Hotărâre nr. 435 din 09.07.2025

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului de suprimare eşalonată

 a hidrofluorcarburilor pentru perioada 2025-2045

nr. 435  din  09.07.2025

 (în vigoare 23.08.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 393-396 art. 465 din 23.07.2025

* * *

În temeiul art.7 lit.c) din Legea nr.43/2023 privind gazele fluorurate cu efect de seră (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.113-116, art.178), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul de suprimare eşalonată a hidrofluorcarburilor pentru perioada 2025-2045 (se anexează).

2. Autorităţile administrative centrale şi instituţiile publice responsabile:

2.1. vor realiza acţiunile prevăzute în anexa la Programul de suprimare eşalonată a hidrofluorcarburilor pentru perioada 2025-2045;

2.2. vor prezenta Ministerului Mediului anual, până la data de 31 ianuarie a anului următor perioadei de raportare, informaţia cu privire la realizarea acţiunilor prevăzute în anexa la Programul de suprimare eşalonată a hidrofluorcarburilor pentru perioada 2025-2045.

3. Ministerul Mediului:

3.1. va prezenta Guvernului anual, până la data de 25 februarie, raportul anual de progres privind implementarea Programului;

3.2. va prezenta Guvernului spre aprobare, până la data de 1 septembrie 2028, Planul de acţiuni pentru anii 2029-2034 pentru etapa a II-a de implementare a Programului de suprimare eşalonată a hidrofluorcarburilor pentru perioada 2025-2045.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Mediului.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr./2025

PROGRAM

de suprimare eşalonată a hidrofluorcarburilor

pentru perioada 2025-2045

Capitolul I

INTRODUCERE

1. Programul de suprimare eşalonată a hidrofluorcarburilor pentru perioada 2025-2045 (în continuare – Program) este un document de politici pe termen lung care stabileşte obiective şi măsuri naţionale pentru reducerea consumului de hidrofluorcarburi cu 80 % până în anul 2045, în conformitate cu anexa F a Protocolului de la Montreal privind substanţele care distrug stratul de ozon, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr.966/1996 (în continuare – Protocolul de la Montreal).

2. Prezentul Program a fost elaborat în conformitate cu prevederile art.7 lit.c) şi art.39 alin.(2) din Legea nr.43/2023 privind gazele fluorurate cu efect de seră şi va contribui la executarea prevederilor Amendamentului de la Kigali, ratificat prin Legea nr.178/2023 pentru aderarea Republicii Moldova la Amendamentul la Protocolul de la Montreal privind substanţele ce distrug stratul de ozon, care vizează reducerea treptată a hidrofluorcarburilor (în continuare – HFC), începând cu anul 2029 până la atingerea unei diminuări de 80 % în anul 2045, faţă de nivelul de bază (media anilor 2020-2022), conform orarului de suprimare a HFC, asumat de ţară. De asemenea, Programul este elaborat în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la planificarea strategică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.386/2020. Deşi contravine prevederilor pct.16 din Regulamentul sus-menţionat, în care se stabileşte că Programul este un document de politici publice pe termen mediu (3-5 ani), perioada de implementare a Programului este pe termen lung: 2025-2045. Termenul respectiv reiese din prevederile internaţionale de suprimare a HFC-urilor, prevăzute de Protocolul de la Montreal, care stabileşte că ţările-părţi îşi asumă angajamentul de reducere până în anul 2045 a consumului de hidrofluorcarburi cu 80 % faţă de nivelul de bază, în conformitate cu orarul stabilit în Amendamentul de la Kigali al Protocolului. Totodată, planul de acţiuni pentru implementarea primei etape de suprimare eşalonată a HFC (din cele cinci etape planificate) cuprinde perioada 2025-2028. Angajamentele internaţionale privind suprimarea eşalonată a HFC-urilor, transpuse în anexa nr.6 la Legea nr.43/2023 privind gazele fluorurate cu efect de seră, sunt structurate în cinci etape, fiecare având obiectiv specific. Acest orar de suprimare impune elaborarea şi aprobarea, pentru fiecare etapă, a unui plan de acţiune detaliat, care să cuprindă măsuri specifice, adaptate pentru atingerea obiectivului stabilit.

3. Programul descrie acţiunile care urmează a fi întreprinse pentru eliminarea treptată din consum a HFC-urilor cu potenţial de încălzire globală (în continuare – GWP) înalt, reglementate de către Protocolul de la Montreal. Acţiunile incluse în prezentul Program vor contribui la realizarea angajamentelor asumate de către Republica Moldova în cadrul Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei (în continuare – CONUSC), ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr.404/1995, şi a Acordului de la Paris privind schimbările climatice (în continuare – Acordul Climatic de la Paris), ratificat de Republica Moldova prin Legea nr.78/2017, precum şi din obligaţiile asumate în cadrul Tratatului de constituire a Comunităţii Energetice, la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr.117/2009 (în continuare – Tratatul Comunităţii Energetice), în vederea atenuării schimbărilor climatice.

4. HFC-urile reprezintă cea mai răspândită grupă de gaze fluorurate (în continuare – gaze F), produse de către om şi utilizate preponderent ca agenţi de răcire în sistemele de refrigerare şi climatizare a aerului, în pompele de căldură, ca agenţi de expandare pentru spume, ca substanţe de stingere a incendiilor, ca propulsoare de aerosoli, precum şi solvenţi. Deşi gazele F nu au proprietăţi de diminuare a stratului de ozon, majoritatea acestora dispun de un GWP extrem de ridicat (de până la 15 mii de ori mai mare decât al dioxidului de carbon, al cărui GWP este 1), contribuind astfel semnificativ la încălzirea globală atunci când sunt eliberate în atmosferă.

5. Acordul Climatic de la Paris stabileşte obiective ambiţioase la nivel global pentru combaterea schimbărilor climatice, care prevăd menţinerea creşterii temperaturii medii globale sub 2°C peste nivelul preindustrial.

6. În eforturile sale de a îndeplini obiectivele stabilite în Acordul Climatic de la Paris, Republica Moldova promovează mecanisme de atenuare şi adaptare la schimbările climatice, care se bazează pe o evaluare a constrângerilor dezvoltării cu emisii reduse de carbon, conform celor enunţate în Contribuţia Naţională Determinată (în continuare – CND) actualizată a Republicii Moldova, prezentată Secretariatului CONUSC în martie 2020, conform art.4 alin.(9) din Acordul Climatic de la Paris. Republica Moldova şi-a sporit ambiţia de reducere necondiţionată a emisiilor de gaze cu efect de seră (în continuare – emisii de GES) până la 70 %, comparativ cu anul de referinţă 1990, până în anul 2030. Conform ultimului Raport naţional de inventariere 1990-2020 privind sursele de emisii şi sechestrare a gazelor cu efect de seră în Republica Moldova, emisiile de GES în 2020 au fost cu 68,7 % mai mici decât în anul 1990. Dacă ţara va avea acces la tehnologii şi resurse financiare la costuri reduse, diminuarea emisiilor ar putea creşte cu până la 88 %, faţă de anul de referinţă 1990, până în anul 2030.

7. Imperativitatea implementării Programului este determinată de “Politicile, Procedurile, Orientările şi Criteriile Fondului Multilateral al Protocolului de la Montreal (FMPM)”, stabilite de Comitetul Executiv al Fondului şi aprobate în cadrul Reuniunii Părţilor Protocolului de la Montreal. Conform documentului menţionat, pentru a fi eligibile să obţină suport din partea Fondului Multilateral, statele sunt obligate să elaboreze şi să pună în aplicare programe naţionale privind reducerea eşalonată a substanţelor reglementate.

8. În contextul alinierii legislaţiei Republicii Moldova la legislaţia Uniunii Europene, aprobarea Programului va contribui la îndeplinirea prevederilor Acordului de Asociere RM-UE, în special cu referire la:

8.1. art.77 lit.g) din capitolul 14 “Cooperarea în sectorul energetic”, care prevede cooperarea părţilor în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră;

8.2. art.93 lit.a)-f) din capitolul 17 “Politici climatice”, care prevede cooperarea părţilor în domeniul atenuării schimbărilor climatice, cercetării şi dezvoltării tehnologiilor cu emisii reduse de CO₂, sigure şi durabile din punctul de vedere al mediului;

8.3. art.95 lit.a)-i) din capitolul 17 “Politici climatice”, care prevede cooperarea părţilor în domeniul dezvoltării şi punerii în aplicare a unei strategii climatice şi a unui plan de acţiune pentru atenuarea pe termen lung a efectelor schimbărilor climatice, a unor măsuri destinate promovării transferului de tehnologii, precum şi a unor măsuri privind suprimarea substanţelor care afectează stratul de ozon şi gazelor fluorurate cu efect de seră.

9. Ţinând cont de faptul că aderarea la UE este unul dintre principalele obiective ale Republicii Moldova şi având în vedere decizia istorică din decembrie 2023 de a deschide negocierile de aderare la Uniunea Europeană, alinierea cadrului legislativ şi normativ al Republicii Moldova la acquis-ul UE reprezintă o premisă esenţială pentru aderare. În acest context, Prevederile Regulamentului (UE) nr.517/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.842/2006 au fost transpuse în Legea nr.43/2023 privind gazele fluorurate cu efect de seră.

10. Elaborarea Programului este prevăzută în Planul naţional de reglementări pentru anul 2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.841/2024, şi este orientat spre realizarea obiectivului ce vizează dezvoltarea şi consolidarea cadrului de politici, asigurarea realizării angajamentelor internaţionale asumate de către ţară în domeniile schimbărilor climatice, protecţiei aerului atmosferic şi a stratului de ozon.

11. Implementarea Programului va contribui la atingerea obiectivelor definite prin pachetele legislative ale UE: Pactul Verde European, Iniţiativa Comisiei Europene “Pregătiţi pentru 55” şi Actul privind industria cu zero emisii nete, aprobat recent de către Parlamentul European, precum şi angajamentelor asumate ca parte contractantă a Tratatului Comunităţii Energetice şi a Acordului de la Paris.

12. Prezentul Program a fost elaborat în conformitate cu prevederile Legii nr.43/2023 privind gazele fluorurate cu efect de seră şi ale Legii nr.277/2018 privind substanţele chimice şi se aliniază la angajamentele asumate de ţară pentru a contribui la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) stabilite în Strategia naţională de dezvoltare “Moldova Europeană 2030” (în continuare – SND “Moldova Europeană 2030”), aprobată prin Legea nr.315/2022, şi, în special, la realizarea Obiectivului general 10, care vizează asigurarea unui mediu sănătos şi sigur.

13. Prevederile Programului sunt aliniate cu obiectivele SND “Moldova Europeană 2030”, care stipulează o calitate mai înaltă a vieţii presupune atingerea unor progrese durabile sub aspect social pe 10 dimensiuni, inclusiv calitatea mediului. SND accentuează că schimbarea climei afectează toate domeniile de dezvoltare ale statului. Majoritatea sectoarelor sunt vulnerabile la schimbările climatice şi sunt afectate de fenomenele extreme prezente pe teritoriul ţării. În acest context, trebuie promovate măsuri de adaptare la fenomenul schimbărilor climatice şi de reducere a emisiilor de GES, inclusiv reducerea eşalonată a utilizării HFC-urilor. De asemenea, Programul este corelat cu Programul de activitate al Guvernului “Moldova prosperă, sigură, europeană”, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.28/2023, care include, în lista de priorităţi, aspecte ce ţin de atenuarea schimbărilor climatice, reducerea impactului substanţelor chimice asupra mediului, susţinerea tehnologiilor ecologice care ţintesc în mod direct îmbunătăţirea condiţiilor de mediu.

14. Programul va contribui la realizarea Obiectivului general 10 al SND “Moldova Europeană 2030”, “Asigurarea unui mediu sănătos şi sigur”, care prevede atingerea, până în anul 2030, a ţintei strategice “asigurarea rezistenţei la schimbările climatice prin reducerea riscurilor legate de schimbările climatice (ODD 13.1). De asemenea, proiectul se aliniază la direcţiile şi intervenţiile prioritare ale SND “Moldova Europeană 2030”, şi anume la prevederile pct.5.23 “Politici şi management în domeniul protecţiei mediului” (alin. 1), 12), 14) şi 16)).

15. Programul va contribui la implementarea următoarelor obiective de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030 de Dezvoltare Durabilă:

1) ODD 3. Sănătate şi stare de bine/ţinta – până în 2030, reducerea mortalităţii şi morbidităţii provocate de creşterea temperaturilor extreme;

2) ODD 11. Oraşe şi comunităţi durabile/ţinta – până în 2030, reducerea pe cap de locuitor a impactului negativ asupra mediului în urbe;

3) ODD 8. Muncă decentă şi creştere economică/ ţinta – îmbunătăţirea progresivă, până în 2030, prin promovarea unor politici orientate spre dezvoltare care susţin activităţile productive, crearea locurilor de muncă decente şi antreprenoriatul sustenabil;

4) ODD 9. Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile şi încurajarea inovaţiei/ţinta – până în 2030, modernizarea infrastructurii şi reabilitarea industriilor pentru a deveni durabile, cu eficienţă sporită în utilizarea resurselor şi adoptare sporită a tehnologiilor şi proceselor industriale curate şi ecologice.

16. Prin activităţile incluse în Planul de Acţiuni, Programul va sprijini atingerea Obiectivului General 1: dezvoltarea unui sistem de guvernanţă de mediu transparent, eficient, incluziv şi durabil, care să asigure conformitatea cu cerinţele de protecţie a mediului stabilite în Strategia de mediu pentru anii 2024-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.409/2024. În acest context, Programul vizează o reducere necondiţionată a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul industrial cu 27 % până în 2030, precum şi o reducere condiţionată de până la 31 %, raportat la nivelul anului 1990.

17. Perioada de implementare a prezentului Program contravine prevederilor pct.16 din Regulamentul cu privire la planificarea strategică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.386/2020, însă termenul respectiv reiese din prevederile internaţionale de suprimare a HFC-urilor, prevăzute de Protocolul de la Montreal, care stabileşte că ţările-părţi îşi asumă angajamentul de reducere, până în anul 2045, a consumului de HFC-uri cu 80 % faţă de nivelul de bază (calculat ca medie a anilor 2020-2022), în conformitate cu orarul stabilit în Amendamentul de la Kigali al Protocolului, la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr.178/2023.

18. Programul oferă o perspectivă amplă asupra evoluţiei sectorului, stabilind obiective şi măsuri pe termen mediu şi lung, în conformitate cu angajamentele asumate prin orarul de reducere eşalonată a consumului de HFC-uri, prevăzut în anexa nr.6 la Legea nr.43/2023 privind gazele fluorurate cu efect de seră, care prevede că, până în anul 2045, Republica Moldova va reduce utilizarea acestor substanţe cu 80 % faţă de nivelul de bază.

19. Atingerea obiectivelor specificate în Program se va realiza prin intermediul planurilor de acţiune pentru implementarea acestuia. Planurile de acţiune trebuie actualizate şi ajustate pentru fiecare etapă de suprimare eşalonată a HFC-urilor, în funcţie de realizările tehnico-ştiinţifice şi de disponibilitatea noilor alternative, precum echipamentele de generaţie nouă, mai eficiente din punct de vedere energetic şi cu impact redus asupra climei. Primul Plan de acţiuni pentru implementarea Programului cuprinde perioada 2025-2028 şi se referă la etapa I de suprimare eşalonată a HFC-urilor din cele cinci etape planificate, descrise în continuare.

20. Programul este elaborat de către Ministerul Mediului în colaborare cu Agenţia de Mediu, responsabilă de colectarea şi prelucrarea datelor şi informaţiilor necesare pentru evaluarea şi fundamentarea acţiunilor planificate de reducere a HFC-urilor, şi cu susţinerea Oficiului Naţional de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului, responsabil de implementarea eficientă a proiectelor de asistenţă tehnică şi financiară, inclusiv de colectarea datelor privind consumul de HFC-uri şi tipul de echipamente utilizate în domeniul refrigerare şi aer condiţionat (în continuare – RAC), care funcţionează pe bază de HFC-uri.

Capitolul II

ANALIZA SITUAŢIEI

21. HFC-urile reprezintă compuşi organici ce conţin hidrogen, fluor şi carbon. Acestea sunt utilizate ca substituenţi pentru clorfluorcarburi (CFC), şi ulterior pentru hidroclorofluorcarburi (HCFC). Potenţialul HFC-urilor de distrugere a ozonului este zero, însă acestea sunt gaze cu GWP foarte înalt, contribuind semnificativ la încălzirea globală.

22. Creşterea necontrolată a emisiilor de HFC-uri necesită eforturi considerabile pentru a menţine creşterea temperaturii globale în acest secol sub 2°C. Prin urmare, este crucial să se ia măsuri urgente pentru eliminarea treptată din uz a HFC-urilor, protejând astfel sistemul climatic.

23. Utilizarea continuă a HFC-urilor sintetice, în echipamentele de refrigerare şi aer condiţionat, precum şi în spume şi aerosoli, accelerează procesul de încălzire globală, dat fiind faptul că GWP-ul acestora este de până la 15 000 de ori mai mare decât cel al dioxidului de carbon, ele reprezentând sursa cu cea mai rapidă creştere a emisiilor de GES.

24. Ca agenţi frigorifici, HFC-urile sunt utilizate în domeniul RAC, de la frigidere şi congelatoare la sisteme de climatizare pentru automobile. De asemenea, HFC-urile sunt folosite ca agenţi de expandare la producerea de spume polimerice, ca solvenţi pentru curăţarea unor produse din plastic şi metal, precum şi ca propilenţi în inhalatoare cu doză măsurată prescrise pentru tratamentul astmului bronşic.

25. Fiind eliberate în atmosferă, HFC-urile se descompun relativ repede. De exemplu, R-134a persistă în troposferă aproximativ 14 ani. Deşi HFC-urile, la nivel global reprezintă aproximativ 1 % din totalul emisiilor de GES, impactul lor asupra încălzirii globale poate fi de la sute până la mii de ori mai mare decât cel al CO₂, pe unitate de masă.

26. Din cauza utilizării extinse a HFC-urilor în Republica Moldova, emisiile acestor substanţe în perioada 1995-2022 s-au majorat de circa 250 de ori.

27. Tehnologiile alternative nonpoluante devin tot mai prezente pe piaţa internă, utilizând agenţi frigorifici naturali precum hidrocarburile (propan, izobutan, ciclo- şi izopentan), H₂O, aer, heliu, CO₂ şi NH₃. Cu toate acestea, implementarea acestor tehnologii în ţară rămâne limitată, deşi potenţialul lor de aplicare este considerabil. Lipsa unui document de politici dedicat acestui sector împiedică tranziţia spre tehnologii alternative, frânând dezvoltarea companiilor specializate, creşterea numărului de tehnicieni calificaţi şi informarea adecvată a utilizatorilor finali cu privire la HFC-uri.

28. O abordare strategică şi eficientă, integrată în programele de formare profesională şi în campaniile de conştientizare, alături de susţinerea companiilor care instalează utilaje frigorifice şi sisteme de climatizare bazate pe agenţi frigorifici naturali, va contribui la descurajarea utilizării HFC-urilor cu potenţial ridicat de încălzire globală. Fără aceste măsuri, atingerea obiectivului de reducere necondiţionată a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul industrial cu 27 % până în 2030 va fi imposibilă.

29. Pentru a preveni creşterea emisiilor în deceniile următoare, sunt necesare noi măsuri politice şi legislative care să stimuleze dezvoltarea şi utilizarea tehnologiilor alternative favorabile climei, precum şi implementarea acţiunilor pentru reducerea emisiilor de GES şi protejarea mediului înconjurător.

30. Printre principalele provocări abordate în cadrul Programului se numără:

30.1. utilizarea în domeniul tehnicii frigului a HFC-urilor cu un înalt GWP. Sectoarele care folosesc HFC-uri includ climatizarea staţionară, refrigerarea comercială, refrigerarea industrială, climatizarea mobilă, răcirea în transport, expandarea spumei şi aerosolii. Conform estimărilor, cererea anuală de HFC-uri pentru deservirea echipamentelor şi utilajelor existente este de aproximativ 200 de tone metrice anual, cu o tendinţă de creştere continuă;

30.2. datorită utilizării largi a HFC-urilor în Republica Moldova, emisiile acestora s-au majorat în perioada 1995-2022, de la 0,94 kt de echivalent CO₂ în 1995 până la 234,84 kt de echivalent CO₂ în 2022 (Comunicarea Naţională Cinci a Republicii Moldova, 2023);

30.3. aprobarea recentă a reglementărilor privind introducerea pe piaţă a HFC-urilor evidenţiază o problemă semnificativă cu privire la sistemul instituţional existent, care nu este integrat şi nu poate asigura soluţionarea organizată şi unitară a problemelor din domeniu. Măsurile întreprinse pentru prevenirea scurgerilor din echipamentele şi utilajele care conţin HFC-uri, precum şi pentru controlul utilizării, recuperării, reciclării şi scoaterii din uz a
HFC-urilor, sunt insuficiente. Pentru a aborda aceste deficienţe, este necesară organizarea de instruiri pentru funcţionarii Serviciului Vamal, Agenţiei de Mediu şi ai Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, care să vizeze îmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor acestora privind aplicarea noilor reglementări în vigoare;

30.4. asigurarea controlului legalităţii introducerii pe piaţă a HFC-urilor şi a echipamentelor a căror funcţionare se bazează pe aceste substanţe necesită consolidarea capacităţilor Serviciului Vamal pentru a realiza controlul substanţelor importate, pe baza autorizaţiilor emise de Agenţia de Mediu;

30.5. ineficienţa mecanismului de prevenire a scurgerilor din echipamentele şi utilajele care conţin HFC-uri şi necesitatea consolidării capacităţilor Inspectoratului pentru Protecţia Mediului pentru a aborda această problemă. Scurgerile de HFC-uri în aerul atmosferic pot fi dăunătoare mediului şi sănătăţii umane, motiv pentru care este important să se pună în aplicare măsuri adecvate pentru prevenirea lor şi pentru controlul utilizării HFC-urilor în mod sigur;

30.6. lipsa acţiunilor planificate pentru formarea persoanelor care prestează servicii în domeniul RAC poate genera riscuri şi bariere în domeniul educaţiei, precum: acces inegal la servicii sau tehnologii favorabile climei, lipsa unei infrastructuri adecvate, insuficienţa resurselor educaţionale, precum şi necesitatea de reformare a curriculumului şi de formare a cadrelor didactice;

30.7. persoanele ce prestează servicii în domeniul RAC nu deţin suficiente cunoştinţe pentru efectuarea lucrărilor de montare, reglare şi exploatare a instalaţiilor frigorifice. Astfel, sunt înregistrate cazuri de eliberare necontrolată în atmosferă a agenţilor frigorifici, inclusiv a HFC-urilor, care au un impact negativ asupra mediului înconjurător;

30.8. numărul limitat de companii specializate şi personal tehnic calificat; informarea insuficientă a utilizatorilor finali cu privire la impactul HFC-urilor;

30.9. lipsa măsurilor stimulative pentru realizarea tranziţiei la tehnologii favorabile climei. Agenţii economici trebuie încurajaţi să renunţe la tehnologiile vechi, poluatoare, bazate pe utilizarea HFC-urilor, în favoarea unor tehnologii de generaţie nouă, prietenoase mediului, care utilizează agenţi frigorifici alternativi cu GWP redus. Noile tehnologii, pe lângă faptul ca sunt “prietenoase mediului”, sunt mai eficiente din punctul de vedere al consumului de energie;

30.10. registrele actuale de evidenţă a substanţelor chimice sunt păstrate de către autorităţile responsabile în formatul hard sau Excel, ceea ce complică sinteza datelor şi extragerea unui anumit set de informaţii. Aceste deficienţe pot fi depăşite prin utilizarea şi ajustarea corespunzătoare a Sistemului Informaţional automatizat “Registrul produselor chimice plasate pe piaţa Republicii Moldova” (SIA REPC);

30.11. lipsa informaţiei veridice cu privire la consumul de HFC-uri la nivel naţional face dificilă estimarea exactă a consumului acestor substanţe. Aceasta se datorează faptului că importul, exportul, reexportul şi punerea în circulaţie pe piaţă a HFC-urilor, precum şi a echipamentelor şi utilajelor care le conţin au fost reglementate recent şi necesită consolidarea capacităţilor autorităţilor publice din domeniu;

30.12. lipsa capacităţilor de tratare a echipamentelor frigorifice care conţin HFC-uri se datorează faptului că în Republica Moldova nu există întreprinderi de producere a acestora. În prezent, echipamentele frigorifice cu termen expirat sunt depozitate la întreprinderi;

30.13. lipsa măsurilor stimulative pentru realizarea tranziţiei la tehnologiile favorabile climei are un impact negativ asupra cantităţii şi calităţii locurilor de muncă din acest sector. De exemplu, aceasta influenţează nivelul ocupării forţei de muncă, salariile, calificările, condiţiile de muncă şi protecţia socială.

1.1. Situaţia actuală

31. La nivel global, producţia pe scară largă a HFC-urilor a început în 1991, acestea fiind concepute ca substanţe alternative clorfluorcarburilor şi hidroclorofluorocarburilor – substanţe chimice ce distrug stratul de ozon. Deoarece nu conţin atomi de clor, HFC-urile nu afectează stratul de ozon, dar sunt gaze cu efect de seră cu GWP ridicat.

Tabelul 1

Potenţialul de încălzire globală pentru 100 de ani şi durata de

viaţă atmosferică a hidrofluorcarburilor utilizate pentru

a substitui substanţele chimice ce distrug stratul de ozon

Surse: Rapoartele Republicii Moldova – Raportul 2 de evaluare al CISC (IPCC, 1996),

TAR – Raportul 3 de evaluare al CISC (IPCC, 2001), AR4 – Raportul 4 de evaluare

al CISC (IPCC, 2007) şi AR5 – Raportul 5 de evaluare al CISC (IPCC, 2013)

32. Republica Moldova nu produce HFC-uri şi de o perioadă lungă aceste substanţe au fost utilizate relativ restrâns, fiind importate în cantităţi nesemnificative. Însă, în ultimele decenii, consumul HFC-urilor pe teritoriul Republicii Moldova a crescut considerabil. În tabelul 2 este prezentat consumul total de HFC-uri în perioada 2016-2023.

Tabelul 2

Importul HFC-urilor în Republica Moldova

în perioada 2016-2023 (tone metrice)

33. Echipamentele frigorifice şi de condiţionare a aerului, precum utilajele frigorifice, frigiderele, congelatoarele, vitrinele frigorifice comerciale, instalaţiile frigorifice industriale şi de climatizare a aerului (staţionare şi auto), reprezintă una dintre cele mai relevante surse de consum de HFC-uri în Republica Moldova.

34. Dintre HFC-uri, cei mai frecvent folosiţi agenţi frigorifici sunt: R-134a, R-404a, R-407c, R-410a şi R-507c (tabelul 3).

Tabelul 3

Compoziţia agenţilor frigorifici de tip HFC utilizaţi

preponderent în Republica Moldova

35. În ceea ce priveşte importul echipamentelor frigorifice care funcţionează pe bază de HFC în Republica Moldova, în perioada 1995-2022, datele sunt prezentate în tabelul 4.

Tabelul 4

Importul echipamentului frigorific de uz casnic în

Republica Moldova în perioada 1995-2022, unităţi

Sursa: Serviciul Vamal al Republicii Moldova

36. În tabelul 5 sunt prezentate date referitoare la cantitatea de HFC-uri importate în ţară cu echipamentul frigorific de uz casnic, iar în tabelul 6, date referitoare la cantitatea cumulativă de agent frigorific încorporată în echipamentul frigorific de uz casnic importat în Republica Moldova.

Tabelul 5

Datele cu privire la importul anual de HFC încorporate în echipamentul frigorific

de uz casnic în Republica Moldova în perioada 2003-2022, tone/an

Tabelul 6

Cantitatea cumulativă (banca) de HFC încorporată în echipamentul frigorific

de uz casnic importat în Republica Moldova în perioada 2003-2022, tone/an

37. Datele privind cantitatea totală de HFC-uri importate în ţară au fost identificate din rapoartele agenţilor economici, transmise către Agenţia de Mediu şi Unitatea pentru implementarea Protocolului de la Montreal din cadrul Oficiului Naţional de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului al Ministerului Mediului.

Alternative disponibile pentru HFC:

38. HFC se utilizează în echipamentele de refrigerare mari din centrele comerciale (de ex.: dulapuri frigorifice comerciale cu sisteme de refrigerare centrale), precum şi de uz casnic (frigidere, congelatoare). Aceste echipamente funcţionează, în special, pe bază de R-134a (HFC), GWP = 1430 şi R-404A (amestec de HFC), GWP = 3750.

Ca alternativă pentru HFC-uri în echipamentele menţionate pot fi utilizaţi agenţii frigorifici: R-744 (CO2), R-600a (izobutan), R-290 (propan), R-1270 (propilenă) şi R-717 (amoniac).

39. În echipamentele de climatizare şi în pompele de căldură se utilizează în mare măsură agenţii frigorifici: R-410A, GWP = 2088 sau R-407C, GWP = 2107.

Ca alternativă pentru HFC-uri în aceste echipamente pot fi utilizaţi agenţii frigorifici: R-744 (CO2), R-600a (izobutan), R-290 (propan), R-1270 (propilenă) şi R-717 (amoniac).

40. HFC-urile R-227ea şi R-236fa se utilizează ca agenţi antiincendiari în extinctoarele portabile şi în sistemele de stingere fixe. HFC-urile sunt utilizate, de asemenea, în calitate de propulsant în aparatele de aerosoli. Cel mai frecvent se utilizează R-134a, în ultimul timp - R-227ea şi R-152a. Ca alternative pentru HFC-uri în sectorul antiincendiar pot fi utilizaţi CO₂, IG-01 Argon, IG-100 Azot, IG – 55 amestec argon/azot 50 %/50 %. Propulsant – HFO (hidrofluorolefina) R-513A.

41. Un alt sector cu consum mare de HFC-uri (în special R-134a) îl reprezintă sistemele de condiţionare a aerului instalate în automobile. Ca alternative, în acest sector pot fi utilizate hidrofluorolefinele (HFO), cum ar fi HFO-1234yf, dar şi CO₂.

42. În perioada 1995-2022, importul echipamentului frigorific comercial a crescut cu circa 139 % (tabelul 7). Datele de activitate utilizate la evaluarea emisiilor provenite de la HFC-urile conţinute în echipamentul frigorific comercial (vitrine, tejghele, lăzi, dulapuri şi altă mobilă similară pentru producerea frigului) sunt oferite de Serviciul Vamal al Republicii Moldova.

Tabelul 7

Datele de activitate cu privire la importul echipamentului frigorific

comercial în Republica Moldova în perioada 1995-2022, unităţi

Sursa: Serviciul Vamal al Republicii Moldova

43. Datele de activitate utilizate la evaluarea emisiilor provenite de la HFC-urile conţinute în echipamentul frigorific industrial sunt prezentate în tabelul 8.

Tabelul 8

Datele de activitate cu privire la utilizarea echipamentului frigorific

industrial în Republica Moldova în perioada 1995-2022

44. Pe baza datelor disponibile, a fost calculată cantitatea cumulativă de agent frigorific conţinut în instalaţiile frigorifice industriale din Republica Moldova (tabelul 9).

Tabelul 9

Cantitatea cumulativă (banca) de agent frigorific încorporată în instalaţiile

frigorifice industriale din Republica Moldova în perioada 2003-2022, tone/an

45. În perioada 1995-2022, volumul importului climatizoarelor a înregistrat o creştere de circa 27 de ori (tabelul 10). Datele de activitate utilizate pentru evaluarea emisiilor provenite de la HFC-urile conţinute în echipamentul de condiţionare a aerului pentru surse staţionare provin de la Serviciul Vamal al Republicii Moldova.

Tabelul 10

Datele de activitate cu privire la importul echipamentului de

condiţionare a aerului pentru surse staţionare în Republica

Moldova în perioada 1995-2022, unităţi

Sursa: Serviciul Vamal al Republicii Moldova

46. În baza datelor disponibile, s-a calculat cantitatea cumulativă de agent frigorific conţinută în echipamentele de condiţionare a aerului din Republica Moldova (tabelul 11).

Tabelul 11

Cantitatea cumulativă (banca) de agent frigorific încorporată în

echipamentul de condiţionare a aerului pentru surse staţionare

importat în Republica Moldova în perioada 2003-2022, tone/an

47. La evaluarea cantităţii de HFC-uri utilizate în echipamentele de condiţionare a aerului pentru surse mobile, s-a ţinut cont de numărul total al unităţilor de transport înregistrate în ţară, precum şi de ponderea unităţilor de transport înzestrate cu echipamente de condiţionare a aerului.

48. La evaluarea cantităţii cumulative de agenţi frigorifici conţinute în echipamentele de condiţionare a aerului la sursele mobile, s-a luat în considerare că toate unităţile de transport sunt importate, majoritatea fiind de mâna a doua. Având în vedere acest context, s-a presupus că sistemele mobile de condiţionare a aerului au fost funcţionale (în condiţii de lucru) în cazul autovehiculelor şi autocamioanelor doar parţial: în perioada 2003-2014 în proporţie de 90 %, iar în perioada 2015-2022 în proporţie de 95 %.

Tabelul 12

Datele de activitate cu privire la cantitatea cumulativă de HFC-134a

încorporată în echipamentul de condiţionare a aerului la sursele

mobile înregistrate în Republica Moldova în 1995-2022, tone metrice

49. În tabelul 13 sunt prezentate emisiile de HFC provenite de la echipamentele/instalaţiile RAC în Republica Moldova în perioada 1995-2022.

Tabelul 13

Emisiile de HFC provenite de la echipamentele/instalaţiile RAC
în Republica Moldova în perioada 1995-2022

1.2. Politica publică actuală, cadrul legislativ şi instituţional

50. Obiectivele cu tangenţă de atenuare a emisiilor de GES sunt stipulate în mai multe documente de politici şi acte normative naţionale, inclusiv în Programul de dezvoltare cu emisii reduse al Republicii Moldova până în anul 2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.659/2023, care, printre acţiunile prioritare de atenuare a emisiilor de GES în sectorul industrial (pct. 54, alin.7) prevede “reducerea eşalonată a consumului de HFC-uri prin modernizarea şi reutilarea echipamentelor frigorifice şi de condiţionare a aerului cu agenţi frigorifici alternativi de generaţie nouă”, fapt ce va contribui la atingerea obiectivului neutralităţii climatice către anul 2050, stabilit la alin.(1) art.1 din Legea nr.74/2024 privind acţiunile climatice.

51. Decarbonizarea sectorului industrial joacă un rol esenţial în asigurarea tranziţiei către o economie verde, aliniindu-se cu obiectivul specific 2.1 al Programului de promovare a economiei verzi şi circulare în Republica Moldova pentru perioada 2024-2028, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.495/2024, care se axează pe dezvoltarea şi îmbunătăţirea instrumentelor economice destinate reducerii poluării şi emisiilor de GES.

52. Programul este în corelare cu obiectivul specific 3.2. Facilitarea tranziţiei la economia verde, stabilit în Programul Naţional de dezvoltare industrială pentru anii 2024-2028, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.280/2024.

53. Implementarea prevederilor prezentului Program va contribui la realizarea prevederilor Strategiei de mediu pentru anii 2024-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.409/2024, care include Obiectivul general 7. “Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030 cu 70 % comparativ cu 1990 după scenariul necondiţionat (sau cu 88 % după cel condiţionat) asigurând contribuţia Republicii Moldova la obţinerea neutralităţii climatice până în anul 2050 la nivel european şi creşterea rezilienţei sectoarelor economice la schimbările climatice”.

54. Un alt document de politici la care se aliniază prezentul Program este Programul de management durabil al substanţelor chimice pentru anii 2023-2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.816/2023, în care se menţionează necesitatea reducerii utilizării hidrofluorcarburilor şi substituirea acestora cu agenţi frigorifici alternativi.

Cadrul legislativ

55. Legea nr.43/2023 privind gazele fluorurate cu efect de seră stabileşte cadrul juridic pentru reducerea emisiilor de gaze F în sectoarele climatizării staţionare, refrigerării comerciale, refrigerării industriale, climatizării mobile, răcirii în transport, cu scopul de a atenua schimbările climatice şi a proteja mediul. Legea reglementează izolarea, utilizarea, recuperarea şi distrugerea gazelor F, impune condiţii pentru introducerea pe piaţă a produselor şi echipamentelor care conţin sau a căror funcţionare se bazează pe aceste gaze, stabileşte cerinţe pentru utilizările specifice ale gazelor F şi limite cantitative pentru introducerea lor pe piaţă, precum şi norme privind raportarea importului şi utilizării acestor substanţe.

56. Legea nr.277/2018 privind substanţele chimice oferă un cadru consolidat pentru managementul substanţelor şi amestecurilor chimice şi prevede armonizarea treptată a legislaţiei naţionale cu acquis-ul Uniunii Europene în acest domeniu. De asemenea, legea prevede emiterea autorizaţiei pentru importul, exportul sau reexportul hidrofluorcarburilor specificate în anexa nr.1, secţiunea 1 din Legea nr.43/2023 privind gazele fluorurate cu efect de seră.

57. Standardele UE cu privire la formarea şi certificarea persoanelor fizice care deservesc echipamentele frigorifice şi de condiţionare a aerului, care funcţionează pe bază de HFC au fost transpuse în legislaţia naţională prin Regulamentul cu privire la formarea şi atestarea specialiştilor în domeniul tehnicii frigului care conţine hidroclorofluorocarburi şi gaze fluorurate cu efect de seră, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.483/2019, (în continuare – Hotărârea Guvernului nr.483/2019).

58. Regulamentul cu privire la stabilirea mecanismului de repartizare a contingentelor anuale pentru importul hidroclorofluorocarburilor şi hidrofluorcarburilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.589/2018, (în continuare – Hotărârea Guvernului nr.589/2018), reglementează activitatea şi componenţa Comisiei de repartizare a contingentelor anuale pentru importul HCFC şi HFC şi stabileşte nivelul de bază al consumului de HFC, estimat conform Mecanismului de alocare a contingentelor anuale pentru introducerea pe piaţă a hidrofluorcarburilor (prevăzut de Legea nr.43/2023 privind gazele fluorurate cu efect de seră), ţinând cont de consumul total de HFC în perioada 2020-2022.

59. Hotărârea Guvernului nr.1277/2018 cu privire la instituirea şi funcţionarea Sistemului naţional de monitorizare şi raportare a emisiilor de GES şi altor informaţii relevante pentru schimbările climatice (în continuare – Hotărârea Guvernului nr.1277/2018) a creat cadrul normativ pentru consolidarea capacităţilor instituţionale şi asigurarea monitorizării tuturor emisiilor antropice din surse a gazelor cu efect de seră, evaluarea progresului înregistrat cu privire la îndeplinirea angajamentelor referitoare la emisiile respective, precum şi la punerea în aplicare a cerinţelor de raportare în temeiul CONUSC şi al Acordului de la Paris. Prin intermediul instrumentelor de raportare către CONUSC, prevăzute de Hotărârea Guvernului nr.1277/2018 (Inventarul naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, Raportul naţional de inventariere, Raportul bienal de transparenţă şi Comunicarea naţională), se prezintă informaţii despre modul în care implementarea politicilor şi măsurilor de atenuare, precum şi prognoza emisiilor de GES şi progresul în realizarea contribuţiei naţionale determinate contribuie la adaptarea economiei Republicii Moldova la schimbările climatice globale, promovând în acelaşi timp drepturile omului şi egalitatea de gen.

60. Reglementările ce ţin de utilizarea hidrofluorcarburilor în sistemele de climatizare ale autovehiculelor sunt puse în aplicare în conformitate cu Regulamentul cu privire la măsurile de reducere a emisiilor provenite de la sistemele de climatizare ale autovehiculelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1242/2016.

Cadrul instituţional

61. Ministerul Mediului este autoritatea publică centrală responsabilă de dezvoltarea şi promovarea politicilor în domeniul protecţiei mediului, schimbărilor climatice şi resurselor naturale. În numele Guvernului Republicii Moldova, Ministerul Mediului este responsabil de realizarea/respectarea angajamentelor asumate în cadrul tratatelor internaţionale de mediu la care Republica Moldova este parte.

62. Agenţiei de Mediu i-au fost atribuite următoarele competenţe în domeniul protecţiei stratului de ozon şi prevenirii/combaterii schimbărilor climatice:

62.1. implementarea prevederilor documentelor de politici şi tratatelor internaţionale de mediu la care Republica Moldova este parte, în domeniul protecţiei stratului de ozon şi reducerii emisiilor de GES;

62.2. emiterea autorizaţiilor, inclusiv pentru importul, exportul sau reexportul substanţelor care distrug stratul de ozon şi al gazelor fluorurate cu efect de seră;

62.3. implementarea sistemului de monitorizare, raportare şi verificare a emisiilor de GES;

62.4. colectarea, agregarea, validarea şi prelucrarea datelor şi informaţiilor necesare pentru elaborarea inventarelor şi rapoartelor privind emisiile de GES.

63. Oficiul Naţional de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului are misiunea de a sprijini Ministerul Mediului în implementarea eficientă a proiectelor de asistenţă tehnică şi financiară, atât externe, cât şi interne, în domeniul protecţiei mediului. Aceasta include, printre altele, protecţia stratului de ozon şi diminuarea schimbărilor climatice. Activitatea instituţiei se concentrează pe implementarea eficientă a proiectelor în conformitate cu obiectivele stabilite.

64. Inspectoratul pentru Protecţia Mediului asigură controlul privind respectarea reglementărilor referitoare la plasarea pe piaţă a HFC-urilor la nivel naţional. De asemenea, acesta colaborează cu Serviciul Vamal şi cu alte instituţii abilitate, având atribuţii în combaterea traficului şi utilizării ilegale a HFC-urilor.

65. Serviciul Vamal, în calitate de autoritate naţională desemnată, efectuează controale asupra importului şi exportului HFC-urilor, asigurând vămuirea acestora în baza autorizaţiei şi a cotei atribuite anual, în conformitate cu prevederile Legii nr.43/2023 privind gazele fluorurate cu efect de seră.

Sistemul informaţional privind substanţele şi produsele chimice

66. Managementul datelor privind substanţele chimice şi deşeurile este reglementat prin Legea nr.277/2018 privind substanţele chimice, Legea nr.209/2016 privind deşeurile, Legea nr.467/2003 cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat şi Legea nr.93/2017 cu privire la statistica oficială. Acest cadru normativ prevede consolidarea datelor privind substanţele chimice în format online, care include date privind plasarea pe piaţă a HFC-urilor şi gestionarea deşeurilor acestora.

67. Sistemul informaţional automatizat “Registrul produselor chimice plasate pe piaţa Republicii Moldova” (SIA REPC), creat conform prevederilor art.30 din Legea nr.277/2018 privind substanţele chimice, va include informaţii despre produsele chimice introduse pe piaţa Republicii Moldova, inclusiv despre HFC-uri, în care vor fi indicate proprietăţile toxice, fizico-chimice, activitatea biologică, transformarea în mediu, precum şi normativele igienice şi ecologice pentru etapele de import, export, transportare şi utilizare a produselor chimice în Republica Moldova. Conceptul sistemului a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.535/2020, fiind elaborat şi un soft pilot pentru funcţionarea sistemului (http://www.repc.gov.md).

1.3. Impact

68. Începând cu anii 1990, la nivel mondial a avut loc o creştere substanţială a producţiei şi a consumului de HFC-uri, iar în absenţa unor măsuri, aceasta va duce la emisii considerabile în atmosferă, contribuind astfel la accelerarea fenomenului de încălzire globală. Deoarece produsele şi echipamentele care conţin HFC-uri au o durată lungă de viaţă, emisiile ridicate, care ar fi putut fi evitate, vor continua să crească şi în următoarele decenii.

69. Ca urmare a creşterii volumului de emisii de GES, temperatura globală a suprafeţei solului în primele două decenii ale secolului XXI (2001-2020) a fost cu 0.99°C (între 0.84 şi 1.10) mai mare decât în perioada 1850-1900. Totodată, temperatura globală a suprafeţei solului a fost cu 1.09°C (între 0.95 şi 1.20) mai mare în 2011-2020 decât în perioada 1850-1900.

70. În conformitate cu cel de-al 6-lea Raport de evaluare al Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbările Climatice (IPCC, 2021), se anticipează că temperatura globală la suprafaţa solului va continua să crească până cel puţin la jumătatea secolului XXI în toate scenariile de dezvoltare socioeconomică partajate (engl.: SSP – Shared Socioeconomic Pathway Scenarios) luate în considerare. Nivelul de încălzire globală cu 1.5-2.0°C va fi depăşit în cursul secolului XXI, cu excepţia cazului în care, în următoarele decenii, vor avea loc reduceri semnificative ale emisiilor de CO₂ şi ale altor GES. Comparativ cu perioada 1850-1900, temperatura medie globală la suprafaţa solului în perioada 2081-2100, cel mai probabil, va fi mai mare cu 1.0°C – 1.8°C – în cazul scenariului cu emisii foarte scăzute de GES, cu 2.1°C – 3.5°C – în cazul scenariului cu emisii intermediare de GES şi cu 3.3°C – 5.7°C – în cazul scenariului cu emisii ridicate de GES.

71. Schimbările climatice afectează diverse sectoare, inclusiv agricultura, resursele de apă, biodiversitatea şi sănătatea populaţiei. Creşterea temperaturilor extreme ar putea provoca, potrivit estimărilor, între 30 000 şi 40 000 de decese pe an în deceniul 2030-2040. Variaţiile climatice vor afecta prioritar persoanele cu boli cronice cardiovasculare şi respiratorii, cele mai vulnerabile grupuri de populaţie fiind copiii sub 15 ani şi persoanele cu vârsta de peste 75 de ani.

72. Grupurile de populaţie cele mai vulnerabile la fenomenele extreme de vreme sunt copiii, persoanele în etate, precum şi cele cu boli cronice şi cele din grupurile defavorizate. În perioada 1997-2019, în Republica Moldova au fost înregistrate 1 900 de situaţii excepţionale cu caracter natural, în urma cărora au decedat 115 persoane, inclusiv 10 copii, au suferit 244 de persoane, inclusiv 13 copii, şi au fost produse pierderi materiale în valoare totală de circa 11 372 249 000 de lei.

73. Fenomenele meteorologice şi agrometeorologice periculoase cu caracter natural au cauzat cele mai multe victime şi cele mai mari pierderi materiale. Cele mai grave situaţii excepţionale cauzate de fenomenele meteorologice şi agrometeorologice periculoase au fost: poleiul puternic, secetele, ploile torenţiale cu grindină, îngheţurile şi viscolele puternice.

74. Majoritatea activităţilor din sectorul RAC se desfăşoară la un nivel redus de utilizare a tehnologiilor nepoluante, contribuind astfel la inechităţi economice şi sociale, inclusiv la nivelul redus al salariilor în acest sector şi oportunităţi limitate de angajare.

75. Investiţiile reduse în acest domeniu afectează în special grupurile vulnerabile, inclusiv femeile, care sunt subreprezentate în sectoarele tehnice şi industriale. Lipsa accesului la tehnologii avansate şi formare profesională specializată amplifică aceste inegalităţi, limitând posibilităţile de creştere profesională şi accesul la locuri de muncă mai bine plătite.

76. Consumatorii se află în centrul acestei propuneri, care se bazează pe utilizarea tehnologiilor moderne şi soluţiilor inovatoare pentru a trece la sisteme de răcire şi de încălzire inteligente, sustenabile şi eficiente din punct de vedere energetic. Acestea pot genera economii bugetare şi de energie pentru întreprinderi şi cetăţeni şi, de asemenea, pot contribui la îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător, precum şi la creşterea nivelului individual de bunăstare, oferind astfel şi beneficii pentru societate în ansamblu.

77. Prin încurajarea îmbunătăţirii performanţei tehnologice a sistemelor eficiente de răcire şi încălzire din punct de vedere energetic, prezentul Program urmăreşte reducerea nivelului ridicat de sărăcie energetică, care afectează 57,2 % din populaţie, conform veniturilor. De asemenea, Programul vizează prevenirea utilizării tehnologiilor învechite, oferind consumatorilor alternative eficiente şi sustenabile.

78. Din punctul de vedere al impactului potenţial al schimbărilor climatice asupra securităţii alimentare şi creşterii gradului de productivitate agricolă, cei mai vulnerabili sunt oamenii care activează în agricultură. Rata sărăciei absolute în anul 2022 a constituit 31,1 %, în creştere faţă de anul 2018 (23 %), afectând semnificativ populaţia rurală, în special vârstnicii (38,1 %).

79. Pe plan internaţional, a început să se acorde o atenţie din ce în ce mai mare problemei emisiilor de gaze F. În perioada 2009-2012, mai multe state semnatare ale Protocolului de la Montreal au propus măsuri pentru reducerea producerii şi consumului de HFC-uri la nivel mondial. Republica Moldova a sprijinit aceste propuneri, drept completare a acţiunilor de atenuare a efectelor schimbărilor climatice în contextul CONUSC.

80. La nivel global, producţia şi consumul de HFC-uri au crescut semnificativ, înregistrând o creştere medie anuală cu 23 %.

81. Din cauza utilizării largi a HFC-urilor în Republica Moldova, emisiile acestora s-au majorat în perioada 1995-2022 de la 0.94 kt de echivalent CO₂ în 1995, până la 234.84 kt de echivalent CO₂ în 2022 (tabelul 14).

Tabelul 14

Emisiile de HFC în perioada 1995-2022, kt de echivalent CO₂

82. Tranziţia de la agenţii frigorifici sintetici la agenţi de răcire naturali, precum dioxidul de carbon, izobutanul, propanul ş.a. va domina în viitor evoluţia pieţei din sectorul RAC. Pentru a se conforma noilor cerinţe impuse de către comunitatea internaţională, agenţii economici din ţara noastră deja au început să instaleze sisteme de refrigerare de ultimă generaţie, care funcţionează pe bază de agenţi naturali mai puţin poluanţi, în special pe bază de CO₂. Noile tehnologii, pe lângă faptul ca sunt mai prietenoase mediului, sunt mai eficiente din punctul de vedere al consumului de energie.

83. În prezent, pe piaţa Republicii Moldova sunt disponibile echipamente moderne, de tip nou, care utilizează agenţi frigorifici naturali, însă răspândirea acestora este încă insuficientă. Spre exemplu, mare parte din frigiderele, congelatoarele, climatizoarele importate în ţară funcţionează pe bază de agenţi frigorifici alternativi, cu potenţial de încălzire globală redus, cum ar fi: R-744 (CO₂) – GWP = 1; R-290 (propan) GWP = 3.3; HFO-1234yf GWP = 4; HFO-1234ze GWP = 6; R-441A GWP = 4 ş.a.

84. În Republica Moldova, principalele întreprinderi care utilizează
HFC-uri activează în următoarele sectoare:

84.1. climatizare staţionară;

84.2. refrigerare comercială şi industrială;

84.3. climatizare mobilă;

84.4. răcire în transport;

84.5. expandarea spumei şi aerosolii.

Capitolul III

OBIECTIVUL GENERAL ŞI OBIECTIVELE SPECIFICE

85. Scopul elaborării prezentului Program constă în dezvoltarea unui cadru de politici care va contribui la reducerea consumului de hidrofluorcarburi, conform etapelor stabilite în anexa F a Protocolului de la Montreal referitor la substanţele care distrug stratul de ozon, şi la atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de GES, asumate în conformitate cu Acordul de la Paris.

86. Obiectivul general (în continuare – OG) urmăreşte reducerea cu 80 % a consumului de hidrofluorcarburi până în anul 2045, comparativ cu nivelul de bază (media anilor 2020-2022), prin promovarea noilor tehnologii prietenoase mediului, contribuind la dezvoltarea economică verde.

87. OG va fi realizat prin intermediul a cinci obiective specifice (în continuare – OS).

87.1. Obiectivul specific 1: Armonizarea cadrului normativ naţional privind gestionarea HFC-urilor cu legislaţia Uniunii Europene. OS se va realiza prin ajustarea Legii nr.43/2023 privind gazele fluorurate cu efect de seră, a Codului contravenţional al Republicii Moldova şi a Codului penal al Republicii Moldova, precum şi a Hotărârilor Guvernului nr.483/2019 şi nr.589/2018 la noile standarde UE. Aceste modificări vizează dezvoltarea unui cadru normativ adecvat şi implementarea unui mecanism instituţional consolidat pentru gestionarea eficientă a consumului HFC-urilor la nivel naţional. Actualizarea cadrului normativ va asigura compatibilitatea legislaţiei naţionale cu standardele UE şi va facilita asigurarea conformităţii cu cerinţele privind protecţia mediului şi sănătatea publică.

87.2. Obiectivul specific 2: Consolidarea cadrului instituţional privind gestionarea şi controlul plasării pe piaţă a HFC-urilor. OS va contribui la îmbunătăţirea practicilor de gestionare a nivelului consumului pentru a elimina discrepanţele dintre informaţiile cuprinse în registrele şi sistemele informaţionale automatizate privind evidenţa şi monitorizarea HFC-urilor. Aceasta se va realiza, inclusiv, prin ajustarea sistemelor informaţionale esenţiale pentru monitorizarea datelor privind importul, consumul şi scoaterea treptată din uz a HFC-urilor, precum şi a produselor şi echipamentelor care conţin astfel de substanţe. În vederea consolidării instituţionale pentru gestionarea şi controlul plasării pe piaţă a HFC-urilor, vor fi organizate instruiri destinate funcţionarilor Serviciului Vamal, Agenţiei de Mediu, Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, precum şi brokerilor vamali. De asemenea, vor fi elaborate ghiduri pentru aplicarea reglementărilor privind controlul plasării pe piaţă, monitorizarea, reducerea şi raportarea emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră.

87.3. Obiectivul specific 3: Aplicarea bunelor practici şi procedurilor de utilizare a agenţilor frigorifici în sectorul RAC, precum şi consolidarea ciclului de recuperare/reciclare/regenerare (RRR) a HFC-urilor. OS vizează îmbunătăţirea gestionării gazelor fluorurate cu efect de seră prin recuperare/reciclare/regenerare eficientă, prin instruirea periodică a operatorilor şi prin promovarea tehnologiilor ce funcţionează pe baza HFC-urilor cu GWP scăzut şi/sau agenţi frigorifici alternativi în scopul reducerii impactului asupra mediului. Consolidarea ciclului de recuperare, reciclare şi regenerare (RRR) a HFC-urilor va fi sprijinită prin elaborarea Programului de consolidare a cunoştinţelor, care va contribui esenţial la dezvoltarea competenţelor profesionale ale tehnicienilor din sectorul RAC.

87.4. Obiectivul specific 4: Acordarea suportului tehnologic pentru instituţiile de învăţământ şi centrele de instruire şi evaluare a operatorilor care activează în domeniul tehnicii frigului. OS vizează dezvoltarea şi ajustarea programelor de formare continuă şi elaborarea unor ghiduri educaţionale în sprijinul instituţiilor de învăţământ în integrarea în programele de studii a aspectelor legate de utilizarea şi aplicarea noilor tehnologii în domeniul tehnicii frigului, asigurând o pregătire adecvată a studenţilor, masteranzilor şi operatorilor privind utilizarea tehnologiilor moderne, prietenoase mediului.

87.5. Obiectivul specific 5: Dezvoltarea şi implementarea unor proiecte demonstrative privind utilizarea noilor tehnologii ce funcţionează pe bază de agenţi frigorifici naturali în sectorul RAC. OS vizează testarea şi prezentarea unor soluţii inovatoare, demonstraţii practice ale echipamentelor care utilizează agenţi frigorifici alternativi, naturali, cu GWP scăzut.

Tabelul 15

Obiectivele specifice, indicatorii de monitorizare şi ţintele propuse
pentru etapa I de implementare a Programului (2025-2028)

Capitolul IV

IMPACT

88. Programul conţine acţiuni menite să reducă şi să elimine impactul advers al HFC-urilor asupra evoluţiei schimbărilor climatice, care afectează starea de sănătate a populaţiei, ecosistemele şi culturile agricole.

89. Beneficiile implementării acţiunilor prevăzute în Program, în urma reducerii emisiilor de HFC-uri, sunt următoarele:

89.1. reducerea consumului de HFC cu 10 % începând cu anul 2029, care va atinge o scădere cu 80 % (de la nivelul de bază) până în anul 2045, va contribui la progresarea Republicii Moldova pe termen lung spre dezvoltarea economică verde, bazată pe intensificarea creşterii durabile, stimularea inovării şi dezvoltarea tehnologiilor verzi;

89.2. ajustarea legislaţiei naţionale la actele UE, în ceea ce priveşte implementarea mecanismului de introducere pe piaţă a produselor şi echipamentelor care conţin sau funcţionează pe baza gazelor fluorurate cu efect de seră, precum şi aplicarea limitelor cantitative pentru introducerea pe piaţă a hidrofluorcarburilor, este esenţială pentru ca Republica Moldova să îşi onoreze obligaţiile faţă de tratatele internaţionale;

89.3. substituirea agenţilor frigorifici cu GWP ridicat cu agenţi frigorifici alternativi, naturali, cu GWP scăzut, va contribui la ecologizarea întreprinderilor prin utilizarea tehnologiilor noi, prietenoase mediului şi eficiente din punct de vedere energetic;

89.4. alinierea Republicii Moldova la cele mai recente descoperiri ştiinţifice de pe plan internaţional, în ceea ce priveşte substanţele reglementate, precum şi înlocuirea acestora cu substanţe alternative mai eficiente din punct de vedere energetic;

89.5. reducerea treptată a consumului de HFC va contribui la atingerea obiectivelor stabilite în Acordul Climatic de la Paris privind reducerea necondiţionată a emisiilor GES cu până la 70 % până în anul 2030 şi reducerea necondiţionată până la 88 % comparativ cu anul de referinţă 1990.

90. Îndeplinirea cerinţelor Acordului Climatic de la Paris va contribui la dezvoltarea socială a ţării prin reducerea vulnerabilităţii asociate schimbărilor climei, precum şi la obţinerea unui număr mare de efecte sociale benefice, printre care:

90.1. starea mai bună a sănătăţii şi, ca urmare, diminuarea numărului de boli şi de decese premature;

90.2. îmbunătăţirea protecţiei consumatorilor, care vor avea încrederea că produsele introduse pe piaţă şi utilizate în Republica Moldova (substanţe şi echipamente) sunt la acelaşi nivel de calitate şi performanţă cu cele introduse pe piaţă şi puse în aplicare în UE;

90.3. beneficii sociale printr-o mai bună conştientizare, implicare şi responsabilizare în privinţa problemelor de mediu asociate consumului de HFC-uri cu GWP ridicat şi efectele benefice ale utilizării agenţilor frigorifici alternativi cu GWP scăzut;

90.4. atragerea finanţărilor străine şi, ca urmare, obţinerea beneficiilor pentru dezvoltarea locală şi regională.

91. Beneficiile legate de atenuarea schimbărilor climatice prin reducerea utilizării gazelor fluorurate cu efect de seră vor depăşi cu mult costurile de asigurare a conformităţii. În primul rând, măsurile propuse se vor concretiza în creşterea duratei de viaţă şi în îmbunătăţirea stării de sănătate a oamenilor, ca urmare a reducerii numărului de decese cauzate de boli provocate de schimbările climatice. Totodată, se vor înregistra beneficii de mediu substanţiale datorate reducerii pagubelor cauzate ecosistemelor, care sunt dificil de cuantificat în termeni monetari. Luând în considerarea câştigurile de productivitate rezultate din implementarea sa, impactul acestei politici asupra valorii nete a PIB-ului este compensat în întregime, rezultând şi beneficii directe suplimentare din reducerea costurilor pentru asistenţa medicală, drept urmare a scăderii numărului de cazuri de îmbolnăvire din cauza efectelor schimbărilor climatice, precum şi diminuarea pagubelor în ceea ce priveşte pierderea recoltelor şi degradarea infrastructurii, consecinţe ale riscurilor climatice.

92. Implementarea acţiunilor Programului va contribui la reducerea impactului utilizării HFC-urilor asupra climei pe termen lung. Limita anuală de introducere pe piaţă a HCF-urilor până în anul 2045 va constitui 20 % din nivelurile anilor 2020-2022. Pentru a asigura respectarea acestor limite, sunt stabilite contingente anuale de import a acestor substanţe, a căror depăşire este interzisă.

93. În conformitate cu prevederile Legii nr.43/2023 privind gazele fluorurate cu efect de seră, în anul 2023 a fost calculat nivelul de bază al consumului de HFC. La estimarea nivelului de bază s-a utilizat formula: media consumului de HFC pentru anii 2020, 2021 şi 2022 + 65% din nivelul de bază al consumului de HCFC-uri. Media consumului de HFC pentru perioada 2020-2022 este de 501,390 kt de echivalent CO₂. 65 % din nivelul de bază al HCFC constituie 20,001 kt de echivalent CO₂. Conform calculelor, nivelul de bază al consumului de HFC a fost estimat la 521,391 kt echivalent CO₂ (501,390 kt + 20,001 kt).

Tabelul 16

Nivelul de bază al Republicii of Moldova (kt de echivalent CO₂)

94. La implementarea Programului se va respecta orarul de reducere eşalonată a consumului de HFC-uri, stabilit în anexa nr.6 la Legea nr.43/2023 privind gazele fluorurate cu efect de seră, care transpune Regulamentul UE nr.517/2014. Reducerea impactului de mediu al HFC-urilor va fi realizată prin reglementarea strictă a importului şi utilizării acestor substanţe, a echipamentelor şi produselor care le conţin, precum şi prin aplicarea măsurilor de precauţie pentru a preveni scurgerile de HFC-uri.

95. Măsurile prevăzute de prezentul Program urmează a fi implementate în cinci etape:

etapa I: (2025-2028) – se va axa pe îngheţarea consumului de substanţe chimice, incluse în anexa F la Protocolul de la Montreal, la nivelul consumului de bază (media anilor 2020, 2021, 2022 + 65 % din nivelul de bază (producţia/consumul) de HCFC);

etapa a II-a: (2029-2034) – se va axa pe reducerea cu 10 % a consumului de substanţe incluse în anexa F la Protocolul de la Montreal;

etapa a III-a: (2035-2039) – se va axa pe reducerea cu 30 % a consumului de substanţe incluse în anexa F la Protocolul de la Montreal;

etapa a IV-a: (2040-2044) – se va axa pe reducerea cu 50 % a consumului de substanţe incluse în anexa F la Protocolul de la Montreal;

etapa a V-a: 2045 şi ulterior – se va axa pe reducerea cu 80 % a consumului de substanţe incluse în anexa F la Protocolul de la Montreal prin continuarea activităţilor iniţiate în cadrul etapelor precedente.

96. Implementarea Programului se încadrează în aspiraţiile Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeană. Statutul de ţară candidat pentru aderare la UE dictează necesitatea accelerării armonizării legislaţiei privind reducerea emisiilor de GES la standardele UE, prin asigurarea utilizării în sectorul RAC a tehnologiilor ce se bazează pe agenţi frigorifici cu GWP scăzut, inofensivi pentru sistemul climatic. Astfel, Programul oferă cadrul strategic pe termen mediu pentru alinierea în continuare a legislaţiei de mediu la acquis-ul comunitar (Capitolul 16 – Protecţia Mediului, Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană), contribuind la obiectivul de asigurare a unui mediu sănătos.

Tabelul 17

Indicatorii de evaluare a impactului etapei I de implementare

a Programului (2025-2028)

Capitolul V

COSTURI

97. Pentru implementarea cu succes a prezentului Program este necesară implicarea resurselor umane, financiare şi tehnice, descrise în continuare.

98. Resursele umane vor include personalul din cadrul autorităţilor publice de mediu, organelor de drept şi securitate ale statului, inclusiv din cadrul Serviciului Vamal, cadre didactice şi de cercetare, membri ai organizaţiilor necomerciale (cum ar fi Asociaţia Obştească a Frigotehniştilor), precum şi experţi în domeniu. Mediul de afaceri, inclusiv operatorii din domeniul tehnicii frigului, va juca un rol esenţial în implementarea Programului.

99. Resursele financiare necesare pentru ajustarea cadrului normativ naţional la standardele UE vor fi asigurate din bugetul de stat, fără costuri suplimentare, acţiunile fiind realizate nemijlocit de către funcţionarii autorităţilor administraţiei publice centrale.

100. Acţiunile de ajustare a registrelor de stat, a sistemelor informaţionale şi de monitorizare vor fi realizate în limitele resurselor bugetului de stat, precum şi cu asistenţa tehnică şi financiară din partea instituţiilor donatoare.

101. Resursele financiare pentru acţiunile legate de instruirea funcţionarilor din cadrul Serviciului Vamal, inspectorilor de mediu şi operatorilor; dotarea instituţiilor şi centrelor de instruire cu echipamente de laborator necesare, cu materiale didactice şi ghiduri ce ţin de agenţii frigorifici; implementarea proiectelor demonstrative privind noile tehnologii bazate pe agenţi frigorifici naturali; organizarea seminarelor de conştientizare privind promovarea eliminării treptate a HFC-urilor, precum şi pentru alte acţiuni de implementare a Programului, vor fi alocate de către Fondul Multilateral al Protocolului de la Montreal prin intermediul Unităţii pentru implementarea Protocolului de la Montreal din cadrul Oficiului Naţional de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului, precum şi din alte surse care nu contravin legislaţiei.

102. În calitate de ţară-parte a Protocolului de la Montreal, Republica Moldova este eligibilă şi are posibilitatea să acceseze fonduri internaţionale în domeniul protecţiei stratului de ozon şi atenuării schimbărilor climatice. Conform art.5 din Protocol, Părţile care sunt ţări dezvoltate, furnizează Părţilor care sunt ţări în curs de dezvoltare subvenţii, ajutoare, credite, garanţii sau programe de asigurare, în vederea utilizării unor tehnologii alternative sau a unor substanţe înlocuitoare. Pentru implementarea prevederilor Convenţiei şi Protocolului, Republica Moldova beneficiază constant de suport din partea Fondului Multilateral al Protocolului de la Montreal. De exemplu, pentru perioada 2016-2025, Fondul Multilateral al Protocolului de la Montreal a aprobat pentru Republica Moldova suma de 506 255 USD pentru realizarea activităţilor legate de reducerea cu 67,5 % a consumului de HCFC. Din această sumă, până în prezent, Republica Moldova a primit 245 000 USD, utilizaţi pentru realizarea activităţilor primei etape de reducere a consumului de HCFC cu 35 % de la nivelul de bază (2016-2020). Prin intermediul Oficiului Naţional de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului, a fost semnat un Memorandum de colaborare între Republica Moldova şi Fondul Multilateral al Protocolului de la Montreal pentru perioada 2022-2030, care prevede un suport financiar în valoare de 530 385 USD.

103. În scopul elaborării Programului de reducere treptată a HFC, în cadrul Proiectului “Suport pentru Republica Moldova în pregătirea planului de implementare a Amendamentului de la Kigali (KIP)”, implementat de Oficiul Naţional de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului, a fost recepţionată suma de 87 900 USD, pentru anii 2024-2025, oferită de Fondul Multilateral al Protocolului de la Montreal.

104. Pentru implementarea obiectivului specific 1, sunt estimate costuri din bugetul autorităţilor implicate în valoare de 485,0 mii de lei; pentru obiectivul specific 2 costurile estimate constituie 3 060,0 mii de lei – cu susţinerea partenerilor externi; pentru obiectivul specific 3 costurile estimate sunt de 440,0 mii de lei – cu suportul partenerilor externi; pentru obiectivul specific 4, costurile estimate sunt de 1 072,4 mii de lei – cu suportul partenerilor externi; pentru obiectivul specific 5 – 3 150,0 mii de lei – cu suportul partenerilor de dezvoltare. Costul estimativ al etapei I a Programului este de 8 207,4 mii de lei, dintre care din bugetul de stat – 525,0 mii de lei, iar ale partenerilor de dezvoltare – 7 682,4 mii de lei.

Tabelul 18

Estimarea costurilor financiare pentru implementarea obiectivelor

etapei I de implementare a Programului (2025-2028)

* Resursele financiare necesare pentru realizarea ajustării cadrului normativ naţional la standardele UE,

reprezintă nemijlocit remunerarea funcţionarilor publici implicaţi în proces

105. Impactul economic al acţiunilor de reducere a HFC-urilor descrise în Planul de acţiuni al etapei I a Programului şi susţinute prin contribuţia partenerilor externi (7 682,4 mii de lei) va fi semnificativ pentru Republica Moldova, din mai multe considerente: va contribui la dezvoltarea tehnologiilor nepoluante, la creşterea eficienţei energetice în sectorul RAC şi la atragerea investiţiilor.

Costurile estimate pentru implementarea etapei I a Programului vor fi integrate în Cadrul bugetar pe termen mediu pentru anii 2025-2027, după cum urmează:

Programul 70. Protecţia mediului

Subprogramul 7001 – Politici şi management în domeniul protecţiei mediului

Subprogramul 7002 – Managementul integrat al deşeurilor şi al substanţelor chimice

Subprogramul 7003 – Controlul şi supravegherea respectării legislaţiei de mediu

Subprogramul 7011 – Atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice

Costurile etapelor II-V vor fi incluse în Cadrul bugetar pe termen mediu pentru perioadele de planificare ulterioare.

Capitolul VI

RISCURI DE IMPLEMENTARE

106. În procesul implementării prezentului Program este posibilă apariţia diverselor bariere şi riscuri, precum:

106.1. riscuri interne:

106.1.1. implicarea insuficientă a factorilor de decizie în realizarea sarcinilor Programului;

106.1.2. participarea ineficientă a instituţiilor responsabile de implementarea planului de acţiuni;

106.1.3. lipsa cadrelor calificate în domeniul de referinţă şi fluctuaţia necontrolată a personalului;

106.1.4. deficienţe de comunicare instituţională şi interinstituţională; complexitatea problemelor abordate;

106.1.5. lacune în procesul de combatere a importului ilegal de HFC-uri cu GWP ridicat;

106.2. riscuri externe:

106.2.1. imprevizibilitatea deciziilor politice;

106.2.2. finanţarea insuficientă de către instituţiile donatoare a măsurilor din Planul de acţiuni pentru implementarea Programului;

106.2.3. tergiversarea procesului de realizare a măsurilor stabilite de către instituţiile de resort.

107. În actualele condiţii de piaţă, comercializarea tehnologiilor alternative, prietenoase mediului, se poate confrunta cu anumite dificultăţi. Printre acestea se numără costurile ridicate, accesul limitat la finanţare sau complexitatea tehnologică a unor astfel de inovaţii, care presupune adesea necesitatea unei specializări suplimentare.

108. Un alt factor de risc este legat de faptul că operatorii de echipamente care funcţionează pe bază de agenţi frigorifici alternativi au cunoştinţe insuficiente despre caracteristicile fizice ale acestora, iar lipsa instruirii la timp poate genera situaţii periculoase în procesul de instalare şi întreţinere a echipamentelor.

109. Gradul de impact în raport cu riscurile identificate este prezentat în tabelul 19.

Tabelul 19

Gradul de impact în raport cu riscurile identificate

Capitolul VII

AUTORITĂŢI/INSTITUŢII RESPONSABILE

DE IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI

110. Ministerul Mediului va asigura:

110.1. monitorizarea implementării Programului de suprimare eşalonată a hidrofluorcarburilor pentru perioada 2025-2045 şi a Planului de Acţiuni pentru implementarea etapei I a acestuia, pentru anii 2025-2028;

110.2. actualizarea reglementărilor privind monitorizarea durabilă a emisiilor de gaze F, în temeiul şi pentru executarea Legii nr.43/2023 privind gazele fluorurate cu efect de seră;

110.3. instituirea Comisiei de repartizare a contingentelor anuale pentru importul hidroclorofluorcarburilor şi a hidrofluorcarburilor;

110.4. aprobarea deciziilor Comisiei cu privire la alocarea contingentelor anuale pentru importul hidroclorofluorcarburilor /hidrofluorcarburilor pentru întreprinderile importatoare.

111. Ministerul Mediului prin intermediul Agenţiei de Mediu, Oficiului Naţional de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului, Inspectoratului pentru Protecţia Mediului şi în colaborare cu Asociaţia Obştească a Frigotehniştilor va asigura implementarea prevederilor prezentului Program, precum şi a Planului de Acţiuni pentru implementarea etapei I a acestuia pentru anii 2025-2028.

112. Sistemul de evaluare a prezentului Program va fi integrat în ciclul planurilor de acţiune şi va include cinci etape de evaluare:

1) I – la finalul primei etape a Programului (2025-2028), până la data de 1 mai 2029;

2) a II-a – la finalul celei de-a doua etape a Programului (2029-2034), până la data de 1 mai 2035;

3) a III-a – la finalul celei de-a treia etape a Programului (2035-2039), până la data de 1 mai 2040;

4) a IV-a – la finalul celei de-a patra etape a Programului (2040-2044), până la data de 1 mai 2045; şi

5) a V-a (2045) – până la data de 1 mai 2046.

Evaluarea finală, programată pentru anul 2046, va reflecta performanţa generală a Programului, analizând eficacitatea şi eficienţa acţiunilor implementate, precum şi gradul de atingere a obiectivelor stabilite.

113. Procesul de evaluare şi monitorizare se va centra pe următoarele aspecte:

113.1. relevanţă – măsura în care obiectivele politicii de reducere a HFC-urilor au răspuns nevoilor şi priorităţilor naţionale;

113.2. eficacitate – măsura în care obiectivele stabilite au fost atinse, evaluând dacă intervenţiile şi mijloacele utilizate au produs rezultatele aşteptate şi dacă utilizarea altor metode ar fi permis obţinerea unor rezultate mai bune;

113.3. eficienţă – măsura în care obiectivele au fost atinse cu costuri minime şi utilizarea optimă a resurselor;

113.4. sustenabilitate – gradul în care rezultatele obţinute, inclusiv schimbările instituţionale, sunt durabile în timp.

114. Ministerul Mediului va asigura publicarea rapoartelor anuale de progres, precum şi a rapoartelor de evaluare intermediară şi finală ale Programului pe site-ul său web oficial.

115. Agenţia de Mediu va emite autorizaţii pentru importul, exportul sau reexportul substanţelor ce distrug stratul de ozon şi al gazelor fluorurate cu efect de seră, precum şi pentru echipamentele şi produsele ce conţin astfel de gaze; va ţine Registrul cererilor de solicitare a autorizaţiilor, precum şi Registrul autorizaţiilor eliberate; va institui şi va asigura funcţionarea unui registru electronic al contingentelor pentru introducerea HFC-urilor pe piaţă.

116. Agenţia de Mediu va asigura monitorizarea şi raportarea HFC-urilor în conformitate cu prevederile Legii nr.43/2023 şi ale Hotărârii Guvernului nr.1277/2018, va elabora informaţii şi rapoarte aferente domeniului, va ţine evidenţa certificatelor de atestare a competenţelor profesionale eliberate specialiştilor din domeniul tehnicii frigului.

117. Inspectoratul pentru Protecţia Mediului va efectua controlul realizării măsurilor privind prevenirea emisiilor de gaze F şi protecţia mediului înconjurător, va propune măsuri de remediere în cazul emisiilor de gaze F în atmosferă, va verifica respectarea utilizării în siguranţă a echipamentelor de către operatori, va verifica respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr.483/2019 în ceea ce priveşte deţinerea de către operatori a certificatelor de atestare a competenţelor profesionale.

118. Serviciul Vamal va exercita controlul asupra legalităţii introducerii pe piaţă a HFC-urilor şi a echipamentelor care conţin HFC-uri şi va prezenta, la cerere, Agenţiei de Mediu informaţii detaliate privind importul, exportul, reexportul şi tranzitul acestora.

119. Oficiul Naţional de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului, prin intermediul proiectelor (granturilor) va asigura acordarea suportului pentru actualizarea bazei tehnico-informaţionale a instituţiilor de învăţământ profesionale din domeniul tehnicii frigului; acordarea asistenţei pentru Centrul de instruire şi evaluare din cadrul Universităţii Tehnice a Moldovei şi pentru Asociaţia Obştească a Frigotehniştilor din Republica Moldova, precum şi va asigura instruirea funcţionarilor vamali şi a inspectorilor de mediu cu privire la substanţele reglementate.

120. Direcţia formare continuă/Centrul de instruire şi evaluare din cadrul Universităţii Tehnice a Moldovei, conform Hotărârii Guvernului nr.483/2019, va organiza cursuri de formare profesională continuă şi atestarea specialiştilor în domeniul tehnicii frigului, în funcţie de cererile depuse.

Capitolul VIII

PROCEDURI DE RAPORTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE

121. Ministerul Mediului este responsabil de monitorizarea implementării prezentului Program şi asigură cooperarea cu autorităţile şi instituţiile publice în vederea implementării eficiente a acestuia.

122. Agenţia de Mediu este responsabilă de asigurarea acurateţei, corectitudinii şi caracterului complet al informaţiilor furnizate autorităţilor publice şi publicului larg privind implementarea prezentului Program.

123. În conformitate cu art.36 alin.(5) din Legea nr.43/2023 privind gazele fluorurate cu efect de seră, Agenţia de Mediu are obligaţia de a elabora anual, până la data de 1 mai, raportul privind implementarea Programului. Acest raport este coordonat cu Ministerul Mediului şi ulterior transmis Secretariatului Convenţiei de la Viena pentru protecţia stratului de ozon.

124. În scopul implementării eficiente a Programului, Oficiul Naţional de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului va asigura, prin intermediul proiectelor (granturilor), acordarea suportului tehnic Agenţiei de Mediu, oferit de către Fondul Multilateral al Protocolului de la Montreal.

125. Serviciul Vamal va asigura, la solicitarea Ministerului Mediului, prezentarea informaţiei detaliate privind importul, exportul şi reexportul gazelor fluorurate cu efect de seră, precum şi al echipamentelor şi produselor ce conţin asemenea gaze.

126. Autorităţile administrative centrale şi instituţiile publice responsabile de implementarea măsurilor incluse în planurile de acţiuni pentru implementarea Programului vor prezenta Ministerului Mediului, anual, până la data de 31 ianuarie a anului următor perioadei de raportare, informaţia cu privire la realizarea acţiunilor planificate. La rândul său, Ministerul Mediului va prezenta Guvernului, anual, până la data de 25 februarie, raportul anual de progres privind implementarea Programului.

127. Activităţile de monitorizare şi evaluare vor avea un caracter continuu şi sistematic, fiind desfăşurate pe toată perioada de implementare a Programului şi vor include colectarea, prelucrarea şi analiza datelor obţinute, identificarea lacunelor sau a efectelor neprevăzute, precum şi propunerea unor eventuale ajustări ale măsurilor şi activităţilor planificate.

128. Monitorizarea se va efectua în baza rapoartelor anuale şi a rapoartelor intermediare de evaluare a implementării fiecărei etape a Programului pentru perioadele 2025-2028 (etapa I), 2029-2034 (etapa a II-a), 2035-2039 (etapa a III-a), 2040-2044 (etapa a IV-a), 2045 (etapa a V-a), precum şi în baza raportului final.

129. Ministerul Mediului va asigura publicarea rapoartelor anuale de progres pe site-ul său web oficial.

Anexă

la Programul de suprimare eşalonată a

hidrofluorcarburilor pentru perioada 2025-2045

PLANUL DE ACŢIUNI

pentru anii 2025-2028 privind implementarea etapei I a Programului de

suprimare eşalonată a hidrofluorcarburilor pentru perioada 2025-2045