorganizarea şi privatizarea sectorului de gaze" nr.1556-XIV din 26 februarie 1998. # # # Legea cu privire la privatizare nr.627-XII din 4 iulie 1991; Legea privind investiţiile străine nr.998-XII din 1 aprilie 1992; Legea privind limitarea activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei nr.906-XII din 29 ianuarie 1992; Legea cu privire la leasing nr.731-XIII din 15 februarie 1996. Legea cu privire la gaj nr. 838-XIII din 23 mai 1996 de reglementare: Metodologia calculului aplicării tarifelor la energia electrică şi termică, Hotărîrea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică nr.10 din 25 iunie 1999; Metodologia de calcul a consumului tehnologic şi a pierderilor tehnice în reţelele de distribuţie a gazului natural, Hotărîrea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică nr.15 din 28 septembrie 1999; Metodologia de calcul a consumului tehnologic şi a pierderilor tehnice în reţelele de transport a gazelor naturale, Hotărîrea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, 2000; Metodologia de calcul a consumului tehnologic şi a pierderilor tehnice în reţelele de distribuţie a energiei electrice, Hotărîrea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, 2000. Instrumente economice: înlesniri, stimulente, subsidii. Instrumente de cooperare internaţională: Tratatul Cartei Energiei, semnat în 1994 şi rectificat în 1996; Acordul de parteneriat şi cooperare între Uniunea Europeană şi Republica Moldova, 1994; Acordul cu ţările Comunităţii Statelor Independente cu privire la procedurile de tranzit, 1992; Acordul Cadru INOGATE, 1999; Acordul multilateral privind transportul internaţional, semnat în cadrul Programului TACIS de către ţările Comunităţii Statelor Independente, cu excepţia Rusiei, Turkmenistanului, Mongoliei; Convenţia de la Washington privind soluţionarea disputelor investiţionale (ICSID). Instrumente de formare şi educaţie: Programul Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei în domeniul formării şi educaţiei energetice; Programul TACIS, inclusiv subprogramul Tempus-TACIS. Instrumente de cercetare şi dezvoltare: Programul Guvernului în domeniul cercetării; Acordul de cooperare cu Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltarea Internaţională. Anexa nr.3 la Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2010 Indicii energoeconomici principali ai Republicii Moldova pînă în anul 2010 ------------------------------------------------------------------------ Anii | 1998| 1999| 2000| 2005| 2010 ------------------------------------------------------------------------ PIB, mlrd. lei 12,16 11,70 11,66 15,52 19,00 Populaţia, mil. loc. 3,648 3,650 3,650 3,650 3,650 Intensitatea energetică, tcc/100 lei 0,36 0,36 0,36 0,32 0,31 Consum de resurse energetice primare, 4,35 4,2 4,2 5,0 6,0 total, mil. tcc (0,0) (3,5) (3,6) (creştere medie anuală, %) inclusiv: 1. Gaze naturale, mil. tcc 2,4 2,4 2,4 3,06 3,72 (creştere medie anuală, %) (0,0) (5,0) (4,0) 2. Cărbune, mil. tcc 0,4 0,4 0,4 0,44 0,49 (creştere, %) (0,0) (2,0) (2,0) 3. Produse petroliere, mil.tcc 1,16 1,14 1,14 1,23 1,42 (creştere, %) (0,0) (1,5) (3,0) 4. Consum energie electrică, mlrd. kWh 4,4 3,5 3,5 6,0 8,3 (creştere, %) (3,5) (3,8) 5. Consum resurse energetice primare 1,19 1,15 1,15 1,37 1,64 pe cap de locuitor, tcc/cap loc. 6. Consum energie electrică pe cap 1206 959 959 1644 2274 de locuitor, kWh/cap loc. ------------------------------------------------------------------------ Notă: Indicii energoeconomici din tabel sînt prezentaţi fără considerarea regiunii Transnistrene. Anexa nr. 4 la Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2010 Actele principale de politică energetică ale Uniunii Europene şi alte documente importante în domeniu 1. Cartea Albă a Comisiei Europene - O politică energetică pentru Uniunea Europeană. White Paper of the European Commission - An Energy Policy for the European Union, January 1996. 2. Directiva 96/92/CE a Parlamentului şi Consiliului Uniunii Europene privind reglementările comune pentru piaţa internă a energiei electrice. Directive 96/92/EC, Directive of the European Parliament and of the Council concerning common rules for the internal market in electricity, Decembrie 1996. 3. Directiva 98/30/CE a Parlamentului şi Consiliului Uniunii Europene privind reglementările comune pentru piaţa internă de gaz natural. Directive 98/30/EC, Directive of the European Parliament and of the Council concerning common rules for the internal market in natural gas, June 1998. 4. Eficienţa energetică în Comunitatea Europeană - Spre o strategie de utilizare raţională a energiei. COM(98) 246, Energy Efficiency in the European Community - Towards a Strategy for the Rational Use of Energy, April 1998. 5. Cartea Albă petru o strategie comunitară şi planul de acţiuni în domeniul surselor regenerabile de energie. COM(97) 599, Energy for the Future: Renewable Sources of Energy: White Paper for a Community Strategy and Action Plan, November 1997. 6. Strategia Comunitară privind promovarea producerii combinate a energiei electrice şi termice (cogenerarea). COM(97) 514, Communication from the Commission on a Community strategy to promote combined heat and power (CHP) and to dismantle barriers to its development, October 1997. 7. Dimensiunea energetică a schimbării climei. COM(97) 196, Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the Economic and Social Committee and the Committee of the Regions - The energy dimension of climate change, May 1997. 8. O privire generală asupra politicii energetice a Uniunii Europene şi a măsurilor de implementare a ei. COM(97) 167, Communication from the Commission - An overall view of Energy Policy and Actions, April 1997. 9. Dimensiunea externă a Reţelelor Trans-Europene. COM(97) 125, Communication from the Commission to the Council and the European Parliament - The external dimension of Trans-European Networks, June 1997. # # # 1. Tratatul la Carta Energiei. The Energy Charter Treaty and Related Documents, December 1994. 2. Politica Băncii Mondiale în domeniul eficienţei energetice şi conservării energiei. Energy Efficiency and Conservation in the Developing World: The World Bank Role, 1993. 3. Politica Băncii Mondiale în sectorul electroenergetic. The World Bankîs Role in the Electric Power Sector: Policies for effective institutional, regulatory and financial reform. A World Bank Policy Paper, 1993.