370/27.05.2014 Hotărîre cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător din domeniile siguranţei produselor alimentare, sanitar-veterinar, fitosanitar, semincer, managementului produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor în baza analizei criteriilor de risc

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat asupra

activităţii de întreprinzător din domeniile siguranţei produselor alimentare,

sanitar-veterinar, fitosanitar, semincer, managementului produselor

de uz fitosanitar şi fertilizanţilor în baza analizei criteriilor de risc

nr. 370  din  27.05.2014

 (în vigoare 03.09.2014) 

Monitorul Oficial nr.142-146 art.419 din 03.06.2014

* * *

Abrogat: 08.02.2019

Hotărîrea Guvernului nr.1280 din 26.12.2018

În temeiul prevederilor art.33 alin.(2) lit.a) din Legea nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.181-184, art.595), cu modificările ulterioare, şi în scopul eficientizării controlului asupra activităţii de întreprinzător, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Metodologia de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător din domeniile siguranţei produselor alimentare, sanitar-veterinar, fitosanitar, semincer, managementului produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor în baza analizei criteriilor de risc (se anexează).

2. Prezenta hotărîre intră în vigoare la 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului

nr.370 din 27 mai 2014

METODOLOGIA

de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător din domeniile

siguranţei produselor alimentare, sanitar-veterinar, fitosanitar, semincer,

managementului produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor

în baza analizei criteriilor de risc

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Metodologia de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător din domeniile siguranţei produselor alimentare, sanitar-veterinar, fitosanitar, semincer, managementului produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor în baza analizei criteriilor de risc (în continuare – Metodologie) stabileşte criteriile pentru analiza riscului în scopul planificării controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător, majorării beneficiului public prin maximizarea randamentului activităţii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – Agenţie), ca organ de control.

2. Metodologia se aplică pentru calcularea gradului de risc al activităţii agenţilor economici din domeniile siguranţei produselor alimentare, sanitar-veterinar, fitosanitar, semincer, managementului produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor. Agenţia aplică prezenta Metodologie pentru planificarea controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător pe domeniile respective de activitate.

3. Esenţa metodologică a analizei în baza criteriilor de risc constă în distribuirea după cele mai importante criterii de risc, relevante domeniilor de control atribuit, şi acordarea punctajului corespunzător după o scară prestabilită, acesta fiind raportat la ponderea fiecărui criteriu în funcţie de relevanţa lui pentru nivelul general de risc.

Aplicarea punctajelor aferente fiecărui criteriu este efectuată pentru fiecare agent economic/ întreprindere supusă controlului şi este urmată de elaborarea clasamentului acestora în funcţie de punctajul obţinut, în corespundere cu nivelul individual de risc estimat.

4. Nivelul de risc estimat pentru fiecare agent economic determină nivelul frecvenţei şi intensităţii necesare ale acţiunilor de control.

II. CRITERIILE DE RISC PE DOMENII, GRADUL ŞI PONDEREA ACESTORA

5. Criteriul de risc sumează un set de circumstanţe sau de însuşiri ale subiectului şi/sau obiectului pasibil controlului, şi/sau raporturilor anterioare ale agentului economic controlat cu organul de control, a căror existenţă şi intensitate pot indica probabilitatea provocării de daune vieţii şi sănătăţii oamenilor, cauzării de prejudicii mediului înconjurător, periclitării securităţii naţionale/ordinii publice în urma activităţii persoanei fizice sau juridice, precum şi gradul acestor daune.

6. Criteriile principale de risc utilizate pentru planificare sînt stabilite separat pentru domeniile siguranţei produselor alimentare, sanitar-veterinar, fitosanitar, semincer, managementului produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor.

7. Criteriile de risc utilizate pentru domeniile specificate în prezenta Metodologie sînt următoarele:

1) genul de activitate practicat de agentul economic supus controlului;

2) indicii de producţie în funcţii de genul de activitate;

3) perioada de la ultima instruire a personalului;

4) perioada de activitate în domeniul respectiv;

5) durata de la data efectuării ultimului control;

6) încălcările anterioare.

8. Fiecare criteriu de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate, punctate conform valorii nivelului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 şi 5, unde 1 reprezintă gradul minim de risc, iar 5 – gradul maxim.

1) În cazul în care este constatată lipsa nivelului de risc, subiectul analizat fiind încadrat într-un grad de risc mai mic decît 1, va fi stabilit gradul 1 de risc (nu poate fi atribuită cifra 0 sau lipsa unei cifre).

2) Dacă agentul economic corespunde mai multor poziţii de pe scara valorică din cadrul criteriului, atunci acesta va fi plasat pe poziţia căreia îi corespunde punctajul cel mai înalt.

3) În cazul în care nu poate fi stabilit cu certitudine gradul de risc în cadrul unui criteriu din cauza fie a lipsei de date, fie a constatării că datele ar putea fi eronate sau colectate din sursă incertă, va fi atribuită valoarea 2,5 pînă la obţinerea datelor necesare pentru atribuirea gradului de risc corespunzător.

9. Pentru fiecare criteriu din domeniile vizate este stabilită ponderea în raport cu criteriile selectate, ţinînd cont de importanţa acestora. Astfel, aceleaşi criterii au relevanţă (şi pondere) diferită, în funcţie de domeniul de control. Ponderea pentru fiecare criteriu de risc este repartizată pe subunităţi şi constituie o unitate.

10. Pentru domeniul siguranţei produselor alimentare, vor fi utilizate următoarele criterii, grade şi ponderi ale acestora:

1) Genul de activitate practicat de agentul economic supus controlului:

2) Indicii de producţie în funcţie de genul de activitate

a) capacitatea de gestionare a produselor alimentare:

b) sortimentul:

3) Perioada în care agentul economic desfăşoară activitate în domeniul supus controlului

4) Durata de la data efectuării ultimului control

5) Încălcările anterioare

11. Ponderea sumată a tuturor celor 5 criterii de risc pentru domeniul siguranţei produselor alimentelor constituie o unitate.

12. Pentru domeniul sanitar-veterinar se utilizează următoarele criterii, grade şi ponderi ale acestora:

1) Genul de activitate practicat de agentul economic supus controlului

2) Indicii de producţie în funcţie de genul de activitate

a) numărul de animale gestionate:

b) capacitatea de gestionare a furajelor, produselor de uz veterinar:

3) Perioada de la ultima instruire a personalului

4) Perioada de activitate în domeniul sanitar-veterinar

5) Durata de la data efectuării ultimului control

6) Încălcările anterioare

13. Ponderea sumară a celor 6 criterii de risc pentru domeniul sanitar-veterinar constituie o unitate.

14. Pentru domeniile fitosanitar, semincer, managementului produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor se utilizează următoarele criterii, grade şi ponderi ale acestora:

1) Genul de activitate practicat de agent economic supus controlului

2) Indicii de producţie în funcţie de genul de activitate

a) domeniile fitosanitar şi semincer:

b) domeniul managementului produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor:

3) Perioada de activitate a agentului economic în domeniile fitosanitar, semincer, managementului produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor

4) Perioada de la ultima instruire a personalului

5) Durata de la data efectuării ultimului control

6) Încălcările anterioare

15. Ponderea sumară a celor 6 criterii de risc pentru domeniile fitosanitar, semincer, managementului produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor constituie o unitate.

III. APLICAREA CRITERIILOR ÎN RAPORT CU AGENŢII ECONOMICI,

CLASAMENTUL ŞI GRAFICUL DE CONTROL

16. Media ponderată a gradelor specifice de risc se calculează separat pentru fiecare agent economic, în baza următoarei formule:

R_g = (w₁R₁ + w₂R₂ +…+ w_nR_n) × 200

sau

unde:

R_g – gradul de risc global asociat cu subiectul potenţial al controlului;

1, 2, n – criteriile de risc;

w – ponderea fiecărui criteriu de risc, unde suma ponderilor individuale va fi egală cu unitatea;

R – gradul de risc pentru fiecare criteriu.

17. Ca urmare a aplicării formulei indicate la punctul 16 al prezentei Metodologii, riscul global ia valori între 200 şi 1000 de unităţi, agentul economic care a acumulat 200 unităţi fiind asociat cu cel mai mic grad de risc.

18. În funcţie de punctajul obţinut în urma aplicării formulei, subiecţii controlului sînt listaţi, în vîrful clasamentului plasîndu-se agenţii economici care au acumulat punctaj maxim (1000 de unităţi). Subiecţii din vîrful clasamentului sînt asociaţi unui grad de risc major şi urmează a fi supuşi controlului în mod prioritar.

19. În baza clasamentului, Agenţia întocmeşte grafice de control trimestriale planificate, separat pentru fiecare domeniu, pe care le expediază spre coordonare Cancelariei de Stat, în modul şi în termenele stabilite în Hotărîrea Guvernului nr.147 din 25 februarie 2013 “Pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător”.

20. Agenţia utilizează clasamentul pentru stabilirea frecvenţei de control recomandate pentru fiecare agent economic. Frecvenţa determinată se utilizează pentru prioritizarea controlului inopinat în cazul în care mai multe întreprinderi din acelaşi domeniu cad sub incidenţa prevederilor articolului 19 al Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.

21. La sfîrşitul perioadei pentru care s-a făcut planificarea, Agenţia elaborează un raport, în care determină ponderea agenţilor economici supuşi controlului în numărul total şi asigură modificarea punctajului acordat anterior în baza informaţiei acumulate ca urmare a controlului, a schimbării situaţiei în raport cu data ultimului control efectuat, a actualizării profilului fiecărui agent economic.

IV. CREAREA ŞI MENŢINEREA BAZEI DE DATE NECESARE

APLICĂRII CRITERIILOR DE RISC

22. Pentru elaborarea şi aplicarea clasamentului agenţilor economici conform riscului calculat, Agenţia menţine baza de date ce reflectă profilul fiecărui agent economic pasibil controlului, care include:

1) lista agenţilor economici pasibili controlului;

2) datele individuale de identificare;

3) perioada de activitate a agentului economic în domeniul respectiv;

4) informaţia privind rezultatele activităţii de control, separat pe agenţi economici;

5) profilul fiecărui agent economic, cu informaţia relevantă pentru criteriile de risc utilizate la clasificarea acestuia etc.

23. Agenţia constituie şi menţine baza de date într-un program informatic ce permite simultan stocarea şi efectuarea operaţiunilor aritmetice utilizate pentru elaborarea şi stabilirea clasamentului agenţilor economici, conform modelului prevăzut în anexa la prezenta Metodologie.

Profilul fiecărui agent economic reflectă datele necesare privind criteriul de risc prestabilit. Informaţia necesară pentru stabilirea gradului de risc în cadrul fiecărui criteriu este reflectată prin cifrele corespunzătoare cuprinse între 1 şi 5, conform capitolului III din prezenta Metodologie.

24. Agenţia reexaminează şi actualizează informaţia necesară pentru aplicarea criteriilor de risc cel puţin o dată pe an.