394/10.06.92 Hotărîre cu privire la înregistrarea Statutului Sindicatului salariilor din domeniul informaticii şi telecomunicaţiilor din Republica Moldova

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la înregistrarea Statutului Sindicatului salariilor din domeniul

informaticii şi telecomunicaţiilor din Republica Moldova

nr. 394  din  10.06.92

 (în vigoare 10.06.1992) 

* * *

În conformitate cu Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S.M. din 25 august 1989 "Cu privire la modul provizoriu de înregistrare a asociaţiilor obşteşti ale cetăţenilor în R.S.S.M." Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

Se înregistrează Statutul Sindicatului salariaţilor din domeniul informaticii şi telecomunicaţiilor din Republica Moldova (se anexează).

STATUTUL

Sindicatului salariaţilor din domeniul informaticii

şi telecomunicaţiilor din Republica Moldova

I. PRINCIPIILE GENERALE

1. Sindicatul salariaţilor din domeniul informaticii şi telecomunicaţiilor din Republica Moldova (în continuare – Sindicatul) este o organizaţie obştească, independentă, nepartinică şi autonomă care întruneşte în rîndurile sale lucrătorii din ramură, elevii şi salariaţii din instituţiile de învăţămînt de telecomunicaţii, precum şi persoanele de la întreprinderile din domeniu.

2. Asociaţia Sindicatului are drept scop apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale membrilor săi în plan social-economic, cultural, profesional.

3. Sindicatul îşi desfăşoară activitatea în corespundere cu Constituţia şi legislaţia în vigoare a Republicii Moldova şi cu prezentul Statut.

4. În activitatea sa Sindicatul nu este subordonat organelor de stat şi economice, organizaţiilor politice şi obşteşti, îşi concepe colaborarea cu ele pe baza principiului de partener, acordurilor, contractelor.

5. Sindicatul activează pe principiile democraţiei, solidarităţii, respectării independenţei şi intereselor membrilor săi colectivi, precum şi a neamestecului în treburile acestora.

6. Organele Sindicatului sînt persoane juridice, investite cu drepturi şi exercită atribuţii legate de activitatea lor, dispun de bilanţ autonom, conturi în bănci în valută naţională şi străină, ştampile, embleme, formulare şi de organ de presă.

7. Întreprinderile şi organizaţiile create de Sindicat au drept de persoană juridică.

8. Sediul comitetului executiv al Consiliului Sindicatului se află în or.Chişinău şi poate fi transferat în exclusivitate prin hotărîrea congresului Sindicatului.

II. MEMBRII SINDICATULUI, DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE LOR

9. Membru al Sindicatului poate fi oricare salariat din ramură, elev şi personal din instituţiile de învăţămînt, pensionarii din ramură, neangajaţi în cîmpul muncii, care recunosc prezentul Statut şi achită cotizaţiile de membru.

10. Admiterea în rîndurile membrilor Sindicatului se efectuează în mod individual conform cererii personale a celui care intră în Sindicat. Chestiunea privind primirea în Sindicat se examinează în cadrul adunării grupei sindicale admiterea în rîndul membrilor Sindicatului se face în cadrul adunării organizaţiei sindicale sau a organizaţiei sindicale primare, de asemenea cu majoritatea de voturi, hotărîrea adunării fiind definitivă.

11. Carnetul de membru al Sindicatului este eliberat persoanei admise în rîndurile Sindicatului de către comitetul sindical al organizaţiei primare.

12. Dreptul de valabilitate a calităţii de membru al Sindicatului se păstrează pentru persoanele care îşi satisfac serviciul militar obligatoriu şi persoanele puse în disponibilitate în legătură cu reducerea statelor, lichidarea instituţiei, întreprinderii, organizaţiei pînă la angajarea lor la lucru.

13. Membrul Sindicatului are dreptul:

să beneficieze de ajutor juridic şi apărarea intereselor sale din partea Sindicatului în organele de stat, economice, judiciare;

să profite de ajutor material şi consultaţii juridice gratuite din partea Sindicatului;

să discute liber în cadrul adunărilor, conferinţelor, congreselor sindicale, la şedinţele comitetelor Sindicatului orice chestiune legată de activitatea lui, să-şi expună deschis părerea şi să-şi apere punctul de vedere;

să aleagă şi să fie ales în organele Sindicatului;

să beneficieze de informaţia privind activitatea organelor eligibile de orice nivel ale sindicatului.

14. Membrul Sindicatului este obligat:

să respecte prezentul Statut, să contribuie la realizarea hotărîrilor organelor sindicale şi să nu admită acţiuni ce ar aduce prejudicii mişcării sindicale;

să participe la activitatea organizaţiilor sindicale;

să achite regulat cotizaţiile de membru;

să prezinte actele sindicale timp de o lună din ziua angajării la lucru. După ce expiră acest termen el nu se mai consideră membru al Sindicatului.

15. Chestiunea cu privire la retragerea din rîndurile Sindicatului se examinează în aceiaşi ordine, ca şi admiterea.

16. Faţă de membrul Sindicatului, care nu îndeplineşte obligaţiile statutare pot fi aplicate următoarele sancţiuni: preîntîmpinarea, excluderea din rîndurile Sindicatului. Sancţiunile le aplică organele care au dreptul să admită membri. Hotărîrea cu privire la excluderea din rîndurile Sindicatului se adoptă la adunare în prezenţa sancţionatului, iar în caz că el nu se prezintă la adunare fără motive întemeiate, chestiunea poate fi hotărîtă în lipsa lui. Decizia cu privire la excluderea din rîndurile Sindicatului poate fi atacată în organul eligibil ierarhic superior, hotărîrea căruia este definitivă.

17. Activitatea prodigioasă în Sindicat este menţionată moral sau material.

III. DEMOCRAŢIA SINDICALĂ INTERNĂ. STRUCTURA

ORGANIZATORICĂ A SINDICATULUI

18. Sindicatul îşi desfăşoară activitatea pe baza următoarelor principii:

constituirea organelor eligibile pe calea delegării directe în componenţa lor a reprezentanţilor cu drept de rechemare sau substituire;

darea de seamă periodică a organelor eligibile faţă de organizaţiile care le-au ales;

colegialitatea şi transparenţa în activitatea sa, adoptarea hotărîrilor cu majoritatea de voturi, respectarea opiniei minorităţii;

respectarea disciplinei sindicale interne în îmbinare cu stima şi apărarea drepturilor şi intereselor fiecărui membru al Sindicatului.

19. Sindicatul elaborează şi adoptă propriul Statut, determină modul de alegere a organelor eligibile, confirmă aparatul său executiv, convoacă adunări, plenare, conferinţe şi congrese, desfăşoară alte activităţi din propria iniţiativă.

20. Organul suprem al Sindicatului este congresul, care se convoacă o dată la cinci ani, iar organul suprem al organizaţiei primare – adunarea generală (conferinţa).

21. Congresul confirmă componenţa Consiliului republican şi alege comisia de cenzori a Sindicatului.

22. Pentru exercitarea activităţii curente şi a controlului activităţii financiare, adunarea generală (conferinţa), plenara Consiliului, congresul aleg organele executive şi comisiile de cenzori.

23. Adunările sindicale, plenarele Consiliului republican, şedinţele organelor executive se consideră deliberative dacă la ele participă mai mult de jumătate din numărul de membri.

24. Congresele şi conferinţele Sindicatului se consideră deliberative dacă la ele participă cel puţin 2/3 din delegaţii aleşi.

25. Regulamentele de lucru ale Consiliului republican, comitetelor sindicale sînt stabilite de congres, conferinţă, adunare.

26. Alegerea delegaţilor la congrese, conferinţe şi a organelor eligibile se efectuează prin vot secret sau deschis la decizia adunării, conferinţei, congresului.

27. Alegerea conducătorilor organelor sindicale se efectuează nemijlocit la adunări, conferinţe, congrese. Modul de votare (secret sau deschis) este determinat de participanţii la adunare, conferinţă, congres.

28. La alegerea tuturor organelor sindicale se respectă principul înnoirii sistematice a conducerii şi alegerii pe bază de alternativă.

29. Alegerea înainte de termen a oricărui organ sindical şi a conducătorilor lor poate avea loc la cererea a peste 1/3 din numărul de membri ai Sindicatului întruniţi în organizaţia sindicală.

30. Membrii organelor executive şi a comisiilor de cenzori pot fi revocaţi prin hotărîrea adunării, conferinţei, plenarei în cazul cînd aceştia au pierdut legătura cu organul sindical sau n-au îndreptăţit încrederea.

IV. ORGANIZAŢIA SINDICALĂ PRIMARĂ

31. Baza structurală a Sindicatului o constituie organizaţia sindicală primară, care întruneşte membrii Sindicatului (cel puţin 3) angajaţi la o întreprindere, instituţie organizaţie sau înmatriculaţi la o instituţie de învăţămînt şi activează în conformitate cu prezentul Statut. Chestiunea cu privire la crearea organizaţiei sindicale primare sau sindicale primare sau lichidarea ei, se examinează la adunare sau conferinţă, decizia fiind luată cu cel puţin 2/3 de voturi.

32. Pentru activitatea sa organizaţia sindicală primară determină structura şi formele de activitate, deleghează reprezentanţii săi în Consiliul republican, stabileşte statele de funcţii, modul de utilizare a mijloacelor sindicale. În interiorul organizaţiei primare pot fi create organizaţii sindicale de secţie, grupe sindicale.

33. Pentru exercitarea activităţii curente, la adunarea sindicală (conferinţă) se aleg:

în grupul sindical – organizatorul sindical de grupă şi activişti eligibili;

în organizaţia primară se întruneşte circa 15 membri ai Sindicatului – organizatorul sindical şi un adjunct al său;

în organizaţia primară ce întruneşte peste 15 membri ai Sindicatului – comitetul sindical, comitetul de secţie (biroul sindical);

Din componenţa comitetului sindical se alege preşedintele comitetului, adjunctul şi casierul, iar din structura comitetului de secţie (biroul sindical) şi adjunctul său.

34. Comitetul sindical, organizatorul sindical:

dirijează activitatea organizaţiei primare în perioada dintre adunările (conferinţele) sindicale în baza hotărîrilor lor şi în conformitate cu prevederile prezentului Statut;

reprezintă şi apără interesele economice, sociale, culturale ale membrilor Sindicatului;

în numele colectivului de muncă încheie contractul colectiv de muncă cu administraţia întreprinderii, instituţiei, organizaţiei, acceptat de adunarea (conferinţa) sindicală şi supuse controlului sistematic executarea de către administraţie a contractului încheiat;

organizează îndeplinirea obligaţiunilor asumate în contractul colectiv de către organizaţia sindicală şi raportează colectivului de muncă despre realizarea lor;

în modul stabilit suspendă executarea deciziilor luate de administraţie, care lezează drepturile şi interesele membrilor Sindicatului sau vin în contradicţie cu legislaţia în vigoare;

organizează îndeplinirea hotărîrilor congreselor, conferinţelor, plenarelor Consiliului republican, adunărilor organizaţiilor primare sindicale.

35. Comitetul sindical de secţie (biroul sindical) organizează activitatea sindicală în secţia sau sectorul de producţie, asigură executarea deciziilor adunărilor (conferinţelor), a comitetului sindical al organizaţiei primare, dirijează activitatea organizaţiilor sindicali de grupă.

36. Organizatorul sindical de grupă desfăşoară activitatea individuală cu membrii grupei sindicale, îi atrage pe fiecare în parte la o susţinută activitate de producţie şi obştească, întreprinde măsuri privind înaintarea disciplinei în muncă şi în producţie, realizează activitatea în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de muncă, ale deservirii social-culturale a oamenilor muncii, înaintării sănătăţii lor şi organizării odihnei.

37. Organizaţia sindicală primară care activează pe teritoriul raionului (oraşului) are statutul organizaţiei raionale (orăşeneşti).

V. ORGANIZAŢIILE MEMBRE ALE CONSILIULUI

REPUBLICAN AL SINDICATULUI

38. Organizaţiile sindicale din domeniul informaticii şi telecomunicaţiilor sînt în drept să se întrunească într-o organizaţie sindicală unică – Consiliul republican al salariaţilor din domeniul informaticii şi telecomunicaţiilor din Republica Moldova. Odată cu adoptarea prezentului Statut la congres organizaţiei i se conferă denumirea Consiliului sindicatului salariaţilor din domeniul informaticii şi telecomunicaţiilor din Republica Moldova.

39. Consiliul republican se constituie prin semnarea de către reprezentanţii organizaţiilor sindicale din numele adunărilor şi conferinţelor a contractului de constituire.

40. Consiliul republican activează pe principiile democraţiei, solidarităţii, respectării independenţei şi intereselor organizaţiilor membre, precum şi neamestecul în treburile interne ale acestora.

41. Consiliul republican, comitetul său executiv întreţin relaţii cu organizaţiile de stat, obşteşti şi social-politice cu toate nivelurile pe bază de înţelegeri şi contracte.

42. Consiliul republican şi comisia de cenzori ale Sindicatului sînt subordonate în exclusivitate congresului Sindicatului Comitetului executiv se subordonează Consiliului.

43. Organizaţiile sindicale membre ale Consiliului republican dispun de drepturi egale, de sine stătător îşi stabilesc structura, aleg organele executive şi îşi organizează propria activitate.

44. Consiliul republican al Sindicatului recunoaşte următoarele drepturi excluzive ale organizaţiilor membre:

de a dispune de averea şi mijloacele proprii;

de a-şi delega reprezentanţii în Consiliul republican, în comisiile permanente şi temporare, de a-i revoca şi substitui;

de a-şi expune punctul de vedere în orice chestiune examinată de Consiliu, şi rămînînd în minoritate de a-şi păstra după sine dreptul la opinia proprie;

de a prezenta proiecte pentru examinare la congres şi alte organe sindicale;

de a-şi determina de sine stătător cota de participare financiară la formarea fondurilor organizaţiilor sindicale, inclusiv ale Consiliului republican, precum şi pentru întreţinerea aparatelor acestor organe;

de a beneficia de dreptul de a primi consultaţii juridice şi ajutor metodic şi juridic gratuit din partea Consiliului republican;

de a stabili relaţii sindicale internaţionale;

de a ieşi din rîndurile Comitetului republican şi de a adera la alte asociaţii sindicale la cerinţa a 2/3 a membrilor sindicali.

45. Organizaţiile sindicale membre ale Consiliului republican sînt obligate:

să respecte contractul încheiat cu Consiliul republican;

să se conducă în activitatea lor de hotărîrile congresului Consiliului republican şi a comitetului executiv;

să prezinte organelor de statistică în termenele stabilite darea de seamă;

să nu lezeze interesele altor organizaţii sindicale-membre ale Consiliului republican.

VI. ORGANELE DE CONDUCERE ALE SINDICATULUI

46. Organul suprem al Sindicatului este congresul, care se convoacă de plenara Consiliului republican o dată în cinci ani. Data convocării şi ordinea de zi ale congresului sînt anunţate cu cel tîrziu trei luni înainte de congres. Norma reprezentanţei la congres şi modul de alegere a delegaţilor sînt stabilite de plenara Consiliului republican. Organizaţiile sindicale care numără mai puţin membri decît norma de reprezentare stabilită, deleghează la congres cîte un delegat.

47. Congresul se consideră deliberativ, dacă la lucrările lui participă cel puţin 2/3 din delegaţi. Hotărîrile se adoptă cu majoritatea de voturi ale delegaţiilor.

48. Congresul Sindicatului:

determină direcţiile prioritare şi programul de activitate ale Sindicatului;

examinează şi aprobă darea de seamă a Consiliului republican şi a comisiei de cenzori;

confirmă împuternicirile membrilor Consiliului republican;

alege comisia de cenzori, preşedintele Consiliului republican, la propunerea preşedintelui-adjunctul lui;

examinează chestiunea cu privire la intrarea în organizaţiile sindicale internaţionale şi alege delegaţi la congresele acestora;

adoptă Statutul Sindicatului;

determină politica financiară a consiliului republican.

49. În perioada dintre congrese, organul suprem al Sindicatului este plenara Consiliului republican, în componenţa căruia intră cîte un reprezentant din partea tuturor organizaţiilor sindicale din ramură, precum şi preşedintele Consiliului republican şi adjunctul său. Plenarele Consiliului se convoacă cel puţin o dată pe an.

50. Plenara Consiliului republican se consideră deliberativă dacă la lucrările ei participă nu mai puţin de 2/3 din reprezentanţi. Hotărîrile plenarei Consiliului se adoptă prin majoritatea de voturi ale participanţilor la lucrările ei, prin vot secret sau deschis.

51. Plenara Consiliului republican:

examinează cererile cu privire la admiterea sau retragerea organizaţiilor sindicale din rîndurile Consiliului republican;

determină modul de transferare a cotizaţiilor pentru întreţinerea aparatului Consiliului;

coordonează organizarea şi realizarea măsurilor de ordin general şi acţiunilor Sindicatului;

reprezintă şi apără drepturile şi interesele organizaţiilor sindicale membre ale Consiliului republican în organele autoadministrării locale, organizaţiile obşteşti;

determină direcţiile prioritare ale activităţii Consiliului republican;

aprobă bugetul Sindicatului, supune dezbaterilor darea de seamă vizînd executarea lui;

numeşte comisiile permanente ale Consiliului, alege comitetul executiv ai Consiliului republican în componenţa căruia intră preşedintele Consiliului, adjunctul lui şi preşedinţii comisiilor create;

confirmă, la prezentarea preşedintelui Consiliului, contabilul-şef al Consiliului republican.

52. Comitetul executiv al Consiliului republican:

coordonează activitatea organizaţiilor sindicale membre ale Consiliului republican în perioada dintre plenarele consiliului republican în perioada dintre plenarele Consiliului;

soluţionează divergenţele dintre organizaţiile sindicale membre ale Consiliului republican şi administraţia întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor;

acordă ajutor consultativ, metodic, organizatoric, juridic şi financiar organizaţiilor sindicale membre ale Consiliului republican şi membrilor Sindicatului;

organizează convocarea plenarelor Consiliului republican şi a congreselor Sindicatului;

aprobă componenţa şi structura aparatului său, condiţiile de remunerare a muncii, încheie contracte de muncă cu angajaţii temporari;

prezintă darea de seamă a Consiliului executiv la plenara Consiliului republican;

exercită alte funcţii ce i-au fost încredinţate de plenară şi de organizaţiile membre;

îşi convocă şedinţele în măsura necesităţilor.

53. Comisia de cenzori a Sindicatului se alege la congresul Sindicatului, iar comisiile de cenzori ale organizaţiilor sindicale la adunările (conferinţele) lor. Comisiile de cenzori sînt subordonate organelor care le-au ales.

Comisiile de cenzori exercită controlul asupra eficienţei utilizării şi asigurării integrităţii mijloacelor financiare şi materiale, activitatea privind examinare propunerilor cererilor şi sesizărilor membrilor Sindicatului, corectitudinea utilizării bugetului asigurării sociale de stat, bugetului sindical, evidenţa contabilă a activităţii economice.

Controlul asupra activităţii organelor executive ale Sindicatului îl efectuează comisiile de cenzori nu mai rar decît o dată pe an.

VII. MIJLOACELE ŞI PROPRIETATEA SINDICATULUI

54. Mijloacele Sindicatului se constituie din taxele de înscriere şi cotizaţiile de membru lunare, precum şi decontările de la întreprinderi organizaţii, asociaţii.

Cotizaţiile lunare se stabilesc în proporţiile următoare:

pentru membrii Sindicatului – 1 procent din salariul lunar, precum şi din toate categoriile de salarizare;

pentru organizaţiile membre ale Consiliului republican – 25 procente din cotizaţiile încasate.

Pensionarii, femeile neangajate temporar în legătură cu îngrijirea copiilor, studenţii şi elevii-membri ai Sindicatului achită cotizaţiile în mărime de 10 copeici la lună.

Taxele de înscriere se achită în următoarele proporţii:

pentru membri – 1 procent din salariul lunar, bursă sau alte categorii de salarizare;

pentru organizaţiile membre ale Consiliului republican – 2 procente din cotizaţiile încasate.

55. Proprietatea Sindicatului o constituie clădirile, instalaţiile, fondurile social-culturale şi alte bunuri.

56. Mijloacele încasate din cotizaţii şi alte resurse, sînt cheltuite pentru organizarea acţiunilor cultural-educative şi sportive, la acordarea ajutorului material membrilor Sindicatului, remunerarea muncii pentru lucrătorii sindicali, precum şi alte scopuri conform planurilor de cheltuieli, aprobate de adunările (conferinţele) sindicale.

Dreptul de a dispune de bunurile şi mijloacele Sindicatului aparţine organelor sindicale elective, care sistematic îşi dau darea de seamă în faţa membrilor Sindicatului.

57. Organizaţiile primare şi Consiliul republican al Sindicatului pot crea fonduri cu destinaţie specială din contul cotizaţiilor individuale şi colective speciale, mărimea şi scopurile utilizării fiind stabilite de către organele lor eligibile.

58. Sindicatul, întreprinderile şi organizaţiile lui varsă în bugetul de stat impozite şi alte plăţi în modul stabilit de legislaţie Republicii Moldova.

VIII. ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII SINDICATULUI

59. Sindicatul îşi încetează activitatea în baza hotărîrii congresului său. Hotărîrea se adoptă prin cu cel puţin 2/3 din numărul celor prezenţi, dacă există cvorumul.

Alte cazuri de încetare a activităţii Sindicatului sînt reglementate de legislaţia Republicii Moldova.

60. În cazul încetării activităţii Sindicatului, mijloacele băneşti şi proprietatea lui, după achitarea tuturor datoriilor sînt folosite conform hotărîrii congresului.