382/24.04.97 Hotărîre privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile

în timp şi postutilizarea construcţiilor

nr. 382  din  24.04.97

 (în vigoare 29.05.1997) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.35-36 art.382 din 29.05.1997

* * *

În scopul menţinerii construcţiilor existente în stare de siguranţă, reducerii riscului de avariere şi asigurării execuţiei lucrărilor din etapa de postutilizare în caz de desfiinţare a lor, precum şi pentru realizarea calităţii construcţiilor în conformitate cu prevederile Codului urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023, Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

[Clauza de adoptare modificată prin Hot.Guv. nr.676 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

1. Se aprobă Regulamentul privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor (se anexează).

2. Prevederile Regulamentului sus-numit se aplică tuturor categoriilor de construcţii, cu orice tip de proprietate sau destinaţie, precum şi reţelelor edilitare (inginereşti) aferente şi sunt obligatorii pentru organele administraţiei publice locale şi pentru toţi factorii implicaţi (investitori, proprietari, administratori, asociaţii de proprietari din condominiu, utilizatori, proiectanţi, verificatori de proiecte şi experţi tehnici atestaţi, executanţi, diriginţi de şantier şi responsabili tehnici atestaţi) pe întreaga durată de existenţă a acestor construcţii.

[Pct.2 în redacţia Hot.Guv. nr.676 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

3. Proprietarii construcţiilor, persoane fizice sau juridice, nu au dreptul:

să efectueze lucrări de intervenţie la structura de rezistenţă a construcţiilor sau alte lucrări, care pot s-o afecteze;

să modifice aspectul urbanistic şi arhitectural al construcţiilor.

4. Cu titlu de excepţie şi în cazuri justificate:

lucrări de intervenţie la structura de rezistenţă a construcţiilor vor fi executate numai pe baza unui proiect special, elaborat în temeiul raportului de expertiză tehnică a întregii structuri de rezistenţă a construcţiei în cauză, întocmit de un expert tehnic atestat sau de un grup de experţi tehnici atestaţi, după caz;

lucrări de modificare a aspectului urbanistic şi arhitectural vor fi executate pe baza unui proiect, elaborat în conformitate cu prevederile Codului urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023 şi coordonat cu proiectantul iniţial al construcţiei, în temeiul raportului de expertiză tehnică, iar în cazul imposibilităţii contractării proiectantului iniţial, proiectul este elaborat de un alt proiectant în baza solicitării scrise a investitorului/beneficiarului.

Efectuarea unor atare lucrări se va consemna obligatoriu în cartea tehnică a construcţiei.

[Pct.4 modificat prin Hot.Guv. nr.676 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

5. În cazul lipsei cărţii tehnice a construcţiei proprietarul, concomitent cu expertizarea construcţiei, este obligat să asigure întocmirea cărţii tehnice în volumul stabilit prin prevederile actelor normative în vigoare. La întocmirea cărţii tehnice a unei construcţii existente pot fi antrenaţi experţii tehnici atestaţi, care efectuează expertizarea acesteia în conformitate cu toate cerinţele fundamentale.

[Pct.5 modificat prin Hot.Guv. nr.676 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

6. Activităţile de intervenţii în timp şi postutilizare a construcţiilor pot fi desfăşurate numai în baza unui proiect special, elaborat şi verificat în modul stabilit, şi a autorizaţiei de construire (desfiinţare), eliberate conform prevederilor actelor legislative şi normative în vigoare.

7. Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică, precum şi celelalte organisme cu atribuţii similare stabilite prin dispoziţii legale, vor exercita controlul de stat asupra aplicării unitare a prevederilor numitului Regulament, vor depista contravenţiile şi sista lucrările executate necorespunzător.

[Pct.7 modificat prin Hot.Guv. nr.676 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

REGULAMENT

PRIVIND URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN EXPLOATARE,

INTERVENŢIILE ÎN TIMP ŞI POSTUTILIZAREA CONSTRUCŢIILOR

Notă: În Regulament, pe tot parcursul textului,  cuvintele "Legea privind calitatea în construcţii", la orice formă gramaticală, se substituie cu textul "Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023", la forma gramaticală corespunzătoare; cuvintele "Inspecţia de Stat în Construcţii" se substituie cu cuvintele "Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică"; textul "art." se substituie cu textul "pct." conform Hot.Guv. nr.676 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor sînt componente ale sistemului calităţii în construcţii.

2. Prezentul Regulament stabileşte cadrul general pentru desfăşurarea acestor activităţi şi se aplică tuturor categoriilor de construcţii, indiferent de tipul de proprietate sau destinaţie, şi sînt obligatorii pentru organele administraţiei publice locale şi pentru toţi factorii implicaţi (investitori, proprietari, administratori, asociaţii de proprietari din condominiu, utilizatori, proiectanţi, verificatori de proiecte şi experţi tehnici atestaţi, executanţi, responsabili tehnici şi diriginţi de şantier atestaţi) pe întreaga durată de existenţă a acestor construcţii.

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.676 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

3. Urmărirea comportării în exploatare şi intervenţiile în timp reprezintă acţiuni distincte, sistematice şi complementare.

Urmărirea comportării construcţiilor se face în vederea menţinerii cerinţelor fundamentale, reglementate prin Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023.

Realizarea intervenţiilor în timp la construcţii se face pe baza datelor rezultate din activitatea de urmărire.

[Pct.3 modificat prin Hot.Guv. nr.676 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

4. Termenii specifici, utilizaţi în prezentul Regulament, sînt definiţi în anexă.

Capitolul II

URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN EXPLOATARE A CONSTRUCŢIILOR

5. Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor este de două categorii:

a) urmărirea curentă:

b) urmărirea specială.

Categoria de urmărire, periodicitate şi metodologia efectuării ei se stabileşte de către proiectant, în funcţie de categoria de importanţă a construcţiilor, şi se consemnează în cartea tehnică a construcţiei prin grija proprietarului.

Urmărirea curentă

6. Urmărirea curentă este o activitate sistematică de culegere a datelor privind starea tehnică a construcţiei, care, corelată cu activitatea de întreţinere şi reparaţii, are ca scop:

a) menţinerea construcţiilor noi la parametrii proiectaţi;

b) menţinerea construcţiilor existente în stare de siguranţă.

7. Urmărirea curentă are caracter permanent şi se realizează asupra tuturor categoriilor de construcţii prin grija proprietarului, direct sau prin reprezentanţii săi atestaţi.

Constatările făcute în cadrul acţiunii de urmărire curentă se înregistrează în cartea tehnică a construcţiei de către factorii menţionaţi mai sus, iar în cazul constatării unor degradări se stabilesc măsurile de intervenţii în timp pe baza unei expertize tehnice.

8. Urmărirea curentă se realizează prin examinare vizuală directă, cu mijloace simple de măsurare de uz curent, în conformitate cu prevederile din cartea tehnică şi documentele normative de urmărire a comportării în exploatare specifice, pe categorii de lucrări şi de construcţii.

9. La construcţiile cu durata de existenţă depăşită, la cele la care se schimbă destinaţia, la care se schimbă condiţiile de exploatare sau la care se constată deficienţe semnificative în cadrul urmăririi curente, proprietarul va solicita efectuarea unei expertize tehnice pentru a se stabili măsurile necesare.

[Pct.9 modificat prin Hot.Guv. nr.676 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

10. În cadrul urmăririi curente, la apariţia unor degradări ce se consideră că pot afecta exploatarea în condiţii de siguranţă a construcţiei, proprietarul va solicita o consultanţă de specialitate în vederea instituirii urmăririi speciale.

Urmărirea specială

11. Urmărirea specială este o activitate sistematică şi cuprinde investigaţii specifice, suplimentare faţă de urmărirea curentă, asupra unor parametri, ce caracterizează aptitudinea de utilizare, pentru care construcţia a fost destinată.

12. Urmărirea specială se instituie la:

a) construcţii noi de importanţă deosebită sau excepţională, stabilită prin proiect;

b) construcţii în exploatare cu evoluţie periculoasă (sau care au suferit avarii în urma acţiunilor accidentelor), stabilită în urma unei expertize tehnice.

13. Urmărirea specială se realizează pe baza documentaţiei de proiect, elaborată şi verificată în modul stabilit de Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023, de către persoane fizice atestate. Urmărirea specială nu exclude urmărirea curentă. Rezultatele urmăririi speciale se înscriu în cartea tehnică a construcţiei.

[Pct.13 modificat prin Hot.Guv. nr.676 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

Obligaţii şi răspunderi privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor

14. Obligaţii şi răspunderi ale investitorilor:

a) stabilesc, împreună cu proiectantul, construcţiile care se supun urmăririi speciale, asigură elaborarea proiectului şi predarea lui proprietarilor şi informează Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică;

b) comunică proprietarilor, care preiau construcţiile, obligaţiile ce le revin în cadrul urmăririi comportării lor în exploatare.

15. Obligaţii şi răspunderi ale proprietarilor:

a) răspund de activitatea privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor, angajează, după caz, diriginţi de şantier atestaţi, comandă expertizarea construcţiilor în cazurile prezentate la pct.9 şi pct.12 (b), comandă documentaţiile tehnice pentru urmărirea curentă şi, după caz, proiectul de urmărire specială şi comunică instituirea urmăririi speciale la Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică;

b) la înstrăinarea sau închirierea construcţiilor, stipulează în contracte îndatoririle ce decurg din urmărirea comportării în exploatare a acestora;

c) afişează datele cu privire la starea tehnică a construcţiilor (concluziile), la un loc vizibil, la intrarea principală în clădire, pe un panou confecţionat din materiale rezistente la intemperii.

[Pct.15 modificat prin Hot.Guv. nr.676 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

16. Obligaţii şi răspunderi ale proiectanţilor:

a) stabilesc, împreună cu investitorul şi/sau proprietarul, construcţiile care sînt supuse urmăririi speciale;

b) elaborează, pe bază de contract, documentaţiile tehnice pentru urmărirea curentă şi proiectul de urmărire specială.

17. Executanţii au obligaţia să efectueze urmărirea curentă a construcţiilor, pe care le execută, să monteze conform proiectului şi să protejeze dispozitivele pentru urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor, pînă la recepţia acestora, după care dispozitivele se vor preda proprietarului.

18. Administratorii şi utilizatorii răspund de realizarea obligaţiilor contractuale, stabilite cu proprietarul, privind activitatea de urmărire a comportării în exploatare a construcţiilor.

19. Obligaţii şi răspunderi ale diriginţilor de şantier atestaţi:

a) cunoaşterea cărţii tehnice a construcţiei şi ţinerea la zi a jurnalului evenimentelor;

b) efectuarea urmăririi curente, iar pentru urmărirea specială – supravegherea aplicării programelor şi proiectelor elaborate în acest sens.

[Pct.19 modificat prin Hot.Guv. nr.676 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

Capitolul III

INTERVENŢIILE ÎN TIMP LA CONSTRUCŢII

20. Intervenţiile în timp la construcţii sînt fundamentate pe baza datelor rezultate din activitatea de urmărire a comportării în exploatare a construcţiilor.

Intervenţiile în timp la construcţii sînt determinate de: exploatarea normală, acţiuni accidentale şi acţiuni ale omului pentru aducerea la parametrii iniţiali sau îmbunătăţirea, respectiv, reabilitarea acestora.

21. Intervenţiile determinate de exploatarea normală (se referă numai la lucrările de reparaţie), acţiunile accidentale şi acţiunile omului se efectuează numai pe baza unui proiect special, elaborat în conformitate cu prevederile Codului urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023 şi avizat de proiectantul iniţial al construcţiei, a unei expertize tehnice întocmite de un expert tehnic atestat sau de un grup de experţi tehnici atestaţi, după caz. În cazul imposibilităţii contractării proiectantului iniţial, proiectul este elaborat de un alt proiectant în baza solicitării scrise a investitorului/beneficiarului.

Intervenţiile asupra construcţiilor cu statut de monument de arhitectură determinate de exploatarea normală (se referă numai la lucrările de reparaţie), acţiunile accidentale şi acţiunile omului se efectuează în baza unui proiect special, elaborat şi avizat în modul stabilit de Legea nr.1530/1993 privind ocrotirea monumentelor.

[Pct.21 în redacţia Hot.Guv. nr.676 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

Intervenţiile determinate de exploatarea normală

22. Intervenţii determinate de exploatarea normală a construcţiilor sînt lucrările de întreţinere şi reparaţii şi au ca scop menţinerea caracteristicelor esenţiale proiectate pe întreaga durată de existenţă a construcţiilor.

Concomitent cu aceste intervenţii, se recomandă proprietarilor să acţioneze pentru îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare şi economisirea energiei.

[Pct.22 modificat prin Hot.Guv. nr.676 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

23. Lucrările de întreţinere constau în recondiţionarea periodică a unor detalii de suprafaţă cu durată scurtă de existenţă (finisaje, protecţii superficiale, straturi de uzură etc.) şi înlocuirea unor piese ale instalaţiilor aferente construcţiilor cu uzură rapidă.

Lucrările de întreţinere se efectuează periodic, în funcţie de categoria de importanţă a construcţiilor şi de materialele încorporate, conform documentelor normative în vigoare.

24. Lucrările de reparaţii constau în refaceri sau înlocuiri de elemente, detalii sau părţi de construcţie şi instalaţii ieşite din uz ca urmare a exploatării normale sau acţiunii agenţilor de mediu. Intervenţiile determinate de acţiunile accidentale

25. Intervenţiile determinate de acţiunile accidentale asupra construcţiilor (incendii, explozii, inundaţii, uragane, alunecări, prăbuşiri şi tasări de teren, zăpezi foarte mari, cutremure etc.) constau în efectuarea unor lucrări de înlăturare a efectelor acţiunilor menţionate şi readucerea construcţiilor la nivelul calitativ iniţial sau în stare de siguranţă.

Aceste intervenţii cuprind, de regulă, următoarele categorii de lucrări:

susţinerea provizorie a construcţiei avariate;

demolarea sau demontarea părţilor de construcţie avariate grav;

remedierea degradărilor elementelor de construcţie;

consolidarea elementelor şi ansamblurilor structurale;

reconstruirea integrală a unor părţi de construcţie demolate sau demontate.

26. Remedierea constă în reparaţii şi/sau consolidări uşoare şi are ca scop readucerea părţilor de construcţie la un nivel calitativ apropiat de cel iniţial.

27. Consolidarea elementelor şi ansamblurilor structurale avariate sau neavariate are ca scop ridicarea nivelului performanţelor mecanice (rezistenţă, rigiditate, ductilitate) ale acestora în raport cu cele iniţiale.

28. Reconstruirea integrală a unor părţi de construcţie are ca scop executarea din nou a acestora cu respectarea caracteristicelor iniţiale.

29. Pentru intervenţiile determinate de acţiunea cutremurelor se vor respecta şi prevederile documentelor normative în vigoare cu privire la protecţia antiseismică. Intervenţiile determinate de acţiunile omului

30. Intervenţiile determinate de acţiunile omului asupra construcţiilor au ca scop principal: schimbări de destinaţie ale construcţiilor, prelungirea duratei de existenţă, ridicarea nivelului performanţelor prevăzute iniţial, inclusiv în urma unor modificări funcţionale şi retehnologizări.

Aceste intervenţii cuprind următoarele categorii de lucrări:

transformări, completări sau înlocuiri ale unor construcţii sau părţi de construcţie;

extinderi sau supraetajări de construcţie;

modernizări sau reabilitări;

schimbări ale aspectului urbanistic şi arhitectural.

[Pct.30 modificat prin Hot.Guv. nr.676 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

Obligaţii şi răspunderi privind intervenţiile în timp la construcţii

31. Obligaţii şi răspunderi ale proprietarilor:

a) organizează şi răspund de activitatea de intervenţii în timp la construcţii, direct sau prin administratorii (utilizatorii) acestora, în baza contractelor încheiate cu ei;

b) pentru intervenţiile la construcţii prevăzute la pct.21:

obţin acordurile şi avizele prevăzute de legislaţie, precum şi autorizaţia de construire;

informează Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică:

asigură expertizarea construcţiilor, elaborarea şi verificarea proiectelor în modul stabilit;

asigură verificarea execuţiei corecte a acestor lucrări prin diriginţi de şantier atestaţi sau experţi tehnici şi proiectanţi atestaţi, pe bază de contract;

asigură recepţia acestor lucrări;

consemnează aceste activităţi în cartea tehnică a construcţiei, iar în cazul lipsei cărţii tehnice la construcţia în cauză – asigură întocmirea ei în volumul stabilit prin prevederile actelor normative în vigoare.

[Pct.31 modificat prin Hot.Guv. nr.676 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

32. Obligaţii şi răspunderi ale proiectanţilor:

a) elaborează, pe bază de contract, proiecte pentru lucrările de intervenţii în timp la construcţii în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare;

b) elaborează caiete de sarcini şi instrucţiuni speciale pentru lucrările de intervenţii în timp, anexe la proiectele elaborate de ei în acest scop, care se introduc în cartea tehnică a construcţiei.

33. Obligaţii şi răspunderi ale executanţilor:

a) execută lucrări de construcţie numai pe baza autorizaţiei obţinute;

b) încep execuţia lucrărilor numai la construcţiile autorizate în condiţiile stabilite de Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023 şi numai pe baza şi în conformitate cu proiectele verificate de specialişti verificatori de proiecte atestaţi;

c) asigură nivelul de calitate corespunzător cerinţelor fundamentale printr-un sistem propriu de calitate, conceput şi realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici atestaţi;

d) prezintă spre recepţionare numai lucrările care corespund cerinţelor de calitate şi pentru care au predat proprietarului documentele necesare privind aceste lucrări, pentru cartea tehnică a construcţiei;

e) sesizează în termen de 24 de ore Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică, în cazul producerii unor accidente tehnice în timpul execuţiei lucrărilor.

[Pct.33 modificat prin Hot.Guv. nr.676 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

34. Administratorii (utilizatorii) construcţiilor au obligaţia să asigure îndeplinirea la timp a sarcinilor, ce le revin în cadrul activităţii de intervenţii în timp la construcţii, în baza contractelor încheiate.

Capitolul IV

POSTUTILIZAREA CONSTRUCŢIILOR

35. Declanşarea activităţilor din etapa de postutilizare a unei construcţii, începe odată cu iniţierea acţiunii pentru desfiinţarea acestei construcţii, care se face:

a) la cererea proprietarului;

a¹) la cererea utilizatorului construcţiei, cu acordul proprietarului;

b) la cererea administraţiei publice locale, în cazurile în care:

construcţia a fost executată fără autorizaţie de construire;

construcţia nu prezintă siguranţă în exploatare şi nu poate fi reabilitată din acest punct de vedere;

construcţia prezintă pericol pentru mediul înconjurător şi/sau pentru învecinătăţi şi nu poate fi reabilitată pentru a se elimina acest pericol;

cerinţele de urbanism şi amenajare a teritoriului impun necesitatea desfiinţării construcţiei.

[Pct.35 completat prin Hot.Guv. nr.676 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

36. La construcţiile de interes naţional şi importanţă deosebită, pentru construcţiile proprietate publică, decizia de declanşare a activităţilor din etapa de postutilizare va fi luată în baza unui studiu de fezabilitate cu luarea în consideraţie a cazurilor de la pct.35 şi din care să rezulte necesitatea, oportunitatea şi eficienţa economică a acţiunii.

Studiul respectiv va trebui să fie supus expertizării generale conform prevederilor Codului urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023.

[Pct.36 completat prin Hot.Guv. nr.676 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

37. Desfăşurarea activităţilor şi lucrărilor din etapa de postutilizare se efectuează pe baza unui proiect elaborat, de regulă, de către proiectantul construcţiei respective, în temeiul expertizei tehnice şi a autorizaţiei de desfiinţare, eliberată în modul stabilit.

Proiectul lucrărilor de postutilizare, obligatoriu, trebuie verificat de specialişti verificatori de proiecte atestaţi în modul stabilit.

În procesul expertizării tehnice a unei construcţii, care trebuie supusă desfiinţării, obligatoriu vor fi expertizate din punctul de vedere al rezistenţei şi stabilităţii construcţiile învecinate, care pot fi afectate de demolare şi/sau demontare.

Sînt exceptate de la obţinerea autorizaţiei de desfiinţare construcţiile din cadrul obiectelor cu caracter secret, stabilit prin ordine ale Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova şi Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, pentru care se vor elabora documente normative specifice.

În cazul imposibilităţii contractării proiectantului construcţiei, proiectul de desfiinţare a construcţiei este elaborat de către alt proiectant, în baza unui raport de expertiză tehnică, conform prevederilor Codului urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023.

Execuţia lucrărilor de desfiinţare a construcţiilor se efectuează de către persoane fizice sau juridice care deţin dreptul de execuţie a lucrărilor de construcţii, conform prevederilor Codului urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023.

[Pct.37 modificat prin Hot.Guv. nr.676 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

[Pct.37 modificat prin Hot.Guv. nr.1269 din 20.12.2000, în vigoare 29.12.2000]

38. Elaborarea proiectului lucrărilor de postutilizare şi executarea lucrărilor respective se efectuează numai de către proiectanţi atestaţi.

[Pct.38 modificat prin Hot.Guv. nr.676 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

39. Proiectul lucrărilor din etapa de postutilizare va cuprinde următoarele:

acordurile şi avizele prevăzute de legislaţie;

planul de amplasare a construcţiilor, cu indicarea construcţiei sau a părţilor de construcţie ce urmează a fi demolate şi a vecinătăţilor;

desenele sau releveele construcţiilor din care să rezulte destinaţia, alcătuirea construcţiei şi funcţiile acesteia (planurile tuturor nivelurilor, secţiuni, faţade, planurile instalaţiilor interioare etc.), întocmite la o scară convenabilă;

fotofixările construcţiei supuse desfiinţării şi, în cazul orientării acesteia către străzile principale, fotofixările întregului ansamblu împreună cu construcţiile din vecinătate;

planurile racordărilor la utilităţile exterioare (apă, canalizaţie, energie electrică, energie termică, gaze, telefon, radio etc.);

planurile de asigurare şi refacere a continuităţii utilităţilor exterioare pentru vecinătăţi, întrerupte la demolarea construcţiilor;

condiţiile tehnice de calitate corespunzătoare exigenţelor esenţiale;

detalierea şi precizarea fazelor activităţilor şi lucrărilor;

procedurile tehnice pentru executarea lucrărilor de demontare, demolare, cuprinzînd descrierea detaliată a soluţiilor tehnice adoptate, a tuturor operaţiilor necesare şi măsurile de securitate şi sănătate în muncă;

în cazul construcţiilor proprietate publică, recomandările privind modul de recondiţionare a produselor şi a elementelor de construcţie recuperate în urma demontării şi/sau demolării;

recomandări pentru evacuarea şi transportul deşeurilor nefolosibile şi nereciclabile în zonele de reintegrare în natură sau în zonele destinate utilizării sau conservării;

măsuri pentru protecţia mediului înconjurător în zonele de demolare a construcţiilor şi în zonele de evacuare a deşeurilor;

lista cu volumul lucrărilor de demolare/demontare, de reciclare şi de utilizare a materialelor şi a produselor rezultate.

[Pct.39 modificat prin Hot.Guv. nr.676 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

Fazele activităţilor din etapa de postutilizare a construcţiilor

40. Dezafectarea construcţiei cuprinde următoarele faze:

încetarea activităţilor din interiorul construcţiei;

suspendarea utilităţiloratât interioare, cât şi exterioare;

asigurarea continuităţii instalaţiilor tehnico-edilitare pentru vecinătăţi;

evacuarea din construcţie a inventarului mobil (obiecte de inventar, mobilier, echipamente etc.).

[Pct.40 completat prin Hot.Guv. nr.676 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

41. Demontarea şi demolarea construcţiei cuprinde următoarele faze:

dezechiparea construcţiei prin desfacerea şi demontarea elementelor instalaţiilor şi echipamentelor de funcţionare, a elementelor de finisaj şi izolaţie;

demontarea părţilor şi elementelor de construcţie;

demolarea părţilor de construcţie nedemontabile (zidării, structuri de rezistenţă etc.), inclusiv a fundaţiilor construcţiei;

dezmembrarea părţilor şi elementelor de construcţii şi instalaţiilor demontate, recuperarea componentelor şi produselor refolosibile şi sortarea lor pe categorii;

transportul şi depozitarea deşeurilor nefolosibile şi nereciclabile în zonele de reintegrare în natură sau în zonele destinate utilizării sau conservării lor, cu acordul organelor de supraveghere sanitară şi de protecţie a mediului înconjurător.

[Pct.41 modificat prin Hot.Guv. nr.676 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

42. Recondiţionarea, reciclarea şi refolosirea produselor şi materialelor de construcţie rezultate din demontarea şi demolarea construcţiilor cuprind următoarele faze:

recondiţionarea produselor de construcţie recuperate din demontare în vederea refolosirii, prin operaţii simple, executate în ateliere;

reciclarea, în secţii de producţie specializate, a materialelor rezultate din demolare prin folosirea lor ca materii prime în vederea producerii materialelor de construcţie;

pregătirea refolosirii produselor şi materialelor de construcţie, rezultate din recuperare, recondiţionare şi reciclare, prin verificarea calităţii acestora şi prin organizarea păstrării lor în depozite de materiale de construcţie;

colectarea separată a deşeurilor în locuri special amenajate şi predarea acestora către operatori autorizaţi, în condiţiile prevăzute de Legea nr.209/2016 privind deşeurile.

[Pct.42 modificat prin Hot.Guv. nr.676 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

43. Reintegrarea în natură a deşeurilor nefolosibile şi nereciclabile cuprinde următoarele faze:

utilizarea deşeurilor de materiale brute pentru umpluturi;

refacerea peisajului natural în zonele de folosire a deşeurilor prin taluzări adecvate şi lucrări de protecţie aferente, inclusiv refacerea stratului vegetal şi a plantaţiilor.

Obligaţii şi răspunderi privind postutilizarea construcţiilor

44. Obligaţii şi răspunderi ale proprietarilor:

a) asigură fondurile necesare pentru expertizarea, proiectarea şi execuţia lucrărilor din etapa de postutilizare;

b) obţin de la autorităţile competente acordurile, avizele necesare şi autorizaţia de desfiinţare;

c) informează Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică;

d) asigură expertizarea tehnică a construcţiei, care trebuie supusă desfiinţării, şi a vecinătăţilor, după caz;

e) asigură elaborarea şi expertizarea generală a studiului de fezabilitate la construcţiile prevăzute în pct.36;

f) asigură elaborarea şi verificarea proiectelor în modul stabilit;

g) încredinţează execuţia lucrărilor aferente postutilizării construcţiilor unor persoane fizice sau juridice, în condiţiile prevăzute de Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023;

h) urmăresc, prin responsabili tehnici atestaţi, respectarea condiţiilor de calitate, stabilite în proiect, precum şi recondiţionarea şi reciclarea în grad cît mai ridicat a materialelor şi produselor rezultate din demontarea şi demolarea construcţiei;

i) asigură recepţia lucrărilor.

[Pct.44 modificat prin Hot.Guv. nr.676 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

45. Obligaţii şi răspunderi ale proiectanţilor:

a) elaborează, în baza caietului de sarcini pentru execuţie şi a contractului încheiat cu proprietarul construcţiei, proiectul de desfiinţare a construcţiei;

b) asigură, prin soluţiile tehnice şi tehnologice adoptate, respectarea prevederilor acordurilor, avizelor şi autorizaţiei de desfiinţare, a condiţiilor tehnice de calitate corespunzătoare cerinţelor fundamentale, precum şi un grad cît mai ridicat de recuperare, recondiţionare şi reciclare a materialelor şi produselor rezultate din demontare şi demolare;

c) asigură asistenţa tehnică solicitată de proprietar pentru aplicarea soluţiilor din proiect.

[Pct.45 modificat prin Hot.Guv. nr.676 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

46. Obligaţii şi răspunderi ale executanţilor:

a) execută lucrările de postutilizare numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare şi a proiectului verificat în modul stabilit;

b) respectă prevederile din proiect şi din autorizaţia de desfiinţare;

c) realizează condiţiile de calitate prevăzute în proiect şi în documentele normative în vigoare;

d) asigură instruirea personalului asupra procesului tehnologic, succesiunea fazelor şi operaţiilor, măsurilor de securitate şi sănătate în muncă;

e) ia măsuri de protecţie a vecinătăţilor prin evitarea transmiterii vibraţiilor puternice sau a şocurilor, degajării cantităţilor mari de praf, precum şi prin asigurarea acceselor necesare la aceste vecinătăţi;

f) supun recepţiei numai lucrările care corespund cerinţelor proiectului şi documentelor normative.

[Pct.46 modificat prin Hot.Guv. nr.676 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

Anexă

la Regulamentul privind urmărirea

comportării în exploatare, intervenţiile

în timp şi postutilizarea construcţiilor

TERMENII UTILIZAŢI

1. Comportarea în exploatare – manifestare a modului în care un produs (lucrare, construcţie) reacţionează prin calitatea sa (totalitatea proprietăţilor şi caracteristicilor sale) la cerinţele stabilite privind aptitudinea sa la utilizare în cursul duratei de serviciu.

2. Durata de existenţă a construcţiei – perioada la expirarea căreia expiră durata funcţională a rezistenţei normative a construcţiei.

[Pct.2 în redacţia Hot.Guv. nr.676 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

[Pct.3 abrogat prin Hot.Guv. nr.676 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

4. Intervenţii în timp la construcţii – acţiuni şi lucrări întreprinse la construcţii, de-a lungul duratei lor de existenţă, în scopul prevenirii degradărilor şi remedierii deteriorărilor produse, menţinerii sau readucerii parametrilor calitativi şi tehnici respectivi ai construcţiilor la nivelul cerinţelor fundamentale stabilite (corespunzător asigurării aptitudinii de exploatare prevăzute) sau readucerii nivelului acestor parametri potrivit unor cerinţe sporite ale utilizatorilor sau ale unor noi reglementări introduse în aplicare.

[Pct.4 modificat prin Hot.Guv. nr.676 din 08.10.2025, în vigoare 09.11.2025]

5. Intervenţii – ansamblul de măsuri preventive, care se aplică unui produs sau construcţie cu scopul de a le menţine în bună stare, pentru a-şi îndeplini funcţiile aferente destinaţiei sale, pe durata de serviciu prevăzută.

Comentarii explicative: măsurile preventive din cadrul intervenţiei unei construcţii cuprind: lucrări curente de îngrijire, curăţire şi recondiţionări regulate ale unor elemente de suprafaţă cu durată scurtă de viaţă (unele finisaje), înlocuirea unor articole sau piese cu uzură rapidă (piese de instalaţii şi de feronerie) în conformitate cu instrucţiile de exploatare şi întreţinere.

6. Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor – acţiune sistematică de observare, examinare şi investigare a modului în care răspund (reacţionează) construcţiile, în decursul utilizării lor, sub influenţa acţiunilor agenţilor de mediu, a condiţiilor de exploatare şi a interacţiunii construcţiilor cu mediul înconjurător şi cu activităţile utilizatorilor.

Comentarii explicative: obiectivele (scopurile) principale ale acţiunii de urmărire a comportării în exploatare a construcţiilor sînt:

a) depistarea din timp a unor degradări sau prevenirea agravării acestora, prin intervenţii adecvate asupra construcţiilor;

b) culegerea şi utilizarea datelor şi informaţiilor, rezultate din acţiunea de urmărire, pentru evitarea cauzelor degradărilor şi îmbunătăţirea soluţiilor tehnice de concepţie.

7. Mediul înconjurător – ansamblul elementelor fizice, condiţiilor exterioare şi interioare ale unei construcţii, care pot să influenţeze caracteristicile acesteia.

Comentarii explicative: – mediul înconjurător al unei construcţii cuprinde atît mediul natural exterior construcţiei (atmosferă, teren, apă, regn animal şi vegetal etc.), cît şi mediul construit, creat de om, fie exterior (construcţiile învecinate cu emanaţiile şi agenţii artificiali produşi de acestea), fie interior (spaţiile delimitate de construcţia respectivă, cuprinzînd activităţile şi procesele ce se vor desfăşura în acestea, cu emanaţiile şi efectele lor), care toate intră în interacţiune cu construcţia în cauză şi cu părţile ei componente.

8. Postutilizarea unei construcţii – ultima din etapele de viaţă a construcţiei (concepere, proiectare, realizare, utilizare, postutilizare) şi cuprinde un ansamblu de activităţi, inclusiv: dezafectarea construcţiei, demontarea şi demolarea părţilor şi elementelor componente, reciclarea şi refolosirea produselor obţinute, reintegrarea în natură a deşeurilor nefolosite.

9. Remedierea (reabilitarea) unei construcţii – acţiune întreprinsă cu scopul de a aduce o construcţie sau părţile (elementele) componente ale acesteia la un nivel acceptabil de performanţă (egal sau uşor diferit de cel iniţial) prin lucrări de reparaţii şi/sau consolidare, modificînd (adaptînd) în consecinţă condiţiile de exploatare şi durata de serviciu.

10. Accident tehnic – eveniment întîmplător, care survine în timpul execuţiei sau exploatării (utilizării) unei construcţii, cauzat de fenomene naturale extraordinare (cutremure, inundaţii, alunecări de teren, tasări diferenţiate ale terenului, zăpezi mari, uragane etc.) sau provocat prin acţiuni ale omului (defecte de concepţie şi/sau execuţie, incendii, explozii, bombardamente, şocuri etc.), avînd repercusiuni puternic defavorabile asupra stării şi siguranţei în exploatare a construcţiei respective.