Hotărâre nr. 421 din 05.08.2026

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea pragurilor critice aferente criteriilor intersectoriale

aplicabile procesului de identificare a infrastructurilor critice naţionale

nr. 421  din  05.08.2026

 (în vigoare 13.08.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 375-378 art. 439 din 13.08.2026

* * *

În temeiul art.12 alin.(5) din Legea nr.223/2025 privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice naţionale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2025, nr.445-447, art.608), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă pragurile critice aferente criteriilor intersectoriale aplicabile procesului de identificare a infrastructurilor critice naţionale (se anexează).

2. Ministerul Afacerilor Interne, prin Centrul Naţional de Coordonare a Protecţiei Infrastructurilor Critice, asigură coordonarea metodologică a aplicării unitare a prezentei hotărâri.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobate

prin Hotărârea Guvernului nr.421/2026

PRAGURI CRITICE

aferente criteriilor intersectoriale aplicabile procesului

de identificare a infrastructurilor critice naţionale

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezenta anexă stabileşte pragurile critice aferente criteriilor intersectoriale aplicabile în etapa a III-a a procedurii de identificare a infrastructurilor critice care pot fi identificate în vederea desemnării drept infrastructuri critice naţionale.

2. Aplicarea pragurilor critice aferente criteriilor intersectoriale are ca scop asigurarea unei evaluări uniforme şi coerente a impactului potenţial generat de perturbarea gravă, indisponibilizarea sau distrugerea infrastructurilor analizate, în vederea identificării infrastructurilor care pot fi desemnate drept infrastructuri critice naţionale.

3. Prezenta anexă nu stabileşte criterii sectoriale şi nu substituie pragurile critice sectoriale stabilite de către autorităţile publice responsabile.

4. Criteriile intersectoriale sunt următoarele:

4.1. criteriul privind victimele, evaluat în funcţie de numărul potenţial de decese sau vătămări;

4.2. criteriul privind efectele economice, evaluat în funcţie de amploarea pierderilor economice şi/sau a degradării produselor sau serviciilor, inclusiv a eventualelor efecte asupra mediului;

4.3. criteriul privind efectul asupra populaţiei, evaluat în funcţie de impactul asupra încrederii acesteia, de suferinţa fizică sau de perturbarea vieţii cotidiene, inclusiv de pierderea de servicii esenţiale.

5. Criteriile intersectoriale nu sunt cumulative. Depăşirea pragului critic aferent oricăruia dintre criteriile prevăzute la pct.4 constituie temei pentru continuarea procedurii de identificare şi pentru formularea propunerii de desemnare a infrastructurii analizate drept infrastructură critică naţională, cu respectarea etapelor prevăzute de lege.

6. Aplicarea pragurilor critice se realizează pe baza evaluării impactului probabil al perturbării grave, indisponibilizării ori distrugerii infrastructurii analizate.

7. Evaluarea se efectuează prin raportare la:

7.1. scenariul cel mai sever plauzibil;

7.2. durata estimată a perturbării;

7.3. efectele directe şi indirecte;

7.4. efectele în lanţ ori în cascadă;

7.5. interdependenţele cu alte infrastructuri ori servicii esenţiale.

8. În scopul asigurării coerenţei metodologice la nivel naţional, pragurile critice aferente criteriilor intersectoriale se interpretează şi se aplică prin utilizarea unei logici unitare de evaluare a impactului şi a severităţii, compatibilă cu evaluările sectoriale şi cu cadrul naţional de evaluare a riscurilor.

9. Evaluarea impactului se realizează prin utilizarea unor date relevante, actuale şi verificabile, precum şi a unor scenarii plauzibile, compatibile cu evaluările sectoriale şi cu cadrul naţional de evaluare a riscurilor.

10. În sensul prezentei anexe, severitatea impactului estimat se apreciază prin raportare la următoarele niveluri:

10.1. nivel scăzut – impact limitat, localizat, cu efecte reduse asupra continuităţii serviciilor esenţiale şi care poate fi gestionat prin măsuri operaţionale curente;

10.2. nivel moderat – afectarea temporară a unor servicii esenţiale sau a unor componente sectoriale, limitată ca amploare şi durată şi fără efecte sistemice majore;

10.3. nivel înalt – impact major asupra continuităţii serviciilor esenţiale, cu efecte extinse asupra populaţiei, economiei, ordinii publice sau asupra funcţionării altor infrastructuri ori servicii esenţiale;

10.4. nivel critic – impact sever, sistemic sau generalizat, susceptibil să afecteze funcţiile vitale ale societăţii, securitatea naţională, continuitatea guvernării ori stabilitatea economică şi socială.

11. Pragurile critice aferente criteriilor intersectoriale corespund nivelurilor de impact înalt sau critic.

12. În cazul în care marja de incertitudine a datelor şi a estimărilor permite încadrarea impactului în două niveluri de severitate, autoritatea publică responsabilă stabileşte nivelul aplicabil şi motivează în mod expres concluzia în baza datelor, surselor, ipotezelor, scenariilor şi documentelor justificative utilizate.

II. PRAGUL CRITIC AFERENT CRITERIULUI PRIVIND VICTIMELE

13. Criteriul privind victimele se evaluează în funcţie de numărul estimat de decese şi de persoane vătămate grav care pot rezulta din perturbarea gravă, indisponibilizarea sau distrugerea infrastructurii analizate.

14. Pragul critic aferent criteriului privind victimele se consideră depăşit în cazul în care impactul estimat se încadrează la nivel înalt sau critic, respectiv atunci când scenariul analizat poate produce, în mod plauzibil:

14.1. cel puţin 50 de decese;

14.2. cel puţin 150 de persoane vătămate grav;

14.3. o combinaţie de decese şi persoane vătămate grav care, prin raportare la numărul, gravitatea şi efectele cumulate ale consecinţelor estimate, atinge un nivel de impact comparabil cu pragurile prevăzute la subpct. 14.1 sau 14.2, cu motivarea expresă a concluziei de către autoritatea publică responsabilă.

15. La evaluarea pragului prevăzut la pct.14 se iau în considerare:

15.1. efectele directe şi indirecte;

15.2. întinderea temporală a evenimentului;

15.3. posibilitatea extinderii consecinţelor prin efecte în lanţ;

15.4. vulnerabilitatea categoriilor de populaţie expuse.

III. PRAGUL CRITIC AFERENT CRITERIULUI PRIVIND EFECTELE ECONOMICE

16. Criteriul privind efectele economice se evaluează în funcţie de amploarea pierderilor economice directe şi indirecte, a degradării sau indisponibilizării produselor şi serviciilor esenţiale, precum şi, după caz, a efectelor negative semnificative asupra mediului.

17. Pragul critic aferent criteriului privind efectele economice se consideră depăşit atunci când impactul estimat se încadrează la nivel înalt sau critic, respectiv atunci când perturbarea gravă, indisponibilizarea ori distrugerea infrastructurii analizate poate produce:

17.1. pierderi economice directe şi indirecte estimate la cel puţin 1,2 % din produsul intern brut anual al Republicii Moldova, stabilit pe baza datelor oficiale publicate de Biroul Naţional de Statistică la data evaluării;

17.2. degradarea severă sau indisponibilizarea unor produse ori servicii esenţiale care, prin amploarea şi durata perturbării, gradul de interdependenţă, lipsa unor soluţii alternative ori efectele în lanţ generate, afectează semnificativ funcţionarea unui sector sau a mai multe sectoare;

17.3. efecte negative semnificative asupra mediului, a căror amploare şi cost de remediere sunt echivalente cu pragul prevăzut la subpct. 17.1.

18. În evaluarea efectelor economice se ţine seama, după caz, de:

18.1. costurile directe ale avariei sau distrugerii;

18.2. costurile de întrerupere a activităţii;

18.3. costurile de substituire ori de restabilire;

18.4. costurile suportate de utilizatori, populaţie şi operatori economici;

18.5. efectele asupra lanţurilor de aprovizionare;

18.6. costurile de remediere a efectelor asupra mediului.

IV. PRAGUL CRITIC AFERENT CRITERIULUI

PRIVIND EFECTUL ASUPRA POPULAŢIEI

19. Criteriul privind efectul asupra populaţiei se evaluează în funcţie de amploarea perturbării vieţii cotidiene, a pierderii ori degradării serviciilor esenţiale şi a consecinţelor asupra bunăstării şi funcţionării normale a comunităţilor.

20. Pragul critic aferent criteriului privind efectul asupra populaţiei se consideră depăşit atunci când impactul estimat se încadrează la nivel înalt sau critic, respectiv atunci când perturbarea gravă, indisponibilizarea ori distrugerea infrastructurii analizate poate produce, în mod plauzibil, cel puţin una dintre următoarele situaţii:

20.1. afectarea gravă a vieţii cotidiene prin pierderea ori degradarea severă concomitentă a mai multe servicii esenţiale interdependente, evaluată prin raportare la factorii prevăzuţi la pct.21;

20.2. pierderea sau degradarea severă, pentru o perioadă mai mare de două săptămâni, a unuia sau a mai multe servicii esenţiale, evaluată prin raportare la natura serviciului, posibilitatea substituirii, vulnerabilitatea beneficiarilor şi efectele în lanţ, în conformitate cu pct.21;

20.3. afectarea a cel puţin 50 000 de persoane prin pierderea sau degradarea severă a unui serviciu esenţial pentru o durată mai mare de 24 de ore;

20.4. afectarea a cel puţin 10 000 de persoane prin pierderea sau degradarea severă a unui serviciu esenţial critic pentru viaţă, sănătate ori siguranţă, pentru o durată mai mare de 72 de ore.

21. La evaluarea efectului asupra populaţiei se iau în considerare:

21.1. numărul persoanelor afectate;

21.2. caracterul esenţial al serviciului afectat;

21.3. durata perturbării;

21.4. posibilitatea furnizării unor soluţii alternative;

21.5. efectele asupra grupurilor vulnerabile;

21.6. efectele indirecte asupra altor servicii esenţiale;

21.7. impactul asupra ordinii publice, funcţionării comunităţilor şi încrederii populaţiei în continuitatea furnizării serviciilor esenţiale.

V. REGULI COMUNE DE DOCUMENTARE ŞI APLICARE

22. Aplicarea pragurilor critice se documentează prin intermediul unei fişe de analiză întocmite de către autoritatea publică responsabilă, compatibilă cu documentarea utilizată în evaluările sectoriale şi în evaluările de risc la nivelul infrastructurilor critice naţionale.

23. Fişa de analiză prevăzută la pct.22 va cuprinde cel puţin:

23.1. infrastructura analizată;

23.2. serviciul esenţial furnizat;

23.3. scenariul de perturbare, indisponibilizare sau distrugere;

23.4. criteriul sau criteriile intersectoriale analizate;

23.5. datele, sursele şi ipotezele utilizate;

23.6. concluzia privind atingerea sau neatingerea pragului critic.

24. În cazul în care datele disponibile nu permit stabilirea cu certitudine a atingerii sau a neatingerii pragului critic, autoritatea publică responsabilă documentează datele, sursele, ipotezele, marja de incertitudine şi scenariile utilizate şi motivează în mod expres concluzia adoptată. Incertitudinea estimării nu constituie, prin ea însăşi, temei pentru considerarea pragului critic ca atins.

25. În aplicarea prezentei anexe, autorităţile publice responsabile ţin cont de:

25.1. caracterul unic sau lipsa de substituibilitate a infrastructurii;

25.2. efectele cumulate ale indisponibilităţii mai multor componente;

25.3. rolul infrastructurii în continuitatea serviciilor esenţiale.

26. Pragurile critice prevăzute de prezenta anexă se revizuiesc periodic, în funcţie de evoluţiile economice, sociale, tehnologice ori de securitate care impun actualizarea acestora.