BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Hotărâri

361/24.07.91 Hotărîre cu privire la măsurile urgente pentru stabilizarea economiei şi formarea infrastructurii de piaţă în Republica Moldova

Tipul documentului
Hotărâri
Data adoptării
24.07.1991

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la măsurile urgente pentru stabilizarea economiei şi formarea

infrastructurii de piaţă în Republica Moldova

nr. 361  din  24.07.91

 (în vigoare 24.07.1991) 

* * *

Situaţia social-economică în republică s-a agravat, devenind extrem de critică. Procesul de trecere a economiei la relaţiile de piaţă decurge în ritmuri scăzute, purtînd un caracter instabil şi contradictoriu.

În primul semestru al anului curent s-a produs o nouă reducere a volumului de producţie şi, conform pronosticurilor, ritmul acestei reduceri va continua să crească, s-a mărit deficitul bugetului, sistemul financiar şi de credit se află în criză, s-a înteţit procesul inflaţionist, sînt extrem de limitate resursele valutare şi posibilităţile de practicare a exportului.

În consecinţă s-a dezechilibrat piaţa de consum, creşte în mod catastrofal deficitul de mărfuri, scade nivelul de trai al populaţiei.

Printre cauzele principale care au generat şi care intensifică procesul de criză a economiei republicii sînt de remarcat: dezechilibrul dintre planurile de producţie şi asigurarea lor cu mijloace tehnico-materiale, încălcarea disciplinei contractuale şi executive, lipsa cadrului juridic necesar şi a unei infrastructurii specifice economiei de piaţă, pierderea capacităţii de manevrare a ramurilor şi întreprinderilor din partea unor ministere şi departamente de stat în condiţiile de trecere la economia de piaţă, precum şi o serie de alte cauze.

În scopul stabilizării economiei şi formării infrastructurii pieţei în republică Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. A aproba Programul Guvernului Republicii Moldova pentru stabilizarea economiei şi Direcţiei prioritare de realizare a Programului (se anexează).

Lista proiectelor de legi şi altor acte normative, ce formează baza juridică a relaţiilor de piaţă în Republica Moldova şi urmează a fi elaborate pe parcursul anului 1991, conform anexei.

2. Ministerele, departamentele de stat, comitetele executive ale Sovietelor raionale şi orăşeneşti de deputaţi ai poporului, călăuzindu-se de principiile Programului guvernamental, să elaboreze în termen de două săptămîni măsurile de realizare, avînd în vedere responsabilitatea sporită a tuturor structurilor pentru îndeplinirea lui necondiţionată.

3. A obliga Ministerul Economiei Naţionale al Republicii Moldova, Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova, Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova să efectueze în colaborare cu Federaţia Sindicatelor Independente din Moldova acţiuni de coordonare şi control asupra elaborării şi executării tuturor actelor legislative şi normative ale Republicii Moldova, ce se referă la reglementarea de stat a procesului de tranziţie la economia de piaţă.

4. Pînă la adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a legilor de bază privind reglementarea de stat a procesului de trecere a economiei la relaţiile de piaţă, a considera oportun un demers cu apel la Preşedintele Republicii Moldova pentru a pune în aplicare toate actele normative necesare prin decrete prezidenţiale.

5. A considera necesar examinarea cu regularitate la şedinţele Guvernului Republicii Moldova a modului de realizare a Programului pentru stabilirea economiei.

PROGRAM

de acţiuni al Guvernului Republicii Moldova privind

stabilizarea economiei republicii

I. CARACTERISTICI PRIVIND SITUAŢIA SOCIAL-ECONOMICĂ

ÎN REPUBLICĂ ŞI PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE PROGRAMULUI

Situaţia social-economică în republică devine critică. Trecerea la relaţiile economicei de piaţă se efectuează încet, inconsecvent şi contradictoriu.

Ritmurile încetinite ale schimbărilor calitative a structurii economiei naţionale duc spre scăderea nivelului economic şi social de dezvoltare a republicii. În primul trimestru al anului curent s-a micşorat producţia, care, conform calculelor, va scădea. A crescut deficitul bugetului, sistemul de finanţe şi credit a intrat în stare de criză, s-a intensificat procesul inflaţiei. Posibilităţile valutare şi de export sînt extrem de limitate.

Ca rezultat, starea pieţei de consum continuă să se agraveze, majoritatea mărfurilor industriale şi a produselor alimentare rămîn deficitare, scade nivelul de trai al populaţiei.

Printre cauzele care au condus la intensificarea crizei în economia republicii, sînt dezechilibrul dintre planurile de producţie şi asigurarea lor tehnico-materială, nerespectarea disciplinei contractuale şi executive, dereglarea sistemului financiar şi de credit, creşterea deficitului bugetar, lipsa cadrului legislativ şi a infrastructurii de piaţă, pierderea capacităţii de dirijare a ramurilor şi întreprinderilor din partea ministerelor şi departamentelor de stat.

Criză în economie s-a creat datorită situaţiei social-politice extrem de nestabile în republică, structurilor precare ale puterii la diferite niveluri, ca expresie a confruntării diferitor mişcări sociale, escaladarea separatismului, conflictelor interetnice, mişcărilor greviste.

În asemenea circumstanţe este necesar să se accelereze realizarea principiilor de bază ale Programului Guvernului Republicii Moldova în ce priveşte trecerea la economia de piaţă, aprobat de Parlamentul republicii în noiembrie 1990, precum şi să se efectueze măsuri excepţionale suplimentare privind stabilizarea şi ieşirea economiei din criză, în scopul redresării ei profunde, transformării radicale în planul necesităţilor populaţiei republicii şi instaurării unei economii de piaţă de orientare socială.

Pentru stăvilirea tendinţelor negative de dezmembrare a economiei naţionale a republicii Guvernul prevede:

crearea unui sistem de stat de reglare eficientă a economiei prin consolidarea sistemului financiar şi de credit, stabilizarea pîrghiilor economice şi altor factori de stimulare, sporirea ponderii contractelor de stat la livrarea producţiei şi a responsabilităţii pentru îndeplinirea lor;

crearea cadrului juridic şi social-economic pentru intensificarea activităţii economice a cetăţenilor şi colectivelor de muncă, cointeresarea lor în sporul producţiei prin intermediul dezvoltării rapide a relaţiilor de piaţă, diversificării formelor de practici individuale, privatizării patrimoniului de stat, demonopolizării, formării mediului de concurenţă şi infrastructurii de piaţă;

garantarea protecţiei sociale a populaţiei prin intermediul controlului asupra preţurilor, indexării veniturilor, stabilirii compensaţiilor suplimentare unor categorii ale populaţiei în legătură cu majorarea preţurilor, crearea noilor locuri de muncă;

sporirea exigenţei faţă de respectarea disciplinei contractuale, de muncă, de producere şi de impozit;

activizarea muncii pentru atragerea pe scară largă a investiţiilor străine, tehnologiilor şi experienţei în sferele economice prioritare;

determinarea strictă a relaţiilor reciproce între Republica Moldova, Uniunea R.S.S. şi republicile suverane, reieşind din Declaraţia cu privire la suveranitatea Republicii Moldova, la fel şi a celor prevăzute în acordurile economice interrepublicane.

II. SISTEMUL DE GARANŢII SOCIALE PENTRU ASIGURAREA

NIVELULUI DE TRAI AL POPULAŢIEI

În condiţiile trecerii la economia de piaţă Guvernul va promova o politică socială, orientată spre realizarea măsurilor de prim ordin privind protecţia socială şi asigurarea necesităţilor vitale ale populaţiei, luînd în consideraţie:

asigurarea populaţiei cu produse alimentare, mărfuri de primă necesitate, medicamente şi servicii de importanţă vitală;

menţinerea capacităţii de cumpărare a populaţiei;

asigurarea plasării în cîmpul muncii şi prevenirea şomajului;

protecţia cetăţenilor inapţi pentru muncă şi a altor categorii sociale puţin asigurate;

determinarea nivelului minim de consum şi indexarea permanentă a veniturilor populaţiei;

garantarea securităţii personale a cetăţenilor şi apărarea drepturilor lor.

În scopul îmbunătăţirii situaţiei pe piaţa de consum Guvernul republicii prevede:

realizarea unui complex de măsuri privind stimularea sporului la producţia alimentară şi la alte mărfuri de larg consum;

menţinerea sistemului special de distribuire a mărfurilor, care se conţin în "coşul de consum" (minimul de consum) şi pe baza acestor date stabilirea minimului garantat de trai pentru toate categoriile de populaţie;

autorizarea unităţilor de comerţ cu amănuntul şi a celor din alimentaţia publică cu dreptul de achiziţionare a produselor agricole de la populaţie şi de la întreprinderile respective;

reproducerea exportului la mărfurile alimentare şi alte mărfuri de larg consum, precum şi stabilirea unor restricţii pentru scoaterea lor din republică, aplicarea unor măsuri în vederea reducerii neîntîrziate a volumului de export la resursele materiale, utilizate la producerea mărfurilor alimentare şi altor mărfuri de larg consum;

redistribuirea resurselor valutare în scopul asigurării depline a proceselor de producţie a mărfurilor de larg consum cu materie primă şi materiale de import;

repartizarea în mod prioritar a materialelor şi ansamblurilor pentru producerea mărfurilor de larg consum;

aplicarea unui sistem de stimulare pentru întreprinderile, care folosesc mijloacele valutare cîştigate la procurarea utilajului tehnologic pentru producerea mărfurilor alimentare, păstrarea şi prelucrarea materiei prime agricole, fabricarea mărfurilor de larg consum;

instituirea ordinei, conform căreia întreprinderile, care exportă produse peste cota livrărilor prevăzute de contract, pot folosi valuta cîştigată pentru cumpărarea produselor alimentare, medicamentelor şi altor mărfuri incluse în "coşul de consum" (minimul de consum) precum şi a utilajului tehnologic de producere a lor. Totodată, să fie stabilită răspundere materială, administrativă şi penală pentru operaţiile barter, care au drept scop procurarea autoturismelor, tehnicii complicate de uz casnic, obiectelor de lux şi altor articole, ce nu fac parte din categoria mărfurilor de larg consum.

Guvernul Republica Moldova prevede:

În domeniul garanţiilor sociale şi de susţinere a populaţiei:

să efectueze pînă la finele anului 1991 trecerea la un sistem de remunerare a muncii adecvat relaţiilor de piaţă, reieşind din costul real al forţei de muncă, să anuleze toate restricţiile de ordin administrativ privind cîştigul individual realizat prin munca individuală, să creeze un cadru juridic, economic şi social, care ar da posibilitate cetăţenilor să-şi asigure o viaţă demnă prin munca proprie;

Să reducă nivelul taxei maxime a impozitelor pe veniturile cetăţenilor şi să ridice nivelul maxim al veniturilor neimpozabile.

Să elaboreze şi să adopte, în colaborare cu Federaţia Sindicatelor Independente din Moldova, în trimestrul II al anului 1991, lista mărfurilor şi serviciilor, care alcătuiesc "coşul de consum" (minimul de consum);

să prezinte în trimestrul II al anului curent Parlamentului Republicii Moldova spre examinare proiectul Legii despre indexarea veniturilor populaţiei în legătură cu majorarea preţurilor cu amănuntul, Prevăzînd cheltuielile din buget şi din fondurile extrabugetare pentru indexarea veniturilor păturilor sociale ce necesită protecţie specială: pensionari, invalizi, tineret studios, precum şi pentru acordare a ajutoarelor pentru copii. A indexa cheltuielile de întreţinere a instituţiilor din sfera bugetară (învăţămînt, ocrotirea sănătăţii, cultură etc.)

Sporirea veniturilor în legătură cu creşterea preţurilor pentru celelalte categorii de lucrători din economia naţională este prevăzută în contractele colective, recalculîndu-se salariile tarifare şi de funcţie;

să se adopte, nu mai tîrziu de luna iulie curent Decretul Preşedintelui Republica Moldova cu privire la principiile generale de formare a bugetului minim de consum;

să promoveze acţiuni practice de susţinere a cetăţenilor mai puţin asiguraţi prin ajutoare în formă naturală, cum ar fi prînzuri gratuite sau cu plată redusă, medicamente, servicii de transport, publice etc;

să organizeze evidenţa individuală a cotelor de asigurare obligatorie în fondul de pensii, depuse în mărime de 1 procent, de cetăţenii încadraţi în cîmpul muncii, transferîndu-le sumele depuse în 1991 pe conturile analitice personale în scopul majorării pensiilor din contul mijloacelor respective;

să anuleze impozitul de 5 la sută pentru vînzarea mărfurilor de primă necesitate şi a unor servicii;

să întreprindă măsuri în vederea compensărilor pentru creşterea preţurilor la alimentaţia din cantinele studenţeşti şi bufetele şcolare, în instituţiile de ocrotire a sănătăţii şi asigurări sociale;

să recomande întreprinderilor şi organizaţiilor aplicarea unor măsuri privind compensarea creşterii preţurilor la alimente în cantinele uzinelor din contul fondurilor de dezvoltare socială;

să adopte hotărîri cu privire la acordarea unor compensaţii suplimentare, în legătură cu majorarea preţurilor, pentru unele categorii ale populaţiei (pensionari, invalizi, mame cu mulţi copii etc.);

să utilizeze fondurile sociale de consum cu prioritate la susţinerea materială a invalizilor, pensionarilor, copiilor, altor categorii de persoane inapte pentru muncă sau care necesită protecţie socială specială;

în trimestrul III al anului curent să fie legalizat mecanismul de încheiere a acordurilor triple între organele de stat, reprezentanţii proprietarilor (uniunilor şi asociaţiilor liberilor întreprinzători) şi sindicate, a începe elaborarea şi punerea în aplicare a sistemului de acorduri colective (tarifare) triple care reglementează sporul de salarii, alte probleme de ordin social atît la nivelul republican, cît şi la nivelul de întreprindere;

în anii 1991-1992 să fie creat, pe principii benevole, un sistem de conturi analitice, personale pentru asigurarea socială şi cu pensii;

să elaboreze actele legislative respective şi să realizeze un complex de măsuri privind îmbunătăţirea condiţiilor şi sistemului de protecţie şi securitate a muncii.

În domeniul utilizării braţelor de muncă Guvernul consideră necesar:

să se prevină şomajul în masă, să se întreprindă măsuri în vederea creării unor locuri suplimentare de muncă, în primul rînd, prin deschiderea de noi întreprinderi mici, dezvoltarea sectorului cooperatist şi a celui individual de muncă;

în trimestrul III al anului curent să fie încheiată formarea în temei a serviciilor republicane şi a Fondului de plasare în cîmpul muncii, elaborate şi aplicate programele complexe republicane şi locale de plasare a populaţiei în cîmpul muncii;

pînă la finele anului curent să fie definitivat în fond sistemul de orientare profesională şi reciclare a persoanelor neîncadrate în cîmpul muncii, să se desfăşoare reorientarea în masă a lucrătorilor, ţinînd cont de cerinţele economiei de piaţă, atrăgînd în acest proces, după caz specialişti din străinătate.

Pînă la adoptarea Legii Republica Moldova cu privire la plasarea în cîmpul muncii a stabili un mod de reglementare, în baza căruia hotărîrile organelor respective privind lichidarea totală sau parţială a întreprinderilor, organizaţiilor, gospodăriilor se adoptă numai în paralel cu programul de asigurare a reciclării şi plasării în cîmpul muncii a lucrătorilor puşi în disponibilitate.

Să nu se admită, fără consimţămîntul colectivului de muncă, privatizarea întreprinderilor, secţiilor, sectoarelor specializate, unde sînt angajaţi invalizii şi pensionarii.

În cursul anului 1991 să se încheie procesul de trecere la noile principii de salarizare pentru lucrătorii din toate ramurile sferei neproductive.

A începe realizarea reformei locative în strictă corelaţie cu noul sistem de exploatare a fondului locativ, crearea infrastructurii necesare, avînd ca punct de orientare privatizarea spaţiului locativ, crearea posibilităţilor avantajate în vederea procurării spaţiului pentru familiile mai puţin asigurare, cetăţenii incapabil de muncă, introducerea taxelor majorate pentru surplusul de suprafaţă locativă. Să se acorde credite avantajoase pe termen lung pentru familiile mai puţin asigurate şi pentru familiile tinere la construcţia locuinţelor.

Guvernul Republica Moldova va spori permanent exigenţa faţă de organele executive locale în ce priveşte modul de organizare a controlului asupra activităţii comerţului şi alimentaţiei publice, ridicării nivelului muncii, serviciilor, în sarcina cărora e pusă lupta cu sabotajul economic, sporirea eficienţei muncii organelor de drept, asigurarea securităţii persoanele a cetăţenilor, a proprietăţii lor şi drepturilor lor civile.

III. MĂSURI ÎN VEDEREA NORMALIZĂRII PROCESELOR

DE PRODUCŢIE ŞI A RELAŢIILOR ECONOMICE

Pentru crearea condiţiilor de stabilizare a economiei naţionale, sporirea producţiei şi ieşirea din criză Guvernul Republica Moldova pune în aplicare o serie de măsuri urgente în stare să asigure funcţionarea normală a complexului economic pe baza îmbinării flexibile a reglementării de stat şi a stabilirii relaţiilor de piaţă, precum şi a interacţiunii cu republicile suverane.

Guvernul intenţionează să apere spaţiul unic economic pe teritoriul republicii, să lichideze barierele artificiale din calea circulaţiei produselor industriale şi agricole, a resurselor materiale şi financiare atît pe teritoriul republicii, cît şi dincolo de hotarele ei, bazîndu-se pe asigurarea îndeplinirii necondiţionate a obligaţiilor, prevăzute în acordurile economice guvernamentale, încheiate cu republicile suverane.

Se prevede:

a asigura darea în exploatare în anul 1991 a unor noi capacităţi de producţie (cu grad înalt de pregătire pentru a fi date în exploatare şi care n-au fost finisate în anii 1989-1990) pentru fabricarea produselor alimentare şi a mărfurilor de consum, ţinîndu-se cont de asigurarea reală a întreprinderilor noi cu resursele necesare de materie primă;

pe baza inventarierii stocurilor de mijloace tehnico-materiale din întreprinderi şi depozite, precum şi a utilajelor neinstalate în ramurile economiei naţionale şi în sistemul de aprovizionare tehnico-materială a organiza, începînd cu cea de a două jumătate a anului curent, vînzarea pe scară largă a resurselor neutilizate în cadrul licitaţiilor şi tîrgurilor;

pentru a asigura transformarea structurilor din sfera producţiei, sporirea producţiei mărfurilor de consum, utilajului pentru industria uşoară şi cea alimentară, pentru telecomunicaţii a elabora în cea de a două jumătate a anului 1991 un program republican de conversiune;

în condiţiile accentuării crizei energetice a aplica un regim special de asigurare cu combustibil şi energie, limitînd strict consumul lor;

a stabili preţuri republicane diferenţiale la cărbune, produsele petroliere şi alte tipuri de combustibil, avînd în vedere compensarea pierderilor reale de pe urma realizării lor, iar pentru păturile puţin asigurate ale populaţiei - achitarea din bugetele locale a diferenţei dintre preţurile cu ridicata şi cele cu amănuntul.

În sistemul mărfurilor de normatizare a situaţiei economice în republică se prevede dezvoltarea prioritară a complexului agroindustrial pe baza realizării Concepţiei de reformă agrară în Republica Moldova, programului de dezvoltare a satului, de etatizare şi privatizare a fondurilor fixe, de sprijinire a gospodăriilor ţărăneşti şi cooperativelor şi de creare a infrastructurii de producţie şi sociale. În acest scop Guvernul va respecta principiul general al reformei agrare – dreptul de alegere a formei de privatizare se acordă colectivelor de muncă, ceea ce va permite ca la realizarea reformei să se ţină cont de situaţia economică şi specificul gospodăriilor, de sarcinile modificării structurii lor şi dezvoltării relaţiilor contractuale.

Măsurile primordiale prevăd elaborarea principiilor de evaluare în bani a pămîntului, de fixare a impozitelor funciare şi inventariere a fondului funciar.

Pentru a ieşi din criza alimentară în afară de măsurile în curs de realizare Guvernul prevede:

a extinde practica vînzării resurselor tehnico-materiale şi mărfurilor de larg consum deficitare către întreprinderile agricole, cooperative şi cetăţeni, a stabili în luna iulie a.c. modul, condiţiile şi termenele de creare şi utilizare a unui fond special de resurse şi mărfuri;

a promova în mod consecvent liberalizarea preţurilor de achiziţie, a spori volumul producţiei agricole livrate pieţei de consum şi statului la preţuri libere şi contractuale;

a acorda întreprinderilor agricole şi altor producători de produse agricole, care întîmpină dificultăţi de ordin financiar în legătură cu scumpirea producţiei industriale şi serviciilor, credite preferenţiale la procurarea carburanţilor şi lubrifianţilor, tehnicii, îngrăşămintelor şi altor resurse materiale cu compensarea ulterioară a pierderilor, suportate de bănci din această cauză;

a examina chestiunea trecerii la pierderi în anul 1991 a creditelor bancare, primite anterior de gospodării şi întreprinderi pentru sporirea normativelor de mijloace circulante proprii şi construcţia obiectelor de interes social-cultural;

a anula de 1 aprilie 1991 defalcarea de către colhozurile, sovhozurile şi asociaţiile intergospodăreşti, care produc mărfuri agricole, a 11 la sută din fondul de remunerare a muncii la fondul de stabilizare a economiei;

a revedea nivelul preţurilor de achiziţie la principalele tipuri de produse agricole, luînd în calcul suma scumpirii neprevăzute a resurselor tehnico-materiale livrate agriculturii, serviciilor prestate şi alte cheltuieli;

a rezolva problema restituirii mijloacelor cheltuite de colhozuri, sovhozuri, întreprinderi şi asociaţii intergospodăreşti pentru compensare (cu dobîndă) în legătură cu majorarea preţurilor cu amănuntul.

În scopul lichidării barierelor artificiale şi facilitării circulaţiei mărfurilor a anula încasarea taxelor vamale de la cetăţenii care exportă produse agricole obţinute pe loturile individuale, ca plată în natură sau conform contractului de arendă.

Atribuind o importanţă deosebită creării condiţiilor necesare pentru funcţionarea ramurilor principale ale economiei, în domeniul investiţiilor Guvernul intenţionează:

pentru saturaţia pieţei cu materiale de construcţie din producţie internă să finiseze în cel mai scurt timp construcţia capacităţilor de producere a lor, alocînd în acest scop resursele materiale şi financiare necesare, să stimuleze crearea de întreprinderi mici cu diverse forme de proprietate pentru producerea materialelor de construcţie din producţie internă;

să efectueze în cel mai surt timp inventarierea tuturor obiectelor, ce se construiesc din contul bugetului şi fondurilor extrabugetare, în toate ramurile economiei naţionale cu scopul de a asigura finanţarea numai a şantierelor care au o importanţă vitală pentru economia şi populaţia republicii;

să treacă în mod consecvent de la finanţarea din buget a construcţiilor capitale la sistemul de credite şi la utilizarea mijloacelor proprii ale întreprinderilor şi gospodăriilor;

să realizeze redistribuirea resurselor cu scopul de a le orienta maximal la executarea lucrărilor care susţine funcţionarea economiei naţionale şi la pregătirea gospodăriei comunale pentru activitatea în sezonul viitor de toamnă şi de iarnă;

să introducă impozitul pe investiţii şi să majoreze cota procentuală din creditele de investiţie pentru construcţia industrială, cu excepţia întreprinderilor de industrializare şi păstrare a produselor agricole;

să introducă pînă la finele anului 1991 înlesnirile prevăzute pentru organizaţiile de construcţii în ce priveşte plata impozitului pe beneficiu, inclusiv scutirea lor completă de acest impozit în condiţii ce stimulează construcţia în termenele stabilite a obiectelor industriale şi celor din sfera socială în ramurile complexului agroindustrial, precum şi a a celor destinate producerii mărfurilor alimentare şi de larg consum. În cazul nerespectării termenelor de construcţie se vor aplica sancţiuni de rigoare stabilite de Guvern;

pentru atragerea capitalului străin să elaboreze proiectele de legi "Cu privire la investiţiile străine şi întreprinderile mixte în Republica Moldova şi "Cu privire la activitatea inovaţionistă în Republica Moldova".

Cu scopul de a include în activitatea economică obiectele, a căror construcţie a fost întreruptă, să efectueze în cursul anului 1991 un complex de activităţi pentru finisarea şi transmiterea lor, conform legislaţiei în vigoare, unor persoane juridice, care îşi asumă obligaţia de a accelera darea lor în exploatare.

Una dintre condiţiile esenţiale de stabilizare a economiei este reglementarea de către stat a dezvoltării ramurilor economiei naţionale şi formarea unor relaţii economice raţionale, menţinerea parţială a comenzii de stat la cele mai importante tipuri de produse şi mărfuri sub formă de contracte de livrare a lor consumatorilor.

Se prevede reducerea substanţială a nomenclatorului şi volumului livrărilor de produse (lucrări, servicii) conform comenzii de stat obligatorii. Comanda de stat trebuie să fie sub aspect economic avantajoasă întreprinderilor, acordînd colectivelor de muncă privilegii fiscale şi alte privilegii, garantînd aprovizionarea lor cu principalele resurse tehnico-materiale.

O importanţă mare se acordă în program soluţionării chestiunilor asigurării cu resurse tehnico-materiale.

În acest domeniu se prevede:

a stabili un sistem de înlesniri pentru întreprinderile care vor livra statului producţie peste comanda de stat, a ridica toate restricţiile la realizarea producţiei fabricare de întreprinderi şi gospodării peste prevederile comenzii de stat, inclusiv la exportarea ei;

a forma pînă la finele anului 1991, pe baza organelor de aprovizionarea tehnico-materială ale republicii, un sistem contractul care să exercite în perioada de tranziţie funcţiile de intermediar al satului, fiind învestit cu împuternicirile necesare, a crea condiţii pentru organizarea unor întreprinderi de comerţ angro şi intermediare, centre comerciale de informare, firme leasing, burse de mărfuri. A separa centrale comerciale de intermediere de organele de stat responsabile de aprovizionarea tehnico-materială;

a elabora un program de dezvoltare accelerată a bazei locale de materie primă pentru asigurarea ramurilor industriei, ce produc mărfuri de larg consum şi materiale de construcţie, precum şi mecanismul de creare a rezervei de stat, a fondului special de producţie de schimb pentru a importa din alte republici şi ţări materiale şi materia primă necesară.

Cu scopul de a stimula interesul întreprinderilor în sporirea producţiei mărfurilor de larg consum Guvernul Republica Moldova consideră necesar să adopte următoarele măsuri suplimentare:

a stabili înlesniri la plata impozitului pe beneficiu, inclusiv scutirea completă de acest impozit a părţii din beneficiu, obţinute din creşterea volumului fizic al producţiei mărfurilor de larg consum, produselor alimentare în comparaţie cu perioada respectivă a anului trecut;

a scuti (în primii doi ani de la înfiinţare) întreprinderile, organizaţiile şi cetăţenii de plata arendei pentru suprafeţele de producţie ce li s-au pus la dispoziţie, cu condiţia că acestea vor fi folosite în exclusivitate în scopul producerii şi realizării mărfurilor de larg consum şi produselor alimentare sau al prestării de servicii;

a stabili termenele stricte pentru punerea în funcţiune a utilajului neinstalat, procurat din contul investiţiilor capitale centralizate, precum şi a celui de import, pentru industria uşoară, alimentară, cărnii şi laptelui, comerţul de stat. În cazul în care darea în exploatare la timp a obiectelor nu este garantată, acest utilaj se extrage în mod forţat pentru a fi vîndut la licitaţii, cumpărătorul asumîndu-si obligaţia de a a-l monta şi a-l utiliza fără întîrziere;

a stimula colhozurile, sovhozurile, cooperativele şi alte întreprinderi agricole, precum şi persoanele particulare pentru sporirea producţiei de materii prime şi materiale necesare ramurilor care produc mărfuri de larg consum (piei brute, lînă, blănuri, gogoaşe ale viermilor de mătase, inclusiv ale celor crescuţi în mediu nutritiv artificial) cu scopul de a reduce maximal importul acestora;

a stabili modul de acordare a creditelor preferenţiale pentru finanţarea cheltuielilor întreprinderilor şi asociaţiilor în legătură cu lărgirea, reprofilarea şi crearea unor noi capacităţi de fabricare a mărfurilor de larg consum şi prestare a serviciilor cu plată către populaţie.

IV. STABILIZAREA SITUAŢIEI FINANCIARE ŞI DE CREDITARE

Măsurile primordiale ale Guvernului Republica Moldova includ promovarea unei politici financiare monetare şi de credit orientate spre reducerea deficitului bugetar.

Baza juridică de funcţionare a Băncii Naţionale din Moldova, de reorganizare a întregului mecanism bancar, comercializare a sistemului de credit o constituie Legile "Cu privire la Banca Naţională a Republicii Moldova", "Cu privire la bănci şi activitatea bancară în Republica Moldova".

În legătură cu reforma tarifelor şi preţurilor cu amănuntul, cu modificările intervenite în situaţia economică a republicii Guvernul Republica Moldova consideră raţională aprobarea bugetului extraordinar pentru semestrul doi al anului 1991, introducerea unui regim special de finanţare a cheltuielilor din buget cu normative reduse, cu excepţia cheltuielilor pentru remunerarea lucrătorilor din instituţiile bugetare, plata pensiilor, subvenţiilor, burselor, precum şi pentru întreţinerea cetăţenilor în instituţiile medicale şi în alte instituţii.

În condiţiile crizei economice ce cauzează inflaţie este necesar de a continua reducerea cheltuielilor pentru întreţinerea aparatului de conducere de orice nivel, precum şi a cheltuielilor pentru efectuarea operaţiilor, a suspenda toate programele sociale, a căror finanţare n-a început pînă la 1 iunie 1991, şi a declara moratoriu relativ la adoptarea şi realizarea programelor noi, care sporesc cheltuielile din buget.

A substitui finanţarea în mod gratuit a întreprinderilor şi gospodăriilor din contul surselor centralizate prin creditele băncilor comerciale şi cu finanţarea sub formă de credit din fondurile extrabugetare.

A prevedea pentru toţi subiecţii economici limitarea cheltuielilor prin numerar, a practica pe larg decontarea prin virament cu populaţia.

A formula şi a prezenta Parlamentului Republicii Moldova propuneri privind reexaminarea întregului sistem de impozite, inclusiv înlocuirea impozitului pe circulaţia mărfurilor prin acciz şi impozit la valoarea suplimentară la vinuri şi băuturi spirtoase, produse din tutun şi obiecte de lux.

A continua reducerea întreprinderilor nerentabile, aplicînd măsuri cu caracter economic şi administrativ, inclusiv privatizarea lor forţată. Dotaţiile din fondul de stabilizare a economiei vor fi acordate unui anumit număr de întreprinderi, conform listei aprobate de Guvernul Republicii Moldova.

A compensa surplusul cererii solvabile prin atragerea maximă a depunerilor de economii ale populaţiei. A acorda băncilor, inclusiv celor comerciale, dreptul de a stabili cota procentuală de comun acord cu deponenţii. A promova o politică activă de stimulare a tuturor formelor de depuneri ale populaţiei, a stabili dobînzi pentru depuneri şi efecte publice, ţinîndu-se cont de ritmul inflaţiei, a organiza o serie de licitaţii a titlurilor de stat pentru amortizarea deficitului bugetar.

Guvernul republicii va examina şi preciza lista mărfurilor şi serviciilor realizate la preţuri fixe reglabile şi libere (contractuale) în vigoare, va extinde în mod conservativ sfera de aplicare a preţurilor contractuale. Totodată, regularizarea de către stat a formării preţurilor se va efectua ţinîndu-se cont de nivelul real al cheltuielilor la fabricarea producţiei şi efectuarea serviciilor, nivelul maxim al rentabilităţii, cotele de impozit pe circulaţia mărfurilor, precum şi de alţi indici de structuralizare a preţurilor.

În scopul realizării schimbului echivalent între întreprinderile industriale şi cele agricole se va analiza în permanenţă dinamica preţurilor în vigoare şi se vor adopta o serie de măsuri concrete în vederea asigurării echilibrării preţurilor.

În condiţiile dezorganizării pieţei şi a deficitului total va fi intensificat controlul de stat asupra preţurilor pe calea asigurării condiţiilor de respectare a actelor legislative cu privire la sancţiunile economice aplicare asupra întreprinderilor şi organizaţiilor care măresc nejustificat preţurile şi îşi acoperă din contul majorării preţurilor risipa şi lipsa spiritului gospodăresc.

V. STIMULAREA ACTIVITĂŢII LIBERILOR ÎNTREPRINZĂTORI, DEETATIZAREA,

PRIVATIZAREA ŞI DEMONOPOLIZAREA ECONOMIEI

Guvernul Republicii Moldova crează condiţii juridice, organizatorice şi social-economice pentru dezvoltarea activităţii economice a cetăţenilor şi colectivelor de muncă, formarea şi susţinerea stăpînilor reali ai întreprinderilor şi pămîntului, prin deetatizare şi privatizare crearea mediului de concurentă pe baza demonopolizării economiei şi a diverselor forme de proprietate. În procesul privatizării vor fi întreprinse măsurile efectuate de apărare a intereselor economiei republicii, respectării principiilor echităţii sociale, asigurării dreptului prioritar al cetăţenilor Republica Moldova la privatizarea averii.

Guvernul desfăşoară fără întîrziere activitatea de deetatizare şi privatizare a proprietăţii de stat, pornind de la condiţiile economice concrete şi în baza legislaţiei Republicii Moldova, respectării stricte a principiului de neconstrîngere a cetăţenilor în procesul privatizării, publicităţii şi deschiderii largi. În funcţie de sfera privatizării, proporţiile şi specificul ramurilor, proprietatea de stat se va transmite în folosinţă gratuită, luîndu-se în consideraţie aportul de muncă la crearea avuţiei naţionale sau o parte din ea se va răscumpăra din contul sumelor acumulate.

Întregul proces al privatizării va fi realizat în două etape. În prima etapă, cu durata de unul sau doi ani, va fi înfăptuită aşa-numita privatizare primară, care prevede schimbul proprietăţii de stat pe hărţii speciale de valoare (bonuri patrimoniale) eliberate cetăţenilor. Valoarea proprietăţii privatizate la această etapă va constitui 25-30 la sută din costul întregii proprietăţi a statului, supuse privatizării.

La etapa următoare a privatizării proporţiile ei vor fi determinate de volumul mijloacelor acumulate şi cererea populaţiei privind proprietatea, care rămîne în stăpînirea statului. Forma prioritară de privatizare va fi răscumpărarea proprietăţii la preţuri de piaţă.

Odată cu adoptarea Legii Republicii Moldova "Cu privire la privatizare", în scopul desfăşurării procesului de deetatizare şi privatizare, Guvernul va elabora şi realiza actele normative, care reglează mecanismul juridic al organizării activităţii de privatizare a proprietăţii statului: regulamentele "Cu privire la evaluarea valorică a proprietăţii de stat, care urmează a fi deetatizată", "Cu privire la organizarea licitaţiilor în scopul realizării avuţiei statutului", "Cu privire la modul de creare a întreprinderilor pe acţiuni în cadrul programului de deetalizare a economiei", "Cu privire la modul de calculare a valorii bonurilor patrimoniale, eliberate cetăţenilor Republicii Moldova în cadrul programului de deetatizare a economiei", "Cu privire la vînzarea către populaţie a valorilor de mărfuri şi materiale din proprietatea statului", "Cu privire la modul de evaluare şi vînzare (arendare) a caselor de locuit şi a apartamentelor", etc.

Pînă la finele trimestrului III al anului 1991 vor fi elaborate şi va începe realizarea programelor de privatizare, în care vor fi stabilite proporţiile ramurale şi teritoriale ale privatizării, specificului mecanismului privatizării în diferite ramuri ale economiei şi în sfera socială, lista întreprinderilor, care vor fi privatizate în primul rînd. Acest proces va fi efectuat sub egida Departamentului de Stat pentru Privatizarea al Republicii Moldova şi a organelor lui teritoriale, care îşi vor coordona activitatea cu ministerele, departamentele de stat ale republicii şi organele administraţiei locale.

Într-un ritm mai accelerat va decurge privatizarea în ramurile în care funcţionarea structurilor nestatale va asigura în termene reduse un efect economic social sporit în întreprinderile mici, în sfera alimentaţiei publice, deservirii sociale, comerciale etc. Pînă la finele anului 1991, cel puţin o jumătate din întreprinderile şi organizaţiile ramurilor menţionate vor fi transformate în întreprinderi particulare, familiale şi colective.

Deetatizarea şi privatizarea întreprinderilor mari şi mijlocii se va realiza în deosebit prin înfiinţarea de societăţi pe acţiuni şi companii. Relativ la spaţiu locativ şi agricultură vor fi elaborate programe speciale de împroprietărire a cetăţenilor Republicii Moldova, ţinîndu-se cont de situaţia demografică, de necesitatea protecţiei sociale a populaţiei şi de alte particularităţi.

Privatizarea va crea fundamentul economic necesar pentru funcţionarea în condiţii de egalitate a tuturor formelor de proprietate, dezvoltarea proprietăţii private pe baza realizării intereselor persoanele ale cetăţenilor Republicii Moldova în ce priveşte sporirea volumului producţiei şi creşterea veniturilor. La aceasta va contribui nemijlocit proiectul de Lege, elaborat de Guvern "Cu privire la activitatea liberilor întreprinzători şi la întreprinderi în Republica Moldova", care asigură drepturi largi şi responsabilitatea cetăţenilor, întreprinderilor şi organizaţiilor, care practică activitate de liberi întreprinzători. Proiectul de lege stabileşte drepturile şi obligaţiile liberilor întreprinzători. Este simplificat considerabil şi în acelaşi timp bine reglementat modul de creare a întreprinderilor cu diverse forme de proprietate, inclusiv cele private, pentru persoanele juridice şi fizice sînt prevăzute drepturi egale la desfăşurarea activităţii de liberi întreprinzători.

În vederea perfectării Legii în cauză în decursul anului curent Guvernul va elabora o serie de acte legislative, ce vor concretiza formele organizatorice-juridice ale unor tipuri de întreprinderi. Parlamentului Republicii Moldova i-au fost deja prezentate spre examinare proiectele de legi cu privire la cooperaţie, arendă. În afară de aceasta Guvernul a aprobat Regulamentele cu privire la societatea pe acţiuni, întreprinderea de stat, întreprinderile mici, bursele de mărfuri şi altele, care vor contribui la crearea unor noi forme de gospodărire, la transformarea lucrătorilor năimiţi în proprietari reali.

Totodată, Guvernul intenţionează să realizeze un şir de măsuri suplimentare în vederea stimulării activităţii de afaceri, şi anume:

să scutească de impozit pe venit (beneficiu) întreprinderile şi liberii întreprinzători, precum şi dividendele destinate creării de noi capacităţi de producţie, extinderea şi modernizarea celor care funcţionează;

să degreveze de impozit timp de doi ani beneficiul întreprinderilor noi, create pe baza oricărei forme de proprietate, inclusiv cele private de producere şi industrializare a produselor agricole, de producere a mărfurilor de larg consum (cu excepţia produselor alcoolice, din tutun, articole de lux, mărfurilor de masă plastică), care se realizează populaţiei republicii;

să ridice toate restricţiile în ce priveşte mărimea maximă a salariului, menţinînd dependenţa lui de volumul producţiei şi serviciilor;

să stabilească principii unice de impunere a veniturilor (beneficiului), provenite din activităţile de liberi întreprinzători, persoanelor fizice şi juridice, indiferent de forma de proprietate.

Se adoptă măsuri în vederea simplificării conform cerinţelor mondiale a evidenţei şi dărilor de seamă ale întreprinderilor nestatale, precum şi creării unor condiţii egale pentru liberii întreprinzători de utilizare a resurselor tehnico-materiale prin dezvoltarea sistemului burselor de mărfuri şi organizaţiilor comerciale şi de misitie.

Luînd în considerare gradul de exploatare a monopolizării producţiei din republică Guvernul iniţiază elaborarea unui program de stat cu privire la susţinerea activităţii de liber întreprinzător, inclusiv a micului business, realizarea unui şir de măsuri vizînd crearea mediului de concurenţă şi demonopolizare a economiei, avînd în vedere contribuirea reală la crearea producţiilor alternative şi întreprinderilor mici, dezmembrarea participanţilor monopolişti în circulaţia economică. Concomitent va avea loc retragerea majorităţii întreprinderilor din administrarea directă de stat, introducerea sistemului contractual de angajare a conducătorilor întreprinderilor de stat, care îmbină funcţiile conducătorului cu responsabilitatea materială, ce nu se limitează doar la rezultatul curent, ci şi la dezvoltarea producţiei şi situaţia fondurilor fixe.

Principiile politicii antimonopol sînt puse în baza hotărîrii Guvernului "Cu privire la măsurile urgente de demonopolizare a economiei naţionale a Republicii Moldova". Ele vor fi dezvoltate în continuare în proiectul de lege cu privire la dezvoltarea concurenţei şi limitarea activităţii monopoliste, pe care îl elaborează Guvernul.

VI. ACTIVITATEA RELAŢIILOR ECONOMICE EXTERNE

Guvernul intenţionează promovarea consecutivă în viaţă a liniei strategice vizînd asigurarea unui caracter deschis al economiei republicii, încadrarea activă a verigelor şi agenţilor economici în divizarea mondială a muncii şi relaţiilor economice mondiale, efectuarea independentă a activităţii economice externe, acordarea de licenţe pentru export, atragerea creditelor străine, reglarea vamală etc.

În acest scop este necesar:

a începe imediat elaborarea şi adoptarea actelor legislative şi normative respective, care determină drepturile, obligaţiunile şi garanţiile investitorilor străini, întreprinderilor şi organizaţiilor;

a elabora mecanismul atragerii investiţiilor străine şi a creditelor inclusiv pe bază de leasing;

a stabili pentru investitorii străini înlesniri şi posibilităţi pentru repatrierea beneficiului lor;

a elabora mecanismul formării şi utilizării fondului valutar al republicii şi fondului averii de stat amanetate ca garant pentru investitorii străini;

a acorda prioritate investiţiilor străine în complexul agroindustrial, pentru dezvoltarea producţiei materialelor de construcţie şi a mărfurilor de consum popular, sferei prestării de servicii şi turismului;

a elabora sistemul vamal al republicii;

a contribui la formarea unei reţele largi a întreprinderilor mixte în diferite domenii de activitate, a simplifica modul lor de înregistrare;

a determina un complex de măsuri pentru stimularea fabricării şi exportului producţiei cu o largă aplicare a ştiinţei, cu capacitate de concurenţă pe piaţă mondială;

a elabora modul de stabilire a cotelor şi de acordare a licenţelor pentru export şi import, conform cerinţelor mondiale;

a contribui activ la dezvoltarea şi extinderea comerţului de frontieră şi cabotaj;

a crea sistemul bancar pentru efectuarea operaţiilor economice externe pe bază de colaborare cu structurile economice-financiare mondiale.

VII. RELAŢII RECIPROCE ÎNTRE U.R.S.S. ŞI REPUBLICILE SUVERANE

Caracterul relaţiilor cu U.R.S.S. şi republicile suverane se formează pe baza Declaraţiei cu privire la suveranitatea Republicii Moldova, legislaţiei Republicii Moldova, precum şi pe acordurile încheiate cu U.R.S.S., republicile şi statele suverane.

Reieşind din aceasta, Guvernul Republicii Moldova consideră necesar să ajungă la o înţelegere cu Guvernul unional în ce priveşte principiile şi căile generale de soluţionare în următoarele chestiuni:

participarea la activitatea structurilor unionale de dirijare a sistemelor bancare şi monetar-financiare;

politica fiscală, bugetară şi a preţurilor;

sistema evidenţei şi statisticii, garanţiilor sociale şi politicii plasării în cîmpul muncii;

delimitarea drepturilor de proprietate, incluzînd partea de datorii interne şi externe a U.R.S.S. şi partea de datorii a ţărilor străine faţă de U.R.S.S.;

activitatea economică externă, politica valutară, regulamentele şi tarifele vamale.

Livrarea produselor alimentare şi agricole, precum şi a mărfurilor industriale de larg consum pentru necesităţile unionale şi în alte chestiuni.

Recunoscînd importanţa deosebită a menţinerii relaţiilor economice externe între republicile suverane, Guvernul Republicii Moldova va contribui la dezvoltarea şi consolidarea lor continuă pe baza principiilor reciproce avantajoase. În viitorul cel mai apropiat este necesar să se ajungă la un comun acord în ceea ce priveşte;

obligaţiile reciproce în domeniul protecţiei investiţiilor şi a proprietăţii cetăţenilor şi a întreprinderilor;

formarea şi reglarea livrărilor interrepublicane de producţie şi mărfuri şi sporirea responsabilităţii agenţilor economici;

pentru realizarea strictă a obligaţiilor în corespundere cu acordurile interguvernamentale încheiate;

elaborarea şi încheierea unor acorduri comerciale pe termen lung în ce priveşte livrarea reciprocă de materie primă, materiale, piese de completare, ţinînd cont de interesele republicilor în ce priveşte dezvoltarea proceselor integrării şi cooperării;

stimularea creării şi dezvoltării întreprinderilor mixte;

organizarea reprezentanţelor în alte republici.

* * *

Condiţia necesară pentru realizarea Programului propus o constituie crearea bazei juridice a economiei în perioada de tranzacţie, întăririi disciplinei de muncă şi de producţie, intensificării luptei cu încălcările de ordin economic, cu specula, criminalitatea, economia ilicită, normalizarea situaţiei sociale şi politice în republică.