BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Hotărâri

Hotărâre nr. 411 din 22.06.2022

pentru aprobarea Regulamentului privind transferurile de deşeuri

Tipul documentului
Hotărâri
Data adoptării
22.06.2022

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Regulamentului

privind transferurile de deşeuri

nr. 411  din  22.06.2022

 (în vigoare 16.09.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 284-290 art. 723 din 16.09.2022

* * *

În temeiul art.44, 45, 63 şi 64 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.459-471, art.916), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind transferurile de deşeuri (se anexează).

2. Monitorizarea şi implementarea prezentei hotărâri se pune în sarcina Agenţiei de Mediu.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Mediului.

4. Se abrogă Hotărârea Guvernului nr.637/2003 privind controlul transportării transfrontiere a deşeurilor şi eliminării acestora (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.99-103, art.676), cu modificările ulterioare.

5. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea a 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.411/2022

REGULAMENT

privind transferurile de deşeuri

Prezentul Regulament transpune parţial Regulamentul (CE) nr.1013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deşeuri, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, nr.L 190 din 12 iulie 2006, aşa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul delegat (UE) 2020/2174 al Comisiei din 19 octombrie 2020 de modificare a anexelor IC, III, IIIA, IV, V, VII şi VIII la Regulamentul (CE) nr.1013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind transferurile de deşeuri.

I. DOMENIUL DE APLICARE ŞI DEFINIŢII

1. Regulamentul privind transferurile de deşeuri (în continuare – Regulament) este elaborat în conformitate cu art.44, 45, 63 şi 64 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile şi Hotărârea Parlamentului nr.1599/1998 privind aderarea Republicii Moldova la Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora.

2. Prezentul Regulament prevede măsuri de protecţie a mediului şi a sănătăţii umane prin prevenirea sau reducerea efectelor negative care pot fi cauzate de transferurile de deşeuri. Acesta stabileşte proceduri şi regimuri de control pentru transferurile de deşeuri, în funcţie de originea, destinaţia şi ruta transferului, de tipul de deşeu transferat şi de tipul operaţiunii de gestionare care se aplică deşeului la destinaţie.

3. Prezentul Regulament se aplică transferurilor de deşeuri:

1) importate în Republica Moldova, fiind destinate operaţiunilor de valorificare;

2) exportate din Republica Moldova, fiind destinate operaţiunilor de valorificare şi eliminare;

3) aflate în tranzit pe teritoriul Republicii Moldova;

4) efectuate exclusiv pe teritoriul Republicii Moldova.

4. Sunt excluse din domeniul de aplicare a prezentului Regulament:

1) descărcarea pe ţărm a deşeurilor, inclusiv apa uzată şi reziduurile, produse de funcţionarea normală a navelor şi platformelor maritime, cu condiţia ca deşeurile respective să îndeplinească cerinţele Convenţiei internaţionale pentru prevenirea poluării de către nave, adoptată la Londra la 2 noiembrie 1973, astfel cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 (MARPOL 73/78), la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr.189/2005, sau ale altor instrumente internaţionale obligatorii, precum şi ale art.57 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile;

2) deşeurile produse la bordul vehiculelor, trenurilor, avioanelor şi navelor până în momentul în care deşeurile respective sunt descărcate pentru a fi valorificate sau eliminate;

3) transferurile de deşeuri radioactive, astfel cum sunt definite în Regulamentul cu privire la managementul deşeurilor radioactive, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.388/2009;

4) transferurile care fac obiectul cerinţelor Legii nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

5) transferurile de deşeuri menţionate la art.1 alin.(2) lit.e) şi alin.(3) lit.a) şi d) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, atunci când astfel de transferuri sunt deja reglementate de alte legi care cuprind dispoziţii similare;

6) importurile în Republica Moldova de deşeuri produse de forţele armate sau de organizaţiile umanitare în situaţii de urgenţă, în timpul operaţiunilor de restabilire sau de menţinere a păcii, atunci când deşeurile respective sunt transferate de forţele armate sau de organizaţiile umanitare respective sau în numele acestora direct sau indirect în ţara de destinaţie. În astfel de cazuri se informează în prealabil oricare autoritate competentă de tranzit şi autoritatea competentă de destinaţie din Republica Moldova cu privire la transfer şi la destinaţia acestuia;

7) transporturile de dioxid de carbon, în scopul stocării geologice în conformitate cu prevederile legislaţiei privind stocarea geologică a dioxidului de carbon.

5. Transferurile transfrontaliere de deşeuri se efectuează în baza următoarelor proceduri:

1) notificarea prealabilă scrisă şi consimţământul prealabil scris, în conformitate cu secţiunea a 2-a din capitolul II;

2) cerinţe generale de informare, în conformitate cu secţiunea a 3-a din capitolul II.

6. Transferurile de deşeuri efectuate exclusiv în interiorul Republicii Moldova, în conformitate cu art.45 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, intră sub incidenţa capitolului III.

7. În sensul prezentului Regulament, suplimentar la noţiunile din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, se utilizează următoarele noţiuni:

1) amestec de deşeuri – deşeurile care provin din amestecul intenţionat sau neintenţionat a două sau mai multe deşeuri diferite, amestec pentru care nu există o rubrică unică în secţiunea 1 şi a 3-a din anexele nr.3 şi nr.4. Deşeurile transferate într-un singur transfer de deşeuri, alcătuit din două sau mai multe deşeuri, în care fiecare deşeu este separat, nu reprezintă un amestec de deşeuri;

2) autoritate competentă naţională – autoritatea competentă desemnată în conformitate cu art.10 lit.k) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, responsabilă pentru recepţionarea documentelor de notificare pentru un transfer transfrontalier de deşeuri, a altor informaţii asociate cu notificarea şi asigurarea răspunsului la această notificare. Autoritatea competentă naţională este autoritate competentă de expediere în cazul exportului de deşeuri din Republica Moldova, autoritate competentă de destinaţie – în cazul importului, şi autoritate competentă de tranzit – în cazul tranzitului deşeurilor pe teritoriul Republicii Moldova;

3) autoritate competentă de expediere – autoritatea competentă pentru ţara din care transferul a fost planificat sau efectuat;

4) autoritate competentă de destinaţie – autoritatea competentă pentru ţara spre care a fost prevăzut sau efectuat transferul sau în care deşeurile sunt încărcate înainte de valorificarea sau eliminarea într-o zonă care nu este sub jurisdicţia naţională a niciunei ţări;

5) autoritate competentă de tranzit – autoritatea competentă a oricărei ţări, alta decât cea a autorităţii competente de expediere sau de destinaţie, prin care este planificat sau se realizează transferul;

6) cerinţe generale de informare – procedură de transfer transfrontalier al deşeurilor, conform prevederilor secţiunii a 3-a din capitolul II, care presupune completarea documentului prevăzut în anexa nr.7;

7) colector – orice persoană care efectuează colectarea deşeurilor, astfel cum este definit la art.2 pct.5) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile;

8) consimţământ prealabil scris – autorizarea unui transfer transfrontalier de deşeuri de către autoritatea competentă naţională după acceptarea notificării prealabile scrise;

9) destinatar – persoana sau instalaţia spre care se transferă deşeurile pentru valorificare sau eliminare;

10) eliminare intermediară – operaţiunile de eliminare D13 – D15 definite în anexa nr.1 la Legea nr.209/2016 privind deşeurile;

11) garanţie financiară – document bancar sau asigurare echivalentă stabilit(ă) în conformitate cu subsecţiunea a 3-a secţiunea a 2-a din capitolul II;

12) instalaţie de valorificare care beneficiază de un acord preliminar – instalaţie de valorificare care beneficiază de regim special de eliberare a consimţământului privind transferul notificat de deşeuri destinate operaţiunii de valorificare;

13) notificare generală – cerere de autorizare a unui transfer transfrontalier de deşeuri care poate acoperi una sau mai multe transporturi, în conformitate cu subsecţiunea a 10-a secţiunea a 2-a din capitolul II, depusă la autoritatea naţională competentă înainte de orice transport, prin completarea documentului prevăzut în anexa nr.1;

14) notificare prealabilă scrisă – cererea de autorizare a unui transfer transfrontalier de deşeuri, depusă la autoritatea competentă naţională înainte de orice transport, prin completarea documentului prevăzut în anexa nr.1 ;

15) notificator:

a) în cazul transferului originar din Republica Moldova, orice persoană fizică sau juridică aflată sub jurisdicţia acesteia, autorizată sau înregistrată în conformitate art.25 sau 28 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, care intenţionează să efectueze un transfer de deşeuri sau să determine efectuarea unui transfer de deşeuri şi căreia îi revine obligaţia de a notifica. Notificatorul este una dintre următoarele persoane sau entităţi menţionate, selectate în conformitate cu ierarhia stabilită:

(i) producător iniţial – persoană ale cărei activităţi generează deşeuri; sau

(ii) noul producător autorizat – persoană autorizată, conform art.25 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, care efectuează operaţiuni de pretratare, amestecare sau de alt tip, care duc la modificarea naturii sau compoziţiei acestor deşeuri; sau

(iii) colector autorizat – colector care, din diferite cantităţi mici din acelaşi tip de deşeuri colectate dintr-o varietate de surse, a constituit transferul care are ca punct de plecare un singur loc notificat; sau

(iv) comerciant înregistrat – comerciant pe care producătorul iniţial, noul producător sau colectorul autorizat l-a autorizat în scris să acţioneze în numele său în calitate de notificator;

(v) broker înregistrat – broker pe care producătorul iniţial, noul producător sau colectorul autorizat l-a autorizat în scris să acţioneze în numele său în calitate de notificator;

(vi) deţinător – atunci când toate persoanele menţionate la pct.(i), (ii), (iii), (iv) şi (v) nu sunt cunoscute sau sunt insolvabile.

În cazul în care notificatorul menţionat la pct.(iv) sau pct.(v) nu îndeplineşte niciuna dintre obligaţiile de preluare a deşeurilor prevăzute în secţiunea a 7-a, producătorul iniţial, noul producător sau colectorul autorizat care a desemnat comerciantul sau brokerul respectiv să acţioneze în numele său este considerat ca fiind notificator în scopul îndeplinirii obligaţiilor de preluare a deşeurilor menţionate anterior. În cazul unui transfer ilegal notificat de către un comerciant sau un broker menţionat la pct.(iv) sau pct.(v), persoana nominalizată la pct.(i), (ii) şi (iii), care a autorizat comerciantul sau brokerul să acţioneze în numele său, este considerată ca fiind notificator în sensul prezentului Regulament;

b) în cazul importului în sau al tranzitului prin Republica Moldova al deşeurilor – oricare dintre următoarele persoane fizice sau juridice aflate sub jurisdicţia ţării de expediere care intenţionează să efectueze un transfer de deşeuri sau să determine efectuarea sau care a efectuat deja un transfer de deşeuri, respectiv:

(i) persoana desemnată de legislaţia ţării de expediere; sau, în absenţa unei desemnări,

(ii) deţinătorul la data la care a fost efectuat exportul;

16) persoană care organizează transferul deşeurilor – operator autorizat care îşi desfăşoară activitatea în Republica Moldova, inclusiv brokerul şi comerciantul de deşeuri, care intenţionează să transporte deşeuri specificate la pct.10 şi 12;

17) tranzit – transfer de deşeuri sau transfer planificat de deşeuri prin una sau mai multe ţări, altele decât ţara de expediere sau de destinaţie;

18) transport – transport de deşeuri în interiorul Republicii Moldova;

19) transfer – transport de deşeuri destinate valorificării sau eliminării, planificat sau care se desfăşoară:

a) între o ţară şi altă ţară; sau

b) între o ţară şi orice zonă terestră care nu aparţine niciunei ţări, în conformitate cu dreptul internaţional; sau

c) dintr-o ţară prin oricare dintre zonele menţionate anterior; sau

20) transfer ilegal – în cazul transferurilor transfrontaliere de deşeuri – orice transfer de deşeuri efectuat:

a) fără notificarea tuturor autorităţilor competente în cauză în conformitate cu prezentul Regulament; sau

b) fără consimţământul prealabil scris al autorităţilor competente în cauză în conformitate cu prezentul Regulament; sau

c) cu consimţământul prealabil scris al autorităţilor competente în cauză obţinut prin falsificare sau fraudă; sau

d) într-un mod nespecificat propriu-zis în notificare sau în documentele de circulaţie; sau

e) într-un mod care determină valorificarea sau eliminarea prin încălcarea normelor naţionale sau internaţionale; sau

f) despre care, în ceea ce priveşte transferurile de deşeuri menţionate la pct.10 şi 12, reiese că:

(i) deşeurile nu sunt prevăzute în anexa nr.3;

(ii) deşeurile nu sunt destinate analizelor de laborator; sau

(iii) transferul este efectuat într-un mod care nu este specificat propriu-zis în documentul prevăzut în anexa nr.7;

21) ţară de expediere – orice ţară din care este planificat sau din care se realizează transferul de deşeuri;

22) ţară de destinaţie – orice ţară spre care este planificat sau spre care se efectuează transferul de deşeuri în vederea valorificării, eliminării sau încărcării înainte de valorificare sau eliminare într-o zonă care nu este sub jurisdicţia naţională a niciunei ţări;

23) ţară de tranzit – orice ţară, alta decât ţara de expediere sau de destinaţie, prin care este planificat sau se realizează un transfer de deşeuri;

24) valorificare intermediară – operaţiunile de valorificare R12 – R13 definite în anexa nr.2 la Legea nr.209/2016 privind deşeurile.

II. CERINŢE FAŢĂ DE TRANSFERUL

TRANSFRONTALIER DE DEŞEURI

Secţiunea 1

Cadrul procedural general

8. În conformitate cu art.63 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, este interzis importul în Republica Moldova al deşeurilor şi al reziduurilor de orice natură, în stare brută şi prelucrată în scopul acumulării temporare, valorificări sau eliminări prin orice metodă, cu excepţia categoriilor de deşeuri prezentate în anexa nr.7 la legea menţionată, destinate utilizării în calitate de materie primă secundară la întreprinderile autohtone existente.

9. În conformitate cu dispoziţiile prezentului capitol, transferurile următoarelor deşeuri fac obiectul procedurii de notificare prealabilă scrisă şi consimţământ prealabil scris prevăzute în secţiunea a 2-a din capitolul II:

1) în cazul în care sunt destinate operaţiunilor de eliminare – toate deşeurile;

2) în cazul în care sunt destinate operaţiunilor de valorificare:

a) deşeurile menţionate în anexa nr.4, care include, inter alia, precum şi deşeurile nominalizate în anexele II şi VIII la Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora (în continuare – Convenţia de la Basel);

b) deşeurile neclasificate la o rubrică unică în secţiunea 1 şi a 3-a din anexa nr.3 sau anexa nr.4;

c) amestecurile de deşeuri neclasificate la o rubrică unică în una dintre secţiunile 1 şi a 3-a din anexa nr.3 sau anexa nr.4, cu excepţia cazului în care sunt nominalizate în secţiunea a 2-a din anexa nr.3.

10. Transferurile următoarelor deşeuri destinate valorificării fac obiectul cerinţelor generale de informare prevăzute în secţiunea a 3-a din capitolul II, în cazul în care cantitatea de deşeuri transferate depăşeşte 20 kg:

1) deşeurile menţionate în secţiunea 1 şi a 3-a din anexa nr.3;

2) amestecurile, neclasificate la o rubrică unică în anexa nr.3, de două sau mai multe deşeuri nominalizate în anexa nr.3, în măsura în care compoziţia amestecurilor respective nu dăunează valorificării ecologice raţionale a acestora şi cu condiţia ca amestecurile respective să fie menţionate în secţiunea a 2-a din anexa nr.3.

11. În cazuri excepţionale, pentru deşeurile menţionate în anexa nr.3, dispoziţiile relevante se aplică ca şi cum acestea ar fi nominalizate în anexa nr.4, în cazul în care prezintă oricare dintre caracteristicile periculoase specificate în anexa nr.3 la Legea nr.209/2016 privind deşeurile.

12. Transferurile de deşeuri explicit destinate pentru analize în laborator pentru a evalua caracteristicile fizice sau chimice ale acestora sau pentru a stabili caracterul lor adecvat pentru valorificare sau eliminare nu fac obiectul procedurii de notificare prealabilă scrisă şi consimţământ prealabil scris, astfel cum este prevăzut la pct.9.

13. În cazul pct.12 se aplică dispoziţiile de procedură prevăzute în secţiunea a 3- a din capitolul II. Cantitatea deşeurilor scutite de la această excepţie care sunt destinate explicit pentru analize în laborator se determină în funcţie de cantitatea minimă necesară în mod rezonabil pentru a efectua analiza în fiecare caz individual şi nu trebuie să depăşească 25 kg.

14. Transferurile de deşeuri municipale amestecate (codul pentru deşeuri –20 03 01 din Hotărârea Guvernului nr.99/2018 pentru aprobarea Listei deşeurilor), colectate din gospodăriile private, inclusiv deşeurile provenite de la alţi producători, transferate spre instalaţii de valorificare sau eliminare, fac obiectul aceloraşi dispoziţii ca şi transferurile de deşeuri destinate eliminării, cu excepţia transferurilor de deşeuri efectuate exclusiv pe teritoriul Republicii Moldova.

Secţiunea a 2-a

Notificarea prealabilă scrisă şi consimţământul prealabil scris

Subsecţiunea 1

Notificarea prealabilă scrisă

15. Notificatorul care intenţionează să transfere deşeuri, în conformitate cu pct.9, prezintă autorităţii competente naţionale notificarea prealabilă scrisă (în continuare – notificare). În cazul notificării generale, suplimentar la prevederile prezentului capitol, se respectă prevederile subsecţiunii a 10-a secţiunea a 2-a din capitolul II.

16. Documentul de notificare şi documentul de circulaţie se întocmesc cu respectarea următoarelor cerinţe:

1) completarea documentului de notificare şi a documentului de circulaţie:

a) notificatorul completează documentul de notificare, în conformitate cu secţiunea 1 din anexa nr.1, şi documentul de circulaţie prevăzut în secţiunea a 2- a din anexa nr.1;

b) în cazul în care notificatorul nu este producătorul iniţial în conformitate cu pct.7 subpct.15) lit.a) pct.(i), acesta garantează că producătorul sau una dintre persoanele menţionate la pct.7 subpct.15) lit.a) pct.(ii) sau (iii), atunci când este posibil, semnează documentul de notificare prevăzut în secţiunea 1 din anexa nr.1;

c) autoritatea competentă naţională acceptă spre verificare documentul de notificare şi documentul de circulaţie;

2) furnizarea informaţiilor şi a documentaţiei referitoare la documentul de notificare şi documentul de circulaţie:

a) notificatorul furnizează în documentul de notificare sau ca anexă la acesta informaţiile şi documentaţia menţionată în secţiunea 1 din anexa nr.2;

b) notificatorul furnizează în documentul de circulaţie sau ca anexă la acesta informaţiile şi documentaţia menţionată în secţiunea a 2-a din anexa nr.2 la data efectuării notificării;

c) notificarea este acceptată de către autoritatea competentă naţională atunci când documentul de notificare şi documentul de circulaţie au fost completate în conformitate cu lit.a) şi b);

3) furnizarea informaţiilor şi a documentaţiei suplimentare:

a) notificatorul furnizează informaţii şi documentaţia suplimentară la solicitarea uneia dintre autorităţile competente în cauză. Lista cu informaţiile şi documentaţia suplimentară care pot fi solicitate este prevăzută în secţiunea a 3-a din anexa nr.2;

b) notificarea este acceptată de către autoritatea competentă naţională când documentul de notificare şi documentul de circulaţie au fost completate şi notificatorul a pus la dispoziţia acesteia informaţiile şi documentaţia menţionate în secţiunea 1 şi a 2-a din anexa nr.2, precum şi orice informaţii şi documentaţie suplimentară solicitate în conformitate cu prezentul subpunct şi prevăzute în secţiunea a 3-a din anexa nr.2;

4) încheierea unui contract între notificator şi destinatar:

a) notificatorul încheie cu destinatarul, în conformitate cu secţiunea a 2-a din capitolul II, un contract privind valorificarea sau eliminarea deşeurilor notificate;

b) notificatorul sau destinatarul furnizează autorităţii competente naţionale o copie a contractului privind valorificarea sau eliminarea deşeurilor notificate;

5) notificatorul constituie o garanţie financiară sau o asigurare echivalentă în conformitate cu subsecţiunea a 3-a secţiunea a 2-a din capitolul II;

a) notificatorul face o declaraţie prin completarea părţii corespunzătoare din documentul de notificare prevăzut în secţiunea 1 din anexa nr.1;

b) garanţia financiară sau asigurarea echivalentă se furnizează ca parte a documentului de notificare la data efectuării notificării;

6) domeniul de aplicare a notificării:

a) notificarea are ca obiect transferul transfrontalier de deşeuri de la locul iniţial de expediere, inclusiv valorificarea sau eliminarea intermediară sau definitivă a acestora;

b) în cazul în care se desfăşoară operaţiuni intermediare sau definitive într-o altă ţară decât prima ţară de destinaţie, operaţiunea definitivă şi destinaţia acesteia sunt indicate în documentul de notificare şi se aplică pct.72 subpct.5) şi 6);

c) fiecare notificare se referă la un singur cod de identificare a deşeurilor, cu excepţia:

(i) deşeurilor care nu sunt clasificate la o rubrică unică în secţiunea 1 şi a 3- a din anexa nr.3 sau în anexa nr.4. În acest caz se specifică numai un tip de deşeu;

(ii) amestecurilor de deşeuri care nu sunt clasificate la o rubrică unică în secţiunea 1 şi a 3-a din anexa nr.3 sau în anexa nr.4, cu excepţia cazului în care sunt menţionate în secţiunea a 2-a din anexa nr.3. În acest caz, codul fiecărei fracţiuni de deşeu se specifică în ordinea importanţei acestora.

17. Notificarea se depune prin intermediul Sistemului informaţional automatizat "Managementul deşeurilor", stabilit conform prevederilor art.33 alin.(4) lit.c) şi art.64 alin.(3) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile.

Subsecţiunea a 2-a

Contract

18. Toate transferurile de deşeuri pentru care este necesară notificarea fac obiectul încheierii unui contract între notificator şi destinatar pentru valorificarea sau eliminarea deşeurilor notificate.

19. Contractul se încheie şi produce efecte la data notificării şi pe toată durata transferului, până la emiterea unui certificat în conformitate cu pct.72 subpct.4), 5) şi 6) sau pct.73 subpct.5).

20. Contractul cuprinde următoarele obligaţii:

1) pentru notificator – să preia deşeurile în cazul în care transferul, valorificarea sau eliminarea acestora nu a fost efectuată astfel cum s-a prevăzut în documentul de notificare şi în contract sau în cazul în care transferul a fost efectuat în mod ilegal, în conformitate cu pct.94-104 şi pct.107 subpct.1) lit.b);

2) pentru destinatar – să valorifice sau să elimine deşeurile în cazul în care transferul a fost efectuat ilegal, în conformitate cu pct.108; şi

3) pentru instalaţie – să furnizeze, în conformitate cu pct.72 subpct.4), 5) şi 6), un certificat care să ateste că deşeurile au fost valorificate sau eliminate, în conformitate cu notificarea şi condiţiile menţionate, precum şi cu dispoziţiile prezentului Regulament.

21. În cazul în care deşeurile transferate sunt destinate valorificării sau eliminării intermediare, contractul cuprinde următoarele obligaţii suplimentare:

1) pentru instalaţia de destinaţie – să furnizeze, în conformitate cu pct.72 subpct.4) sau subpct.5) şi 6), certificatul (certificatele) eliberat(e) de către instalaţia sau instalaţiile care efectuează operaţiunea (operaţiunile) de valorificare sau de eliminare definitivă, care să ateste că deşeurile au fost valorificate sau eliminate în conformitate cu notificarea şi condiţiile menţionate, precum şi cu dispoziţiile prezentului Regulament, specificând, dacă este posibil, cantitatea şi tipul de deşeuri care fac obiectul fiecărui certificat; şi

2) pentru destinatar – să transmită o notificare autorităţii competente iniţiale de expediere, în conformitate cu pct.72 subpct.7) lit.b).

Subsecţiunea a 3-a

Garanţia financiară

22. Toate transferurile de deşeuri efectuate conform procedurii de notificare prealabilă scrisă şi consimţământ prealabil scris fac obiectul depunerii unei garanţii financiare sau a unei asigurări echivalente, care să acopere:

1) costurile de transport;

2) costurile de valorificare sau de eliminare a acestora, inclusiv orice operaţiune intermediară necesară; şi

3) cheltuielile de depozitare pentru 90 de zile;

4) folosindu-se următoarea formulă de calcul: GF=D × (T + C + S), unde GF – garanţia financiară, T – costurile de transport (per tonă), C – costurile de valorificare sau de eliminare alternativă (per tonă), S – costurile de stocare pentru 90 de zile (per tonă), D – cantitatea de deşeuri (tone).

23. Notificatorul solicită aprobarea garanţiei financiare sau a asigurării echivalente de către autoritatea competentă naţională, inclusiv a formei, a conţinutului şi a valorii acoperite. Modelul formularului de solicitare de aprobare a garanţiei financiare este prezentat în anexa nr.5, iar modelul de garanţie financiară este prezentat în anexa nr.6.

24. Garanţia financiară sau asigurarea echivalentă, întocmită conform modelului prezentat în anexa nr.6, are scopul de a acoperi costurile derivate din:

1) cazurile în care transferul, valorificarea sau eliminarea deşeurilor nu pot fi finalizate astfel cum s-a prevăzut în documentul de notificare şi în contract, în conformitate cu secţiunea a 7-a subsecţiunea 1 din capitolul II;

2) cazurile în care transferul, valorificarea sau eliminarea deşeurilor sunt ilegale, în conformitate cu secţiunea a 7-a subsecţiunea a 2-a din capitolul II.

25. Notificatorul sau altă persoană fizică sau juridică care acţionează în numele acestuia stabileşte garanţia financiară sau asigurarea echivalentă, care trebuie să producă efecte la data notificării sau, în cazul în care autoritatea competentă naţională care aprobă garanţia financiară sau asigurarea echivalentă permite acest lucru, cel târziu până la data începerii transferului, şi se aplică transferului notificat cel târziu până la data începerii transferului.

26. În cazul importului, autoritatea competentă naţională verifică valoarea acoperită şi aprobă o garanţie financiară sau o asigurare echivalentă suplimentară, după caz.

27. Garanţia financiară sau asigurarea echivalentă este valabilă pentru şi acoperă un transfer notificat şi efectuarea operaţiunilor de valorificare sau de eliminare a deşeurilor notificate.

28. Garanţia financiară sau asigurarea echivalentă se eliberează atunci când autoritatea competentă naţională a primit certificatul menţionat la pct.72 subpct.5) sau la pct.73 subpct.5), în ceea ce priveşte operaţiunile de valorificare sau de eliminare intermediară.

29. Prin derogare de la pct.28, în cazul în care deşeurile transferate sunt destinate operaţiunilor de valorificare sau de eliminare intermediară, urmând a se efectua o altă operaţiune de valorificare sau de eliminare în ţara de destinaţie, garanţia financiară sau asigurarea echivalentă se eliberează atunci când deşeurile părăsesc instalaţia intermediară şi după ce autoritatea competentă naţională a primit certificatul menţionat la pct.72 subpct.4. În acest caz, orice transfer ulterior către o instalaţie de valorificare sau de eliminare face obiectul unei noi garanţii financiare sau unei noi asigurări echivalente, cu excepţia cazului în care autoritatea competentă de destinaţie nu solicită o astfel de garanţie financiară sau de asigurare echivalentă. În acest caz, autoritatea competentă naţională nu este responsabilă pentru obligaţiile care decurg în cazul unui transfer ilegal sau pentru retragere atunci când transferul sau operaţiunea de valorificare sau de eliminare ulterioară nu pot fi finalizate astfel cum s-a prevăzut în documentul de notificare şi contract.

30. Autoritatea competentă naţională aprobă garanţia financiară sau asigurarea echivalentă şi are acces la aceasta şi, la necesitate, utilizează fondurile, inclusiv pentru plăţile către alte autorităţi implicate, pentru a îndeplini obligaţiile în conformitate cu pct.105 şi pct.114-116.

31. În cazul unei notificări generale, în conformitate cu subsecţiunea a 10- a din prezenta secţiune, notificatorul poate constitui o garanţie financiară sau o asigurare echivalentă care să acopere părţi ale notificării generale, în locul uneia care să acopere integral notificarea generală. În astfel de cazuri, garanţia financiară sau asigurarea echivalentă se aplică pentru transferul în cauză cel târziu la data începerii transferului notificat pe care îl acoperă.

32. În cazul aplicării pct.31, garanţia financiară sau asigurarea echivalentă se eliberează atunci când autoritatea competentă naţională a primit certificatul menţionat la pct.72 subpct.5) sau la pct.73 subpct.5) privind operaţiunile de valorificare sau de eliminare intermediare pentru deşeurile în cauză. Pct.29 se aplică mutatis mutandis.

Subsecţiunea a 4-a

Transmiterea notificării de către autoritatea competentă naţională

33. În cazul în care notificarea nu este completată, autoritatea competentă naţională solicită notificatorului informaţii şi documentaţie în conformitate cu pct.16 subpct.2) lit.c), în termen de 3 zile de la primirea notificării. Notificatorul furnizează informaţiile şi documentaţia menţionată în termen de 10 zile lucrătoare de la solicitarea autorităţii competente naţionale.

34. În cazul în care autoritatea competentă naţională consideră în continuare că notificarea nu este completată în conformitate cu pct.16 subpct.2) lit.c), după ce informaţiile şi documentaţia solicitată au fost adăugate la notificare, sau în cazul în care notificatorul nu a furnizat nicio informaţie în temeiul pct.33, aceasta decide că notificarea nu este valabilă, nemaifiind prelucrată şi informează notificatorul cu privire la decizia respectivă în termen de 3 zile lucrătoare de la data la care informaţiile şi documentaţia solicitată au fost adăugate la notificare sau în cazul în care notificatorul nu a furnizat nicio informaţie.

35. După completarea, în mod corespunzător, a notificării în conformitate cu pct.16 subpct.2) lit.c), autoritatea competentă naţională poate decide, în termen de 3 zile lucrătoare, să nu transmită notificarea, în cazul în care are obiecţii faţă de transfer în conformitate cu pct.60 şi 62. Autoritatea competentă naţională comunică de îndată notificatorului decizia sa şi obiecţiile respective.

36. În cazul primirii informaţiilor şi/sau a documentaţiei solicitate în temeiul pct.33 şi în cazul lipsei obiecţiilor în conformitate cu pct.60 şi 62, notificarea se consideră finalizată şi autoritatea competentă naţională transmite notificarea conform prevederilor pct.39 şi informează notificatorul în acest sens.

37. În cazul în care solicitarea menţionată la pct.33 nu a fost realizată în termenul prevăzut de către autoritatea competentă şi în cazul lipsei obiecţiilor în conformitate cu pct.60 şi 62, notificarea se consideră finalizată, iar autoritatea naţională competentă transmite notificarea în conformitate cu pct.39 şi informează notificatorul în acest sens.

38. În cazul în care, în termen de 30 de zile de la data primirii notificării, autoritatea competentă naţională nu oferă niciun răspuns, aceasta îi prezintă notificatorului, la solicitarea acestuia, o explicaţie motivată. Prevederile acestui punct nu se aplică în cazul în care notificatorul nu a prezentat informaţiile menţionate la pct.33.

Subsecţiunea a 5-a

Solicitări de informaţii şi documentaţie de

către autorităţile competente în cauză

39. În cazul aplicării pct.36 şi 37, autoritatea competentă naţională transmite notificarea autorităţilor competente de destinaţie şi tranzit şi informează notificatorul în acest sens. În acest caz, autorităţile competente în cauză pot solicita informaţii şi documentaţie suplimentară în conformitate cu pct.16 subpct.3) lit.b), în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea notificării.

40. Autoritatea competentă naţională solicită informaţiile sau documentaţia în cauză de la notificator, care le furnizează în termen de 10 zile lucrătoare de la solicitare.

41. În cazul în care una dintre autorităţile competente naţionale consideră în continuare că notificarea nu este completată în conformitate cu pct.16 subpct.3) lit.b) sau notificatorul nu furnizează informaţiile solicitate în termenul stabilit, autoritatea competentă naţională decide, în termen de 3 zile lucrătoare, că notificarea nu este valabilă, aceasta nemaifiind prelucrată.

42. În cazul în care decizia menţionată la pct.39 nu a fost luată în termenul prevăzut de 3 zile lucrătoare, notificarea se consideră completată şi autorităţile competente iau una dintre deciziile menţionate la pct.45.

43. În cazul primirii informaţiilor în conformitate cu pct.16 subpct.3) lit.b) şi în lipsa altor solicitări din partea autorităţilor competente, notificarea se consideră completată şi autorităţile competente iau una dintre deciziile menţionate la pct.45.

44. În cazul în care, în termen de 30 de zile de la data transmiterii notificării către alte autorităţi competente, autoritatea competentă naţională nu oferă niciun răspuns, notificatorul poate solicita o explicaţie. Prevederile acestui punct nu se aplică în cazul în care notificatorul nu a prezentat informaţiile menţionate la pct.39.

Subsecţiunea a 6-a

Consimţămintele prealabile scrise ale autorităţilor competente

de destinaţie, de expediere şi de tranzit şi termenele privind

 transportul, valorificarea sau eliminarea deşeurilor

45. Autorităţile competente de destinaţie, de expediere şi de tranzit au la dispoziţie 30 de zile după ce notificarea s-a considerat completată conform pct.42 şi 43 pentru a lua una dintre următoarele decizii, motivate în mod corespunzător, în scris, cu privire la transferul notificat:

1) consimţământ prealabil scris necondiţionat;

2) consimţământ prealabil scris condiţionat, în conformitate cu pct.56-59; sau

3) obiecţii, în conformitate cu pct.60 şi 62.

46. În cazul în care nu se face nicio obiecţie în termenul de 30 de zile stabilit, se presupune că autoritatea competentă de tranzit dintr-un stat membru al Uniunii Europene şi-a dat consimţământul tacit în această privinţă, iar în cazul autorităţii competente de tranzit din altă ţără parte la Convenţia de la Basel, acest termen se extinde la 60 de zile.

47. Consimţământul tacit este valabil pentru perioada menţionată în consimţământul scris acordat de către autoritatea competentă naţională.

48. Autoritatea competentă naţională transmite notificatorului, în scris, decizia adoptată şi motivele care stau la baza acesteia în termenul prevăzut la pct.46 şi trimite copii celorlalte autorităţi competente în cauză.

49. Autorităţile competente de destinaţie, de expediere şi, după caz, de tranzit îşi fac cunoscut consimţământul prealabil scris prin ştampilarea, semnarea şi datarea documentului de notificare şi a copiilor acestuia.

50. Consimţământul prealabil scris pentru un transfer planificat expiră la un an calendaristic de la data la care a fost dat sau la o dată ulterioară menţionată în documentul de notificare, în cazul în care se aplică prevederile pct.68-71.

51. Prin derogare, pct.50 nu se aplică în cazul în care autorităţile competente în cauză stabilesc o perioadă mai scurtă de timp, cu prezentarea justificărilor de rigoare în temeiul prezentului Regulament.

52. Transferul planificat este efectuat numai după îndeplinirea cerinţelor prevăzute la pct.73 subpct.1) şi 2) şi pe parcursul perioadei de valabilitate a consimţămintelor tacite sau scrise ale tuturor autorităţilor competente. Un transfer de deşeuri trebuie să părăsească ţara până la sfârşitul perioadei de valabilitate a consimţămintelor tacite sau scrise ale tuturor autorităţilor competente în cauză.

53. Valorificarea sau eliminarea deşeurilor aferente unui transfer planificat se încheie în termen de un an calendaristic de la primirea deşeurilor de către instalaţia care valorifică sau elimină deşeurile transferate, cu excepţia cazului în care autoritatea competentă naţională prevede o perioadă de timp mai scurtă în decizia sa.

54. Autoritatea competentă naţională îşi retrage consimţământul prealabil scris sau tacit în cazul în care intervine una dintre următoarele situaţii:

1) compoziţia deşeurilor nu corespunde notificării; sau

2) condiţiile impuse transferului nu sunt respectate; sau

3) deşeurile nu sunt valorificate sau eliminate în conformitate cu autorizaţia instalaţiei care efectuează operaţiunea de eliminare sau de valorificare; sau

4) deşeurile urmează să fie sau au fost deja transferate, valorificate sau eliminate într-un mod care nu este conform cu informaţiile furnizate în documentele de notificare şi de circulaţie sau anexate la acestea.

55. Orice retragere a consimţământului prealabil se transmite notificatorului prin intermediul unei comunicări oficiale, copii ale respectivei comunicări fiind transmise autorităţilor competente în cauză şi destinatarului.

Subsecţiunea a 7-a

Condiţii de transfer

56. Autoritatea competentă naţională poate stabili, în termenul prevăzut la pct.46, condiţii referitoare la consimţământul scris pentru un transfer notificat. Aceste condiţii se bazează pe unul sau mai multe dintre motivele menţionate la pct.60 – pentru operaţiunea de eliminare, şi la pct.62 – pentru operaţiunea de valorificare.

57. Autoritatea competentă naţională poate stabili, de asemenea, în termenul menţionat la pct.46, condiţii privind transportul de deşeuri în cadrul teritoriului aflat sub jurisdicţia acesteia. Aceste condiţii de transport nu trebuie să fie mai stricte decât cele stabilite pentru transferurile similare efectuate integral pe teritoriul aflat sub jurisdicţia acesteia şi trebuie să ţină seama în mod corespunzător de acordurile existente, în special de acordurile internaţionale aplicabile.

58. În cazul în care garanţia financiară sau asigurarea echivalentă nu este aplicabilă cel târziu la data începerii transferului notificat, în conformitate cu pct.25, autoritatea competentă naţională stabileşte, de asemenea, în termenul menţionat la pct.46, o condiţie în baza căreia consimţământul acesteia se consideră retras.

59. Autoritatea competentă naţională comunică condiţiile în scris notificatorului, cu copii către autorităţile competente în cauză. Autoritatea competentă în cauză furnizează sau anexează condiţiile respective la documentul de notificare.

Subsecţiunea a 8-a

Obiecţii faţă de transferurile de deşeuri destinate eliminării

60. Autoritatea competentă naţională prezintă obiecţii motivate, în termenul menţionat la pct.46, în cazul în care apare una sau mai multe dintre următoarele situaţii:

1) transferul planificat sau eliminarea planificată nu este în conformitate cu principiile proximităţii, priorităţii de valorificare şi autosuficienţei la nivel naţional;

2) transferul planificat sau eliminarea planificată nu este în conformitate cu legislaţia naţională privind protecţia mediului, ordinea publică, siguranţa publică sau protecţia sănătăţii în ceea ce priveşte acţiunile care se desfăşoară în ţara care obiectează;

3) notificatorul sau destinatarul a fost condamnat anterior pentru transfer ilegal sau pentru alte acţiuni ilegale în ceea ce priveşte protecţia mediului. În acest caz, autorităţile competente de expediere şi de destinaţie pot refuza toate transferurile efectuate de către persoana respectivă, în conformitate cu legislaţia naţională;

4) notificatorul sau instalaţia nu a respectat în mod repetat dispoziţiile pct.72 şi 73 în ceea ce priveşte transferurile anterioare;

5) statul doreşte să îşi exercite dreptul în temeiul art.4 alin.(1) din Convenţia de la Basel pentru a interzice importul de deşeuri periculoase sau de deşeuri menţionate în anexa nr.II la Convenţia respectivă;

6) transferul planificat sau eliminarea planificată este în contradicţie cu obligaţiile care rezultă din convenţiile internaţionale la care ţările sunt părţi;

7) transferul planificat sau eliminarea planificată nu este în conformitate cu legislaţia naţională privind deşeurile, luând în considerare condiţiile geografice sau necesitatea unor instalaţii specializate pentru anumite tipuri de deşeuri:

a) pentru a pune în aplicare principiul autosuficienţei la nivel naţional;

b) în cazurile în care instalaţia specializată trebuie să elimine deşeuri dintr-o sursă mai apropiată, iar autoritatea competentă a acordat prioritate deşeurilor respective;

c) pentru a garanta că transferurile sunt în conformitate cu planurile de gestionare a deşeurilor;

8) deşeurile sunt tratate într-o instalaţie care intră sub incidenţa legislaţiei privind emisiile industriale, dar care nu utilizează cele mai bune tehnici disponibile prevăzute în legislaţia respectivă, în conformitate cu autorizaţia instalaţiei;

9) deşeurile în cauză sunt deşeuri municipale amestecate, colectate din gospodării private (codul pentru deşeuri – 20 03 01 din Hotărârea Guvernului nr.99/2018 pentru aprobarea Listei deşeurilor);

10) deşeurile în cauză nu sunt tratate în conformitate cu standardele de protecţie a mediului obligatorii din punct de vedere legal în ceea ce priveşte operaţiunile de eliminare prevăzute de legislaţia naţională (de asemenea, în cazurile în care se acordă derogări temporare).

61. Prevederile pct.60 subpct.1) nu se aplică în cazul în care deşeurile periculoase sunt generate într-o cantitate totală anuală insuficientă pentru a justifica procurarea unei instalaţii de eliminare specializate.

Subsecţiunea a 9-a

Obiecţii faţă de transferurile de deşeuri destinate valorificării

62. Autoritatea competentă naţională prezintă obiecţii motivate, în termenul menţionat la pct.46, în cazul în care apare una sau mai multe dintre următoarele situaţii:

1) transferul planificat sau valorificarea planificată nu este în conformitate cu cerinţele faţă de protecţia mediului şi sănătatea populaţiei, valorificarea deşeurilor, autorizaţia de gestionare a deşeurilor şi cu programele de gestionare a deşeurilor;

2) transferul planificat sau valorificarea planificată nu este în conformitate cu legislaţia naţională privind protecţia mediului, ordinea publică, siguranţa publică sau protecţia sănătăţii în ceea ce priveşte acţiunile care se desfăşoară în ţara care obiectează;

3) transferul planificat sau valorificarea planificată nu este în conformitate cu legislaţia naţională din ţara de expediere privind valorificarea deşeurilor, inclusiv atunci când transferul planificat se referă la deşeuri destinate valorificării într-o instalaţie care are standarde inferioare de tratare a deşeurilor respective comparativ cu cele existente în ţara de expediere, respectând nevoia de a asigura o funcţionare adecvată a pieţei interne. Această dispoziţie nu se aplică în cazul în care:

a) există o legislaţie naţională corespunzătoare, în special în ceea ce priveşte deşeurile, şi în cazul în care sunt cerinţe care sunt cel puţin la fel de stricte ca cele prevăzute în legislaţia naţională;

b) operaţiunea de valorificare din ţara de destinaţie se realizează în condiţii care sunt în mare parte echivalente cu cele prevăzute în legislaţia naţională a ţării de expediere;

c) legislaţia naţională din ţara de expediere, alta decât cea care intră sub incidenţa lit.a), nu a fost notificată în conformitate cu procedura de furnizare a informaţiilor în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice şi al normelor privind serviciile societăţii informaţionale;

4) notificatorul sau destinatarul a fost condamnat anterior pentru transfer ilegal sau pentru alte acţiuni ilegale în ceea ce priveşte protecţia mediului. În acest caz, autorităţile competente de expediere şi de destinaţie refuză toate transferurile efectuate de către persoana în cauză, în conformitate cu legislaţia naţională;

5) notificatorul sau instalaţia nu a respectat în mod repetat dispoziţiile pct.72 şi 73 în ceea ce priveşte transferurile anterioare;

6) transferul planificat sau valorificarea planificată intră în conflict cu obligaţiile care rezultă din convenţiile internaţionale la care ţările sunt părţi;

7) raportul dintre deşeurile valorificabile şi cele nevalorificabile, valoarea estimată a materialelor care urmează a fi valorificate în final sau costul valorificării şi costul eliminării fracţiunii nevalorificabile nu justifică valorificarea, ţinând seama de considerentele economice şi/sau ecologice;

8) deşeurile transferate sunt destinate eliminării, şi nu valorificării;

9) deşeurile sunt tratate într-o instalaţie care intră sub incidenţa legislaţiei privind emisiile industriale, dar care nu aplică cele mai bune tehnici disponibile, astfel cum sunt definite în legislaţie, în conformitate cu autorizaţia instalaţiei;

10) deşeurile în cauză nu sunt tratate în conformitate cu standardele de protecţie a mediului obligatorii din punct de vedere legal pentru operaţiunile de valorificare sau de reciclare stabilite în legislaţia naţională (de asemenea, în cazurile în care se acordă derogări temporare);

11) deşeurile în cauză nu sunt tratate în conformitate cu planurile de gestionare a deşeurilor cu scopul de a asigura punerea în aplicare a obligaţiilor legale de valorificare sau de reciclare, prevăzute în legislaţia naţională.

Subsecţiunea a 10-a

Notificarea generală

63. Notificatorul poate prezenta o notificare generală pentru mai multe transferuri, în cazul în care pentru fiecare transfer se respectă următoarele condiţii:

1) deşeurile au caracteristici fizice şi chimice similare; şi

2) deşeurile sunt transferate către acelaşi destinatar şi aceeaşi instalaţie; şi

3) ruta transferului specificată în documentul de notificare este aceeaşi.

64. Autoritatea competentă naţională aprobă utilizarea unei notificări generale, care face obiectul cerinţelor secţiunii a 2-a din capitolul II.

65. Notificatorul informează autorităţile competente despre schimbarea rutei imediat, preferabil înainte de a începe transferul, în măsura în care se cunoaşte necesitatea schimbării rutei. Atunci când schimbarea rutei este cunoscută înainte de începerea transferului, iar acest lucru implică alte autorităţi competente decât cele specificate în notificarea generală, respectiva notificare nu mai poate fi folosită, urmând a se prezenta o nouă notificare.

66. Notificarea generală şi consimţământul scris prevăzut la pct.45 pot acoperi mai multe transferuri de deşeuri conform pct.63 pe o perioadă de maximum 12 luni.

67. În cazul exportului, Republica Moldova încheie acorduri bilaterale, simplificând procedura de notificare pentru transferurile anumitor fluxuri specifice de deşeuri către cea mai apropiată instalaţie.

Subsecţiunea a 11-a

Instalaţii de valorificare care au primit acord preliminar

68. Exportul din Republica Moldova de deşeuri destinate valorificării poate avea loc către instalaţii de valorificare care au primit acord preliminar eliberat de către autoritatea competentă a ţării unde este amplasată instalaţia. Decizia de eliberare a unui acord preliminar pentru astfel de instalaţii se limitează la o perioadă determinată şi poate fi anulată oricând.

69. În cazul aplicării notificării generale în conformitate cu pct.63-67, perioada de valabilitate a consimţământului menţionat la pct.50 şi 51 poate fi prelungită până la 3 ani.

70. În cazul în care deşeurile sunt exportate către o instalaţie de valorificare care a primit un acord preliminar, se aplică prevederile pct.16, iar consimţământul oferit în conformitate cu pct.45-55, condiţiile impuse în conformitate cu pct.56-59 sau obiecţiile formulate în conformitate cu pct.62 de către autorităţile competente în cauză fac obiectul unui termen de 7 zile lucrătoare de la data transmiterii confirmării de către autoritatea competentă de destinaţie.

71. Autoritatea competentă naţională poate decide că este nevoie de mai mult timp pentru a primi informaţii şi documentaţie suplimentară din partea notificatorului. În astfel de cazuri, în termen de 7 zile lucrătoare, autoritatea competentă naţională informează în scris notificatorul şi transmite copii celorlalte autorităţi competente în cauză. Timpul total necesar nu trebuie să depăşească 30 de zile de la data transmiterii confirmării de către autoritatea competentă de destinaţie în conformitate cu pct.39-44.

Subsecţiunea a 12-a

Dispoziţii privind operaţiunile de valorificare

şi de eliminare intermediare

72. Transferurile de deşeuri destinate valorificării sau eliminării intermediare intră sub incidenţa următoarelor dispoziţii suplimentare:

1) toate instalaţiile în care se prevede efectuarea operaţiunilor ulterioare de valorificare sau eliminare intermediară sau definitivă sunt specificate în documentul de notificare, pe lângă operaţiunea iniţială intermediară de valorificare sau de eliminare;

2) autorităţile competente de expediere şi de destinaţie îşi dau consimţământul prealabil asupra unui anumit transfer de deşeuri destinate unei operaţiuni de valorificare sau de eliminare intermediare numai în cazul în care nu există motive de obiecţie, în conformitate cu pct.60 sau 62, împotriva transferului (transferurilor) de deşeuri către instalaţiile care efectuează operaţiunile ulterioare de valorificare sau de eliminare intermediară sau definitivă;

3) instalaţia care efectuează operaţiunea de valorificare sau de eliminare intermediară confirmă, în scris, primirea deşeurilor în termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii. Confirmarea este furnizată împreună cu documentul de circulaţie. Instalaţia menţionată trimite notificatorului şi autorităţilor competente în cauză copii semnate ale documentului de circulaţie care conţine confirmarea respectivă;

4) instalaţia de valorificare sau de eliminare intermediară certifică, pe proprie răspundere, că operaţiunea de valorificare sau de eliminare intermediară s-a încheiat, în cel mult 30 de zile de la încheierea operaţiunii şi în cel mult un an calendaristic sau pentru o perioadă mai scurtă de timp, în conformitate cu pct.53, de la data primirii deşeurilor. Certificatul este anexat la documentul de circulaţie. Instalaţia menţionată trimite notificatorului şi autorităţilor competente în cauză copii semnate ale documentului de circulaţie care conţine certificatul respectiv;

5) instalaţia de valorificare sau de eliminare care efectuează o operaţiune de valorificare sau de eliminare intermediară şi livrează deşeurile în scopul unei operaţiuni ulterioare de valorificare sau de eliminare intermediară sau definitivă unei instalaţii amplasate în ţara de destinaţie primeşte din partea instalaţiei respective, în cel mult un an calendaristic de la data livrării deşeurilor sau într-un termen mai scurt, în conformitate cu pct.53, certificatul care să ateste că operaţiunea ulterioară de valorificare sau de eliminare definitivă s-a încheiat;

6) instalaţia menţionată, care efectuează o operaţiune de valorificare sau de eliminare intermediară, transmite fără întârziere notificatorului şi autorităţilor competente în cauză certificatul (certificatele) pertinent(e) de identificare a transferului (transferurilor) la care se referă certificatul (certificatele);

7) în cazul în care livrarea menţionată la subpct.5) se face într-o instalaţie localizată:

a) în Republica Moldova – este necesară o nouă notificare în conformitate cu dispoziţiile prezentului capitol; sau

b) într-o ţară terţă – este necesară o nouă notificare în conformitate cu dispoziţiile prezentului Regulament, cu completarea că dispoziţiile privind autorităţile competente în cauză se aplică, de asemenea, pentru autoritatea competentă iniţială din ţara iniţială de expediere.

Subsecţiunea a 13-a

Cerinţe aplicabile după obţinerea acordului pentru transfer

73. După ce autorităţile competente în cauză şi-au dat consimţământul scris pentru transferul notificat, toate părţile implicate completează documentul de circulaţie sau, în cazul unei notificări generale, documentele de circulaţie, (îl) le semnează şi păstrează o copie (copii) ale acestuia (acestora). Se îndeplinesc următoarele cerinţe:

1) după ce a primit acordul din partea autorităţilor competente de expediere, de destinaţie şi de tranzit sau, în ceea ce priveşte autoritatea competentă de tranzit, se poate presupune acordul tacit al acesteia, notificatorul introduce data reală a transferului şi completează documentul de circulaţie în măsura în care este posibil, cu cel puţin o zi lucrătoare înainte de începerea transferului;

2) notificatorul trimite autorităţilor competente în cauză şi destinatarului copii semnate ale documentului de circulaţie completat cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de începerea transferului şi păstrează o copie a documentului de circulaţie;

3) documentul de circulaţie şi copiile documentului de notificare care conţine consimţămintele prealabil scrise şi condiţiile stabilite de către autorităţile competente în cauză însoţesc fiecare transport. Documentul de circulaţie se păstrează de către instalaţia care primeşte deşeurile;

4) instalaţia confirmă, în scris, în documentul de circulaţie, primirea deşeurilor, în termen de 3 zile de la data primirii, şi trimite notificatorului şi autorităţilor competente în cauză copii semnate ale documentului de circulaţie care conţine confirmarea respectivă. Această cerinţă este prevăzută în contractul menţionat la pct.16 subpct.4) lit.b) şi la pct.18-21;

5) instalaţia certifică, pe propria răspundere, că eliminarea sau valorificarea deşeurilor s-a încheiat şi trimite notificatorului şi autorităţilor competente în cauză copii semnate ale documentului de circulaţie care conţine certificarea respectivă în cel mult 30 de zile de la încheierea eliminării sau valorificării, şi nu mai târziu de un an calendaristic de la data primirii deşeurilor. Acest certificat este inclus în documentul de circulaţie. Instalaţia trimite notificatorului şi autorităţilor competente în cauză copii semnate ale documentului de circulaţie care conţine certificatul respectiv. Această cerinţă este prevăzută în contractul menţionat la pct.16 subpct.4) lit.b) şi la pct.18-21;

6) în cazul în care o instalaţie eliberează un certificat incorect de eliminare sau valorificare a deşeurilor, având drept consecinţă eliberarea garanţiei financiare, destinatarul suportă costurile rezultând din obligaţia de returnare a deşeurilor în zona aflată sub jurisdicţia autorităţii din Republica Moldova, precum şi costurile rezultând din eliminarea sau valorificarea acestora printr-o metodă alternativă şi raţională din punct de vedere ecologic. Această cerinţă este prevăzută în contractul menţionat la pct.16 subpct.4) lit.b) şi la pct.18-21.

Subsecţiunea a 14-a

Modificări ale transferului după consimţământ

74. În cazul în care se efectuează o modificare semnificativă privind detaliile şi/sau condiţiile transferului aprobat, inclusiv modificări privind cantitatea prevăzută, ruta, traseul, data transferului sau a transportatorului, notificatorul informează de îndată autorităţile competente în cauză şi destinatarul despre acest lucru, în măsura în care este posibil, înainte de începerea transferului.

75. În cazul pct.74 se prezintă o nouă notificare, cu excepţia cazului în care autoritatea competentă naţională în colaborare cu celelalte autorităţi competente consideră că modificările propuse nu necesită o nouă notificare, fapt despre care notificatorul este informat în cel mai scurt timp de către autoritatea competentă naţională.

76. În cazul în care modificările menţionate la pct.74 implică alte autorităţi competente decât cele implicate în notificarea iniţială, se prezintă o nouă notificare.

Secţiunea a 3-a

Cerinţe generale de informare

77. Deşeurile menţionate la pct.10 şi 12 care urmează a fi transferate intră sub incidenţa cerinţelor generale de informare cu următoarele norme de proceduri:

1) pentru a supraveghea transferurile deşeurilor respective, persoana care organizează transferul se asigură că deşeurile sunt însoţite de documentul prevăzut în anexa nr.7;

2) persoana care organizează transferul semnează documentul inclus în anexa nr.7 înainte de efectuarea transferului;

3) destinatarul semnează documentul respectiv atunci când primeşte deşeurile respective.

78. Contractul menţionat la pct.12 din anexa nr.7 privind valorificarea deşeurilor, încheiat între persoana care organizează transferul şi destinatar, intră în vigoare la data începerii transferului şi prevede obligaţia, atunci când transferul deşeurilor sau valorificarea acestora nu poate fi încheiat(ă), astfel cum s-a prevăzut sau atunci când s-a efectuat ca transfer ilegal, pentru persoana care organizează transferul sau pentru destinatar, atunci când persoana respectivă nu este în măsură să încheie transferul de deşeuri sau valorificarea acestora (de exemplu, este insolvabil):

1) să preia sau să asigure valorificarea acestora printr-o modalitate alternativă; şi

2) să asigure depozitarea acestora, după caz.

79. În cazul exportului, pentru control, planificare şi în scopuri statistice, persoana care organizează transferul furnizează autorităţii competente naţionale copia documentului inclus în anexa nr.7 şi copia contractului cu 10 zile lucrătoare înainte de efectuarea transferului. Suplimentar, persoana care organizează transferul furnizează autorităţii competente naţionale copia documentului inclus în anexa nr.7, semnat de către destinatar, în termen de 3 zile de la primirea deşeurilor.

80. În cazul importului, destinatarul furnizează autorităţii competente naţionale copia semnată a documentului inclus în anexa nr.7, care să confirme primirea deşeurilor în termen de 10 zile lucrătoare de la traversarea hotarului Republicii Moldova.

81. În cazul în care informaţiile furnizate la pct.77 sunt considerate confidenţiale, în conformitate cu prevederile Legii nr.982/2000 privind accesul la informaţie, persoana care organizează transferul indică tipul de informaţie pentru care se solicită confidenţialitate şi motivele ce justifică păstrarea confidenţialităţii.

82. În cazul în care autoritatea competentă de destinaţie prezintă cerinţe suplimentare faţă de transferul planificat, persoana care organizează transferul le va furniza suplimentar la cerinţele menţionate la pct.77-79.

Secţiunea a 4-a

Cerinţe suplimentare aplicabile exportului de deşeuri

83. În cazul exportului, suplimentar la cerinţele secţiunii a 2-a sau secţiunii a 3-a, se aplică următoarele prevederi:

1) autoritatea competentă naţională prezintă o copie ştampilată a notificării sau a documentului menţionat în anexa nr.7 biroului vamal din Republica Moldova;

2) de îndată ce deşeurile au părăsit Republica Moldova, biroul vamal informează autoritatea competentă naţională în acest sens;

3) în cazul în care, în termen de 42 de zile de la data la care deşeurile au părăsit Republica Moldova, autoritatea competentă naţională nu a primit din partea instalaţiei nicio înştiinţare privind primirea deşeurilor sau persoana care organizează transferul nu a furnizat autorităţii competente naţionale copia documentului inclus în anexa nr.7, semnat de către destinatar, aceasta trebuie să informeze de îndată autoritatea competentă de destinaţie despre acest lucru.

84. În cazul aplicării pct.9, transferul are loc numai cu respectarea următoarelor condiţii:

1) notificatorul a primit consimţământul prealabil scris din partea autorităţilor competente de expediere, de destinaţie şi, după caz, de tranzit, şi cu respectarea condiţiilor prevăzute în acesta;

2) notificatorul şi destinatarul au încheiat un contract care este în vigoare în conformitate cu pct.16 subpct.4) lit.b) şi pct.18-21;

3) notificatorul a constituit o garanţie financiară sau o asigurare echivalentă care este validă în conformitate cu pct.16 subpct.5) lit.b) şi pct.22-32;

4) se asigură o gestionare ecologică raţională, în conformitate cu pct.137-141.

85. Deşeurile se exportă doar către instalaţii care, în conformitate cu legislaţia naţională aplicabilă, deţin autorizaţie de funcţionare în ţara de destinaţie. Notificatorul furnizează copia autorizaţiei de funcţionare a instalaţiei, tradusă în una dintre limbile de circulaţie internaţională.

86. În cazul în care un birou vamal din Republica Moldova sau Inspectoratul pentru Protecţia Mediului descoperă un transfer ilegal, acesta informează de îndată despre acest lucru autoritatea competentă naţională care imobilizează deşeurile până când adoptă o decizie.

Secţiunea a 5-a

Cerinţe suplimentare aplicabile importului de deşeuri

87. În cazul importului, suplimentar la cerinţele secţiunii a 2-a sau a 3-a, se aplică următoarele prevederi:

1) autoritatea competentă naţională prezintă o copie ştampilată a notificării biroului vamal din Republica Moldova;

2) de îndată ce deşeurile au intrat în Republica Moldova, biroul vamal informează autoritatea competentă naţională în acest sens;

3) în cazul în care, în termen de 42 de zile de la data la care deşeurile au intrat în Republica Moldova, autoritatea competentă naţională nu a primit din partea instalaţiei nicio înştiinţare privind primirea deşeurilor, aceasta informează de îndată autoritatea competentă de expediere şi Inspectoratul pentru Protecţia Mediului despre acest lucru.

88. În cazul aplicării pct.9, transferul are loc numai cu respectarea următoarelor condiţii:

1) notificatorul a primit consimţământul prealabil scris din partea autorităţilor competente de expediere, de destinaţie şi, după caz, de tranzit, şi cu respectarea condiţiilor prevăzute în acesta;

2) notificatorul şi destinatarul au încheiat un contract care este valabil, în conformitate cu pct.16 subpct.4) lit.b) şi pct.18-21;

3) notificatorul a constituit şi este validă o garanţie financiară sau o asigurare echivalentă, în conformitate cu pct.16 subpct.5) lit.b) şi pct.22-31;

4) se asigură gestionarea ecologică raţională, în conformitate cu pct.137- 141.

89. Deşeurile se importă doar către instalaţii care, în conformitate cu legislaţia naţională aplicabilă, deţin autorizaţie de gestionare a deşeurilor, în conformitate cu art.25 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, eliberată de către Agenţia de Mediu.

90. În cazul în care un birou vamal din Republica Moldova sau Inspectoratul pentru Protecţia Mediului descoperă un transfer ilegal, acesta informează de îndată despre acest lucru autoritatea competentă care imobilizează deşeurile până când adoptă o decizie.

Secţiunea a 6-a

Cerinţe suplimentare aplicabile tranzitului de deşeuri

91. În cazul tranzitului prin Republica Moldova a deşeurilor destinate eliminării sau valorificării dinspre şi către alte ţări, suplimentar la secţiunea a 2-a şi a 3-a se aplică următoarele adaptări şi completări:

1) autoritatea competentă naţională are la dispoziţie 60 de zile de la care notificarea se consideră completată, termen în care poate solicita informaţii suplimentare privind transferul notificat pentru a-şi da un acord scris, condiţionat sau necondiţionat;

2) autoritatea competentă naţională se asigură că biroul vamal este informat cu privire la decizia de acordare a consimţământului în legătură cu transferul respectiv de deşeuri;

3) de îndată ce deşeurile au părăsit biroul vamal, acesta informează autoritatea competentă naţională că deşeurile au părăsit Republica Moldova.

Secţiunea a 7-a

Obligaţiile de preluare a deşeurilor

Subsecţiunea 1

Preluarea deşeurilor atunci când transferul nu poate fi finalizat

astfel cum s-a prevăzut şi costurile aferente acestuia

92. În cazul în care autoritatea competentă naţională este informată că un anumit transfer de deşeuri, inclusiv valorificarea sau eliminarea acestora, nu poate fi finalizat cum s-a prevăzut în documentele de notificare şi de circulaţie şi/sau în contractul menţionat la pct.16 subpct.4) şi la pct.18-21 sau instalaţia de valorificare sau de eliminare respinge un transfer primit, aceasta informează de îndată celelalte autorităţi competente în cauză şi ia o decizie, în conformitate cu pct.93, în colaborare cu autorităţile competente în cauză.

93. Autoritatea competentă naţională se asigură că deşeurile respective sunt preluate de către notificatorul identificat în conformitate cu ierarhia stabilită la pct.7 subpct.15) sau de către autoritatea competentă naţională sau de către o altă persoană fizică sau juridică în numele acesteia, cu excepţia cazurilor menţionate la pct.94. Preluarea deşeurilor se desfăşoară în termen de 90 de zile sau în alt termen convenit în cooperare cu autorităţile competente în cauză, după ce autoritatea competentă naţională a luat cunoştinţă sau a fost informată în scris cu privire la faptul că transferul de deşeuri aprobat sau valorificarea sau eliminarea acestora nu pot fi finalizate, precum şi cu privire la motive, în baza informaţiilor prezentate autorităţilor competente de destinaţie sau de tranzit, inter alia, de către alte autorităţi competente.

94. Obligaţia de preluare a deşeurilor menţionată la pct.93 nu se aplică în cazul în care autoritatea competentă naţională în colaborare cu autorităţile competente în cauză implicate în eliminarea sau valorificarea deşeurilor decid că deşeurile respective pot fi valorificate sau eliminate printr-o metodă alternativă în ţara de destinaţie sau în alt loc prin intermediul notificatorului sau, dacă acest lucru nu este posibil, de către autoritatea competentă naţională sau de către altă persoană fizică sau juridică în numele acesteia.

95. Obligaţia de preluare a deşeurilor menţionată la pct.93 nu se aplică în cazul în care, în timpul efectuării operaţiunii de valorificare sau de eliminare în cadrul instalaţiei în cauză, deşeurile transferate au fost amestecate ireversibil cu alte deşeuri, înainte ca autoritatea competentă naţională să ia cunoştinţă de faptul că transferul notificat nu poate fi finalizat în conformitate cu pct.92. Amestecul respectiv este valorificat sau eliminat printr-o metodă alternativă în conformitate cu pct.94.

96. În cazurile de preluare a deşeurilor menţionate la pct.93, se prezintă o nouă notificare, cu excepţia cazului în care autoritatea competentă naţională în colaborare cu autorităţile competente în cauză decid că este suficientă o solicitare motivată, efectuată de către autoritatea competentă naţională.

97. În cazul în care este necesară o notificare nouă, aceasta este prezentată de către notificatorul iniţial sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, alte persoane fizice sau juridice identificate în conformitate cu pct.7 subpct.15) sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, autoritatea competentă naţională sau o altă persoană fizică sau juridică acţionând în numele acesteia.

98. În cazul unor aranjamente alternative convenite de către autoritatea competentă naţională în colaborare cu autorităţile competente în cauză în ceea ce priveşte eliminarea sau valorificarea deşeurilor în afara ţării iniţiale de destinaţie în conformitate cu pct.94-95, notificatorul sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, alte persoane fizice sau juridice identificate în conformitate cu pct.7 subpct.15) sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, autoritatea competentă naţională sau o altă persoană fizică sau juridică acţionând în numele acesteia prezintă o nouă notificare. În cazul în care notificarea nouă este prezentată de către notificator, acesta trebuie să o prezinte autorităţii competente a ţării iniţiale de expediere.

99. În cazul unor aranjamente alternative în ţara iniţială de destinaţie în conformitate cu pct.94-95, nu este necesară o nouă notificare, fiind suficientă o solicitare motivată prin care se solicită aprobarea unui aranjament alternativ, care se transmite autorităţii competente de destinaţie sau de expediere de către notificatorul iniţial sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, autorităţii competente de destinaţie de către autoritatea competentă naţională.

100. În cazul în care nu este necesară prezentarea unei noi notificări în conformitate cu pct.96-99, notificatorul iniţial sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, alte persoane fizice sau juridice identificate în conformitate cu pct.7 subpct.15) sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, autoritatea competentă naţională sau o altă persoană fizică sau juridică acţionând în numele acesteia completează un nou document de circulaţie în conformitate cu pct.72 sau 73.

101. În cazul în care autoritatea competentă iniţială prezintă o nouă notificare în conformitate cu pct.96-98, nu este necesară depunerea unei noi garanţii financiare sau a unei asigurări echivalente. Sub rezerva acordului tuturor autorităţilor competente implicate, documentul de circulaţie pentru transferul iniţial de deşeuri poate fi utilizat pentru preluare.

102. Obligaţia notificatorului şi obligaţia subsidiară a Republicii Moldova de a prelua deşeurile sau de a lua măsuri pentru valorificarea sau eliminarea alternativă încetează atunci când instalaţia eliberează certificatul pentru valorificare sau eliminare definitivă în conformitate cu pct.72 subpct.5) sau cu pct.73 subpct.5). În cazurile de valorificare sau de eliminare intermediară menţionate la pct.29, obligaţia subsidiară a Republicii Moldova se stinge atunci când instalaţia eliberează certificatul menţionat la pct.72 subpct.4). În cazul în care o instalaţie emite un certificat de valorificare sau de eliminare astfel încât se ajunge la un transfer ilegal, având drept consecinţă eliberarea garanţiei financiare, se aplică pct.108 subpct.1) şi pct.115.

103. În cazul în care pe teritoriul Republicii Moldova se descoperă deşeuri al căror transfer, valorificare sau eliminare nu pot fi finalizate, autoritatea competentă naţională adoptă măsurile necesare pentru a asigura depozitarea în siguranţă a deşeurilor respective până la reintroducerea acestora, valorificarea sau eliminarea lor definitivă printr-o metodă alternativă.

104. În cazul în care notificatorul menţionat la pct.7 subpct.15 lit.a) nu îndeplineşte niciuna dintre obligaţiile de preluare a deşeurilor prevăzute la prezenta subsecţiune, producătorul iniţial de deşeuri, noul producător de deşeuri sau colectorul menţionat la pct.7 subpct.15 lit.a) subpct.(i), (ii) sau (iii) care a autorizat comerciantul sau brokerul respectiv să acţioneze în numele său este considerat notificator în scopul îndeplinirii obligaţiilor respective de preluare a deşeurilor.

105. Costurile aferente reintroducerii deşeurilor dintr-un transfer care nu poate fi finalizat, inclusiv costurile de transport, de valorificare sau de eliminare a acestora în sensul pct.93 sau pct.94-95 şi, de la data la care autoritatea competentă naţională află că un transfer de deşeuri sau valorificarea sau eliminarea lor nu pot fi finalizate, inclusiv costurile de depozitare în sensul pct.103 sunt suportate de:

1) notificatorul identificat în conformitate cu ierarhia stabilită la pct.7 subpct.15); sau, în cazul în care nu este posibil,

2) alte persoane fizice sau juridice, după caz, sau; în cazul în care nu este posibil;

3) autoritatea competentă naţională sau; în cazul în care nu este posibil,

4) alt mod convenit de către autorităţile competente în cauză.

Subsecţiunea a 2-a

Preluarea deşeurilor în cazul unui transfer

ilegal şi costurile aferente acestuia

106. În cazul în care autoritatea competentă naţională descoperă un transfer ilegal definit în conformitate cu pct.7 subpct.20), aceasta informează de îndată celelalte autorităţi competente în cauză.

107. În cazul în care transferul ilegal reprezintă responsabilitatea notificatorului, se aplică următoarele proceduri:

1) autoritatea competentă naţională se asigură că deşeurile respective sunt:

a) preluate de către notificator de facto pentru a organiza eliminarea sau valorificarea acestora sau; în cazul în care nu a fost prezentată nicio notificare,

b) preluate de către notificator de jure pentru a organiza eliminarea sau valorificarea acestora sau; în cazul în care acest lucru nu este posibil,

c) preluate personal de către autoritatea competentă naţională sau de către altă persoană fizică sau juridică acţionând în numele acesteia pentru a organiza eliminarea sau valorificarea acestora sau; în cazul în care nu este posibil,

d) valorificate sau eliminate printr-o metodă alternativă, în ţara de destinaţie sau de expediere, de către autoritatea competentă naţională sau de către o persoană fizică sau juridică acţionând în numele acesteia sau; în cazul în care nu este posibil,

e) valorificate sau eliminate printr-o metodă alternativă, în altă ţară, de către autoritatea competentă naţională sau de către o persoană fizică sau juridică acţionând în numele acesteia, în cazul în care toate autorităţile competente în cauză sunt de acord;

2) operaţiunea de preluare, valorificare sau eliminare se desfăşoară în termen de 30 de zile sau în orice alt termen convenit de către autoritatea competentă naţională în colaborare cu autorităţile competente în cauză, după ce autoritatea competentă naţională a luat cunoştinţă sau a fost avizată, în scris, de către autorităţile competente de destinaţie sau de tranzit cu privire la transferul ilegal şi după ce a fost informată de motivul (motivele) acestuia. Avizul rezultă din informaţiile prezentate autorităţilor competente de destinaţie sau de tranzit, inter alia, de către alte autorităţi competente;

3) în cazurile de preluare a deşeurilor menţionate la subpct.1) lit.a)-c), se prezintă o nouă notificare, cu excepţia cazului în care autoritatea competentă naţională în colaborare cu autorităţile competente în cauză convin că este suficientă solicitarea motivată, prezentată de către autoritatea competentă naţională. Noua notificare se prezintă de către persoana sau autoritatea menţionată la subpct.1) lit.a)-c) în ordinea respectivă;

4) în cazul aranjamentelor alternative menţionate la subpct.1) lit.d) şi e) adoptate de către autoritatea competentă naţională, autoritatea competentă iniţială de expediere sau o altă persoană fizică sau juridică acţionând în numele acesteia prezintă o nouă notificare, cu excepţia cazului în care autoritatea competentă naţională în colaborare cu autorităţile competente în cauză consideră că este suficientă solicitarea prezentată de către autoritatea respectivă.

108. În cazul în care transferul ilegal reprezintă responsabilitatea destinatarului, se aplică următoarele proceduri:

1) autoritatea competentă naţională întreprinde toate măsurile ca deşeurile în cauză să fie valorificate sau eliminate printr-o metodă ecologică raţională:

a) de către destinatar sau; în cazul în care nu este posibil,

b) personal de către autoritatea competentă naţională sau de către altă persoană fizică sau juridică acţionând în numele acesteia;

2) valorificarea sau eliminarea se desfăşoară în termen de 30 de zile sau în orice alt termen convenit de către autoritatea competentă naţională în colaborare cu autorităţile competente în cauză, după ce autoritatea competentă naţională a luat cunoştinţă sau a fost informată în scris de către autorităţile competente în cauză despre transferul ilegal, precum şi despre motivul (motivele) acestuia. Avizul respectiv rezultă din informaţiile prezentate autorităţilor competente de expediere şi de tranzit, inter alia, de către alte autorităţi competente;

3) în acest sens, autoritatea competentă naţională cooperează cu autorităţile competente în cauză pentru valorificarea sau eliminarea deşeurilor.

109. În cazul în care nu trebuie prezentată o nouă notificare, persoana responsabilă pentru preluarea deşeurilor sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, autoritatea competentă naţională completează un nou document de circulaţie în conformitate cu pct.72 sau pct.73. În cazul în care autoritatea competentă naţională prezintă o nouă notificare, nu este necesară depunerea unei noi garanţii financiare sau a unei asigurări echivalente.

110. În cazurile în care responsabilitatea pentru transferul ilegal nu poate fi imputată nici notificatorului, nici destinatarului, autoritatea competentă naţională cooperează cu autorităţile competente în cauză pentru a se asigura că deşeurile respective sunt valorificate sau eliminate.

111. În cazul valorificării sau eliminării intermediare menţionate la pct.29, atunci când se descoperă un transfer ilegal după încheierea operaţiunii de valorificare sau de eliminare intermediară, obligaţia subsidiară a Republicii Moldova privind preluarea deşeurilor sau iniţierea valorificării sau eliminării alternative încetează atunci când instalaţia eliberează certificatul menţionat la pct.72 subpct.4). În cazul în care o instalaţie emite un certificat de valorificare sau de eliminare astfel încât acesta duce la un transfer ilegal, având drept consecinţă eliberarea garanţiei financiare, se aplică pct.108 şi 115.

112. În cazul în care se descoperă deşeuri dintr-un transfer ilegal, autoritatea competentă naţională este responsabilă să asigure că se iau măsurile necesare pentru depozitarea în siguranţă a deşeurilor respective, până la reintroducerea acestora sau valorificarea sau eliminarea lor definitivă printr-o metodă alternativă.

113. În cazul unui transfer ilegal în sensul pct.7 subpct.20 lit.f), persoana care organizează transferul face obiectul aceloraşi obligaţii ca şi notificatorul, prevăzute în prezenta subsecţiune.

114. Costurile aferente preluării deşeurilor dintr-un transfer ilegal, inclusiv costurile de transport, de valorificare sau de eliminare a acestora în temeiul pct.107 şi, de la data la care autoritatea competentă naţională constată că transferul de deşeuri este ilegal, costurile de depozitare în temeiul pct.112 sunt suportate de către:

1) notificatorul de facto, identificat în conformitate cu ierarhia stabilită la pct.7 subpct.15) sau; în cazul în care nu a fost prezentată nicio notificare,

2) notificatorul de jure sau alte persoane fizice sau juridice, după caz, sau; în cazul în care acest lucru nu este posibil,

3) autoritatea competentă naţională.

115. Costurile aferente valorificării sau eliminării în temeiul pct.108, inclusiv costurile eventuale de transport şi depozitare în temeiul pct.112 sunt suportate de către:

1) destinatar sau; în cazul în care acest lucru nu este posibil,

2) autoritatea competentă de destinaţie.

116. Costurile aferente valorificării sau eliminării în temeiul pct.110, inclusiv eventualele costuri de transport şi depozitare în temeiul pct.112 sunt suportate de către:

1) notificator, identificat în conformitate cu ierarhia stabilită la pct.7 subpct.15), şi/sau destinatar, în funcţie de decizia autorităţilor competente implicate sau; în cazul în care acest lucru nu este posibil,

2) alte persoane fizice sau juridice, după caz, sau; în cazul în care acest lucru nu este posibil,

3) autorităţile competente de expediere şi de destinaţie.

Secţiunea a 8-a

Cerinţe generale de ordin administrativ

Subsecţiunea 1

Formatul comunicărilor şi alte cerinţe

117. Următoarele informaţii şi documente se transmit prin una dintre următoarele metode de comunicare menţionate la pct.118:

1) notificarea unui transfer planificat, în temeiul subsecţiunii 1 şi a 10-a a secţiunii a 2-a sau secţiunii a 3-a din capitolul II;

2) solicitarea de informaţii şi documentaţie, în temeiul subsecţiunii a 2-a, a 4-a sau subsecţiunii a 5-a a secţiunii a 2-a din capitolul II;

3) transmiterea de informaţii şi documentaţie, în temeiul subsecţiunii a 2-a, a 4-a sau subsecţiunii a 5-a a secţiunii a 2-a din capitolul II;

4) consimţământul prealabil scris pentru un transfer notificat, în temeiul subsecţiunii a 6-a a secţiunii a 2-a din capitolul II;

5) condiţiile de transfer, în temeiul subsecţiunii a 7-a a secţiunii a 2-a din capitolul II;

6) obiecţii împotriva unui transfer, în temeiul subsecţiunii a 8-a sau subsecţiunii a 9-a a secţiunii a 2-a din capitolul II;

7) confirmarea scrisă a primirii deşeurilor, în temeiul subsecţiunii a 12-a sau subsecţiunii a 13-a a secţiunii a 2-a din capitolul II;

8) certificat de valorificare sau de eliminare a deşeurilor, în temeiul subsecţiunii a 12-a sau subsecţiunii a 13-a a secţiunii a 2-a din capitolul II;

9) informaţii preliminare privind începerea efectivă a transferului, în temeiul subsecţiunii a 13-a a secţiunii a 2-a din capitolul II;

10) informaţii referitoare la schimbările privind transferul după emiterea consimţământului, în temeiul subsecţiunii a 14-a a secţiunii a 2-a din capitolul II.

118. Sub rezerva consimţământului autorităţilor competente în cauză şi al notificatorului sau al persoanei care organizează transferul, documentele şi informaţiile menţionate la pct.117 sunt prezentate prin oricare dintre următoarele metode de comunicare:

1) prin poştă; sau

2) prin fax; sau

3) prin fax şi, ulterior, prin poştă; sau

4) prin e-mail cu semnătură digitală. În acest caz, orice ştampilă sau semnătură solicitată este înlocuită de semnătura digitală; sau

5) prin e-mail, fără semnătură digitală, urmate de o expediţie prin poştă.

119. Documentele care însoţesc fiecare transport, în conformitate cu pct.73 subpct.3) şi pct.77-81, pot fi în format electronic, cu semnături digitale, în cazul în care acestea sunt lizibile oricând pe durata transportului, iar autorităţile competente în cauză acceptă acest lucru.

120. Pentru monitorizarea respectării cerinţelor prezentului Regulament, autoritatea competentă naţională ţine evidenţa notificărilor prin intermediul unui subsistem informaţional, care este parte integrantă a Sistemului informaţional automatizat "Managementul deşeurilor".

121. Orice notificare, informaţii, documentaţie sau alt tip de comunicare transmise în conformitate cu dispoziţiile prezentului capitol trebuie furnizate în limbile română şi engleză.

122. Notificatorul furnizează autorităţilor competente în cauză o traducere (i) autorizată (e) în limba engleză, la solicitarea acestora.

123. Costurile asociate cu întocmirea notificărilor şi cele pentru analize de laborator sunt suportate de către notificator.

124. De la începutul transferului şi până la primirea deşeurilor într-o instalaţie de valorificare sau de eliminare, deşeurile menţionate în documentele de notificare nu trebuie amestecate cu alte deşeuri.

125. Autoritatea competentă naţională, notificatorul şi persoana care organizează transferul, destinatarul şi, respectiv, instalaţia care primeşte deşeurile păstrează documentele asociate cu un transfer pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la data începerii transferului.

126. Autoritatea competentă pune la dispoziţia publicului informaţii privind notificările transferurilor pe care le-au aprobat, atunci când informaţiile respective nu sunt confidenţiale în temeiul legislaţiei, prin intermediul unui subsistem informaţional care este parte integrantă a Sistemului informaţional automatizat "Managementul deşeurilor".

Subsecţiunea a 2-a

Dezacorduri privind clasificarea

127. În cazul în care autorităţile competente de expediere şi de destinaţie nu convin asupra clasificării privind diferenţele dintre deşeuri şi nondeşeuri, materialul respectiv este tratat ca şi cum ar fi deşeu. Acest fapt nu trebuie să aducă atingere dreptului ţării de destinaţie de a trata materialul transferat în conformitate cu legislaţia naţională a acesteia, după sosirea în ţara respectivă a materialului transferat şi atunci când legislaţia respectivă este în conformitate cu cea internaţională.

128. În cazul în care autorităţile competente de expediere şi de destinaţie nu convin asupra clasificării deşeurilor notificate ca fiind nominalizate în secţiunea 1, a 2-a şi a 3-a din anexa nr.3 şi secţiunea 1 din anexa nr.4, deşeurile respective sunt considerate ca menţionate în anexa nr.4.

129. În cazul în care autorităţile competente de expediere şi de destinaţie nu convin asupra clasificării operaţiunilor de tratare a deşeurilor notificate ca fiind de valorificare sau de eliminare, se aplică dispoziţiile privind eliminarea.

130. Pct.127-129 se aplică numai în sensul prezentului Regulament şi nu aduc atingere drepturilor părţilor interesate de a soluţiona orice litigiu referitor la aceste chestiuni în faţa unei instanţe.

III. TRANSPORTURI DE DEŞEURI EFECTUATE

EXCLUSIV ÎN REPUBLICA MOLDOVA

131. Prezentul capitol nu aduce atingere Codului transporturilor rutiere nr.150/2014 şi Regulamentului transporturilor rutiere de mărfuri periculoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.589/2017.

132. În conformitate cu art.45 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, în scopul asigurării trasabilităţii şi supravegherii transporturilor de deşeuri care sunt efectuate exclusiv pe teritoriul Republicii Moldova, producătorul de deşeuri sau operatorul autorizat notifică Agenţia de Mediu cu privire la fiecare transport de deşeuri separat pentru fiecare destinaţie cu 3 zile înainte de realizarea transportului, prin completarea formularului prevăzut la pct.134.

133. Prevederile pct.132 se aplică pentru transporturile de deşeuri periculoase menţionate în Hotărârea Guvernului nr.99/2018 pentru aprobarea Listei deşeurilor. În cazul deşeurilor nepericuloase, producătorul de deşeuri sau operatorul autorizat ţine evidenţa formularului menţionat la pct.134 şi raportează lunar Agenţiei de Mediu cantităţile de deşeuri transportate. Prevederile pct.132 şi 134 nu se aplică deşeurilor municipale colectate mixt de către serviciile de salubrizare (codul deşeurilor 20 – Deşeuri municipale (deşeuri provenite din gospodării şi deşeuri similare provenite din comerţ, industrie şi instituţii), inclusiv fracţiuni colectate separate, conform Hotărârii Guvernului nr.99/2018 pentru aprobarea Listei deşeurilor).

134. La aplicarea pct.132 se respectă următoarele norme de procedură:

1) la efectuarea unui transport de deşeuri, producătorul de deşeuri sau operatorul autorizat completează Formularul de identificare pentru transferul, valorificarea şi/sau eliminarea deşeurilor, prevăzut în secţiunea a 2-a din anexa nr.7 (în continuare – formular), care conţine informaţii despre producătorul de deşeuri, tipul şi cantitatea de deşeuri, locul de descărcare a deşeurilor, transportatorul, metoda de transport utilizată şi destinatarul (operator autorizat în conformitate cu art.25 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile);

2) producătorul de deşeuri sau operatorul autorizat şi transportatorul se asigură că deşeurile transportate sunt însoţite de formular până la destinaţie;

3) se aplică următoarele proceduri:

a) formularul se semnează şi se completează în 3 exemplare de către producătorul sau operatorul autorizat şi transportator la predarea/primirea fiecărui lot de deşeuri;

b) transportatorul livrează deşeurile şi formularul destinatarului, care semnează şi ştampilează cele 3 exemplare, confirmând astfel recepţionarea deşeurilor;

c) un exemplar de formular semnat şi ştampilat de către destinatar se returnează producătorului sau operatorului autorizat în termen de 10 zile de la primirea deşeurilor, al doilea exemplar de formular semnat şi ştampilat de către destinatar rămâne transportatorului;

d) dacă, în termen de 15 zile, producătorul sau operatorul autorizat nu primeşte o copie a formularului semnat de către destinatar, acesta iniţiază procesul de verificare a transportului deşeurilor şi raportează constatările autorităţii competente;

e) destinatarul returnează producătorului sau operatorului autorizat copia exemplarului de formular semnat şi ştampilat cu confirmarea realizării operaţiunii de valorificare sau de eliminare finală în termen de 30 de zile de la finalizarea operaţiunii sau cel mult 1 an de la recepţionarea deşeurilor;

f) producătorul de deşeuri sau operatorul autorizat transmite Agenţiei de Mediu formularul semnat cu confirmarea realizării operaţiunii de valorificare sau de eliminare în termen de 3 zile de la recepţionarea acestuia.

135. În scopul evitării formării stocurilor, deşeurile urmează a fi transportate spre operaţiuni de eliminare sau de valorificare în termen de un an calendaristic de la generarea acestora de către deţinător sau recepţionarea acestora de către colectorul autorizat, conform art.25 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile.

IV. ALTE PREVEDERI

Secţiunea 1

Obligaţii suplimentare

Subsecţiunea 1

Protecţia mediului

136. În conformitate cu art.4 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, producătorul, notificatorul şi alte părţi implicate într-un transfer de deşeuri şi/sau în valorificarea sau eliminarea acestora adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că pe toată durata transferului şi în timpul valorificării şi eliminării acestora, deşeurile pe care le transferă sunt gestionate ecologic raţional, anume sunt adoptate toate măsurile practice prin care se asigură că deşeurile sunt gestionate astfel încât să se protejeze sănătatea oamenilor şi mediul împotriva efectelor negative care pot fi cauzate de deşeurile respective.

137. În conformitate cu art.10 alin.(1) lit.e) şi k) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, autoritatea competentă se asigură că orice deşeu exportat este gestionat într-un mod ecologic raţional pe toată durata transferului, inclusiv pe durata valorificării sau eliminării, în ţara de destinaţie, inclusiv interzice orice export de deşeuri în alte ţări, în cazul în care are motive să creadă că deşeurile nu sunt gestionate în conformitate cu pct.136.

138. În ceea ce priveşte operaţiunea de valorificare sau de eliminare a deşeurilor, gestionarea ecologică raţională se consideră, inter alia, în cazul în care notificatorul sau autoritatea competentă din ţara de destinaţie demonstrează că instalaţia care primeşte deşeurile este exploatată în conformitate cu standardele de protecţie a sănătăţii şi mediului care sunt echivalente cu standardele stabilite în legislaţia naţională.

139. Pct.138 nu aduce atingere gestionării ecologice raţionale pe toată durata transferului, inclusiv în timpul valorificării sau eliminării în ţara de destinaţie.

140. În conformitate cu art.10 alin.(1) lit.e), k) şi art.4 din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, autoritatea competentă naţională solicită şi adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că toate deşeurile importate sunt gestionate fără a pune în pericol sănătatea oamenilor şi fără a utiliza procedee sau metode care ar putea dăuna mediului pe toată durata transferului, inclusiv pe durata valorificării, inclusiv să interzică importul de deşeuri, în cazul în care are motive să creadă că deşeurile nu sunt gestionate în conformitate cu cerinţele pct.136.

Subsecţiunea a 2-a

Inspecţia şi controlul

141. Inspectoratul pentru Protecţia Mediului exercită funcţia de supraveghere şi control privind respectarea prevederilor prezentului Regulament, în baza Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, a Legii nr.851/1996 privind expertiza ecologică, a Legii nr.1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător şi a Legii nr.209/2016 privind deşeurile.

142. În conformitate cu art.31 alin.(4) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, Inspectoratul pentru Protecţia Mediului controlează încărcăturile şi ia măsuri pentru asigurarea conformităţii cu documentele însoţitoare şi pentru respectarea prevederilor legale referitoare la îndeplinirea condiţiilor de export, import şi tranzit ale deşeurilor, în special prin verificarea documentelor, confirmarea identităţii, inspecţia fizică a deşeurilor, inclusiv stabilirea faptului că o substanţă sau un obiect transportat pe cale rutieră, feroviară, aeriană sau fluvială reprezintă sau nu deşeuri, după cum urmează:

1) la punctul de origine, asupra producătorului, deţinătorului sau notificatorului;

2) la frontierele Republicii Moldova şi/sau;

3) pe durata transferului, în interiorul Republicii Moldova.

143. În conformitate cu art.31 alin.(4) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, Inspectoratul pentru Protecţia Mediului în comun cu Serviciul Vamal realizează controlul transferului de deşeuri, desemnează punctele vamale de intrare şi de ieşire din Republica Moldova pentru transferurile de deşeuri care intră şi părăsesc Republica Moldova, acţionând în mod coordonat pentru a controla respectarea prezentului Regulament. În acest sens este utilizat Sistemul informaţional automatizat "Managementul deşeurilor" şi Registrul actelor permisive din cadrul Sistemului informaţional automatizat de gestionare şi eliberare a actelor permisive şi Sistemul Informaţional Integrat Vamal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.561/2007.

144. Ministerul Mediului adoptă măsuri suplimentare privind punerea în aplicare a prezentului Regulament, inclusiv instrucţiuni de pregătire şi de completare a documentelor de notificare, în termen de un an de la intrarea în vigoare a acestuia.

Subsecţiunea a 3-a

Autoritatea competentă

145. Autoritatea competentă responsabilă de punerea în aplicare a prezentului Regulament constituie Agenţia de Mediu, în conformitate cu art.10 alin.(1) lit.k) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile.

146. În conformitate cu art.10 alin.(1) lit.e) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, autoritatea competentă cooperează cu alte părţi la Convenţia de la Basel şi organizaţii interstatale, inter alia, prin schimbul şi/sau utilizarea în comun a informaţiilor, promovarea tehnologiilor ecologice raţionale şi dezvoltarea unor coduri adecvate de bună practică, inclusiv pentru a facilita prevenirea şi depistarea transferurilor ilegale.

147. În conformitate cu art.10 alin.(1) lit.g) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile, autoritatea competentă informează sau consiliază persoanele sau întreprinderile care solicită informaţii.