Hotărâre nr. 376 din 07.06.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Avizului la proiectul de lege

pentru modificarea unor acte normative

nr. 376  din  07.06.2023

 (în vigoare 08.06.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.186-189 art. 448 din 08.06.2023

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.376/2023

AVIZ

la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, înaintat în calitate de iniţiativa legislativă (nr.121 din 28 aprilie 2023) de către domnul Alexandr Nesterovschi şi doamna Irina Lozovan, deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Iniţiativa legislativă este înaintată în corespundere cu art.73 din Constituţia Republicii Moldova şi cu art.47 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996.

Proiectul legii are, în principal, ca obiect modificarea actelor normative adoptate de Parlament, în sensul reformulării sintagmei "limba română" cu sintagma "limba moldovenească" (potrivit art.I), precum şi a sintagmei "istoria românilor" cu sintagma "istoria Moldovei" (potrivit art.II).

Pe de altă parte, proiectul prevede modificarea Hotărârii Parlamentului nr.433/1990 cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare şi la zilele de odihnă în Republica Moldova, precum şi a Codului muncii al Republicii Moldova nr.154/2003, în a căror conţinut se propune înlocuirea sintagmei "Ziua Limbii Române" cu sintagma "Limba Noastră" (potrivit art.III).

Prin conţinutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Cu referire la soluţiile legislative de la art.I şi II propuse de iniţiatori, precizăm că normele sunt de natură să aducă atingere:

- principiului fundamental al supremaţiei Constituţiei Republicii Moldova, consfinţit în articolul 7, potrivit căruia "Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nicio lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.";

- articolului 13 alineatul (1) din Constituţia Republicii Moldova, potrivit căruia limba de stat a Republicii Moldova este limba română;

- articolului 140 din Constituţia Republicii Moldova, consacrat hotărârilor de jurisdicţie constituţională.

Având în vedere obiectul iniţiativei legislative, Guvernul aminteşte că, la data de 16 martie a.c., Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr.52 pentru implementarea considerentelor unor hotărâri ale Curţii Constituţionale, prin care au fost operate modificări potrivit cărora "în textul actelor normative adoptate de Parlament: cuvintele "limba moldovenească", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "limba română", la forma gramaticală corespunzătoare; cuvintele "limba de stat", "limba oficială" şi "limba maternă", la orice formă gramaticală, în cazul în care se are în vedere limba de stat a Republicii Moldova, se substituie cu cuvintele "limba română", la forma gramaticală corespunzătoare".

Este necesar să se aibă în vedere că adoptarea Legii nr.52/2023 pentru implementarea considerentelor unor hotărâri ale Curţii Constituţionale a avut drept scop punerea în executare a actelor instanţei de jurisdicţie constituţională referitoare la limba de stat a Republicii Moldova (Hotărârea Curţii Constituţionale nr.36/2013 privind interpretarea articolului 13 alineatul (1) din Constituţie în corelaţie cu Preambulul Constituţiei şi Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, §§ 119-124, Hotărârea Curţii Constituţionale nr.4/2021 pentru controlul constituţionalităţii Legii nr.234/2020 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, §§ 37 şi 38 şi Avizul Curţii Constituţionale nr.3/2017 la proiectul de lege pentru modificarea articolului 13 din Constituţia Republicii Moldova).

Astfel, semnalăm că în Hotărârea nr.36/2013, Curtea Constituţională a subliniat că "prevederea conţinută în Declaraţia de Independenţă referitoare la limba română ca limbă de stat a Republicii Moldova prevalează asupra prevederii referitoare la limba moldovenească conţinute în articolul 13 al Constituţiei" (§ 124).

În această hotărâre, Curtea Constituţională a constatat contradicţia existentă între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul art.13 alin.(1) din Constituţie, fără a anula norma constituţională, revizuirea Constituţiei fiind apanajul Parlamentului.

Potrivit art.140 din Legea Supremă, hotărârile Curţii Constituţionale sunt definitive şi nu pot fi atacate.

În acelaşi sens, normele art.28 din Legea nr.317/1994 cu privire la Curtea Constituţională prevăd că actele Curţii sunt oficiale, executorii pe întreg teritoriul ţării, pentru toate autorităţile publice şi pentru toate persoanele juridice şi fizice.

Referitor la obligaţia autorităţilor de a executa hotărârile Curţii Constituţionale, în Hotărârea nr.33/2013 privind interpretarea articolului 140 din Constituţia Republicii Moldova, Curtea Constituţională a precizat că "intervenţia Parlamentului sau a Guvernului, în interiorul termenului prevăzut în articolul 28¹ din Legea nr.317/1994 cu privire la Curtea Constituţională, în sensul celor stabilite prin hotărârea Curţii Constituţionale, reprezintă o expresie a caracterului definitiv şi general obligatoriu al deciziilor instanţei de contencios constituţional" (§ 54).

Astfel, în Avizul nr.3/2017, Curtea Constituţională a reţinut că "legislativul are obligaţia de a pune în executare actele instanţei de contencios constituţional. Această obligaţie decurge din principiile statului de drept şi principiul separaţiei puterilor în stat." (§ 10).

De asemenea, în Hotărârea nr.18/2014 pentru controlul constituţionalităţii Legii nr.109/2013 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea nr.317/1994 cu privire la Curtea Constituţională şi Codul jurisdicţiei constituţionale nr.502/1995) (statutul judecătorilor, competenţele şi procedura Curţii Constituţionale), Curtea Constituţională a subliniat că "o consecinţă directă a nesocotirii, directe sau indirecte, sub orice formă a hotărârilor Curţii Constituţionale conduce, inevitabil, la sacrificarea principiului supremaţiei Constituţiei, a principiului separaţiei puterilor în stat şi, implicit, a statului de drept" (§ 101).

Prin definiţie, statul de drept presupune obligativitatea respectării Constituţiei Republicii Moldova şi a legilor aşa cum prevăd şi dispoziţiile articolului 7 din Constituţie (a se vedea Hotărârea Curţii Constituţionale nr.7/2013 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr.64/1990 cu privire la Guvern, în redacţia Legilor nr.107 şi nr.110 din 3 mai 2013, a Decretelor Preşedintelui Republicii Moldova nr.634 şi nr.635 din 16 mai 2013 şi a Hotărârii Guvernului nr.295/2013, § 46).

Astfel, principiul supremaţiei Constituţiei Republicii Moldova se întemeiază pe poziţia sa supraordinară în vârful piramidei sistemului juridic, generând supralegalitatea constituţională, aplicabilă întregului sistem juridic, astfel încât legea, ca normă juridică ce transpune şi dezvoltă normele constituţionale, are ca limite de reglementare respectarea normei constituţionale. Deci, poziţia supremă a Constituţiei Republicii Moldova în ierarhia actelor normative are drept consecinţă faptul că legile şi celelalte acte cu caracter normativ nu trebuie să contravină legii fundamentale.

Se observă că autorii proiectului de lege nu au ţinut cont de prevederile Hotărârii Curţii Constituţionale nr.36/2013, ignorându-se constatările expuse, privind principiile statului de drept şi supremaţiei Constituţiei Republicii Moldova, consacrate în art.1 alin.(3) şi art.7.

Cu referire la norma prevăzută la art.III, ce vizează disciplina Istoria românilor, este de menţionat că politicile educaţionale şi documentele curriculare privind educaţia istorică în sistemul educaţional din Republica Moldova sunt determinate de Cadrul de Referinţă al Curriculumului National (2017), care a ţinut cont de următoarele recomandări internaţionale: Recomandarea nr.15/2001 a Consiliului Europei cu privire la studiul istoriei în secolul XXI (2001), Memorandumul pentru educaţia permanentă, elaborat de Uniunea Europeană (2000), Carta Consiliului Europei privind educaţia pentru cetăţenie democratică şi educaţia pentru drepturile omului (2010), Declaraţia Finală a celei de-a 25-a sesiuni a Conferinţei Permanente a Miniştrilor Educaţiei din cadrul Consiliului Europei (2016) şi Cadrul de Referinţă al Competenţelor pentru o Cultură Democratică (Consiliul Europei, 2018), precum şi cele naţionale – Codul educaţiei nr.152/2014, Standarde de eficientă a învăţării la disciplina şcolară Istoria pentru învăţământul gimnazial şi liceal (2012).

Curriculumul la disciplina Istoria românilor şi universală, ediţia 2019, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei, culturii şi cercetării nr.906/2019, este orientat spre înţelegerea trecutului propriului popor şi a diversităţii tradiţiilor culturale şi istorice ale etniilor convieţuitoare pe teritoriul Republicii Moldova (poate fi consultat pe pagina Ministerului Educaţiei şi Cercetării, treapta gimnazială şi cea liceală).

Astfel, conţinuturile educaţionale, conform Curriculumului la disciplină, sunt structurate pentru toate ciclurile din învăţământul general, pornind de la istoria locală spre istoria naţională, regională şi universală, eşalonate în context cronologic sau problematic după cum urmează: clasa a IV-a: 25% – spaţiul universal, 70% – spaţiul naţional, 5% – spaţiul local (regiunea, localitatea, familia, şcoala); clasa a V-a: 50% – spaţiul universal, 45% – spaţiul naţional şi 5% – spaţiul local; clasele a VI-a - XII-a: 45% – spaţiul universal, 48% – spaţiul naţional şi 7% – spaţiul local.

La elaborarea pachetului curricular pentru disciplina şcolară Istoria românilor şi universală, inclusiv denumirea disciplinei, a fost consultată opinia reprezentanţilor comunităţii academice, ştiinţifice şi educaţionale din ţară (Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat "Ion Creangă", academicieni, doctori habilitaţi în istorie, autori de curriculum, cadre didactice etc.), care au şi făcut parte din componenţa Grupului de lucru, asigurând racordarea procesului educaţional autohton în domeniul educaţiei istorice la standardele europene.

Mai semnalăm şi faptul că, pe fondul soluţiei legislative preconizate, în nota informativă, autorii nu au precizat/indicat mijloacele financiare pentru acoperirea creşterii cheltuielilor bugetare, aşa cum prevede norma statuată la art.131 alin.(6) din Constituţia Republicii Moldova. Astfel, este de menţionat şi art.17 alin.(2) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, potrivit căruia pe parcursul anului bugetar în curs nu pot fi puse în aplicare decizii care conduc la reducerea veniturilor şi/sau majorarea cheltuielilor bugetare dacă impactul financiar al acestora nu este prevăzut în buget.

Având în vedere cele menţionate, Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.