369/28.05.2001 Hotărîre privind aprobarea Programului Naţional de Imunizări pentru anii 2001-2005

HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA privind aprobarea Programului Naţional de Imunizări pentru anii 2001-2005 Nr.369 din 28.05.2001 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.59-61/406 din 07.06.2001 * * * Abrogat: la 09.06.2006 Hotărîrea Guvernului nr. 523 din 16.05.2006 În scopul reducerii morbidităţii şi mortalităţii populaţiei, survenite în urma unor boli contagioase prevenibile prin vaccinări, şi diminuării în consecinţă a prejudiciilor sociale şi economice, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă: Programul Naţional de Imunizări pentru anii 2001-2005, conform anexei nr.1; Componenţa nominală a Comitetului de coordonare a direcţiilor de dezvoltare şi finanţare a Programului Naţional de Imunizări pentru anii 2001-2005, conform anexei nr.2. 2. Ministerul Sănătăţii: va prevedea anual, începînd cu anul 2001, la repartizarea alocaţiilor prevăzute în bugetul de stat pentru ocrotirea sănătăţii, finanţarea adecvată a programului nominalizat în partea ce se referă la acţiunile şi măsurile ce urmează a fi realizate din contul bugetului de stat; va asigura aprovizionarea instituţiilor sanitare cu vaccinuri eficiente, care să corespundă standardelor mondiale de calitate, înfiinţînd, în acest scop, în cadrul Centrului naţional ştiinţifico-practic de medicină preventivă o subdiviziune specială pentru controlul calităţii vaccinurilor; în conformitate cu direcţiile prioritare ale cercetării-dezvoltării, aprobate de Parlament, va desfăşura cercetări şi studii ştiinţifice, cu aplicare practică, ale căror rezultate vor constitui obiectul dezbaterilor la diverse conferinţe şi simpozioane consacrate problemelor imunoprofilaxiei, inclusiv la nivel internaţional; va colabora, în baza acordurilor şi contractelor bi- şi multilaterale, cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii, alte organisme publice internaţionale, organizaţii nonguvernamentale, în scopul realizării programului sus-menţionat; va examina anual executarea în termen a obiectivelor sus-numitului program şi va face corectivele necesare, informînd Guvernul, în modul stabilit. 3. Organele administraţiei publice locale: vor elabora, în baza Programului Naţional de Imunizări pentru anii 2001-2005, şi vor aproba, în termen de 2 luni, programe teritoriale, prevăzînd surse de asigurare financiară şi materială a instituţiilor medicale pentru acordarea serviciilor de imunizări; vor examina anual realizarea programelor teritoriale de imunizări şi vor întreprinde măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute în ele. 4. Compania de Stat "Teleradio-Moldova", agenţiile şi organele de presă vor familiariza pe larg publicul cu avantajele şi eficienţa medicală, economică şi socială a imunoprofilaxiei maladiilor contagioase, în vederea antrenării lui în susţinerea acestei acţiuni. 5. Se abrogă Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.584 din 3 august 1994 "Pentru aprobarea Programului Naţional de Imunizări". Prim-ministru al Republicii Moldova Vasile TARLEV Contrasemnată: Ministrul sănătăţii Andrei Gherman Ministrul finanţelor Mihail Manoli Chişinău, 28 mai 2001. Nr. 369. Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.369 din 28 mai 2001 PROGRAMUL NAŢIONAL DE IMUNIZĂRI PENTRU ANII 2001-2005 I. Principii generale Prevenirea bolilor transmisibile prin intermediul vaccinărilor reprezintă cea mai eficientă investiţie în sănătatea publică. Prin imunizarea sistematică a populaţiei se realizează o scădere substanţială a morbidităţii, mortalităţii şi invalidităţii, survenite în urma bolilor infecţioase prevenibile prin vaccinare, precum şi a pierderilor economice şi sociale cauzate de aceste boli. Programul Naţional de Imunizări pentru anii 1994-2000, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 584 din 3 august 1994, a contribuit la lichidarea poliomielitei, stoparea epidemiilor de difterie şi oreion, reducerea substanţială a morbidităţii prin hepatita virală B, rujeolă, tuse convulsivă, tetanos. Aceste realizări au fost posibile graţie activităţii eficiente a lucrătorilor medicali în condiţii dificile de muncă şi salarizare, asistenţei internaţionale acordate de UNICEF, OMS, guvernele SUA şi Japoniei, Comunitatea Europeană, precum şi poziţiei Guvernului Republicii Moldova, care în condiţii anevoioase a susţinut îndeplinirea programului în cauză. Programul Naţional de Imunizări pentru anii 2001-2005 (în continuare - Program) reflectă politica statului în soluţionarea problemelor ce ţin de protecţia sănătăţii populaţiei, îndeosebi a copiilor, împotriva bolilor transmisibile, prevenibile prin vaccinare, recunoscute ca probleme de sănătate publică, prioritare sub aspectul alocării resurselor necesare pentru sănătate. Prezentul Program reprezintă un pas evolutiv faţă de programele precedente şi are drept scop garantarea şi protecţia continuă a populaţiei împotriva unui număr mai mare de infecţii şi anume: poliomielitei, difteriei, tetanosului, tusei convulsive, hepatitei virale B, rujeolei, oreionului, rubeolei, tuberculozei copilului, infecţiei cu Haemophilus influenzae tip b etc. Obiectivele de bază ale Programului prevăd reducerea, eliminarea sau eradicarea bolilor transmisibile, prevenibile prin vaccinare. Programul are următoarele sarcini de bază: asigurarea accesului întregii populaţiei din republică la Program prin optimizarea infrastructurii serviciilor de imunizări; asigurarea calităţii (eficienţei şi inofensivităţii) vaccinurilor utilizate în cadrul Programului prin implementarea procedurilor de control al calităţii şi menţinerea în stare funcţională a "lanţului frig" (sistem de persoane şi echipament) la toate nivelurile de păstrare, transportare şi aplicare a vaccinelor; asigurarea unei acoperiri vaccinale de peste 95%, la nivel naţional, a populaţiei la vîrstele-ţintă; perfecţionarea supravegherii epidemiologice a bolilor prevenibile prin vaccinare. Realizarea Programului se bazează pe elaborarea de către stat a unui sistem centralizat de finanţare, dirijare şi asigurare cu vaccinuri şi seringi pentru imunizări, organizarea şi funcţionarea pe tot teritoriul ţării a serviciilor de imunizare. Programul este elaborat în temeiul Legii nr.1513-XII din 16 iunie 1993 privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei şi Legii ocrotirii sănătăţii nr. 411-XIII din 28 martie 1995. El corespunde Programului Extins de Imunizări al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), a fost acceptat de Adunarea Mondială a Sănătăţii, susţinut de Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) şi Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. Programul garantează copiilor şi tuturor cetăţenilor, la o vîrstă de risc, acordarea asistenţei de imunizare gratuită cu vaccinuri eficiente, calitatea cărora va corespunde standardelor mondiale şi cerinţelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. II. Bolile prevenibile incluse în Program Poliomielita 1. Situaţia epidemiologică Pînă la aplicarea vaccinurilor poliomielita a avut o largă răspîndire epidemică. Graţie imunizărilor, morbiditatea a fost redusă treptat, ultimul bolnav cu eliminarea virusului sălbatic fiind înregistrat în ţară în 1991. Ca rezultat al realizării Programului Naţional de Imunizări pentru anii 1994-2000 şi Programului naţional de lichidare a poliomielitei, această infecţie a fost eliminată şi în 2000 Republica Moldova a obţinut statutul OMS de ţară liberă de poliomielită. Actualmente republica participă la realizarea programului de supraveghere a paraliziilor acute flasce pentru depistarea importului posibil de cazuri din alte ţări şi realizarea măsurilor de menţinere a succeselor obţinute. 2. Obiectiv al morbidităţii Menţinerea statutului de ţară liberă de poliomielită. Depistarea importului posibil de cazuri din alte ţări. 3. Sarcini operative Începînd cu anul 2001, la nivel naţional şi teritorial, se va asigura: acoperirea vaccinală de minim 95% cu 3 doze de vaccin poliomielitic (VPO) a copiilor pînă la vîrsta de un an şi cu revaccinările de rigoare a persoanelor la vîrstele-ţintă; indicele de supraveghere a paraliziilor acute flasce >= 0.8 pentru fiecare teritoriu administrativ; supravegherea bazată pe informarea urgentă, la nivel naţional, despre fiecare caz de paralizie acută flască (PAF), cu raportare săptămînală zero a PAF; controlul situaţiilor de risc. Difteria 1. Situaţia epidemiologică După o perioadă de 30 ani de reducere a morbidităţii prin difterie cu 99% faţă de etapa prevaccinală, în anii 1994 -1996 în ţară s-a înregistrat o epidemie de difterie la 888 bolnavi, dintre care 46 (5,2%) au decedat, fapt explicat prin cerinţele în imunizări şi influenţa epidemiilor de difterie din Rusia şi Ucraina. Măsurile de control şi imunizările suplimentare au stopat epidemia, însă situaţia continuă să rămînă instabilă din cauza neasigurării ritmice cu cantitatea necesară de vaccinuri. 2. Obiectiv al morbidităţii Începînd cu anul 2003 se preconizează incidenţa prin difterie sub 0.1 cazuri la 100000 populaţie. 3. Sarcini operative Începînd cu anul 2001, la nivel naţional şi teritorial, se va asigura: acoperirea vaccinală de minim 95% cu 3 doze de vaccin diftero-tetanic-pertusis (DTP) a copiilor pînă la vîrsta de un an şi cu prima revaccinare - pînă la vîrsta de 3 ani; acoperirea vaccinală de minim 95% cu revaccinări diftero-tetanice ale copiilor şi adulţilor la vîrstele-ţintă; supravegherea bazată pe informarea urgentă, la nivel naţional, despre fiecare caz de difterie şi depistarea purtătorilor de microbi difterici toxigeni, cu raportare săptămînală zero; controlul situaţiilor de risc. Tusea convulsivă 1. Situaţia epidemiologică Morbiditatea de tuse convulsivă s-a micşorat faţă de perioada prevaccinală cu 98% şi a constituit, în mediu, pe parcursul ultimilor 5 ani, 3,5 cazuri la 100 mii populaţie. 2. Obiectiv al morbidităţii începînd cu anul 2002 se preconizează incidenţa prin tuse convulsivă sub 2 cazuri la 100000 populaţie. 3. Sarcini operative Începînd cu anul 2001, la nivel naţional şi teritorial, se va asigura: acoperirea vaccinală de minim 95% cu 3 doze de vaccin diftero-tetanic-pertusis (DTP) a copiilor pînă la vîrsta de un an şi cu o revaccinare pînă la vîrsta de 3 ani; supravegherea bazată pe caz, cu raportare săptămînală zero; controlul situaţiilor de risc. Tetanos şi tetanosul nou-născuţilor 1. Situaţia epidemiologică În Republica Moldova tetanosul nou-născuţilor a fost eliminat, ultimul caz fiind înregistrat în 1966. Se întîlnesc cazuri unice de tetanos la persoane în vîrstă de peste 50 ani. 2. Obiectiv al morbidităţii Începînd cu anul 2001 se preconizează incidenţa prin tetanos sub 0.1 cazuri la 100000 populaţie. 3. Sarcini operative Începînd cu anul 2001, la nivel naţional şi teritorial, se va asigura: acoperirea vaccinală de minim 95% cu 3 doze de vaccin diftero-tetanic-pertusis (DTP) a copiilor pînă la vîrsta de un an şi cu prima revaccinare - pînă la vîrsta de 3 ani; acoperirea vaccinală de minim 95% cu revaccinările diftero-tetanice a copiilor şi adulţilor la vîrstele-ţintă; supravegherea bazată pe raportarea fiecărui caz la nivel naţional. Hepatita virală B 1. Situaţia epidemiologică Pînă la demararea în 1995 a programului de vaccinări, morbiditatea în ţară prin hepatita virală B a fost una din cele mai înalte din Europa, copiii de vîrsta sub 2 ani constituind cel mai afectat grup. Pe parcursul a cinci ani de vaccinare generală a nou-născuţilor morbiditatea copiilor sub 6 ani a fost redusă cu peste 92%. Continuarea vaccinării va contribui la reducerea ulterioară a morbidităţii cauzate de hepatitele virale B şi D acute şi cronice, cancerul primar al ficatului şi, drept urmare va avea importante beneficii sociale şi economice. 2. Obiectiv al morbidităţii Către anul 2005 se preconizează reducerea incidenţei morbidităţii prin hepatita virală B la copii sub 2 cazuri la suta de mii. 3. Sarcini operative Începînd cu anul 2001, la nivel naţional şi teritorial, se va asigura: acoperirea vaccinală împotriva hepatitei virale B de minim 98% a copiilor pînă la vîrsta de 1 an; vaccinarea, în măsura posibilităţilor, a tuturor copiilor pînă la vîrsta de 15 ani; supravegherea bazată pe caz, cu raportarea, la nivel naţional, a fiecărui caz de hepatită virală B la copii. Rujeola 1. Situaţia epidemiologică Morbiditatea prin rujeolă s-a redus în ultimii 5 ani cu 99% faţă de perioada prevaccinală, constituind, în mediu, 13 cazuri la 100000 populaţie. Procesul epidemic se manifestă preponderent sub formă de erupţii epidemice locale şi intensificări periodice la 3-5 ani. 2. Obiectiv al morbidităţii Iniţierea către anul 2007 a Programului de eliminare a rujeolei. Începînd cu anul 2001 se preconizează incidenţa morbidităţii de rujeolă sub 5 cazuri la 100000 populaţie, iar începînd cu 2004 - sub 1 caz la 100000 populaţie. 3. Sarcini operative Începînd cu anul 2001, la nivel naţional şi teritorial, se va asigura: acoperirea vaccinală antirujeolică (vaccin combinat împotriva rujeolei, oreionului, rubeolei) de minim 98% a copiilor pînă la vîrsta de doi ani; efectuarea în anul 2001 a unei companii de imunizare în masă a copiilor în vîrstă de 6-16 ani; iniţierea, cu începere din 2002, a revaccinării de la vîrsta de 6-7 ani cu vaccin combinat împotriva rujeolei, oreionului, rubeolei, asigurînd o acoperire vaccinală de minim 98%; supravegherea bazată pe caz, cu confirmare de laborator şi raportare săptămînală zero; controlul situaţiilor de risc. Oreion (Parotidita epidemică) 1. Situaţia epidemiologică Morbiditatea prin parotidită epidemică în ultimii 5 ani a scăzut faţă de perioada prevaccinală doar cu 50% şi a continuat să rămînă puţin dirijabilă din cauza asigurării insuficiente cu vaccin. În anii 1996-1998 infecţia a înregistrat o răspîndire epidemică pe tot teritoriul ţării, cauzată de nevaccinarea copiilor pe parcursul anilor precedenţi. 2. Obiectiv al morbidităţii Începînd cu anul 2001 se preconizează incidenţa prin oreion sub 15 cazuri la 100000 populaţie, iar începînd cu anul 2004 - sub 10 cazuri la 100000 populaţie. 3. Sarcini operative Începînd cu anul 2001, la nivel naţional şi teritorial, se va asigura: acoperirea vaccinală antioreionică (vaccin combinat împotriva rujeolei, oreionului, rubeolei) de minim 98% a copiilor pînă la vîrsta de doi ani; iniţierea, începînd cu anul 2002, a revaccinării de la vîrsta de 6-7 ani cu vaccin combinat împotriva rujeolei, oreionului, rubeolei, asigurînd o acoperire vaccinală de minim 98%; supravegherea bazată pe caz, cu raportare săptămînală zero; controlul situaţiilor de risc. Rubeola 1. Situaţia epidemiologică Morbiditatea prin rubeolă decurge în mod natural şi pînă în prezent nu a fost supusă unor măsuri preventive eficiente. Incidenţa morbidităţii variază periodic în limitele a 20-240 cazuri la suta de mii populaţie, cu afectarea preponderentă a copiilor sub vîrsta de 7 ani. Infecţia prezintă un risc major pentru nou-născuţi (în cazul îmbolnăvirii mamei în perioada sarcinii) şi poate produce grave anomalii congenitale. În baza celor menţionate şi, întrucît există un vaccin combinat împotriva rujeolei, oreionului, rubeolei, majoritatea ţarilor europene au introdus în calendarul de imunizări vaccinarea împotriva rubeolei. 2. Obiectiv al morbidităţii Către anul 2005 se preconizează reducerea incidenţei prin rubeolă cu 75% faţă de nivelul mediu pentru anii 1995-1999. 3. Sarcini operative Începînd cu anul 2001, la nivel naţional şi teritorial, se va asigura: acoperirea vaccinală împotriva rubeolei (vaccin combinat împotriva rujeolei, oreionului, rubeolei) de minim 98% a copiilor pînă la vîrsta de doi ani; iniţierea, începînd cu anul 2002, a revaccinării de la vîrsta de 6-7 ani cu vaccin combinat împotriva rujeolei, oreionului, rubeolei, asigurînd o acoperire vaccinală de minim 98%; supravegherea bazată pe caz a rubeolei congenitale şi controlul erupţiilor; controlul situaţiilor de risc. Tuberculoza de copii 1. Situaţia epidemiologică Actualmente situaţia epidemiologică privind tuberculoza este gravă şi se manifestă prin creşterea numărului de cazuri recente şi a numărului total de bolnavi în mijlocul populaţiei. Morbiditatea în rîndul copiilor se menţine la un nivel jos, graţie, în mare măsură, aplicării vaccinării la o vîrstă fragedă, care contribuie la prevenirea formelor grave de tuberculoză la copii. Revaccinările ulterioare nu au un impact confirmat asupra morbidităţii la adulţi. 2. Obiectiv al morbidităţii Menţinerea incidenţei la copii, începînd cu anul 2001, sub 5 cazuri la 100000 copii, iar începînd cu anul 2004 - sub 3 cazuri la 100000 populaţie. 3. Sarcini operative Începînd cu anul 2001, la nivel naţional şi teritorial, se va asigura: acoperirea vaccinală cu BCG de minim 98% a copiilor pînă la vîrsta de 1 an şi cu revaccinarea la vîrsta de 6-7 ani de minim 85%; supravegherea bazată pe caz, cu raportarea fiecărui caz de tuberculoză la copii. Infecţia cu Haemophilus influenzae tip b (Hib) 1. Situaţia epidemiologică Meningitele bacteriene cauzate de Haemophilus influenzae tip b constituie o cauză majoră a morbidităţii şi mortalităţii la copiii în vîrstă de la 3 luni la 5 ani. Studiile recente executate în diferite ţări demonstrează că Hib generează circa 20% din bolile respiratorii acute, care ocupă un loc de bază în structura cauzelor de deces al copiilor. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a lansat, începînd cu anii 2001-2002, iniţiativa implementării vaccinării împotriva infecţiei Hib a copiilor din toate ţările, creînd în acest scop Alianţa Globală pentru Vaccinuri şi Imunizări (GAVI). 2. Obiectiv al morbidităţii Reducerea către anul 2005 cu 80% a morbidităţii prin meningite septice cauzate de Hib la copiii de vîrsta sub 3 ani. 3. Sarcini operative Începînd cu anul 2001, la nivel naţional şi teritorial, se va asigura: evaluarea, pe parcursul anilor 2001-2002, a nivelului de morbiditate prin infecţia Hib la copii; începînd cu anul 2003 acoperirea vaccinală de minim 95% cu 3 doze de vaccin Hib a copiilor pînă la vîrsta de un an; supravegherea bazată pe caz, cu raportare săptămînală zero; controlul situaţiilor de risc. III. Calendarul vaccinărilor în Republica Moldova În scopul realizării obiectivelor Programului, va fi aplicat următorul calendar de vaccinări: ------------------------------------------------------------------------- Vîrsta| Imunizarea împotriva: | Remarcă vacci-|---------------------------------------------| nării |hepa-|tuber-|poli-|infec-|difte-|difte-|ruje-| |titei|culo- |omie-| ţiei | riei |riei, |olei | |vira-|zei |litei| Hib |teta- |teta- |orei-| |le B | | | |nosu- |nosu- |onu- | | | | | |lui, | lui |lui, | | | | | |tusei | |rube-| | | | | |convul| |olei | | | | | |sive | | | |Hep B| BCG | VPO | Hib | DTP |DT/Td | ROR | ------------------------------------------------------------------------- 24 Hep B- ore 1 3-5 BCG-1 zile 1 lu- Hep B- nă 2 2 VPO-1 Hib-1 DTP-1 Concomitent luni 4 VPO-2 Hib-2 DTP-2 Concomitent luni 6 Hep B- VPO-3 Hib-3 DTP-3 Concomitent, dife- luni 3* rite seringi, lo- curi Copiii expuşi unui risc sporit de in- fectare vor fi vac- cinaţi cu HepB-3 cu interval de o lună de la doza HepB-2 12 ROR1 luni 22-24 VPO-4 DTP-4 Concomitent, peste luni 16- 18 luni după vaccinare 6-7 BCG-2 VPO-5 DT ROR2 VPO şi DT - conco- ani mitent primăvara, pînă la admiterea copiilor la şcoală ROR2 şi BCG-toamna (în cl.1). Copiii expuşi unui risc sporit de infecta- re se testează Mantoux cu 2 UT PPD şi în cazul unei reacţii 0-9 mm (infiltrat, hiperemie) se vac- cinează 14-15 Td Primăvara,pînă la ani absolvirea şcolii medii necomplete (clasa 9) Adul- Td Imunizarea se efec- ţii: tuează la atingerea la 20, vîrstei indicate 25,30, 35,40, 50 şi 60 ani ------------------------------------------------------------------------- Note: 1.Vaccinările împotriva altor boli infecţioase (gripă, hepatită virală A, infecţie meningococică, rabie, antrax, leptospiroză, tularemie, febră tifoidă, bruceloză etc.) se efectuează grupelor de populaţie cu risc sporit de infectare, conform deciziilor Ministerului Sănătăţii, precum şi în mod individual, inclusiv contra plată. 2. Imunizarea împotriva febrei galbene, encefalitei acariene, pestei se aplică persoanelor ce pleacă în regiunile endemice în mod individual, inclusiv contra plată. IV. Coordonarea şi realizarea Programului Prezentul Program se integrează în cadrul reformei sanitare şi urmează a fi realizat în comun de către serviciul de medicină preventivă şi serviciul de asistenţă medicală primară. La nivel naţional, Programul va fi coordonat de către Comitetul de coordonare a direcţiilor de dezvoltare şi finanţare a Programului şi Centrul naţional ştiinţifico-practic de medicină preventivă, iar la nivel de judeţ sau municipiu - de către centrele de medicină preventivă teritoriale. Comitetul de coordonare a direcţiilor de dezvoltare şi finanţare a Programului Naţional de Imunizări pentru anii 2001-2005 (în continuare - Comitet) este un organ consultativ, care funcţionează pe baze obşteşti şi are drept scop consolidarea şi acordarea de ajutor pentru realizarea Programului. Comitetul este constituit din reprezentanţi ai Parlamentului şi Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Sănătăţii, instituţiilor medico-sanitare republicane, responsabile de coordonarea şi realizarea lui, organismelor neguvernamentale şi internaţionale care activează în domeniul ocrotirii sănătăţii. Activităţile Comitetului vor fi orientate spre: acordarea de sprijin pentru evaluarea şi planificarea activităţilor pe o perioadă de scurtă şi de lungă durată; suportul şi asistenţa în promovarea priorităţilor Programului; crearea unui parteneriat solid prin coordonarea acţiunilor şi resurselor disponibile din ţară şi de peste hotare pentru a maximiza resursele pentru efectuarea unor vaccinări eficiente; acordarea de sprijin pentru mobilizarea resurselor interne şi externe în vederea realizării Programului; acordarea de asistenţă întru asigurarea transparenţei Programului şi utilizării fondurilor şi resurselor disponibile; încurajarea distribuirii informaţiei între partenerii din ţară şi cei externi; acordarea suportului în abordarea problemelor noi incluse în Program. Pentru organizarea activităţii Comitetul alege un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar. Deciziile Comitetului sînt luate în cadrul şedinţelor şi au caracter consultativ. Şedinţele se convoacă cel puţin de 4 ori pe an şi deciziile adoptate sînt consemnate prin procese-verbale. Serviciul de medicină preventivă are ca funcţie de bază organizarea, administrarea, asigurarea cu vaccinuri şi seringi, monitoringul şi evaluarea realizării Programului în cadrul tuturor instituţiilor medicale din teritoriul administrativ deservit. Direcţiile sănătăţii judeţene şi municipale, instituţiile medicale primare şi medicii de familie vor presta nemijlocit servicii de vaccinare, asigurînd condiţii pentru respectarea cerinţelor de accesibilitate, securitate şi eficienţă a vaccinărilor efectuate, evidenţa şi raportarea lor în instanţele respective. Autorităţile administraţiei publice locale şi direcţiile sănătăţii teritoriale vor asigura condiţiile şi suportul necesar pentru buna realizare a Programului. V. Aprovizionarea cu vaccinuri şi seringi Procurările de vaccinuri şi seringi vor fi finanţate centralizat de către Ministerul Sănătăţii. Aprovizionarea cu vaccinuri şi seringi se va efectua centralizat prin intermediul Centrului naţional ştiinţifico-practic de medicină preventivă al Ministerului Sănătăţii, care va asigura controlul calităţii lor, conform recomandărilor OMS. Distribuirea vaccinurilor şi seringilor pe teren se va efectua prin intermediul centrelor de medicină preventivă teritoriale şi filialelor acestora. Autorităţile administraţiei publice locale, direcţiile sănătăţii şi centrele de medicină preventivă teritoriale vor asigura condiţiile necesare pentru transportarea vaccinurilor la destinaţie. VI. Asigurarea funcţionării "lanţului frig" Fiind preparate biologice active, vaccinurile necesită condiţii de păstrare la temperaturi speciale, care pot fi asigurate de un sistem de personal şi echipament, denumit "lanţul frig". Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu organismele internaţionale, va asigura dotarea cu echipamentul necesar pentru crearea "lanţului frig" la toate nivelurile de păstrare, transportare şi aplicare a vaccinurilor. VII. Supravegherea bolilor infecţioase prevenibile prin vaccinări Supravegherea bolilor cuprinse în prezentul Program se va întemeia pe: utilizarea definiţiilor standard de caz, adoptate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii; supravegherea bazată pe caz; raportarea săptămînală zero; clasificarea cazurilor de îmbolnăvire: indigenă sau de import, primară sau secundară; analiza sistematică a morbidităţii utilizînd caracteristicile de timp, loc şi persoană; aprecierea situaţiei epidemiologice de risc pentru fiecare infecţie; evaluarea eficienţei măsurilor profilactice şi antiepidemice; modernizarea suportului de laborator în diagnosticul bolilor infecţioase prevenibile prin vaccinări; implementarea sistemului naţional electronic de supraveghere a bolilor infecţioase şi imunizărilor. VIII. Alte acţiuni întreprinse de Ministerul Sănătăţii, organele şi instituţiile medicale întru realizarea Programului Controlul calităţii vaccinurilor. Supravegherea reacţiilor adverse postvaccinale. Asigurarea securităţii injecţiilor efectuate în cadrul programului de imunizări. Monitorizarea "lanţului frig" la păstrarea şi transportarea vaccinurilor. Pregătirea personalului. Atestarea şi licenţierea instituţiilor şi personalului serviciului de imunizări. Mobilizare socială. Controlul selectiv al nivelului imunităţii prin metode serologice. Studii ştiinţifice. Colaborare internaţională. IX. Finanţarea Programului Finanţarea Programului se va efectua prin efortul de cooperare între Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova şi diverse organisme internaţionale, reprezentînd condiţia primordială pentru atingerea obiectivelor trasate. Luînd în considerare situaţia precară a bugetului de austeritate al ţării, prin prezentul Program vor fi solicitate organismele internaţionale să intervină cu asistenţe ce vor suplimenta eforturile Ministerului Sănătăţii pentru realizarea Programului. Aceste asistenţe vor fi reduse treptat, iar Ministerul Sănătăţii şi autorităţile administraţiei publice vor majora alocările de la 15-20% pe anul 2001 pînă la 70-75% pe anii 2004-2005. Bugetul anual al Programului va fi determinat de activităţile concrete ce urmează a fi realizate şi va constitui: ----------------------------------------------------------------------- Nr.| Anii | Lei moldoveneşti | USS d/o| | | ----------------------------------------------------------------------- 1. 2001 15003768 1154136 2. 2002 19853873 1527221 3. 2003 22169251 1705327 4. 2004 20216027 1555079 5. 2005 19500741 1500057 Total 96743660 7441820 ----------------------------------------------------------------------- Bugetul estimat al Programului Naţional de Imunizări pentru anii 2001-2005, conform articolelor şi sursele de finanţare ----------------------------------------------------------------------- Nr.|Compartamentul| | Total |Ministe- |Autori-|Donatori|Neacoperit d/o| Programului | | |rul Să- |tăţile |externi | | | | |nătăţii |admini-| | | | | | |straţi-| | | | | | |ei pub-| | | | | | |lice lo| | | | | | | cale | | ----------------------------------------------------------------------- 1. Pregătirea Lei 1996800 279500 390000 1327300 - personalului USS $153600 $21500 $30000 $102100 - 2. Procurări de Lei 75312510 20461974 7657000 8879897 38313639 vaccinuri şi seringi,trans- portarea şi păstrarea lor USS $5793270 $1573998 $589000 $683069 $2947203 3. Supraveghere Lei 6690450 865800 26000 1274000 4524650 epidemiologică USS $514650 $66600 $2000 $98000 $348050 4. Diagnosticul Lei 11180000 1560000 - - 9620000 de laborator USS $860000 $120000 - - $740000 5. Mobilizare so- Lei 1238900 13000 - - 1225900 cială USS $95300 $1000 - - $94300 6. Controlul vac- Lei 325000 325000 - - - cinurilor USS $25000 $25000 - - - TOTAL Lei 96743660 23505274 8073000 11481197 53684189 USS $7441820 $1808098 $621000 $883169 $4129553 ----------------------------------------------------------------------- Anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 369 din 28 mai 2001 COMPONENŢA NOMINALĂ a Comitetului de coordonare a direcţiilor de dezvoltare şi finanţare a Programului Naţional de Imunizări pentru anii 2001-2005 Comitetul de coordonare a direcţiilor de dezvoltare şi finanţare a Programului Naţional de Imunizări pentru anii 2001-2005 se creează şi va activa în următoarea componenţă: BAHNAREL Ion - viceministru al sănătăţii GUŢU Lidia - preşedintele Comisiei parlamentare pentru protecţia socială şi sănătate BUCINSCHI Iurii - şef sector în direcţia probleme sociale a Cancelariei de Stat ŢARUŞ Maria - şef direcţie la Ministerul Sănătăţii MAGDEI Mihai - directorul general al Centrului naţional ştiinţifico-practic de medicină preventivă SOHOŢCHI Vasile - vicedirector al Centrului naţional ştiinţifico-practic de medicină preventivă MELNIC Anatol - şef secţie epidemiologia generală a Centrului naţional ştiinţifico-practic de medicină preventivă BENEŞ Oleg - medic epidemiolog la Centrul naţional ştiinţifico-practic de medicină preventivă BUCOV Victoria - şef laborator profilaxie specifică la Centrul naţional ştiinţifico-practic de medicină preventivă STRATULAT Petru - directorul Institutului de Cercetări ştiinţifice în domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului BARBERIS Giovanna - coordonator rezident al Programului UNICEF în Republica Moldova BIVOL Octavian - coordonator Program Sănătate UNICEF în Republica Moldova MOŞNEAGA Andrei - ofiţer de legătură, OMS Moldova BORISAVLJEVICI Ivan - coordonator, ECHO SUREIMAN Alexis - coordonator Pharmaciens sans Frontiers VOLOVEI Victor - manager-coordonator al proiectului în reforma sănătăţii, Banca Mondială VASILIŢA Tudor - vicepreşedinte al Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din Moldova MELNIC Ilie - şef direcţie la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale