Hotărâre nr. 406 din 05.06.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Avizului la proiectul de lege privind unele măsuri în vederea amânării

penalităţilor pentru întârzierea la plata impozitelor sau a taxelor de către agenţii

economici în perioada stării de urgenţă din anii 2022-2023

nr. 406  din  05.06.2024

 (în vigoare 06.06.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 238-240 art. 501 din 06.06.2024

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul la proiectul de lege privind unele măsuri în vederea amânării penalităţilor pentru întârzierea la plata impozitelor sau a taxelor de către agenţii economici în perioada stării de urgenţă din anii 2022-2023.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.406/2024

AVIZ

la proiectul de lege privind unele măsuri în vederea amânării

penalităţilor pentru întârzierea la plata impozitelor sau a taxelor

de către agenţii economici în perioada stării de urgenţă

din anii 2022-2023

Guvernul a examinat proiectul de lege privind unele măsuri în vederea amânării penalităţilor pentru întârzierea la plata impozitelor sau a taxelor de către agenţii economici în perioada stării de urgenţă din anii 2022-2023, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.80 din 12 martie 2024) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Potrivit notei informative, proiectul de lege a fost elaborat în contextul crizelor suprapuse cu care se confruntă Republica Moldova şi care au generat o descreştere economică în mai multe sectoare. Astfel, se propune implementarea unor măsuri care au drept scop reducerea presiunii fiscale asupra agenţilor economici afectaţi de crizele suprapuse din perioada anului 2022-2023, şi anume amânarea, până în anul 2025, a termenului de achitare a penalităţilor aplicate agenţilor economici în perioada stării de urgenţă pentru întârzierea la plata impozitelor şi a taxelor.

Totodată, se propune ca, în calitate de beneficiari ai măsurii respective, să participe întreprinderile/agenţii economici cărora le-au fost aplicate penalităţi în legătură cu întârzierea la plata impozitului sau a taxei, iar în cazul în care acestea au fost achitate, plata respectivă va fi considerată drept plată în avans la impozitele şi taxele ce urmează a fi onorate.

Cu titlu informativ, menţionăm că, potrivit informaţiei din Sistemul informaţional al Serviciului Fiscal de Stat, la situaţia din 31 decembrie 2023, restanţa aferentă majorărilor de întârziere a constituit 798 777,7 mii de lei. Comparativ cu situaţia din 1 ianuarie 2023, aceasta s-a majorat cu 20 420,3 mii de lei (2,6%), iar la situaţia din 31 decembrie 2022, restanţa aferentă majorărilor de întârziere constituia 778 357,4 mii de lei, majorându-se cu 47 028,5 mii de lei faţă de 1 ianuarie 2022 şi constituind o creştere cu 6,4%.

Astfel, analizând evoluţia restanţei aferente majorărilor de întârziere, se constată o majorare nesemnificativă a creşterii restanţelor la penalităţi la situaţia din 31.12.2023.

În ceea ce priveşte propunerea de amânare, până în anul 2025, a termenului de achitare a majorărilor de întârziere (penalităţilor) aplicate agenţilor economici în perioada stării de urgenţă (anii 2022-2023) pentru întârziere la plata impozitelor şi a taxelor, remarcăm că implementarea corespunzătoare a propunerii menţionate va crea dificultăţi din punctul de vedere al administrării fiscale şi se vor consuma considerabile resurse financiare, umane şi de timp.

Totodată, principalele impedimente sunt legate de determinarea majorărilor de întârziere (penalităţilor) al căror termen de achitare se propune a fi amânat, întrucât amânarea menţionată în proiectul de lege nu se referă la toate majorările de întârziere înregistrate de contribuabil la o anumită dată, ci doar la majorările de întârziere aplicate în perioada stării de urgenţă.

În acest sens, procesul de delimitare a majorărilor de întârziere (penalităţilor) care fac obiectul proiectului vizat poate fi afectat de mai mulţi factori, cum ar fi faptul că majorările de întârziere (penalităţile), calculate ca urmare a efectuării controlului fiscal, se reflectă în contul curent al contribuabilului, fără a fi divizate pe perioadele pentru care au fost aplicate.

Concomitent, dificultăţile ce ţin de determinarea şi evidenţa corespunzătoare a majorărilor de întârziere aplicate în perioada stării de urgenţă pot deriva şi din posibilitatea modificării sumei majorărilor de întârziere pe parcursul perioadelor fiscale ulterioare, ca urmare a prezentării tardive de către contribuabili a unor dări de seamă fiscale şi/sau a prezentării unor dări de seamă fiscale corectate. Or, calcularea/recalcularea majorărilor de întârziere pentru perioadele fiscale anterioare are loc în perioada deschisă, atât pentru perioada curentă, cât şi pentru perioada istorică.

De asemenea, remarcăm că proiectul vizat nu reglementează aspectele esenţiale pentru asigurarea implementării acestuia, cum ar fi categoriile de obligaţii fiscale pentru care va fi amânat termenul de achitare a majorărilor de întârziere şi data exactă până la care va fi amânat termenul de plată a acestora.

În partea ce ţine de impactul proiectului de lege examinat, menţionăm că aplicarea majorării de întârziere (penalităţii), ca măsură de asigurare a stingerii obligaţiei fiscale, are drept scop asigurarea disciplinei fiscale prin conformarea contribuabililor de a-şi onora obligaţia de achitare a impozitelor şi a taxelor la buget, la timp şi integral, contribuind în acest mod la executarea sarcinilor de încasări a veniturilor la bugetul public naţional.

Astfel, amânarea termenului de achitare a majorărilor de întârziere (penalităţilor) propusă în proiectul de lege ar putea încuraja şi ar putea predispune contribuabilii la acumularea unor restanţe noi, inclusiv cu risc ridicat de nerecuperare, care va afecta rata de achitare benevolă a obligaţiilor fiscale.

Totodată, având în vedere scopul proiectului nominalizat, şi anume reducerea presiunii fiscale asupra agenţilor economici afectaţi de crizele suprapuse din perioada anilor 2022-2023, specificăm că legislaţia în vigoare reglementează modalităţi de susţinere a contribuabililor aflaţi în dificultate de a-şi onora obligaţiile fiscale.

Prin urmare, în cazul admiterii restanţelor la bugetul public naţional, cu excepţia bugetului asigurărilor sociale de stat, contribuabilii pot beneficia, la solicitare, de amânarea sau eşalonarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale, pe o perioadă de până la 12 luni consecutive, în modul şi condiţiile prevăzute de art.180 din Codul fiscal nr.1163/1997 şi de Ordinul ministrului finanţelor nr.105/2016 cu privire la aprobarea unor formulare aferente modificării termenului de stingere a obligaţiei fiscale prin amânare sau eşalonare.

De asemenea, conform art.28 alin.(5) din Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, plătitorii la bugetul asigurărilor sociale de stat care au calculate şi neachitate majorări de întârziere (penalităţi) pentru neplata în termen a contribuţiei de asigurări sociale de stat obligatorii şi nu au datorii la plata contribuţiilor de asigurări sociale de stat şi a amenzilor pot beneficia, la solicitare, de eşalonarea stingerii datoriilor la majorările de întârziere (penalităţi) pe parcursul anului bugetar în curs, cu condiţia că transferă integral şi în termen suma obligaţiilor curente la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Suplimentar, este important să remarcăm că unul dintre principiile pe care se bazează sistemul impozitelor şi al taxelor este principiul echităţii fiscale, care presupune tratarea egală a persoanelor fizice şi juridice care activează în condiţii similare, în vederea asigurării unei sarcini fiscale egale, principiul stipulat la art.6 alin.(8) lit.c) din Codul fiscal nr.1163/1997, or, amânarea termenului de achitare a majorărilor de întârziere (penalităţilor) aplicate în perioada stării de urgenţă va crea inechitate fiscală în raport cu alţi contribuabili care au desfăşurat acelaşi gen de activitate şi care şi-au onorat obligaţiile fiscale la timp.

Mai mult decât atât, atenţionăm că, prin Hotărârea Curţii de Constituţionale nr.6/2014 pentru controlul constituţionalităţii Legii nr.199/2013 privind scutirea de plata unor impozite, contribuţii, prime şi defalcări, precum şi privind anularea majorărilor de întârziere şi a amenzilor aferente acestora, Curtea a reţinut că:

"111. […] o premisă fundamentală în vederea realizării transpunerii în practică a principiului liberei concurenţe este asigurarea, prin cadrul legal instituit de către stat, a egalităţii oportunităţilor între agenţii economici. Aceasta presupune, în mare parte, nefavorizarea unor agenţi economici prin acordarea unor avantaje financiare sau de alt tip în comparaţie cu concurenţii lor din sfera de activitate respectivă. […]

123. […] măsurile fiscale care nu echivalează în ultimă instanţă cu o pierdere de venit pentru stat, precum amânările de plăţi fiscale şi alte plăţi la bugetul public, intră de asemenea în categoria ajutorului de stat, în măsura în care facilităţile de acest tip conferă firmelor beneficiare un avantaj prin aceea că le permite să utilizeze sume de bani care nu s-ar afla altfel la dispoziţia lor.".

Totodată, cu referire la nota informativă a proiectului examinat, menţionăm că aceasta nu reflectă analiza impactului bugetar generat de implementarea normelor propuse, precum şi nici costul acestora, contrar art.30 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative. Or, potrivit prevederilor art.17 alin.(2) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, pe parcursul anului bugetar în curs nu pot fi puse în aplicare decizii care conduc la reducerea veniturilor şi/sau la majorarea cheltuielilor bugetare, dacă impactul financiar al acestora nu este prevăzut în buget.

În contextul celor expuse, reiterăm că importanţa sistemului de impozitare este determinată, în principal, de finalitatea acestuia, şi anume de realizarea cheltuielilor bugetare. Or, viziunea Ministerului Finanţelor constă în identificarea şi implementarea unor măsuri orientate spre subvenţionarea directă din partea statului, care ar permite asigurarea respectării destinaţiei intervenţiei statului şi redistribuirii echitabile a venitului naţional.

Prin urmare, informăm că, în vederea susţinerii întreprinderilor/agenţilor economici ca urmare a crizelor economice cu care se confruntă Republica Moldova, Guvernul a implementat deja o serie de măsuri de sprijin, cum ar fi fondurile pentru a susţine diverse sectoare economice afectate de criză şi programele de creditare cu dobândă subvenţionată, pentru a facilita accesul la finanţare pentru agenţii economici.

În contextul celor menţionate supra, proiectul de lege înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă nu se susţine.