409/16.06.2015 Hotărîre cu privire la foile de parcurs în domeniul energetic pentru perioada 2015-2030

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la foile de parcurs în domeniul energetic

pentru perioada 2015 - 2030

nr. 409  din  16.06.2015

 (în vigoare 10.07.2015) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 177-184 art. 472 din 10.07.2015

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Foaia de parcurs pentru sectorul electroenergetic din Republica Moldova, conform anexei nr.1.

2. Se aprobă Foaia de parcurs pentru sectorul gazelor naturale din Republica Moldova, conform anexei nr.2.

3. Comitetele de supraveghere, create în scopul monitorizării şi evaluării implementării acţiunilor stipulate în foaia de parcurs respectivă, vor raporta, semestrial, pînă la data de 15 a lunii imediat următoare perioadei de raportare, despre acţiunile întreprinse Ministerului Economiei, care, la rîndul său, va raporta Guvernului privind executarea prezentei hotărîri.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Economiei.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

nr.409 din 16 iunie 2015

FOAIA DE PARCURS

pentru sectorul electroenergetic din Republica Moldova

I. OBIECTIVE ŞI SARCINI SPECIFICE

1. Obiectivul Foii de parcurs pentru sectorul electroenergetic din Republica Moldova este de a crea cadrul normativ, instituţional şi organizaţional în sectorul electroenergetic, precum şi de a asigura securitatea furnizării energiei electrice, ca urmare a realizării obiectivelor specifice stipulate în Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2030, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.102 din 5 februarie 2013 (în continuare – Strategia energetică).

2. Foaia de parcurs pentru sectorul electroenergetic identifică pachetele de lucru, sarcinile şi acţiunile specifice, distribuie responsabilităţile între principalele părţi interesate, estimează termenii asociaţi cu acţiunile propuse, evaluează tipul costurilor şi cuantifică costurile indicative ale celor mai importante proiecte investiţionale. Foaia de parcurs pentru sectorul energetic determină procesul de evaluare, raportare şi mecanismele de monitorizare a progresului în cadrul procesului de implementare a acţiunilor stabilite.

3. Implementarea cu succes a Foii de parcurs pentru sectorul electroenergetic va conduce la realizarea următoarelor sarcini specifice:

1) elaborarea şi adoptarea cadrului normativ în sectorul electroenergetic din Republica Moldova în conformitate cu acquis-ul Uniunii Europene, în special cu prevederile pachetelor energetice II şi III;

2) consolidarea cadrului instituţional şi organizaţional în sectorul electroenergetic, precum şi dezvoltarea pieţei energiei electrice;

3) sporirea securităţii energetice în sectorul electro-energetic prin:

a) implementarea proiectelor de interconexiune asincrone cu Uniunea Europeană (România) şi sincrone cu Ucraina;

b) consolidarea reţelelor interne de transport al energiei electrice;

4) aderarea la Reţeaua Europeană a Operatorilor de Transport şi de Sistem pentru Energie Electrică (ENTSO-E);

5) preluarea de către operatorul de transport şi sistem din sectorul electroenergetic a celor mai bune practici europene în domeniul energiei electrice etc.

4. Indicatorii de progres pentru sectorul electroenergetic au fost stabiliţi în Strategia energetică.

II. CARACTERISTICA PACHETELOR DE LUCRU

Pachetul de lucru 1: Elaborarea cadrului normativ pentru sectorul electroenergetic

5. Finalizarea transpunerii Pachetului energetic II şi implementarea Pachetului energetic III în Republica Moldova sunt cele mai importante acţiuni pentru asigurarea funcţionării eficiente şi competitive a sectorului electro-energetic, în conformitate cu acquis-ul Uniunii Europene.

6. Legea nr.124-XVIII din 23 decembrie 2009 cu privire la energia electrică (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.127-133, art.311), cu modificările şi completările ulterioare, transpune Pachetul energetic II. Legea nominalizată creează cadrul necesar aplicării Directivei 2003/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piaţa internă de energie electrică şi de abrogare a Directivei 96/92/CE, precum şi a Directivei 2005/89/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 ianuarie 2006 privind măsurile menite să garanteze siguranţa aprovizionării cu energie electrică şi investiţiile în infrastructuri.

7. Pachetul energetic III în sectorul energiei electrice include transpunerea Directivei 2009/72/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi de abrogare a Directivei 2003/54/CE şi a Regulamentului (CE) nr.714/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condiţiile de acces la reţea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1228/2003.

8. Pentru implementarea prevederilor Directivei 2009/72/CE şi ale Regulamentului nr.714/2009 va fi elaborat un nou proiect de lege cu privire la energia electrică.

9. Setul de acţiuni pentru elaborarea cadrului normativ al sectorului electroenergetic, în vederea implementării Pachetului energetic III, este prezentat în tabelul 1.

Pachetul de lucru 2: Consolidarea cadrului instituţional şi organizaţional în sectorul electroenergetic. Dezvoltarea pieţei energiei electrice

10. Republica Moldova va demara implementarea unui cadru de piaţă instituţional şi operaţional eficient pentru sectorul electroenergetic, cu actori de piaţă licenţiaţi, înregistraţi ca participanţi pe piaţă şi complet responsabili de acţiunile lor în cadrul zilnic de pe piaţă, conform aranjamentelor comerciale (bilaterale şi/sau participarea pe piaţa spot).

11. În conformitate cu Tratatul Comunităţii Energetice, liberalizarea pieţei energetice din Moldova este stabilită pentru 1 ianuarie 2015 (D/2009/03/MC C-En). Pentru ca Republica Moldova să fie gata să îndeplinească cerinţele unei pieţe liberalizate, va fi creat cadrul instituţional, iar după finalizarea acestuia, sistemul real şi personalul operativ vor parcurge un proces de adaptare şi de instruire practică.

12. Pentru a facilita liberalizarea pieţei energiei electrice, Guvernul Republicii Moldova va desemna operatorul pieţei energiei electrice şi furnizorul central de energie electrică (la etapa iniţială este posibilă desemnarea aceleiaşi întreprinderi) şi va dispune crearea pieţei centralizate a energiei electrice.

13. Împreună cu operatorii reţelei de transport şi de sistem, operatorii pieţei vor furniza mecanisme de piaţă şi produse eficiente pentru a facilita comercializarea transparentă şi lichidă a energiei, conform diferitor condiţii şi perioade de timp (licitarea publică/electronică a contractelor bilaterale, piaţa pentru ziua următoare, piaţa intrazilnică, piaţa de echilibrare etc.).

14. În prezent, în Republica Moldova nu există o concurenţă reală în sectorul electroenergetic. Aceasta poate să apară doar ca urmare a deschiderii oficiale şi reale a pieţei centralizate a energiei electrice, ceea ce ar permite intrarea unor noi participanţi. În cadrul procesului de intrare pe piaţă a unor noi companii, participanţii străini vor solicita ca în piaţa emergentă să existe produse similare celor de care aceştia beneficiază pe piaţa internă de energie electrică a Uniunii Europene.

15. Setul de acţiuni pentru consolidarea cadrului instituţional şi organizaţional în sectorul electroenergetic, precum şi dezvoltarea pieţei energiei electrice din Republica Moldova este prezentat în tabelul 2.

Pachetul de lucru 3: Promovarea proiectelor investiţionale în infrastructura electroenergetică

16. Acest pachet de lucru include implementarea proiectelor investiţionale majore în sectorul electroenergetic:

a. Prezentarea proiectelor de infrastructură prioritare cu Uniunea Europeană (România) în domeniul energiei electrice

17. În scopul coordonării priorităţilor imediate ale Republicii Moldova şi ale României cu privire la cooperarea în domeniul energiei electrice, în perioada 2012-2015, au avut loc un şir de consultări moldo-române în domeniul energetic. Problema energiei electrice a fost discutată la diferite niveluri, avînd la bază solicitarea Republicii Moldova de a reconsidera priorităţile ce vizează interconexiunile electroenergetice dintre Republica Moldova şi România, în funcţie de rezultatele studiului de fezabilitate pentru aderarea la ENTSO-E, împreună cu Ucraina, şi ale studiilor de fezabilitate pentru interconectările asincrone.

18. Strategia energetică prevede posibilitatea dezvoltării proiectelor de interconexiune în regim asincron cu sistemul ENTSO-E prin construcţia convertoarelor back-to-back (în continuare – BtB), menţinînd în paralel posibilitatea de a activa în regim sincron cu sistemul electroenergetic al Ucrainei.

19. Realizarea proiectelor investiţionale descrise mai jos va avea ca impact asigurarea unui nivel mai înalt de securitate energetică pentru Republica Moldova şi integrarea pe piaţa energetică europeană.

20. Se propune următorul concept de acordare a priorităţii proiectelor investiţionale care pot fi construite într-un termen relativ scurt şi cu costuri optime.

21. Staţia back-to-back (BtB) Vulcăneşti + Linia electrică aeriană (LEA) 330 kV Vulcăneşti-Chişinău:

1) capacitatea convertorului: 500 MW;

2) perioada estimativă a realizării proiectului (inclusiv lucrările de proiectări tehnice, construcţie şi de instalare-montare): 1,5-2 ani;

3) costul proiectului: circa 140 mil. euro

22. Guvernul Republicii Moldova a solicitat suportul Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru elaborarea studiului de fezabilitate. Pentru elaborarea proiectului tehnic, instalarea staţiei BtB şi construcţia liniei electrice aeriene este necesar suportul financiar al partenerilor de dezvoltare şi al organizaţiilor financiare internaţionale.

23. Setul de acţiuni pentru implementarea proiectului “Staţia back-to-back (BtB) Vulcăneşti+Linia (LEA) 330 kV Vulcăneşti-Chişinău” este prezentat în tabelul 3.

24. Staţia back-to-back + Linia Iaşi (România)-Ungheni-Străşeni:

1) distanţa Străşeni-Ungheni-Iaşi (prima etapă): circa 120 km;

2) capacitatea convertorului: circa 500 MW;

3) perioada estimativă a realizării proiectului (inclusiv lucrările de proiectare tehnică, construcţie şi de instalare-montare a liniei electrice aeriene, a substaţiei 330/400 kV şi a staţiei BtB) : 4 ani;

4) costul proiectului: circa 106 mil. euro (fără substaţia electrică 330/400 kV): circa 36 mil. euro partea lineară Străşeni-Ungheni-Iaşi (reieşind din costul 1 km al LEA 330 kV egal cu 300 mii euro); circa 70 mil. euro – convertor BtB.

25. Guvernul Republicii Moldova a solicitat suportul Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru elaborarea studiului de fezabilitate. Pentru elaborarea proiectului tehnic, instalarea staţiei BtB şi construcţia liniei electrice aeriene este necesar suportul financiar al partenerilor de dezvoltare şi al organizaţiilor financiare internaţionale. Realizarea proiectului este condiţionată de întărirea corespunzătoare a reţelei de transport al energiei electrice din România.

26. Setul de acţiuni pentru implementarea proiectului “Staţia back-to-back+Linia Iaşi (România)-Ungheni-Străşeni” este prezentat în tabelul 4.

27. Staţia back-to-back + Linia (LEA) 400 kV Bălţi-Suceava (România):

1) distanţa – 139 km: 90 km – România, 49 km – pe teritoriul Republicii Moldova;

2) capacitatea convertorului: 500 MW;

3) perioada estimativă a realizării proiectului (inclusiv lucrările de proiectare tehnică, construcţie şi de instalare-montare): 3 ani;

4) costul proiectului: circa 131,2 mil. euro (studiul de fezabilitate din anul 2010): costul total al liniei electrice aeriene 400 kV pe teritoriul României + 50% din costul BtB – 68,6 mil. euro; costul total al liniei electrice aeriene 400 kV pe teritoriul Republicii Moldova + 50% din costul BtB – 62,6 mil. euro.

28. La 18 februarie 2011 a fost semnat Memorandumul de înţelegere dintre ÎS “Moldelectrica” şi SC “Transelectrica” privind construcţia liniei (LEA) 400 kV Bălţi-Suceava, pentru care studiul de fezabilitate a fost finanţat de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Studiul de fezabilitate a fost elaborat în 2010, iar în 2014 Ministerul Economiei a solicitat actualizarea acestuia de către Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, reieşind din condiţiile actuale ale preţurilor energiei electrice în România şi Ucraina. Pentru elaborarea proiectului tehnic, instalarea staţiei BtB şi construcţia liniei electrice aeriene este necesar suportul financiar al partenerilor de dezvoltare şi organizaţiilor financiare internaţionale. Realizarea proiectului este condiţionată de întărirea corespunzătoare a reţelei de transport al energiei electrice din România.

29. Setul de acţiuni pentru implementarea proiectului “Staţia back-to-back + Linia (LEA) 400 kV Bălţi-Suceava (România)” este prezentat în tabelul 5.

b. Prezentarea proiectului de infrastructură prioritar cu Ucraina (Parte contractantă la Tratatul Comunităţii Energetice) în domeniul energiei electrice

30. Actualmente, congestia pe interconexiunea Republica Moldova-Ucraina limitează importul şi tranzitul de energie electrică.

31. Pentru a spori capacitatea interconectării Republica Moldova-Ucraina, este necesară construcţia celei de-a doua linii electrice aeriene de 330 kV Bălţi-Novodnestrovsk cu lungimea de 123 de km (87 de km pe teritoriul Republicii Moldova), studiul de fezabilitate fiind finalizat pe Partea moldovenească. Costul proiectului este estimat la 28,5 mil. euro.

32. Ministerul Economiei a pregătit informaţia privind semnarea Memorandumului de înţelegere pentru construcţia liniei de interconexiune 330 kV Bălţi-Novodnestrovsc, ca urmare a deciziei Protocolului celei de-a XIII-a Comisii interguvernamentale moldo-ucrainene pentru cooperare comercial-economică, desfăşurate la 10-11 noiembrie 2011 la Chişinău, care a fost transmisă Părţii ucrainene. Realizarea proiectului este condiţionată de întărirea corespunzătoare a reţelei de transport al energiei electrice din Ucraina.

33. Setul de acţiuni pentru implementarea proiectului investiţional de infrastructură cu Ucraina în domeniul energiei electrice este prezentat în tabelul nr.6.

Pachetul de lucru 4: Alte măsuri pentru sectorul electroenergetic

34. Acest pachet de lucru include măsuri suplimentare ce ţin de îmbunătăţirea securităţii aprovizionării cu energie electrică a Republicii Moldova (tabelul 7):

1) aderarea la ENTSO-E ca un element pentru integrarea pe piaţa energetică europeană;

2) consolidarea şi reabilitarea reţelelor interne de transport al energiei electrice, ceea ce va îmbunătăţi eficienţa energetică a reţelei ÎS “Moldelectrica”, va consolida stabilitatea furnizării de energie şi va îmbunătăţi operaţiunile generale ale companiei;

3) alinierea activităţii sectorului electroenergetic la nivelul standardelor internaţionale şi al tehnologiilor performante aplicate în Uniunea Europeană etc.

III. PROCEDURILE DE EVALUARE ŞI RAPORTARE

35. Comitetul de supraveghere nr.1 va fi responsabil de coordonarea şi evaluarea implementării Foii de parcurs în domeniul energetic.

36. Constituirea Comitetului de supraveghere nr.1 şi aprobarea componenţei acestuia va fi efectuată de către Ministerul Economiei în calitate de preşedinte al Comitetului.

37. Calitatea de membru va fi atribuită tuturor instituţiilor-cheie în domeniul energetic cu competenţe în domeniul energiei electrice, care vor delega cîte un reprezentant în componenţa Comitetului de supraveghere:

1) Ministerul Economiei (preşedinte);

2) Cancelaria de Stat;

3) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică;

4) Ministerul Finanţelor;

5) Ministerul Mediului;

6) Agenţia pentru Eficienţă Energetică;

7) ÎS “Moldelectrica”;

8) SA “CET-2”;

9) Academia de Ştiinţe a Moldovei/Institutul de Energetică;

10) Universitatea Tehnică din Moldova;

11) ONG-urile;

12) alţi membri (asociaţii de profil etc.).

38. Observatori în Comitetul de supraveghere nr.1 vor fi reprezentanţii comunităţii donatorilor (de exemplu Delegaţia Uniunii Europene în Moldova, Ambasada Suediei în calitate de donator-coordonator etc.) şi ai instituţiilor financiare internaţionale (de exemplu Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Mondială, Banca Europeană de Investiţii etc.).

39. Comitetul de supraveghere se va convoca semestrial şi în caz de necesitate.

40. Organul de raportare va fi Comitetul de supraveghere menţionat, care va elabora şi va prezenta, semestrial, raportul de activitate.

41. Raportul va fi prezentat Ministerului Economiei care, la rîndul său, îl va prezenta Guvernului Republicii Moldova.

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului

nr.409 din 16 iunie 2015

FOAIA DE PARCURS

pentru sectorul gazelor naturale din Republica Moldova

I. OBIECTIVE ŞI SARCINI SPECIFICE

1. Obiectivul Foii de parcurs pentru sectorul gazelor naturale din Republica Moldova este de a crea cadrul normativ, instituţional şi organizaţional în sectorul gazelor naturale, precum şi de a asigura securitatea furnizării gazelor naturale, ca urmare a realizării obiectivelor specifice stipulate în Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2030, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.102 din 5 februarie 2013 (în continuare – Strategia energetică).

2. Foia de parcurs pentru sectorul gazelor naturale identifică pachetele de lucru, sarcinile şi acţiunile specifice, distribuie responsabilităţile între principalele părţi interesate, estimează termenii asociaţi cu acţiunile propuse, evaluează tipul costurilor şi cuantifică costurile indicative ale celor mai importante proiecte investiţionale. De asemenea, determină procesul de evaluare, raportare şi mecanismele de monitorizare a progresului în cadrul procesului de implementare a acţiunilor stabilite.

3. Implementarea cu succes a Foii de parcurs pentru sectorul gazelor naturale va conduce la realizarea următoarelor sarcini specifice principale:

1) elaborarea şi adoptarea cadrului normativ în sectorul gazelor naturale din Republica Moldova, în conformitate cu acquis-ul Uniunii Europene, în special cu prevederile Pachetelor energetice II şi III;

2) consolidarea cadrului instituţional şi organizaţional în sectorul gazelor naturale, precum şi dezvoltarea pieţei gazelor;

3) sporirea securităţii energetice în sectorul gazelor naturale prin promovarea şi implementarea proiectelor importante de interconexiuni cu Uniunea Europeană (România) şi de infrastructură energetică;

4) promovarea proiectului legii petrolului în vederea dezvoltării şi exploatării potenţialului naţional de resurse de gaze;

5) examinarea oportunităţii de construcţie a depozitului subteran de gaze naturale prin elaborarea unui studiu de fezabilitate.

4. Indicatorii de progres pentru sectorul gazelor naturale au fost stabiliţi în Strategia energetică.

II. CARACTERISTICA PACHETELOR DE LUCRU

Pachetul de lucru 1: Elaborarea cadrului normativ pentru sectorul gazelor naturale

5. Finalizarea transpunerii Pachetului energetic II şi implementarea Pachetului energetic III în Republica Moldova sunt cele mai importante acţiuni pentru asigurarea funcţionării eficiente şi competitive a sectorului gazelor naturale, în conformitate cu acquis-ul Uniunii Europene.

6. Legea nr.123-XVIII din 23 decembrie 2009 cu privire la gazele naturale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.23-24, art.31), cu modificările şi completările ulterioare, transpune Pachetul energetic II. Legea nominalizată creează cadrul necesar aplicării Directivei 2003/55/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale şi de abrogare a Directivei 98/30/CE, precum şi a Directivei 2004/67/CE a Consiliului din 26 aprilie 2004 privind măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu gaz natural.

7. Pachetul energetic III în sectorul gazelor naturale include transpunerea Directivei 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale şi de abrogare a Directivei 2003/55/CE şi a Regulamentului (CE) nr.715/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condiţiile de acces la reţelele pentru transportul gazelor naturale şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1775/2005.

8. Pentru implementarea prevederilor Directivei 2009/73/CE şi ale Regulamentului nr.715/2009, va fi elaborat un nou proiect de lege cu privire la gazele naturale.

9. Setul de acţiuni pentru elaborarea cadrului normativ al sectorului gazelor naturale în conformitate cu Pachetele energetice II şi III este prezentat în tabelul 1.

Pachetul de lucru 2: Consolidarea cadrului instituţional şi organizaţional în sectorul gazelor naturale. Dezvoltarea pieţei gazelor naturale

10. Guvernul Republicii Moldova va demara implementarea unui cadru de piaţă instituţional şi operaţional eficient pentru sectorul gazelor naturale, cu actori de piaţă licenţiaţi, înregistraţi ca participanţi pe piaţă şi complet responsabili de acţiunile lor în cadrul zilnic de pe piaţă, aceasta însemnînd furnizare şi consum conform aranjamentelor comerciale (bilaterale şi/sau participarea pe piaţa spot).

11. În conformitate cu Tratatul Comunităţii Energetice, liberalizarea pieţei energetice din Moldova este stabilită pentru 1 ianuarie 2015 (D/2009/03/MC C-En). Pentru ca Republica Moldova să fie gata să îndeplinească cerinţele unei pieţe liberalizate, va fi creat cadrul instituţional, iar după finalizarea acestuia, sistemul real şi personalul operativ vor parcurge un proces de adaptare şi de instruire practică.

12. Pentru a facilita liberalizarea pieţei gazelor naturale, Guvernul va desemna operatorul pieţei gazelor naturale şi va dispune crearea pieţei centralizate a gazelor naturale. Operatorul pieţei gazelor naturale trebuie să administreze piaţa şi să ofere mecanisme de piaţă şi produse eficiente pentru a facilita piaţa angro transparentă şi solvabilă a gazelor naturale (piaţa cu o zi înainte, piaţa pe parcurs de o zi etc.).

13. În prezent, în Republica Moldova nu există o concurenţă reală în sectorul gazelor naturale. O concurenţă reală poate să apară doar ca urmare a deschiderii oficiale şi reale a pieţei centralizate a gazelor naturale, care va permite intrarea unor noi furnizori.

14. În cadrul Reuniunii a X-a a Consiliului Ministerial al Comunităţii Energetice, ce a avut loc la Budva (Muntenegru), pe data de 18 octombrie 2012, Republica Moldova a obţinut Acordul părţilor contractante şi a Comisiei Europene pentru aprobarea Deciziei Consiliului Ministerial al Comunităţii Energetice referitor la derogarea de la art.9 al Directivei (procedura de separare a activităţilor) pînă la 1 ianuarie 2020. SA “Moldovagaz”, în comun cu Guvernul, va întreprinde măsurile necesare pentru realizarea separării şi asigurarea independenţei operatorului de transport şi de sistem.

15. Rezultatul aşteptat este compatibilitatea pieţei naţionale cu piaţa regională/piaţa Uniunii Europene, pentru a sprijini integrarea pieţei şi definirea, prin aplicarea mecanismelor concurenţiale, a unui preţ transparent, astfel susţinînd atragerea investiţiilor.

16. Setul de acţiuni pentru consolidarea cadrului instituţional şi organizaţional în sectorul gazelor naturale din Republica Moldova, precum şi dezvoltarea pieţei în domeniu este prezentat în tabelul 2.

Pachetul de lucru 3: Promovarea proiectelor investiţionale în infrastructura gazelor naturale

17. Acest pachet de lucru include implementarea proiectelor investiţionale majore în sectorul gazelor naturale:

a. Iniţierea activităţii operaţionale a gazoductului de interconexiune a reţelelor de gaze naturale Ungheni-Iaşi

18. Gazoductul Iaşi-Ungheni reprezintă un proiect de interconectare a sistemelor de transport al gazelor naturale dintre Republica Moldova şi România, cu o lungime totală de 43,2 km, din care 10,48 km pe teritoriul Republicii Moldova, cu o capacitate de 1,5 mld m³ de gaze. Costul total al proiectului a fost de 26,5 mil. euro. Gazoductul Ungheni-Iaşi a fost dat în exploatare la 27 august 2014. Inaugurarea gazoductului Iaşi-Ungheni a constituit un prim pas în interconectarea reţelelor de gaze naturale ale României şi ale Republicii Moldova.

19. La 6 ianuarie 2015, ÎS “Vestmoldtransgaz”, fondată prin Hotărîrea Guvernului nr.501 din 1 iulie 2014, a primit licenţă ca al doilea operator de transport al gazelor naturale.

20. În septembrie 2014, SA “Energocom” a obţinut licenţa pentru furnizarea gazelor naturale la tarife nereglementate în Republica Moldova, iar în decembrie 2014 a semnat contractul de livrare a gazelor naturale cu partenerul român OMV “Petrom Gaz” SRL. Demararea livrărilor gazelor naturale prin conducta Iaşi-Ungheni pentru consumatorii din raionul Ungheni a fost lansată la 4 martie 2015.

b. Construcţia gazoductului Ungheni-Chişinău

21. Gazoductul Ungheni-Chişinău reprezintă etapa finală a proiectului major de conectare a gazoductului Ungheni-Iaşi cu mun. Chişinău, cel mai mare consumator de gaze naturale (aprox. 60% din consumul total de gaze).

22. Proiectul va consta din:

1) gazoductul Ungheni-Chişinău cu lungimea de circa 130 km (Ø500mm);

2) un cerc în jurul Chişinăului;

3) o staţie de măsurare/distribuţie.

Acest gazoduct va fi fezabil în condiţiile în care staţia de compresare a gazului va fi construită pe teritoriul României. Bugetul estimat al proiectului constituie circa 81,5 mil. euro.

23. La 11 iunie 2014 a fost semnat Amendamentul nr.2 la Acordul de finanţare dintre Republica Moldova şi Comisia Europeană privind Programul de suport bugetar în domeniul reformei sectorului energetic, cu un buget de 10 mil. euro pentru anul 2015, inclusiv pentru gazoductul Ungheni-Chişinău. Pînă în decembrie 2015 urmează a fi semnate acordurile de împrumut pentru gazoductul Ungheni-Chişinău dintre Guvernul Republicii Moldova şi instituţiile financiare internaţionale.

24. Construcţia conductei magistrale Iaşi-Ungheni-Chişinău reprezintă proiectul-cheie pentru sectorul energetic din Republica Moldova, rezultatul aşteptat fiind asigurarea unei alternative de aprovizionare, precum şi contribuţia la diversificarea alternativă atît a direcţiilor, cît şi a surselor. Se preconizează că lucrările de construcţie a gazoductului Ungheni-Chişinău se vor efectua în perioada 2016-2017.

25. Setul de acţiuni necesare pentru construcţia gazoductului Ungheni-Chişinău pe teritoriul Republicii Moldova este prezentat în tabelul 3.

Pachet de lucru 4: Alte măsuri propuse pentru sectorul gazelor naturale

26. Acest pachet de lucru include măsuri suplimentare ce ţin de îmbunătăţirea securităţii furnizării gazelor naturale în Republica Moldova, în următoarele domenii (tabelul 4):

1) alinierea activităţii sectorului gazelor naturale la nivelul standardelor internaţionale şi metodologiilor aplicate în Uniunea Europeană;

2) selectarea companiilor pentru efectuarea lucrărilor de prospecţiune a resurselor proprii de gaze naturale şi ţiţei în regiunea de sud a ţării, în baza legii petrolului (după aprobare);

3) elaborarea studiului de fezabilitate pentru examinarea oportunităţii construcţiei depozitului de stocare a gazelor naturale;

4) analiza oportunităţii participării la proiectele internaţionale de construcţie a terminalelor de gaze naturale lichefiate, de exploatare a gazului nonconvenţional în ţările vecine etc.

III. PROCEDURILE DE EVALUARE ŞI RAPORTARE

27. Comitetul de supraveghere nr.2 va fi responsabil de coordonarea şi evaluarea implementării Foii de parcurs pentru sectorul gazelor naturale din Republica Moldova.

28. Constituirea Comitetului de supraveghere nr.2 şi aprobarea componenţei acestuia va fi efectuată de către Ministerul Economiei, în calitate de preşedinte al Comitetului.

29. Calitatea de membru va fi atribuită tuturor instituţiilor-cheie în domeniul energetic cu competenţe în domeniul gazelor naturale, care vor delega cîte un reprezentant în componenţa Comitetului de supraveghere:

1) Ministerul Economiei (preşedinte);

2) Cancelaria de Stat;

3) Agenţia Naţională de reglementare în Energetică;

4) Ministerul Finanţelor;

5) Ministerul Mediului;

6) Agenţia pentru Eficienţă Energetică

7) SA “Moldovagaz”;

8) ÎS “Vestmoldtransgaz”;

9) Academia de Ştiinţe a Moldovei/Institutul de Energetică;

10) Universitatea Tehnică din Moldova;

11) ONG-urile;

12) alţi membri.

30. Observatori în Comitetul de supraveghere nr.2 vor fi reprezentanţi ai comunităţii donatorilor (de exemplu Delegaţia Uniunii Europene în Moldova, Ambasada Suediei în calitate de donator-coordonator etc.) şi ai instituţiilor financiare internaţionale (de exemplu Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Mondială, Banca Europeană de Investiţii etc.).

31. Comitetul de supraveghere se va convoca semestrial şi în caz de necesitate.

32. Organul de raportare va fi Comitetul de supraveghere, care va elabora şi va prezenta, semestrial, raportul de activitate.

33. Raportul va fi prezentat Ministerului Economiei, care, la rîndul său, îl va prezenta Guvernului Republicii Moldova.