Lege nr. 382 din 19.07.2001

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

L E G E

cu privire la drepturile persoanelor aparţinînd minorităţilor

naţionale şi la statutul juridic al organizaţiilor lor

nr. 382-XV  din  19.07.2001

 (în vigoare 04.09.2001) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.107 art.819 din 04.09.2001

* * *

Notă: În textul legii cuvintele "limba  moldovenească", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "limba română" la forma gramaticală corespunzătoare conform Legii nr.52 din 16.03.2023, în vigoare 24.03.2023

Demonstrînd devotament faţă de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi de alte acte juridice internaţionale privind drepturile omului, inclusiv faţă de Convenţia-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale;

confirmînd şi dezvoltînd drepturile, libertăţile şi obligaţiile fundamentale ale cetăţenilor, consfinţite în Constituţia Republicii Moldova;

ţinînd cont de diversitatea etnică, culturală şi lingvistică a poporului Republicii Moldova constituită pe parcursul istoriei;

pornind de la principiile juridice internaţionale conform cărora protecţia minorităţilor naţionale, a drepturilor şi libertăţilor persoanelor aparţinînd acestor minorităţi este parte inseparabilă a protecţiei drepturilor omului;

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Art.1. - În sensul prezentei legi, prin persoane aparţinînd minorităţilor naţionale se înţeleg persoanele care domiciliază pe teritoriul Republicii Moldova, sînt cetăţeni ai ei, au particularităţi etnice, culturale, lingvistice şi religioase prin care se deosebesc de majoritatea populaţiei - moldoveni - şi se consideră de altă origine etnică.

Art.2. - Orice persoană aparţinînd unei minorităţi naţionale are dreptul să aleagă liber dacă aparţine minorităţii respective sau nu. Această alegere sau exercitare a drepturilor legate de ea nu trebuie să pună persoana într-o situaţie nefavorabilă.

Art.3. - Relaţiile care apar în contextul exercitării drepturilor şi libertăţilor aferente apartenenţei la o minoritate naţională sînt reglementate de Constituţia Republicii Moldova, de prezenta lege, de alte acte legislative, precum şi de tratatele şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Capitolul II

DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE PERSOANELOR

APARŢINÎND MINORITĂŢILOR NAŢIONALE

Art.4. - (1) Statul garantează persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale dreptul la egalitate în faţa legii şi la protecţie egală în faţa legii.

(2) Orice discriminare din motivul apartenenţei la o minoritate naţională este interzisă.

Art.5. - (1) Statul se obligă să contribuie la crearea condiţiilor necesare păstrării, dezvoltării şi exprimării identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale.

(2) Statul asigură efectuarea de cercetări ştiinţifice în domeniul istoriei, limbii şi culturii minorităţilor naţionale.

(3) Monumentele de istorie şi cultură ale minorităţilor naţionale sînt ocrotite de stat.

Art.6. - (1) Statul garantează realizarea drepturilor persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale la educaţie preşcolară, la studii primare, medii (generale şi profesionale), superioare şi postuniversitare în limbile română şi rusă, creează condiţii pentru realizarea dreptului lor la educaţie şi la instruire în limba maternă (ucraineană, găgăuză, bulgară, ivrit, idiş etc.).

(2) Pentru asigurarea procesului de instruire în instituţiile de învăţămînt în care predarea se face, în întregime sau parţial, în limbile minorităţilor naţionale, statul contribuie la elaborarea de programe şi literatură didactico-metodică, la instruirea cadrelor didactice, colaborînd în acest domeniu cu alte ţări.

(3) Persoanele aparţinînd minorităţilor naţionale au dreptul să obţină studii superioare şi postuniversitare în patria lor istorică şi în alte ţări în baza tratatelor şi acordurilor internaţionale.

(4) Persoanele aparţinînd minorităţilor naţionale şi organizaţiile lor au dreptul, în condiţiile legii, să fondeze instituţii preşcolare şi instituţii de învăţămînt particulare de toate nivelurile. Studierea limbii şi literaturii române, precum şi a istoriei Moldovei, în toate instituţiile de învăţămînt este obligatorie.

Art.7. - Persoanele aparţinînd minorităţilor naţionale au dreptul la libera folosire a limbii materne, atît în scris, cît şi oral, să aibă acces la informaţii în această limbă, să o difuzeze şi să facă schimb de informaţii.

Art.8. - (1) Statul asigură publicarea actelor normative, comunicărilor oficiale şi altor informaţii de importanţă naţională în limbile română şi rusă.

(2) În localităţile cărora, în conformitate cu art.111 din Constituţia Republicii Moldova, le-a fost acordat statut special de autonomie, actele normative de importanţă locală, comunicările oficiale şi alte informaţii se publică şi în alte limbi oficiale stabilite de legile respective.

(3) Pe teritoriile în care persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale constituie o parte considerabilă din populaţie, actele autorităţilor administraţiei publice locale se publică în limba română şi, după caz, în limba minorităţii respective.

[Art.8 alin.(3) în redacţia Legii nr.49 din 21.03.2024, în vigoare 05.07.2024]

Art.9. - Statul garantează că modificarea organizării administrativ-teritoriale nu va urmări modificarea componenţei etno-demografice a regiunilor. La efectuarea unor astfel de modificări, se va ţine cont de opinia populaţiei locale, inclusiv de opinia persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale.

Art.10. - Denumirile localităţilor, străzilor şi stradelelor se indică în limba română, dar, după caz, la decizia autorităţilor administraţiei publice locale, şi în altă limbă, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Denumirile instituţiilor şi localurilor publice se indică în limbile română şi rusă. În localităţile cărora le-a fost acordat statut special de autonomie, denumirile nominalizate se indică şi în alte limbi oficiale, stabilite prin legile respective.

[Art.10 în redacţia Legii nr.343-XVI din 22.12.2005, în vigoare 06.01.2006]

Notă: Se declară neconstituţională sintagma "...şi rusă" din art.10 în partea referitoare la denumirea localităţilor şi străzilor, conform Hot. Curţii Constituţionale nr.28 din 30.05.2002

Art.11. - (1) Informaţia cu caracter public care se referă nemijlocit la ocrotirea sănătăţii, la asigurarea ordinii publice şi a securităţii cetăţenilor, precum şi informaţia vizuală în instituţiile Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei, Procuraturii, în instituţiile medicale din municipii şi oraşe, în mijloacele de transport, în gările auto, feroviare şi fluviale, în aeroporturi, pe autostrăzi se perfectează în limba română, dar, după caz, la decizia autorităţilor administraţiei publice locale, şi în altă limbă, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

[Alin.1 modificat prin Legea nr.343-XVI din 22.12.2005, în vigoare 06.01.2006]

Notă: Se declară neconstituţională sintagma "...şi rusă" din art.11 alin.(1), conform Hot. Curţii Constituţionale nr.28 din 30.05.2002

(2) În localităţile cărora le-a fost acordat statut special de autonomie, informaţia prevăzută la alin.(1) se poate perfecta şi în alte limbi oficiale stabilite de legile respective.

(3) În teritoriile în care persoanele aparţinînd unei minorităţi naţionale constituie o parte considerabilă din populaţie, informaţia prevăzută la alin.(1) se publică, după caz, şi în limba acestei minorităţi.

Art.12. - (1) Persoanele aparţinînd minorităţilor naţionale au dreptul de a se adresa în instituţiile publice oral şi în scris, în limba română sau rusă, şi de a primi răspuns în limba în care au formulat adresarea.

(2) În localităţile cărora le-a fost acordat statut special de autonomie, drept limbă de comunicare în relaţiile cu autorităţile publice poate servi una din limbile oficiale stabilite de legile respective.

(3) În teritoriile în care persoanele aparţinînd unei minorităţi naţionale constituie o parte considerabilă din populaţie, drept limbă de comunicare cu autorităţile publice poate servi şi limba acestei minorităţi.

Art.13. - (1) Persoanele aparţinînd minorităţilor naţionale şi organizaţiile lor au dreptul, în condiţiile legii, de a fonda mijloace de informare în masă, de a edita literatură în limbile minorităţilor naţionale.

(2) Statul asigură organizarea emisiunilor în limbile minorităţilor naţionale la radioul şi televiziunea de stat.

Art.14. - Persoanele aparţinînd minorităţilor naţionale au dreptul, în condiţiile legii, să-şi determine atitudinea faţă de religie, în special să-şi aleagă confesiunea, precum şi să desfăşoare, individual sau împreună cu coreligionarii, activitate religioasă de iluminare în limba maternă sau în altă limbă pe care o acceptă, să săvîrşească ritualuri, să întreţină clădiri de cult, să utilizeze literatură religioasă şi obiecte de rit.

Art.15. - Persoanele aparţinînd minorităţilor naţionale au dreptul să ţină sărbătorile lor naţionale şi să comemoreze datele lor istorice, să participe la săvîrşirea de ritualuri ale popoarelor lor, să folosească în particular simbolica lor naţională.

Art.16. - (1) Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să îşi utilizeze numele, astfel cum acesta este definit la art.36 alin.(2) din Codul civil nr.1107/2002, în forma acceptată în limba lor maternă.

(2) Modul de înscriere a numelui persoanei aparţinând unei minorităţi naţionale în actele oficiale este reglementat prin norme juridice speciale, stabilite prin actele normative în domeniul actelor oficiale reglementate distinct.

[Art.16 în redacţia Legii nr.112 din 22.05.2025, în vigoare 28.05.2025]

Art.17. - Statul contribuie la facilitatea contactelor umanitare ale persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale cu patria lor istorică.

Capitolul III

ORGANIZAŢIILE PERSOANELOR APARŢINÎND MINORITĂŢILOR NAŢIONALE

Art.18. - Persoanele aparţinînd minorităţilor naţionale pot să-şi exercite drepturile atît în mod individual, cît şi asociindu-se, în condiţiile legii, în organizaţii (asociaţii, comuniuni, comunităţi, societăţi etc.) cu caracter iluminist, cultural, religios şi de binefacere.

Art.19. - (1) Organizaţiile persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale au drepturile care sînt acordate, conform legislaţiei în vigoare, asociaţiilor obşteşti.

(2) Nici una din organizaţiile persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale nu poate pretinde la reprezentarea monopolizată a intereselor minorităţii respective.

Art.20. - (1) Organizaţiile persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale beneficiază de susţinerea statului la realizarea programelor în domeniul culturii, ştiinţei, învăţămîntului, iluminismului, cercetărilor istorice, binefacerii.

(2) Unele din programele, stabilite la alin.(1), de interes deosebit, selectate prin concurs, pot fi susţinute financiar de către stat.

(3) Autoritatea administrativă responsabilă de selectarea programelor, de finanţarea lor şi de controlul asupra folosirii mijloacelor repartizate conform alin.(2) este Agenţia Relaţii Interetnice din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

(4) Organizaţiile persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale au dreptul de a primi şi a folosi, în condiţiile legii, donaţiile făcute de persoane juridice şi fizice.

[Art.20 alin.(3) modificat prin Legea nr.140 din 13.06.2025, în vigoare 01.01.2026]

Art.21. - Organizaţiile persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale au dreptul să colaboreze cu instituţii şi departamente din alte ţări, de a căror competenţă ţin problemele ce prezintă interes pentru organizaţiile în cauză sub aspectul realizării scopurilor lor statutare.

Art.22. - La elaborarea şi promovarea politicii în domeniul culturii şi învăţămîntului minorităţilor naţionale, Guvernul, ministerele şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale vor consulta organizaţiile persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale ale căror interese sînt atinse în deciziile respective.

[Art.22 modificat prin Legea nr.140 din 13.06.2025, în vigoare 01.01.2026]

Capitolul IV

DREPTUL DE REPREZENTANŢĂ ŞI DE PARTICIPAŢIE LA ADMINISTRARE

Art.23. - Reprezentanţa persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale în Parlament şi în consiliile locale este obţinută în urma alegerilor, conform legislaţiei în vigoare.

Art.24. - Persoanele aparţinînd minorităţilor naţionale au dreptul de reprezentanţă aproximativ proporţională în structurile puterii executive şi ale celei judecătoreşti de toate nivelurile, în armată, în organele de drept.

Art.25. - (1) Agenţia Relaţii Interetnice este o autoritate administrativă din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării responsabilă de promovarea politicii publice a Guvernului în domeniul relaţiilor interetnice, în special de executarea prezentei legi.

(2) Pe lîngă Agenţia Relaţii Interetnice funcţionează în calitate de organ consultativ un consiliu de coordonare, din a cărui componenţă fac parte şi conducători ai asociaţiilor etno-culturale.

(3) În subordinea Agenţiei Relaţii Interetnice funcţionează Casa Naţionalităţilor, centru cultural şi organizatoric al organizaţiilor etno-culturale republicane.

(4) Agenţia Relaţii Interetnice este condusă de un director, numit în funcţie şi eliberat sau destituit din funcţie, în condiţiile legii, de către Guvern, la propunerea ministrului educaţiei şi cercetării.

[Art.25 alin.(1),(4) în redacţie nouă, alin.(2),(3) modificate prin Legea nr.140 din 13.06.2025, în vigoare 01.01.2026]

Capitolul V

DISPOZIŢII FINALE

Art.26. - Realizarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale presupune îndeplinirea obligaţiunilor acestor persoane faţă de statul Republica Moldova şi nu poate limita drepturile şi interesele legitime ale altora.

Art.27. - În prezenta lege, nimic nu poate fi interpretat drept periclitare a suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.

Art.28. - Dacă în actele juridice internaţionale privind drepturile omului la care Republica Moldova a aderat sînt stabilite alte prevederi decît cele din legislaţia Republicii Moldova cu privire la drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, inclusiv la drepturile persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale, se aplică prevederile actelor juridice internaţionale.

Art.29. - Guvernul, în termen de 3 luni:

va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în conformitate cu prezenta lege;

va adopta actele normative care să asigure executarea prezentei legi.