407/01.08.91 Hotărîre despre măsurile privind asigurarea dezvoltării social-economice echilibrate a regiunii de sud a Republicii Moldova în anii 1991-1992

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

despre măsurile privind asigurarea dezvoltării social-economice

echilibrate a regiunii de sud a Republicii Moldova

în anii 1991-1992

nr. 407  din  01.08.91

 (în vigoare 01.08.1991) 

* * *

Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:

1. A aproba măsurile privind asigurarea dezvoltării social-economice echilibrate a regiunii de sud a Republicii Moldova în anii 1991-1992.

2. A pune în sarcina Ministerului Economiei Naţionale al Republicii Moldova şi Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova ca, în colaborare cu ministerele, departamentele de stat şi comitetele executive ale Sovietelor de deputaţi ai poporului cointeresate, să completeze programul de măsuri, luînd în consideraţie propunerile şi obiecţiile făcute în cadrul dezbaterilor pe marginea lor şi să ţină cont de acestea la elaborarea bugetului extraordinar pentru semestrul II al anului 1991 şi a pronosticurilor privind dezvoltarea social-economică a raioanelor de sud a republicii în ansamblu pentru anul 1992.

3. A face responsabile comitetele executive ale Sovietelor de deputaţi ai poporului, precum şi ministerele şi departamentele respective din republică de realizarea măsurilor preconizate.

4. A prezenta spre examinare Parlamentului Republicii Moldova măsurile privind asigurarea dezvoltării social-economice echilibrate a regiunii de sud a republicii în anii 1991-1992.

MĂSURI

privind asigurarea dezvoltării economice şi sociale echilibrate a

regiunii de sud a Republicii Moldova în anii 1991-1992

(Întru realizarea principalelor propuneri vizînd dezvoltarea

socială a regiunii de sud a Republicii Moldova în perioada

de pînă în anul 2000, aprobate de Prezidiul Consiliului de

Miniştri al R.S.S. Moldoveneşti la 21 februarie 1990)

Măsurile privind dezvoltarea socială economică a regiunii de sud a republicii au fost elaborate pe baza propunerilor comune ale ministerelor, departamentelor de stat, precum şi ale comitetelor executive ale Sovietelor raionale de deputaţi ai poporului din sudul republicii, ţinîndu-se cont de situaţia reală ce s-a creat în economie, şi sînt orientate spre lichidarea disproporţiilor existente în dezvoltarea social-economică a teritoriului în cauză.

Satisfacerea necesităţilor sociale şi de producţie în aprovizionarea cu apă, irigarea pe scară largă a terenurilor arabile, dezvoltarea reţelei existente de drumuri şi comunicaţii, realizarea deplină a programului de gazificare a localităţilor şi obiectelor economice, crearea infrastructurii de piaţă sînt probleme de cel mai important ordin, care determină dezvoltarea în perspectivă a raioanelor de sud.

Practic, va fi pus în aplicare programul de dezvoltare a complexului social-cultural, se prevede sporirea în această regiune a numărului instituţiilor preşcolare, şcolilor de cultură generală, spitalelor, policlinicilor şi ambulatoarelor, instituţiilor de deservire socială şi comerţ, caselor de cultură şi odihnă, etc. Se prevede, de asemenea, dezvoltarea în continuare a potenţialului de producţie al regiunii.

Premisa principală în favoarea dezvoltării social-economice a regiunii de sud a republicii o constituie creşterea potenţialului ei demografic. În baza pronosticurilor făcute se poate afirma că numărul populaţiei, calculat în mediu pe acest teritoriu, va atinge în anul 1991 cifra de 557,2 mii sau va spori în comparaţie cu anul 1990 cu 11,4 mii. Concomitent, cota populaţiei din regiunea de sud va constitui în perioada menţionată 12,6% din numărul total al populaţiei Republicii Moldova. Numărul angajaţilor în sfera producţiei sociale va atinge cifre de 267,6 mii oameni, inclusiv în domeniul producţiei materiale – 198 mii oameni (74%).

Aceste măsuri prevăzute vor cere alocarea în anii 1991-1992 a unor investiţii capitale în sumă de 698,2 mln.ruble, dintre care pentru dezvoltarea sferei sociale – 300,2 mln.(43%).

Realizarea mărfurilor în cauză va fi efectuată în limitele Programului de acţiuni pentru stabilizarea economiei republicii şi trecerea la relaţiile economiei de piaţă, adoptat de Guvernul Republicii Moldova, ce prevede crearea unui sistem eficient de reglementare a economiei prin intermediul consolidării sistemului financiar-creditar, instituirii diverselor forme de proprietate şi a activităţii de liberi întreprinzători, privatizării şi demonopolizării proprietăţii de stat, asigurării garanţiilor de protecţie socială a populaţiei prin intermediul controlului asupra preţurilor, indexării veniturilor, creării noilor locuri de muncă etc.

I. DEZVOLTAREA SFEREI SOCIALE

Măsurile în vederea dezvoltării social-economice a regiunii de sud a republicii sînt orientate spre dezvoltarea prioritară a sferei sociale, asigurarea complexităţii în rezolvarea problemelor legate de ameliorarea condiţiilor de muncă, sporirea nivelului de trai, satisfacerea mai deplină a necesităţilor spirituale ale populaţiei şi trebuie să fie realizate, în temei, de către puterea executivă locală.

Indicii dezvoltării sociale denotă că în unele cazuri nivelul dezvoltării regiunii de sud depăşeşte nivelul pe republică, în general fiind, mai înalţi în raport cu alte regiuni din Republica Moldova.

Conform datelor prezentate de către comitetele executive ale Sovietelor locale în anul 1991 volumul circulaţiei de mărfuri cu amănuntul va atinge cifra de 689,1 mln.ruble, iar vînzarea de mărfuri unui locuitor – 1243 ruble faţă de 1062 ruble în ansamblu pe raioanele republicii. În anul 1992 se prevede mărirea volumului operaţiilor comerciale pînă la 746,5 mln.ruble cu un spor de 6,2% faţă de cel scontat în anul 1991. Vînzarea mărfurilor calculată pe cap de locuitor în regiune se prevede să atingă în 1992 cifra de – 1340 ruble, în timp ce în mediu pe republică va fi de 1147 ruble.

Volumul de prestări servicii contra plată populaţiei în această regiune în anil 1991 va constitui 65,6 mln.ruble, sau cîte 118,3 ruble calculate pe cap de locuitor în raport cu indicele mediu pe republică de 114,3 ruble. În anul 1992 acest indice va creşte pînă la 79,2 mln.ruble sau cîte 142,1 ruble calculate pe cap de locuitor (în mediu pe raioanele republicii – 124,8 ruble).

În regiune rămîne în urmă sectorul de producere a mărfurilor de larg consum. În timp ce în 1990 nivelul mediu al producţiei lor a constituit în raionale republicii 45 mln.ruble şi al mărfurilor nealimentare 10,6 mln.ruble, în raionale Basarabeasca – 12,9 şi respectiv 8,9 mln.ruble Cahul – 22,2 şi respectiv 2,2, Cantemir – 23,2 şi respectiv 2,1, Comrat – 29,6 şi respectiv 12,4, Ciadîr-Lunga 70,6 şi respectiv 15,2, Cimişlia – 24,2 şi respectiv 2,6, Taraclia – 17,9 şi respectiv 3,4, Vulcăneşti – 16,1 şi respectiv 4,0 mln.ruble, iar în Cahul 50,3 şi respectiv 42,4 mln.ruble faţă de nivelul mediu de producţie pentru această grupă de oraşe de 136,5 şi 110,2 mln.ruble.

Aceste date determină sarcina cea mai importantă a comitetelor executive ale sovietelor locale de deputaţi ai poporului, ministerelor şi departamentelor de stat, crearea unor capacităţi de producţie privind fabricarea mărfurilor de larg consum şi în special a mărfurilor nealimentare. În acest scop este raţional de a adapta încăperile fostelor colonii de corecţie prin muncă din a.t.o. Basarabeasca, oraşul Cahul şi alte clădiri libere.

Conform datelor din anul 1990 nivelul de asigurare cu locuinţe a constituit 18,5 mii m. pătraţi de suprafaţă totală, calculată la cap de locuitor, nivelul mediu republican fiind de 17,5 m. pătraţi. Ţinîndu-se cont de sarcinile anului 1991 cu privire la darea în exploatare a locuinţelor în raioanele de sud, inclusiv construcţia individuală de locuinţe, acest nivel va atinge cifra de 18,9 m. pătraţi, faţă de nivelul mediu republican de 18,3 m. pătraţi. Nivelul asigurării cu instituţii preşcolare, şcoli de cultură generală, cluburi şi case de cultură depăşeşte nivelul mediu republican.

Totodată, asigurarea localităţilor cu aceste tipuri de obiecte este neuniformă.

Comanda de stat a Guvernului Republicii Moldova pentru anul 1991 prevede unele măsuri în vederea nivelării condiţiilor sociale în toate statele din această regiune. Se preconizează în 1991 construirea şi punerea în exploatare în regiune (inclusiv în oraşul Cahul) a peste 292 mii m.pătraţi de spaţiu locativ total, instituţii preşcolare pentru 5,6 mii locuri, şcoli de cultură generală pentru 4,78 mii locuri, spitale cu 225 de paturi, policlinici şi ambulatoare pentru 100 vizite în schimb, cluburi şi case de cultură cu peste 3,6 mii locuri.

Luînd în consideraţie că or.Cahul este oraş balnear, e necesar de a elabora un program special de dezvoltare a lui.

Un loc aparte îl deţine chestiunea privind aprovizionarea cu apă a regiunii. Problema asigurării cu apă a raioanelor de sud şi în special a raioanelor Basarabeasca, Comrat, Ciadîr-Lunga, Taraclia, Cantemir, Cahul Vulcăneşti şi Leova, unde nivelul folosirii apei este de 2-5 ori mai mic decît cel mediu pe republică (265,7 litri în 24 ore pentru un locuitor în anul 1990) rămîne deocamdată nerezolvată. În anii următori se prevede îmbunătăţirea asigurării cu apă a regiunii, construind prize de apă din rîul Prut şi sonde arteziene cu folosirea maximală a rezervelor subterane de apă dulce. Se planifică în special punerea în funcţiiune a prizei de apă din satul Slobozia-Mare, raionul Vulcăneşti, cu o capacitate de 11,6 mii metri cubi în 24 ore, a primei tranşe a sistemului de apeducte Cantemir-Comrat-Ciadîr-Lunga-Taraclia cu o priză de apă din rîul Prut cu capacitatea de 68 mii metri cubi în 24 ore şi lungimea de 117 km. Ţinînd cont de situaţia grea în ce priveşte aprovizionarea cu apă a orăşelului Basarabeasca, e necesar de a examina de urgenţă chestiunea privind construcţia unei prize de apă şi a unui apeduct din cea mai apropiată sursă de alimentaţie, precum şi a instalaţiilor de iepurare a apei cu o capacitate de 4,2 mii m. cubi în 24 de ore.

În afară de aceste instalaţii în anii viitori vor fi construite instalaţii pentru epurarea prealabilă a apei în or.Cahul cu o capacitate de 30 mii metri cubi în 24 ore, precum şi asigurarea deplină cu apă a or.Comrat, construind suplimentar sonde arteziene cu folosirea apelor subterane de lîngă satul Cioc-Maidan cu o capacitate de 5 mii metri cubi în 24 ore şi un apeduct cu lungimea de 21 km. În prezent se examinează chestiunea privind asigurarea suplimentară cu apă a oraşului Ciadîr-Lunga din contul forării fîntînilor arteziene, precum şi reducerea termenelor de construcţie a apeductului cu lungimea de 30 km.

În aceşti ani se preconizează reluarea lucrărilor de punere în funcţiune a sistemului de asigurare cu apă a oraşului Leova cu o capacitate de 9 mii metri cubi în 24 ore, sporirea capacităţilor de epurare a apelor de scurgere în a.t.o. Cantemir.

În zona alimentării cu apă a raioanelor din apropierea rîului Prut se intenţionează construcţia a peste 65 km de apeducte magistrale.

În scopul argumentării posibilităţilor şi securităţii ecologice a irigării şi aprovizionării cu apă a teritoriului regiunii din apele Dunării la etapa actuală se efectuează cercetări ştiinţifice, în baza cărora vor fi elaborate recomandaţii concrete privind folosirea resurselor hidraulice ale acestui rîu.

Va continua să se dezvolte la regiune gazificarea obiectelor din domeniul economiei naţionale. La momentul actual din cele 9 raioane ale regiunii doar raioanele Cantemir şi Leova nu sînt asigurate cu gaz natural. Se prevede construcţia şi punerea în funcţiune a conductei de gaze şi evacuare a gazului spre satele Pelinei, raionul Cahul, Slobozia-Mare, raionul Vulcăneşti, şi orăşelul Cimişlia. În anul curent a început şi se efectuează construcţia unor reţele de gaze în localităţile din regiune cu o lungime de peste 300 km.

Nu sînt asigurate pe deplin necesităţile în ce priveşte energia termică a obiectelor de locuit şi social-culturale din oraşele Comrat şi Cahul, unde continuă să fie utilizate cazangerii de capacitate mică. În legătură cu aceasta se prevede dezvoltarea sistemului de aprovizionare centralizată cu energie termică, construind cazangerii noi şi lărgindu-le pe cele care funcţionează. Astfel în or.Comrat se proiectează darea în exploatare a cazangeriei cu o capacitate de 19,5 H/kl pe oră, iar în orăşelul Basarabeasca construcţia cazangeriei centrale a orăşelului cu capacitate de 3,25 H/kl pe oră.

În total pentru dezvoltarea infrastructurii sociale din regiune în anul 1991 se prevede alocarea a peste 122 mln.ruble, ceea ce constituie circa 210 rub. calculate pentru un locuitor (inclusiv şi investiţiile capitale centralizate de stat – 117 ruble), dat fiind nivelul mediu republican (pe raioane) – 183 ruble (inclusiv cele centralizate – 109 ruble). Din volumul total de investiţii se prevede repartizarea din contul mijloacelor bugetare republicane, pentru dezvoltarea socială a localităţilor circa 64 mln.ruble, sau 53% din volumul total pentru dezvoltarea socială a regiunii, în timp ce nivelul mediu republican este de 41%.

În anul 1992 în acest scop se planifică a aloca 178 mln.ruble investiţii capitale (fără mijloacele populaţiei), cu un spor faţă de anul 1991 de 45%.

În rezolvarea problemelor dezvoltării social-economice a regiunii un rol important îi revine asigurării cu cadre.

Sistemul de pregătire a cadrelor calificate de muncitori şi specialiştilor de calificaţie medie include 10 şcoli profesionale tehnice şi 5 instituţii de învăţămînt mediu de specialitate, inclusiv 2 şcoli pedagogice, o şcoală de medicină şi două sovhoz-tehnicumuri. Pregătirea cadrelor de calificaţie superioară se înfăptuieşte în instituţiile de învăţămînt superior din republică, inclusiv primirea cu destinaţie specială. Pregătirea cadrelor de calificaţie medie este practic complet asigurată. Totodată, se resimte un oarecare deficit de cadre de calificaţie superioară în domeniul artelor, precum şi de profil pedagogic şi medical.

La rezolvarea cu succes a problemei în cauză va contribui deschiderea unor noi instituţii de învăţămînt în sudul republicii. Şcoala pedagogică deschisă în 1991 în or.Comrat va pregăti învăţători şi educatori pentru instituţiile preşcolare cu contigentul de copii de naţionalitate bulgară şi găgăuză. Se prevede de asemenea deschiderea unei şcoli de muzică. Va începe construcţia în oraşul Taraclia a blocurilor şcolii tehnice-profesionale de pregătire a muncitorilor calificaţi pentru viitorul combinat de fabricare a materialelor de construcţie şi alte întreprinderi ale ramurii respective.

Ministerele şi departamentele de stat din republică au elaborat un program de lărgire a pregătirii cu destinaţie specială a cadrelor în instituţiile de învăţămînt superior şi mediu de specialitate din republică, se prevede trimiterea tineretului de naţionalitatea găgăuză să-şi facă studiile în instituţiile de învăţămînt din Turcia, iar a celor de naţionalitate bulgară – în Bulgaria. E necesar de a studia problema raţionalităţii deschiderii la cahul a unor filiale ale Universităţii de Stat din Moldova şi Institutului politehnic "S.Lazo" pentru a pregăti specialişti de profil umanitar şi tehnic, filiale care să fie amplasate în clădirile eliberate ale tehnicumului de hidroameliorare, precum şi problema deschiderii unei universităţi la Comrat. Totodată, e necesar de a preciza în comun cu comitetele executive locale numărul necesar de cadre, asigurînd pregătirea cotei respective în instituţiile de învăţămînt superior din republică.

Urmează a fi realizate măsurile elaborate de Guvernul republicii cu privire la introducerea relaţiilor contractuale dintre consumatori şi instituţiile de învăţămînt (inclusiv în afara republicii) în sistemul de instruire a cadrelor, precum şi încheierea contractelor individuale dintre întreprinderi şi organizaţii cu studenţii la diferite etape de instruire.

În condiţiile de tranziţie la economia de piaţă Guvernul republicii va continua să promoveze o politică socială activă şi să realizeze măsurile primordiale în vederea ameliorării nivelului de trai al populaţiei. La aceasta vor contribui prevederile Legii cu privire la prioritatea dezvoltării sociale a satului.

II. SFERA PRODUCŢIEI MATERIALE ŞI DIRECŢIILE

DE DEZVOLTARE A EI

1. Complexul agroindustrial

Dezvoltarea continuă a sectorului agrar al economiei din această regiune depinde pe deplin de rezolvarea problemei amelioraţiei pe scară largă, ţinîndu-se cont de toţi factorii utilizării echilibrate din punct de vedere ecologic a resurselor naturale, perfecţionării structurii şi amplasării raţionale a producţiei agricole.

Regiunea de sud a Republicii Moldova este cea mai nefavorabilă zonă în ce priveşte aprovizionarea cu resurse de apă pentru dezvoltarea agriculturii.

Cantitatea anuală medie de depuneri pe parcursul multor ani se menţine în limitele a 350-400 mm. pe an. Uneori această cantitate scade pînă la 250 mm. pe an.

În această regiune în ultimii 30 de ani fiecare al doilea an a fost secetos. În anul 1990 cantitatea de depuneri atmosferice a constituit în total doar 313 mm. (conform datelor de la staţia meteorologică din Comrat).

Din volumul total al mărfurilor ce se produc în republică regiunii de sud îi revine 11,9%. Numărul total al lucrătorilor din complexul agroindustrial al regiunii este de 122,3 mii oameni.

Calculele demonstrează, că pentru obţinerea producţiei agricole stabile, iar pe această bază, şi funcţionarea ramurilor industriei de prelucrare la sudul republicii 64 la sută din terenurile arabile destinate culturilor cerealiere şi legumelor pentru furaje sau 54% din întreagă suprafaţă arabilă a regiunii, adică, 200 mii ha trebuie să fie irigate. La momentul actual în 9 raioane de la sud sînt irigate doar 49 mii ha., ce constituie 25% din terenurile care necesită irigare.

E de menţionat, că resursele acvatice locale (rîurile Ialpug, Cahul, Cogîlnic) sînt neînsemnate şi capacitatea apei nu corespunde cerinţelor standardelor de stat privind irigarea. De aceea în raioanele de lîngă Prut (Vulcăneşti, Cahul, Cantemir şi Leova) vor fi irigate suprafeţele de pămînt din contul resurselor acvatice ale acestui rîu, ceea ce determină alocarea în acest scop a investiţiilor capitale în anii 1991-1995 în sumă de 240 mln.ruble, inclusiv 160 mln.ruble pentru lucrările de construcţii-montaj.

Luînd în consideraţie baza de producţie deja creată în viitorul apropiat urmează a fi alocate cel puţin 2,1 mln.ruble investiţii capitale pentru dezvoltarea în continuare a irigaţiei în toată regiunea. Participarea republicii la construcţia ansamblului de instalaţii pentru transvazarea apei din rîul Dunărea în lacurile Cahul şi Ialpug va permite reducerea conţinutului de sare, asigurarea cu apă pentru irigarea în raionul Vulcăneşti, precum şi utilizarea sistemelor de irigare din raioanele Taraclia şi Ciadîr-Lunga, construite anterior, construcţia sistemelor similare şi în raionul Comrat.

În anul 1992 se prevede sporirea volumului global al produselor agricole în sectorul obştesc pînă la 773,4 mln.ruble (cu 23,6% mai mult în comparaţie cu anul 1990). Vor căpăta o dezvoltare prioritară ramurile pomicolă şi viticolă, producţia cărora va atinge în anul 1992 respectiv cifra de 126 şi 411 mii tone, înregistrînd o creştere faţă de anul 1990 de 2,4 şi respectiv 1,4 ori, în timp ce în ansamblu pe republică aceşti indici se preconizează a fi de 129,5 şi 114,1 procente.

Condiţiile climaterice nefavorabile din anul 1990 au condus la reducere bruscă a şeptelului de vite. De aceea sarcina primordială este de a restabili şeptelul de animale şi păsări cu sporirea concomitentă a productivităţii lor.

Ritmul prevăzut de sporire a produselor agricole în regiune necesită creşterea capacităţilor de producţie în ramurile industriei de prelucrare a materiei prime. Astfel, în anii ce urmează se prevede reconstrucţia secţiei de producere a articolelor de cofetărie de la brutărie din Cahul, sporirea capacităţilor de producţie ale fabricii de conserve din Cantemir, construcţia unor serii de mici secţii pentru prelucrarea fructelor şi legumelor în raioanele Basarabeasca, Ciadîr-Lunga, Comrat şi Leova, este prevăzută construcţia unei secţii de fabricare a hranei pentru copii pe lîngă întreprinderea de prelucrare şi fabricare a producţiei vinicole din Taraclia.

În legătură cu faptul că fabricile de vinuri din sudul Moldovei sînt solicitate doar în proporţie 50-60 la sută din capacităţile lor, atenţia nu va fi acordată noilor construcţii, ci reutilării tehnice a întreprinderilor în funcţiune, înlocuirii capacităţilor, îmbunătăţirii de servicii tehnice, lărgirii şi acomodării rezervoarelor de vin pentru păstrarea vinurilor de marcă. E necesar de a crea capacităţi de prelucrare a materialului vinicol secundar. În acest scop se prevede construcţia unei fabrici de vinuri la Cahul, a unui rezervor pentru păstrarea vinurilor în raionul Cimişlia (s.Valea Perjei şi s.Selemet). La fabricile de vinuri din Ciadîr-Lunga şi Taraclia se prevede instalarea unor linii de îmbuteliere a vinului, procurate în Italia. Vor fi lărgite aceste capacităţi în raioanele Cimişlia, Comrat şi Vulcăneşti precum şi organizată îmbutelierea vinurilor la întreprinderile existente de fabricare primară a materialului vinicol în alte raioane.

În ultimii ani rămîne deosebit de acută problema asigurării sectorului zootehnic cu nutreţuri concentrate. În legătură cu aceasta se prevede lărgirea capacităţilor de recepţie a cerealelor în orăşelul Cimişlia cu punerea în funcţiune a capacităţilor suplimentare de fabricare a circa 250 tone de nutreţuri combinate în 24 de ore şi a unor elevatoare cu o capacitate de 24 mii tone de cereale, depozitate concomitent.

În domeniul panificaţiei se prevede darea în exploatare la finele anului 1991 a unei brutării la Vulcăneşti cu capacitatea de 56,4 tone produse de panificaţie şi 4 tone de covrigi în 24 de ore, precum şi o brutărie în raionul Cantemir cu capacitatea de 31,1 tone în 24 ore.

Cu scopul de a asigura prelucrarea întregii cantităţi de lapte, ce se produce în regiune, se prevede reconstrucţia fabricilor de produse lactate din Comrat, Taraclia şi Cimişlia, sporind capacităţile lor de producţie respectiv: la produsele din lapte integral – cu 44 tone pe schimb, laptele praf degresat – cu 6,4 tone pe schimb, brînzeturi – cu 1 tonă pe schimb. În anul 1991 e necesar de a finaliza reconstrucţia şi reutilarea tehnică a fabricii de brînzeturi din Leova, punînd în aplicare noi capacităţi de producţie pentru fabricarea a 15 tone de produse din lapte integral şi 1,5 tone de brînzeturi pe schimb. În afară de aceasta, pînă în anul 1993 e necesar de a finaliza construcţia fabricii de brînzeturi din Cahul, punînd în funcţiune capacităţile de producţie pentru fabricarea produselor din lapte integral în volum de 25 tone pe schimb, a brînzeturilor – 6,5, tone şi a îngheţatei – 3 tone pe schimb şi construind, concomitent, instalaţiile de epurare necesare. Urmează a fi date în exploatare capacităţi de producţie suplimentare la fabrica de brînzeturi din Vulcăneşti pentru fabricarea produselor din lapte integral în volum de 15 tone şi 0,6 tone de brînzeturi pe schimb. Ţinînd cont de faptul că fabrica de produse lactate din orăşelul Ciadîr-Lunga este avariată, în prezent se examinează posibilităţile de accelerare a construcţiei unei noi fabrici de produse lactate cu o capacitate de 30 tone lapte integral pe schimb.

În domeniul industriei prelucrării cărnii se prevede din contul reconstrucţiei combinatului de carne din Ciadîr-Lunga punerea în funcţiune a noilor capacităţi pentru prelucrarea a 21 tone de carne pe schimb şi construcţia încăperilor pentru păstrarea a 1000 tone de carne. Pentru apropierea centrelor de prelucrare a cărnii de locurile unde aceasta se produce e necesar de a construi abatoare-frigidere în or.Leova şi Cahul cu o capacitate de păstrare de 10 tone carne pe schimb fiecare şi încăperi cu capacitatea convenţională de păstrare a cîte 420 tone de carne, precum şi crearea unor mici întreprinderi pentru tăierea vitelor şi prelucrarea cărnii, fabricarea produselor din carne şi a mezelurilor în raioanele în raioale Basarabeasca, Vulcăneşti, Cantemir şi Taraclia.

Realizarea măsurilor complexe privind dezvoltarea ramurilor industriale ale complexului agroindustrial va permite prelucrarea a 50 la sută din numărul total al vitelor şi păsărilor achiziţionate, a întregii cantităţi de lapte, a circa 65% din fructele şi legumele achiziţionate. Ponderea producţiei materialului vinicol secundar va atinge cifra de 20 la sută. Creşterea în ansamblu a producţiei mărfurilor alimentare va constitui 15-20%.

2. Ramurile industriei

Potenţialul de producţie al regiunii se va dezvolta în continuare pe calea măririi capacităţilor de producţie ale industriei constructoare de maşini, industriei materialelor de construcţie şi industriei uşoare.

Astfel, ritmul de creştere a producţiei industriei constructoare de maşini către anul 1992, în comparaţie cu anul 1991, va constitui 105,1%. în anii următori se preconizează reconstrucţia uzinei de utilaj electro-tehnic din Ciadîr-Lunga, uzinei mecanice din Leova, reutilarea tehnică şi sporirea producţiei mărfurilor de larg consum la întreprinderea "Dunărea" din oraşului Basarabeasca, construcţia unei secţii noi la uzina experimentală din Ciadîr-Lunga cu sporirea capacităţilor de producţie a maşinilor pentru sectorul zootehnic şi de fabricarea a nutreţurilor evaluată la 6 mln.ruble.

Volumul de mărfuri produse de industria uşoară va spori creînd secţii şi întreprinderi mici, lărgind întreprinderile industriei locale existente. În legătură cu aceasta se prevede: construcţia unei fabrici de confecţii în oraşul Vulcăneşti cu capacitate de producţie anuală evaluată la 7 mln.ruble; în raionul Leova – crearea întreprinderilor mici de confecţii şi articole tricotate, încălţămintei în valoare de 26 mln.ruble anual; construcţia unei secţii de confecţii în raionul Ciadîr-Lunga cu o capacitate de 600 mii articole pe an; însuşirea deplină a capacităţilor de producţie ale secţiei de confecţii a întreprinderii de producţie "Tricon" din or.Cahul, care a fost dată în exploatare în martie 1991; lărgirea fabricii de covoare din or.Comrat pentru obţinerea producţiei pînă la 3 mln.ruble; construcţia unei fabrici de mobilă în raionul Cantemir cu o capacitate de 20 mii metri cubi plăci de lemn pe an; utilarea liniei pentru prelucrarea şi tăbăcirea pieilor cu o capacitate de 100 mii piei pe an – în raionul Cantemir.

Se prevede dezvoltarea industriei materialelor de construcţie, creînd noi secţii de producere a cărămizii şi reconstruind fabricile de cărămidă în funcţiune. Darea în exploatare a capacităţilor suplimentare de fabricare a cărămizii va contribui la sporirea producţiei cu 123 mln.cărămizi convenţionale pe an.

În scopul atragerii şi folosirii resurselor de muncă disponibile în sfera de producţie socială este necesar de a activiza munca comitetelor executive ale sovietelor raionale în vederea organizării în regiunea de sud a întreprinderilor mici din sfera industriei uşoare şi celei locale.

III. INFRASTRUCTURA DE PRODUCŢIE ELECTROENERGETICĂ.

Sporirea bazei de producţie din contul construcţiei de noi întreprinderi, lărgirea şi reutilarea tehnică a capacităţilor în acţiune determină creşterea necesităţilor în ce priveşte energia electrică. Totodată, creşterea populaţiei în regiune implică construcţia suplimentară de locuinţe şi obiecte de menire social-culturală în oraşele şi localităţile săteşti, ce va necesita consumul unei cantităţi mai mari de energie electrică.

În legătură cu acest fapt în anii apropiaţi se prevede punerea în funcţiune suplimentar a circa 350 km linii electrice şi peste 470 mii KVA energie produsă de substaţiile transformatoare cu tensiunea de 35-110 KV. Totodată, se proiectează substituirea a peste 80 mii km linii electrice învechite cu tensiunea de 0,4 KV. În afară de aceasta se planifică finalizarea construcţiei bazelor de reparaţie şi exploatare în oraşul Vulcăneşti şi Taraclia, construirea unor baze noi a.t.o. Basarabeasca, oraşele Ciadîr-Lunga şi Cahul, precum şi utilizarea a 16 centre de reparaţie şi exploatare.

Realizarea măsurilor desemnate necesită alocarea investiţiilor capitale în sumă de peste 30 mln.ruble.

Transportul, gospodăria drumurilor, telecomunicaţiile.

Rolul principal în efectuarea traficului de mărfuri în cadrul regional şi interregional îi revine transportului auto din sistemul Ministerului Transporturilor al Republicii Moldova, Uniunii republicane a asociaţiei de consum din Moldova, complexului de construcţii agroindustriale etc., ale căror gospodării auto sînt plasate în toate centrele raionale.

Gospodăriile transportului auto de uz general în regiune dispun de 9,8% din autocamioanele, 12% din autobuzele şi 5% din taximetrele republicii.

Teritoriul regiunii dispune de o reţea insuficient de dezvoltată a şoselelor de importanţă unională, republicană şi locală, lungimea totală a cărora constituie 1,8 mii km sau 18% din lungimea lor totală pe republică.

În anii apropiaţi vor căpăta o dezvoltare continuă toate tipurile de transport, cel mai important dintre care va rămîne transportul auto. Pentru aceasta se prevede reconstrucţia şi reutilarea tehnică a întreprinderilor transportului obştesc. E necesar de a construi o autogară în or.Comrat pentru 200 de expedieri zilnice, de a completa parcul auto cu material rulant modern (înlocuind 40% din mijloacele de transport existente) care funcţionează cu motorină şi gaze.

Dezvoltarea transportului feroviari va fi efectuată, în temei, din contul construcţiei căilor duble pe sectoarele uniliniare, precum şi reconstrucţiei şi reutilării tehnice a gospodăriei staţionale şi de drumuri.

O deosebită atenţie necesită calitatea construcţiei drumurilor. În regiune vor fi construite 292 km de drumuri auto cu îmbrăcăminte dură, reconstruite şi lărgite automagistralele existente. E necesar de a începe construcţia drumurilor de ocolire în oraşele Cahul, Comrat, Ciadîr-Lunga, oraşele Basarabeasca şi Vulcăneşti.

Ţinînd cont de extinderea relaţiilor economice externe ale republicii, urmează a fi stabilite volumul lucrărilor de reconstrucţie şi amenajare a întreprinderilor ce deservesc drumurile pe sectorul drumului auto Cimişlia – Vulcăneşti – Giurgiuleşti – Reni.

În anii apropiaţi vor fi telefonizate localităţile din această regiune. În oraşe şi orăşele se prevede asigurarea cu legătură telefonică de la 124,3 pînă la 160 aparate pentru o mie de locuitori sau de la 74,6 pînă la 79,4% faţă de nivelul mediu republican. În localităţile săteşti nivelul asigurării cu legătură telefonică va creşte de la 63,8 pînă la 78,6 aparte la 1000 de locuitori şi va depăşi nivelul republican mediu cu 16,5%. Se preconizează construcţia unei centrale telefonice la Taraclia, începerea construcţiei staţiilor automate de telefoane în satele Bugeac (raionul Comrat), Zîrneşti (raionul Cahul), Cişmichioi (raionul Vulcăneşti), Haidar, Joltai (raionul Ciadîr-Lunga).

În scopul asigurării stabilităţii emisiunilor televizate se prevede construcţia retranslatoarelor în oraşul Ciadîr-Lunga, orăşelele Vulcăneşti, Cantemir şi Leova.

Baza industrială a construcţiilor capitale.

Formarea complexului economiei naţionale a regiunii se află în strînsă dependenţă de dezvoltarea bazei tehnice de producţie a industriei de construcţii. În anul 1991 se prevede executarea de către organizaţiile de construcţii a lucrărilor de construcţii în sumă de 160 mln.ruble. În afară de aceasta va spori volumul construcţiilor capitale atît la obiecte cu destinaţie social-culturală, cît şi la cele din sfera de producere. Toate acestea vor contribui la creşterea volumului lucrărilor de construcţii-montaj pînă la nivelul de 200 mln.ruble pe an.

Realizarea programului de construcţii necesită dezvoltarea în continuare a bazei tehnico-materiale a organizaţiilor de construcţii existente. În acest scop vor fi alocate 40 mln.rub. pentru lucrările de construcţii-montaj.

Producerea materialelor de construcţii constituie direcţia principală de dezvoltare a complexului de construcţii. În regiune la momentul actual se produc 22 mln.cărămizi convenţionale, 170 mii m.cubi de cheramzită şi 250 mii m.cubi de beton armat, ceea ce nu satisface nici pe departe cerinţele populaţiei.

Pentru asigurarea organizaţiilor de construcţii, precum şi dezvoltarea construcţiilor individuale de locuinţe se prevede creşterea producţiei materialelor de construcţie locale. Astfel, pentru anul 1991 este prevăzută punerea în funcţiune a capacităţilor de producţie la fabricile de cărămidă din s.Ţărăncuţa, raionul Cantemir, şi asociaţiile de producţie "Porumbeni" din raionul Taraclia (3 mln.cărămizi fiecare).

Va continua construcţia fabricilor de cărămidă în s.Congaz, raionul Comrat (5 mln.cărămizi convenţionale) şi în s.Tvardiţa, r-l Ciadîr-Lunga (pentru 15 mln. de cărămizi convenţionale). Pe lîngă aceasta în viitorul apropiat la Ciadîr-Lunga va începe construcţia unei fabrici de cărămidă cu o capacitate de 13,5 mln.cărămizi. Va începe construcţia fabricilor de cărămidă în Vulcăneşti (15 mln.cărămizi convenţionale), s.Copceac, r-nul Taraclia, şi în s.Borodeni, r-l Comrat, fiecare cîte 3 mln.cărămizi convenţionale, în orăşelul Basarabeasca cu o capacitate de 10 mln. cărămizi convenţionate pe an. În prezent este în curs de construcţie combinatul de materiale de construcţie din Taraclia (producerea teracotei – 1330 mii metri pătraţi) pentru finisarea interioară a încăperilor şi 400 mii metri pătraţi de teracotă pentru podea, se organizează producerea blocurilor mici din beton celular la uzina de spaliere din Cahul (80 mln.cărămizi convenţionale).

În 1993 şi în anii următorii se prevede dezvoltarea continuă a producţiei materialelor de construcţie şi anume tranşa a doua de fabricare a blocurilor mici din beton celular cu capacitatea de 80 mln.cărămizi convenţionale la uzina din Cahul, producerea sticlei termoizolante pentru ferestre (10 mln.metri pătraţi), a articolelor de uz sanitar din ceramică (300 unităţi) şi a blocurilor mici la combinatul de materiale de construcţie din Taraclia, precum şi a altor fabrici de cărămidă.

Darea în exploatare a obiectelor sus-numite va permite sporirea de peste 6 ori a producţiei cărămizii în regiune şi de peste 3 ori – a teracotei din ceramică pentru finisarea interioară a încăperilor faţă de nivelul actual din republică, fabricarea noilor tipuri de materiale de construcţii cum sînt: blocuri mici de beton celular, teracotă din ceramică pentru podea, articole de uz sanitar din ceramică, sticlă termoizolantă pentru ferestre.

IV. PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

În regiune, ca şi în republică, situaţia este nesatisfăcătoare şi implică realizarea măsurilor în vederea protecţiei naturii de acţiunile distructive ale activităţii economice asupra mediului înconjurător.

În domeniul protecţiei şi utilizării raţionale a resurselor acvatice se impune soluţionarea, în primul rînd, a problemei alimentării cu apă a rîurilor mici, iazurilor şi bazinelor de apă în scopul asigurării oraşelor şi altor localităţi cu apă potabilă şi pentru nevoinţe economice.

Instalaţiile existente de epurare a apelor în regiune au o capacitate de circa 43 mii metri cubi în 24 de ore şi nu asigură nici pe departe epurarea apelor de scurgere. În regim de suprasolicitare funcţionează staţiile de epurare din orăşelele Cantemir şi Basarabeasca, or.Ciadîr-Lunga.

Pe viitor va fi interzisă complet deversarea apelor reziduale în bazinele de suprafaţă. În acest scop vor fi date în exploatare staţii de epurare a apelor de scurgere, sisteme centralizate de canalizare în toate oraşele şi aşezările de tip orăşenesc, precum şi construite şi reconstruite instalaţiile locale de epurare la un şir de întreprinderi industriale şi, în primul rînd, la depoul de locomotive, punctul de spălare a vagoanelor din raionul Basarabeasca, fabrica de vinuri din raionul Cahul, fabrica de ulei din raionul Comrat, secţia de brînzeturi din raionul Leova s.a.

Se va reduce considerabil (aproximativ de 5 ori) cantitatea apelor de scurgere din complexele zootehnice în legătură cu trecerea de la metoda spălării dejecţiilor la înlăturarea mecanică a lor.

Reconstrucţia sistemului de eliminare a dejecţiilor va fi terminată în raioanele Vulcăneşti, Cahul, Comrat, Leova, Taraclia şi Cimişlia. În această perioadă în 11 complexe zootehnice metoda spălării dejecţiilor va fi substituită prin înlăturarea mecanică a lor.

În scopul evacuării cantităţii de substanţe nocive, provenite de la sursele staţionare de impurificare, sînt prevăzute măsuri în vederea gazificării, substituirea tipurilor de combustibil solid şi lichid prin combustibil gazos. Pentru a reduce evacuarea gazelor de eşapament în oraşul balnear Cahul va fi utilizată benzina neetilată.

În scopul protejării solurilor de eroziune se prevede schimbarea structurii terenurilor însămînţate cu culturi de cîmp, reducînd greutatea specifică a culturilor prăşitoare şi lărgind suprafeţele ocupate de culturi furajere rezistente la secetă. Un mijloc important de luptă împotriva eroziunii şi deflaţiei solului îl constituie prelucrarea fără pluguri a terenurilor în îmbinare cu aplicarea unor doze optime de îngrăşăminte organice şi minerale. Pe o suprafaţă de 22 mii ha, dintre care 4 mii de perdea forestieră de protecţie, urmează a fi realizate măsuri ameliorative silvice.

Plantarea acestor perdele forestiere va permite împădurirea teritoriului raioanelor sudice ale republicii, contribuind astfel la atingerea nivelului mediu pe republică (12,1%).

O dezvoltare continuă va căpăta metoda biologică de protecţie a plantelor, fapt ce va permite reducerea cu cel puţin 20 la sută a dozelor de pesticide.

În scopul îmbunătăţirii situaţiei ecologice în raioanele de sud ale republicii Departamentul de Stat pentru Protecţia Mediului Înconjurător şi Resurse Naturale al Republicii Moldova, în colaborare cu Mişcarea ecologică din republică, Academia de ştiinţe din Republica Moldova şi alte instituţii interesate elaborează un program ecologic de dezvoltare a sudului, care de rînd cu alte măsuri preconizate, va contribui la protecţia mediului înconjurător şi folosirea raţională a resurselor naturale.

V. ASIGURAREA FINANCIARĂ

Baza financiară a regiunii de sud o constituie încasările impozitelor de stat şi taxelor de la veniturile întreprinderilor (asociaţiilor), organizaţiilor şi de la populaţie, care alcătuiesc în 1991 349,7 mln.rub., dintre care impozitul pe circulaţia mărfurilor 453,8 mln.rub. sau 44%, impozitul de pe desfacere – 49,4 mln.rub. sau 14,1% faţă de suma totală a veniturilor, obţinute de pe teritoriul regiunii.

Cheltuielile efectuate din buget pe teritoriul regiunii constituie 758,4 mln.rub., dintre care cheltuieli din bugetul republicii – 101,7 mln.rub. Prin urmare, necesităţile de resurse financiare ale regiunii sînt acoperite de veniturile teritoriului acestor raioane cu 39,6% sau insuficienţa de mijloace este evaluată la suma de 408,7 mln.rub.

Cel mai scăzut nivel de acoperire a cheltuielilor cu venituri este înregistrat în or.Cahul – 17,5% şi în raionul Leova – 27,8%.

Ţinînd cont de insuficienţa de venituri în sumă de 408,7 mln.rub., pentru realizarea măsurilor preconizate va fi necesar de mijloace suplimentare pentru finanţarea investiţiilor capitale pe anul 1992 în sumă de 377,7 mln.rub.

Deoarece pentru majoritatea raioanelor şi oraşelor din regiune, conform bugetului aprobat, sînt prevăzute subvenţii din bugetul republican în sumă de 36,3 mln.rub., transferarea mijloacelor pentru realizarea acestor măsuri de la bugetul republican în bugetele locale va necesita majorarea substanţială a subvenţiilor cu destinaţie specială.

În condiţiile create şi în scopul consolidării bazei financiare a regiunii Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova consideră posibil, în baza unor modificări ale punctului 16 al hotărîrii Guvernului R.S.S. Moldova din 11 martie 1991 nr.120 "Cu privire la bugetul de stat al R.S.S. Moldova pentru anul 1991", de a lăsa în 1991 la dispoziţia raioanelor şi oraşelor din sud încasările supraplan de la impozitul pe circulaţia în mărime de 100% şi a le trece în posesia comitetelor executive pe contul extrabugetar cu cooperarea ulterioară a mijloacelor întreprinderilor, organizaţiilor şi repartizarea lor pentru dezvoltarea infrastructurii de producţie şi celei sociale. Se propune, de asemenea, de a repartiza suplimentar în anul 1991 din bugetul republican 5 mln.rub. pentru finanţarea măsurilor în vederea dezvoltării social-economice egale a tuturor raioanelor din regiunea respectivă.

În ce priveşte măsurile prevăzute pentru anul 1992 Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, luînd în consideraţie tendinţele ce se profilează de agravare a situaţiei financiar-economice consideră, că realizarea lor este posibilă ţiîndu-se cont de redresarea economiei, echilibrarea bugetului, necesitatea redistribuirii investiţiilor pe ramuri şi regiuni, reieşind din volumul total al mijloacelor, repartizate pentru finanţarea investiţiilor capitale. În acelaşi timp, în calitate de mărime de bază a determinării volumului alocaţiilor, repartizate pentru investiţiile capitale, poate fi luată mărimea mijloacelor, aprobate în bugetul pe anul 1991.

* * *

Măsurile expuse mai sus vor fi luate în consideraţie la elaborarea pronosticului Direcţiilor principale ale dezvoltării economice şi sociale a Republicii Moldova pe anul 1992.