Hotărâre nr. 43 din 26.03.2021

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

privind Raportul anual 2018 al Curţii de Conturi asupra administrării şi

întrebuinţării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public

şi Raportul anual 2019 al Curţii de Conturi asupra administrării

şi întrebuinţării resurselor financiare publice

şi a patrimoniului public

nr. 43  din  26.03.2021

 (în vigoare 26.03.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.104 art.110 din 17.04.2021

* * *

În temeiul art.6 alin.(1) lit.c) din Legea nr.260/2017 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova,

Parlamentul adoptă prezenta hotărâre.

Art.1. – Se ia act de Raportul anual 2018 al Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public şi de Raportul anual 2019 al Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public.

Art.2. – Se constată:

– preocuparea redusă şi nesatisfăcătoare a conducerii autorităţilor publice centrale şi locale asupra instituirii şi implementării sistemului de control intern managerial, care este direct proporţională cu neregulile, erorile şi fraudele admise la gestionarea mijloacelor financiare şi a patrimoniului public;

– majoritatea ministerelor auditate au obţinut opinii de audit calificate asupra rapoartelor privind situaţiile financiare consolidate, în care se indică o rată înaltă de erori în evidenţa contabilă şi raportarea financiară;

– existenţa carenţelor în cadrul normativ privind evidenţa contabilă şi privind raportarea financiară, aplicabil în sectorul public, care au efecte negative asupra calităţii evidenţei contabile şi asupra întocmirii corecte şi fidele a situaţiilor financiare, în baza cărora sunt luate decizii privind stabilirea alocaţiilor, subsidiilor, investiţiilor etc.;

– circa 80% dintre entităţile auditate înregistrează nereguli privind ţinerea evidenţei contabile, inclusiv: privind reflectarea cheltuielilor aferente remunerării muncii, uzurii/amortizării mijloacelor fixe; privind contabilizarea activelor nemateriale şi a valorii capitalului social al statului, a terenurilor aflate în folosinţă, a valorii creanţelor şi a datoriilor; privind aplicarea corectă a regulilor de recunoaştere şi clasificare a bunurilor; privind efectuarea inventarierii etc.;

– în mare parte, eficienţa şi economicitatea gestionării banilor publici la realizarea obiectivelor instituţionale sunt afectate de existenţa unui proces defectuos al planificării şi al desfăşurării achiziţiilor publice;

– iresponsabilitatea fondatorilor, precum şi lipsa/insuficienţa monitorizării gestionării eficiente şi eficace a bunurilor statului transmise în gestiune afectează integritatea patrimoniului şi permit gestionarea frauduloasă a acestuia, persistând riscul major de prejudiciere a statului;

– ignorarea de către persoanele responsabile din cadrul autorităţilor/instituţiilor publice a rigorilor elementare în materie de administrare prudentă şi economă a bunurilor statului, creându-se astfel premise pentru apariţia riscurilor iminente de dezintegrare şi înstrăinare a bunurilor respective;

– existenţa unui şir de probleme sistemice, factori de risc şi neconformităţi, care au impact negativ asupra eficienţei şi eficacităţii utilizării resurselor financiare alocate/utilizate în domeniul tehnologiilor informaţionale, precum şi existenţa riscurilor de fraudă, a riscurilor privind securitatea şi integritatea datelor prelucrate prin intermediul sistemelor informaţionale;

– preocuparea insuficientă a autorităţilor de toate nivelurile în materie de sustenabilitate şi oportunitate a investiţiilor capitale, care duce la imobilizarea/dezafectarea mijloacelor bugetare în obiectele în curs de execuţie, la degradarea fizică şi morală a construcţiilor nefinalizate, acţiuni care contravin principiilor bunei guvernări;

– omisiunea conformării entităţilor auditate privind implementarea integrală a recomandărilor Curţii de Conturi, iar drept consecinţă, nu sunt eliminate neregulile, abaterile şi carenţele constatate în cadrul misiunilor de audit desfăşurate anterior, acestea transformându-se în probleme sistemice.

Art.3. – Guvernul:

– va dispune autorităţilor/instituţiilor publice să întreprindă acţiuni punctuale privind implementarea integrală a recomandărilor Curţii de Conturi;

– va organiza şedinţe de lucru în cadrul cărora vor fi examinate rapoartele Guvernului privind executarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, precum şi rapoartele financiare ale ministerelor pentru exerciţiul bugetar expirat, în lumina constatărilor, opiniilor şi concluziilor Curţii de Conturi;

– va examina în şedinţă de Guvern rapoartele anuale pentru anii 2019 şi 2020 privind controlul financiar public intern, cu audierea factorilor responsabili de implementarea Planului de acţiuni pentru implementarea Programului de dezvoltare a controlului financiar public intern pentru anii 2018–2020;

– va iniţia modificarea cadrului normativ privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară, aplicabil în sectorul public, cu scopul de a remedia carenţele existente, în special cele care necesită soluţionare urgentă;

– va asigura respectarea de către autorităţile publice a calendarului bugetar, în special în ceea ce ţine de elaborarea şi prezentarea în Parlament a politicilor fiscale şi bugetare, de diminuarea datoriei publice, contribuind astfel la consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice;

– va revalorifica politicile investiţionale în vederea corelării priorităţilor sectoriale cu resursele financiare disponibile pentru lucrări de construcţie la obiectivele cu grad înalt de finalizare, eliminând astfel irosirea fondurilor publice;

– va solicita Agenţiei Proprietăţii Publice şi Agenţiei Servicii Publice întreprinderea unor acţiuni punctuale şi coerente pentru evaluarea/reevaluarea şi înregistrarea/reînregistrarea drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobile proprietate publică, cu scopul de a asigura integritatea bunurilor respective;

– va dispune entităţilor publice auditate să publice pe paginile web ale acestora rapoartele auditului public extern şi informaţia privind executarea recomandărilor Curţii de Conturi;

– va informa Parlamentul, până la data de 1 septembrie 2021, despre implementarea măsurilor prevăzute de prezentul articol.

Art.4. – Procuratura Generală, în termen de 2 luni, va informa Parlamentul despre rezultatele examinării materialelor transmise de către Curtea de Conturi în anii 2016–2020.

Art.5. – Centrul Naţional Anticorupţie, în termen de 2 luni, va informa Parlamentul despre rezultatele examinării materialelor transmise de către Curtea de Conturi în anii 2016–2020.

Art.6. – Curtea de Conturi:

– va continua procesul de dezvoltare a auditului public extern prin consolidarea capacităţilor instituţionale ale acesteia în calitate de instituţie supremă de audit;

– va asigura, prin activităţile de audit realizate, analiza evoluţiei în dinamică a problemelor sistemice perpetuate în procesul de administrare şi utilizare a resurselor financiare publice şi a patrimoniului public.

Art.7. – Comisia de control al finanţelor publice:

– va elabora planul de audieri ale rapoartelor de audit public extern pentru anul 2021, corelat cu programul anual al activităţilor de audit ale Curţii de Conturi;

– va promova proiecte de legi menite să contribuie la obţinerea unui impact substanţial în urma realizării auditului public extern, la îmbunătăţirea standardelor de guvernanţă şi la responsabilizarea conducerii entităţilor publice;

– va continua practica desfăşurării audierilor publice pentru aplicarea instrumentelor controlului parlamentar asupra funcţionării eficiente a instituţiilor publice şi asupra gestionării resurselor alocate de la bugetul public naţional.

Art.8. – Monitorizarea executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Comisiei de control al finanţelor publice.

Art.9. – Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării.