377/27.05.2014 Hotărîre cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat în domeniul aviaţiei civile în baza analizei criteriilor de risc
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E
cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat
în domeniul aviaţiei civile în baza analizei criteriilor de risc
nr. 377 din 27.05.2014
(în vigoare 03.06.2014)
Monitorul Oficial nr.142-146 art.426 din 03.06.2014
* * *
Abrogat: 12.02.2016
Hotărîrea Guvernului nr.68 din 05.02.2016
În vederea executării prevederilor art.33 alin.(2) din Legea nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.181-184, art.595), cu modificările ulterioare, Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Metodologia de planificare a controlului de stat în domeniul aviaţiei civile în baza analizei criteriilor de risc (se anexează).
2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Autorităţii Aeronautice Civile.
| PRIM-MINISTRU | Iurie LEANCĂ |
Contrasemnează: |
|
| Viceprim-ministru, ministrul economiei | Valeriu Lazăr |
Chişinău, 27 mai 2014. |
|
| Nr.377. |
Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului
nr.377 din 27 mai 2014
METODOLOGIA
de planificare a controlului de stat în domeniul aviaţiei civile
în baza analizei criteriilor de risc
I. DISPOZIŢII GENERALE
1. Metodologia de planificare a controlului de stat în domeniul aviaţiei civile în baza analizei criteriilor de risc (în continuare – Metodologie) se aplică la planificarea de către Autoritatea Aeronautică Civilă a inspecţiilor aeronautice.
2. Planificarea inspecţiilor aeronautice, precum şi a numărului acestora se efectuează separat pentru fiecare act permisiv eliberat de către Autoritatea Aeronautică Civilă conform anexei la Legea nr.160 din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.
3. Dispoziţiile prezentei Metodologii se aplică în măsura în care nu contravin prevederilor actelor normative aplicabile dictate de normele dreptului internaţional privind activitatea de certificare şi supraveghere desfăşurată de către Autoritatea Aeronautică Civilă, în limita domeniilor de activitate a acesteia.
4. În sensul prezentei Metodologii se definesc următoarele noţiuni principale:
criterii de risc – termeni de referinţă prin care este evaluată semnificaţia riscului, incluzînd costurile şi beneficiile asociate, cerinţele legale în materie, aspecte socioeconomice şi de mediu, preocupările părţilor interesate, priorităţile şi alte date iniţiale pentru efectuarea estimării;
grad de risc – calificativ atribuit criteriului de risc, rezultat din evaluarea aspectelor activităţii persoanei supuse controlului;
părţi interesate – persoane fizice şi juridice care sînt sau pot fi afectate de o decizie, activitate sau de risc;
ponderea criteriului de risc – importanţa unui criteriu de risc în cadrul ansamblului de criterii de risc şi în raport cu acestea;
risc – probabilitatea estimată şi gravitatea consecinţelor unui pericol;
risc operaţional – risc legat de desfăşurarea curentă a activităţilor operaţionale în cadrul agentului aeronautic;
risc economic – eveniment sau proces nesigur şi probabil care poate cauza o pagubă, o pierdere într-o activitate, operaţiune sau acţiune economică şi exprimă incapacitatea agentului aeronautic de a se adapta la timp şi cu cele mai mici costuri la variaţiile mediului economico-social;
risc juridic – risc legat de influenţa modificării cadrului normativ aplicabil asupra agentului aeronautic.
II. STABILIREA CRITERIILOR DE RISC
5. La planificarea inspecţiilor aeronautice se stabilesc următoarele criterii de risc:
| Criteriile de risc | Aspectele ce urmează a fi luate în considerare la evaluare |
|
|
|
| a) Perioada în care persoana controlată desfăşoară activitatea supusă controlului şi complexitatea organizaţională | Numărul de angajaţi, numărul şi categoriile de acte permisive eliberate de către Autoritatea Aeronautică Civilă, perioada de activitate etc. |
| b) Complexitatea operaţiunilor efectuate de persoana controlată | Numărul şi tipurile de aeronave operate şi/sau deservite, vechimea flotei sau a echipamentului/ instalaţiilor/ facilităţilor, operaţiuni în afara locului principal de afaceri, numărul de operaţiuni în orele de vîrf etc. |
| c) Data efectuării ultimului control şi istoricul operaţional al persoanei controlate | Rezultatele inspecţiilor aeronautice anterioare efectuate de către Autoritatea Aeronautică Civilă, rezultatele inspecţiilor efectuate la operatorii aerieni ai Republicii Moldova de către inspectorii străini în cadrul programului de evaluare a siguranţei zborurilor la aeronavele străine (SAFA) etc. |
| d) Încălcările anterioare şi profilul de siguranţă al persoanei controlate | Numărul de accidente/incidente raportabile pentru perioada anterioară, nivelul de implementare a sistemului de management al siguranţei, performanţa sistemului de management al siguranţei, performanţa sistemului de identificare şi management al riscurilor etc. |
| e) Schimbările operaţionale şi organizaţionale preconizate | Introducerea a noi tipuri de aeronave, a echipamentului/ instalaţiilor/ facilităţilor, extinderea gamei de servicii prestate şi implementarea de noi servicii, construcţii, reconstrucţii şi modernizări ale edificiilor, echipamentului/ instalaţiilor/ facilităţilor, reorganizarea agentului aeronautic, modificarea structurii manageriale şi a personalului, creşterea/reducerea numărului de personal etc. |
|
|
|
| a) Stabilitatea financiară | Reduceri bugetare, amînarea cheltuielilor/ costurilor considerate a fi prioritate (cheltuieli de capital, întreţinere, combustibil, asigurare, training, publicitate etc.); vînzarea activelor (piese de schimb, aeronave, “lease back” etc.); pierderea furnizorilor principali şi/sau diminuarea pieţelor de desfacere a serviciilor prestate |
| b) Continuitatea activităţii | Active curente nete, lichiditatea curentă, rata de îndatorare a companiei, rata de “levier” al companiei, îndatorarea la termen a companiei, indicele general de solvabilitate, profitul net, rezultatele activităţii operaţionale, rentabilitatea vînzărilor, rentabilitatea economică, rentabilitatea financiară, perioada de colectare a creanţelor, tendinţele cifrei de afaceri etc. |
| c) Solvabilitatea | Indicatorul “Altman Z-Score” |
|
|
|
| a) Modificarea cadrului normativ internaţional/ naţional | Modificări în vigoare sau preconizate în cadrul normativ internaţional/naţional aplicabil activităţii supuse controlului etc. |
| b) Modificarea cadrului normativ la nivel de unitate | Modificări în vigoare sau preconizate în documentele şi procedurile interne ale persoanei supuse controlului etc. |
III. GRADAREA INTENSITĂŢII RISCULUI
6. Gradarea intensităţii riscului se face prin atribuirea pentru fiecare criteriu de risc a unui calificativ de probabilitate şi a unui calificativ de severitate. Ca urmare a atribuirii perechii de calificative date, se stabileşte nivelul de risc.
7. Scara valorică pentru probabilitatea riscului este cuprinsă între 1 şi 5. Sînt stabilite 5 calificative de probabilitate, după cum urmează:
| Probabilitatea survenirii | Descrierea | Valoarea |
| Frecventă | Poate să apară de multe ori (se întîmplă frecvent) | 5 |
| Uneori | Poate să apară uneori (nu se întîmplă frecvent) | 4 |
| Probabilă | Puţin probabil, dar este posibil să survină (se întîmplă rar) | 3 |
| Puţin probabilă | Probabilitatea este foarte mică (nu există informaţii despre apariţia unor asemenea evenimente) | 2 |
| Foarte puţin probabilă | Probabilitatea apariţiei evenimentului este aproape exclusă | 1 |
8. Consecinţa unui risc este evaluată folosind o scară de cinci puncte. Evaluarea consecinţelor unui risc se efectuează după următoarele criterii:
1) cazurile de deces sau leziuni corporale: numărul victimelor (din rîndul angajaţilor, pasagerilor, altor persoane);
2) prejudiciul: nivelul deteriorărilor aeronavei, bunurilor sau echipamentului.
9. La evaluarea severităţii riscului trebuie luate în considerare toate consecinţele posibile, relaţionate cu un eveniment sau situaţie, reieşind din scenariul cel mai grav al presupusei situaţii.
10. Sînt stabilite 5 calificative de severitate după cum urmează:
| Severitatea situaţiei | Consecinţele posibile | Severitatea riscului |
| Catastrofală | - distrugerea echipamentelor
- decese umane |
A |
| Periculoasă | - deteriorarea semnificativă a echipamentelor
- leziuni corporale grave |
B |
| Semnificativă | - incident grav
- leziuni corporale |
C |
| Nesemnificativă | - limitări operaţionale
- aplicarea normelor prevăzute pentru situaţii de urgenţă - incident |
D |
| Minimă | - consecinţe minime | E |
11. Gradul de risc atribuit unui pericol este determinat conform matricii din tabelul de mai jos, care ia în considerare consecinţele potenţiale ale pericolului şi probabilitatea ca aceste consecinţe să aibă loc:
| Probabilitatea riscului | Severitatea riscului | ||||
| A
Catastrofală |
B
Periculoasă |
C
Semnificativă |
D
Nesemnificativă |
E
Minimă |
|
| Frecventă 5 | 5A(R) | 5B(R) | 5C(R) | 5D(M) | 5E(M) |
| Uneori 4 | 4A(R) | 4B(R) | 4C(M) | 4D(M) | 4E(M) |
| Probabilă 3 | 3A(R) | 3B(M) | 3C(M) | 3D(M) | 3E(J) |
| Puţin probabilă 2 | 2A(M) | 2B(M) | 2C(M) | 2D(J) | 2E(J) |
| Foarte puţin probabilă 1 | 1A(M) | 1B(J) | 1C(J) | 1D(J) | 1E(J) |
12. La planificarea inspecţiilor se stabilesc următoarele grade de risc:
| Gradul 1 | 1B, 1C, 1D, 1E, 2D, 2E, 3E |
| Gradul 2 | 1A, 2A, 2B, 2C, 3D, 4E |
| Gradul 3 | 3A, 3B, 4B, 4С, 5D, 5E |
| Gradul 4 | 4B, 3A |
| Gradul 5 | 5A, 5B, 5C, 4A |
IV. PONDEREA CRITERIILOR DE RISC
13. Ponderea criteriilor de risc este următoarea:
| Criteriul de risc | Ponderea criteriului de risc |
|
|
|
| a) Perioada în care persoana controlată desfăşoară activitatea supusă controlului şi complexitatea organizaţională | 0,1 |
| b) Complexitatea operaţiunilor efectuate de persoana controlată | 0,1 |
| c) Data efectuării ultimului control şi istoricul operaţional al persoanei controlate | 0,1 |
| d) Încălcările anterioare şi profilul de siguranţă al persoanei controlate | 0,1 |
| e) Schimbările operaţionale şi organizaţionale preconizate | 0,1 |
|
|
|
| a) Stabilitatea financiară | 0,1 |
| b) Continuitatea activităţii | 0,1 |
| c) Solvabilitatea | 0,1 |
|
|
|
| a) Modificarea cadrului normativ internaţional/naţional | 0,1 |
| b) Modificarea cadrului normativ la nivel de unitate | 0,1 |
|
TOTAL |
1 |
V. APLICAREA CRITERIILOR ÎN RAPORT CU PERSOANELE
SUPUSE CONTROLULUI
14. După determinarea criteriilor concrete ce vor fi utilizate şi a ponderii lor, acestea se aplică în raport cu fiecare subiect potenţial al controlului, stabilindu-se media ponderată a gradelor specifice de risc în baza următoarei formule:
| 10 | ||
| Rg = ( | ∑[wR ) | × 200] , |
| 1 |
unde:
Rg – gradul de risc global asociat subiectului potenţial al controlului;
1, 2…10 – criteriile de risc;
∑ – acţiunea de însumare şi rezultatul ei;
w – ponderea fiecărui criteriu de risc, unde suma ponderilor individuale va fi egală cu unitatea;
R – gradul de risc pentru fiecare criteriu;
x – acţiunea de multiplicare şi rezultatul ei.
15. În urma aplicării formulei stabilite la punctul 14, riscul global ia valori între 200 şi 600 de unităţi, persoanele supuse controlului care obţin 200 de unităţi fiind asociate cu cel mai mic risc.
16. În funcţie de punctajul obţinut în urma aplicării formulei, subiecţii controlului sînt listaţi şi se stabileşte numărul de inspecţii pentru fiecare subiect. În vîrful clasamentului sînt plasate persoanele care au obţinut punctajul maxim (600 de unităţi) şi care sînt asociate cu un risc mai înalt, urmînd a fi supuse controlului în mod prioritar.
17. În baza clasamentului, Autoritatea Aeronautică Civilă întocmeşte proiectul graficului controalelor trimestriale planificate, care este expediat spre înregistrare Cancelariei de Stat, în modul şi în termenul stabilit de Guvern.
18. Clasamentul poate fi utilizat de Autoritatea Aeronautică Civilă pentru stabilirea frecvenţei de control recomandate pentru fiecare persoană. Frecvenţa recomandată poate fi utilizată pentru prioritizarea controlului inopinat în cazul în care în acelaşi timp mai mulţi agenţi aeronautici cad sub incidenţa temeiurilor şi condiţiilor stabilite la articolul 19 al Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
19. La sfîrşitul perioadei pentru care s-a făcut planificarea, Autoritatea Aeronautică Civilă elaborează un raport prin care determină ponderea persoanelor supuse controlului în numărul total, se modifică, după caz, punctajele acordate anterior în baza informaţiei acumulate în urma controlului, a schimbării situaţiei în raport cu data ultimului control efectuat, pentru actualizarea profilului fiecărei persoane.
VI. CREAREA ŞI MENŢINEREA SISTEMULUI DE DATE
NECESAR APLICĂRII CRITERIILOR DE RISC
20. Sistemul de analiză a controalelor în baza criteriilor de risc se fundamentează pe date statistice şi pe alte date relevante colectate de către Autoritatea Aeronautică Civilă de la persoanele fizice şi juridice care activează în domeniul aviaţiei civile.
21. Pentru elaborarea şi aplicarea clasamentului persoanelor conform riscului prezentat, Autoritatea Aeronautică Civilă creează şi menţine o bază de date care reflectă:
1) lista tuturor persoanelor pasibile a fi supuse controlului;
2) istoricul activităţii de control;
3) profilul fiecărei persoane, cu informaţia relevantă pentru criteriile de risc utilizate la clasificare etc.
22. Autoritatea Aeronautică Civilă reexaminează şi actualizează informaţia necesară pentru aplicarea criteriilor de risc cel puţin o dată pe an.