Hotărâre nr. 386 din 17.06.2020

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la planificarea strategică

nr. 386  din  17.06.2020

 (în vigoare 26.07.2020) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.153-158 art. 509 din 26.06.2020

* * *

Notă: În denumire şi la punctul 1 din hotărâre, în denumire şi pe tot parcursul textului Regulamentului, textul "planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea documentelor de politici publice", la orice formă gramaticală, se substituie cu textul "planificarea strategică", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot. Guv. nr.661 din 25.09.2024, în vigoare 04.11.2022

În temeiul art.5 lit.a) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), cu modificările ulterioare, şi al art.24 alin.(3) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.7-11, art.34), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul cu privire la planificarea strategică (se anexează).

2. Cancelaria de Stat va asigura:

1) implementarea, coordonarea şi monitorizarea implementării prezentei hotărâri;

2) aplicarea şi respectarea procedurilor stabilite prin prezenta hotărâre de către ministere şi alte autorităţi administrative centrale de specialitate;

3) elaborarea şi ajustarea cadrului normativ şi metodologic necesar în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

3. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale subordonate Guvernului vor asigura implementarea prevederilor prezentei hotărâri.

4. Documentele de politici publice în vigoare care nu se conformează cu prevederile prezentei hotărâri rămân executabile până la finalizarea termenului prevăzut de implementare, dar nu mai mult de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

5. Se abrogă Hotărârea Guvernului nr.33/2007 cu privire la regulile de elaborare şi cerinţele unificate faţă de documentele de politici (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.6-9, art.44).

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.386/2020

REGULAMENT

cu privire la planificarea strategică

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentul Regulament defineşte documentele de planificare şi documentele de politici publice, inclusiv propunerea de politică publică, şi stabileşte procesele de planificare strategică şi operaţională, elaborare, implementare, monitorizare şi evaluare la nivelul administraţiei publice centrale.

2. Planificarea strategică reprezintă procesul complex şi cuprinzător prin care Guvernul stabileşte obiectivele şi direcţiile de dezvoltare a ţării, identifică resursele necesare pentru implementarea politicilor publice, anticipează provocările viitoare şi defineşte priorităţile strategice pe termen mediu şi lung, în scopul de a ghida deciziile şi acţiunile guvernamentale în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii cetăţenilor, creşterii competitivităţii economice, asigurării securităţii şi stabilităţii, precum şi dezvoltarea sustenabilă pe termen lung.

3. Planificarea operaţională reprezintă procesul prin care politicile guvernamentale se detaliază şi se transpun în planuri de acţiuni concrete pe termen scurt, cu resurse alocate, termene clare de realizare şi responsabilităţi definite, pentru a asigura atingerea obiectivelor strategice stabilite în planificarea strategică, într-un mod organizat şi sistematic, pentru funcţionarea eficientă a Guvernului şi pentru livrarea serviciilor publice către cetăţeni.

4. Documentele de planificare şi documentele de politici publice asigură intercorelarea şi sinergia politicilor publice. Ierarhia şi interdependenţa dintre documentele respective sunt prezentate în anexa nr.1.

5. La elaborarea documentelor de planificare şi a documentelor de politici publice vor fi respectate următoarele principii:

5.1. respectarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale – integrarea standardelor naţionale şi internaţionale pentru protecţia drepturilor omului în toate etapele, cu evaluarea impactului pentru prevenirea încălcărilor şi conformitatea cu obligaţiile legale;

5.2. asigurarea incluziunii sociale şi egalităţii de gen – promovarea participării tuturor grupurilor sociale, inclusiv a celor vulnerabile, şi eliminarea discriminării de gen, evaluând impactul asupra incluziunii şi egalităţii;

5.3. asigurarea durabilităţii şi sustenabilităţii – echilibrarea dezvoltării economice, protecţiei mediului şi bunăstării sociale, evaluând impactul asupra resurselor şi promovând soluţii durabile;

5.4. asigurarea transparenţei, publicităţii, trasabilităţii şi accesibilităţii – realizarea unui proces de elaborare şi monitorizare deschis şi accesibil publicului, garantând comunicarea clară a informaţiilor şi urmărirea deciziilor;

5.5. asigurarea integrităţii şi prevenirii corupţiei – integrarea standardelor etice şi a măsurilor anticorupţie, asigurând prevenirea riscurilor şi promovarea unei guvernări transparente, integre şi responsabile;

5.6. asigurarea securităţii şi siguranţei – dezvoltarea şi integrarea măsurilor pentru protecţia cetăţenilor şi a resurselor naţionale, cu evaluarea riscurilor pentru asigurarea unui mediu sigur şi stabil.

6. Pentru asigurarea trasabilităţii între documentele de planificare şi documentele de politici publice, documentele respective şi elementele acestora vor fi codificate în baza unui sistem unic de codificare, dezvoltat de Cancelaria de Stat.

7. La fundamentarea, elaborarea, avizarea, consultarea şi aprobarea documentelor de planificare şi a documentelor de politici publice care se aprobă prin hotărâri ale Guvernului, acestora li se aplică regulile şi cerinţele înaintate faţă de actele normative, în conformitate cu Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative.

Capitolul II

TIPUL ŞI STRUCTURA DOCUMENTELOR

DE POLITICI PUBLICE

8. Politica publică este decizia sau deciziile coordonate ale statului, care produc schimbări sau care influenţează societatea şi economia, contribuind la soluţionarea unor probleme concrete şi la atingerea unor obiective specifice asumate într-un domeniu de activitate al Guvernului.

9. Documentul de politici publice este un instrument strategic care descrie viziunea şi deciziile coordonate ale statului pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare şi pentru abordarea problemelor identificate în domeniile de activitate, subliniind impactul aşteptat al acestor politici asupra societăţii şi a statului, în scopul de a oferi soluţii eficiente pentru îmbunătăţirea condiţiilor generale de viaţă, promovarea progresului social şi economic durabil şi sustenabil şi pentru asigurarea egalităţii între femei şi bărbaţi.

10. Documentele de politici publice sunt de două tipuri – strategia şi programul.

11. Nu se încadrează în categoria documentelor de politici publice:

11.1. programele de finanţare şi programele de suport, care reprezintă mecanisme/instrumente dedicate finanţării şi operaţionalizării proiectelor concrete, orientate spre realizarea unor obiective specifice, inclusiv la nivel regional şi local;

11.2. programele multianuale şi anuale de lucrări statistice care planifică şi operaţionalizează procesul de producere a informaţiei statistice oficiale;

11.3. planurile de acţiuni pentru implementarea unor tratate internaţionale la care Republica Moldova este parte;

11.4. strategiile sectoriale de cheltuieli incluse în Cadrul bugetar pe termen mediu (denumirea generică – CBTM) şi programele bugetare care sunt parte a strategiilor sectoriale de cheltuieli.

12. Autorităţile publice centrale planifică elaborarea şi implementarea documentelor de politici publice conform domeniilor şi subdomeniilor de competenţă, prin intermediul documentelor de planificare.

Secţiunea 1

Strategia

13. Strategia este un document de politici publice care prezintă viziunea şi descrie politicile publice ale autorităţii publice pe termen lung (6-10 ani) în următoarele domenii de activitate ale Guvernului:

13.1. economie;

13.2. dezvoltare regională;

13.3. protecţia mediului;

13.4. agricultură şi dezvoltarea rurală;

13.5. energetică;

13.6. transport şi infrastructura de transport;

13.7. tehnologia informaţiei şi comunicaţiile;

13.8. educaţie şi cercetare;

13.9. cultură;

13.10. sănătate;

13.11. muncă şi protecţie socială;

13.12. justiţie;

13.13. afaceri interne;

13.14. apărare şi securitate;

13.15. administraţie publică;

13.16. statistică.

14. Strategiile pot fi elaborate şi pentru alte domenii decât cele prevăzute la punctul 13, în funcţie de necesitatea intervenţiei statului în domeniul respectiv, de evoluţia şi apariţia noilor relaţii sociale, economice sau de alt ordin. Decizia privind oportunitatea sau necesitatea elaborării strategiilor pentru alte domenii decât cele prevăzute la punctul 13 se aprobă de Comitetul interministerial pentru planificarea strategică.

15. Strategia are următoarea structură:

15.1. introducere (indicarea importanţei şi a deciziilor care au dus la elaborarea strategiei, relevanţa şi corelarea acesteia cu Strategia naţională de dezvoltare, Programul de activitate al Guvernului, Programul naţional de aderare şi angajamentele internaţionale asumate de către Guvern, perioada propusă pentru implementare, părţile implicate în elaborarea strategiei);

15.2. analiza situaţiei (descrierea problemelor în domeniul acoperit de strategie şi a cauzelor acestora, inclusiv descrierea posibilelor consecinţe şi riscuri în cazul neintervenţiei în soluţionarea problemelor şi a impactului acestora asupra principalelor grupuri vulnerabile afectate, cu utilizarea dovezilor cantitative şi calitative şi a datelor disponibile dezagregate conform criteriilor de gen, vârstă, mediu de reşedinţă, statut socioeconomic, etnie, statut migraţional etc.);

15.3. viziune strategică (angajament clar şi succint, care descrie logica şi direcţia intervenţiilor pe termen lung în domeniul acoperit de strategie);

15.4. obiective generale (strategice, descrierea rezultatelor planificate ca urmare a realizării viziunii strategice stabilite pentru domeniul acoperit de strategie, corelarea cu obiectivele generale ale Strategiei naţionale de dezvoltare, Programul naţional de aderare, Programul de activitate al Guvernului, angajamentele internaţionale);

15.5. direcţii prioritare (descrierea direcţiilor de intervenţie planificate pentru a atinge fiecare obiectiv general în parte, corelează cu direcţiile prioritare stabilite în Strategia naţională de dezvoltare, Programul naţional de aderare, Programul de activitate al Guvernului, angajamentele internaţionale);

15.6. impact (descrierea impactului pe termen lung în urma implementării strategiei: schimbările anticipate în domeniul economic, social şi din perspectiva egalităţii de gen, de mediu şi administrativ);

15.7. indicatori de impact (prezentarea indicatorilor de impact, prin intermediul cărora este evaluat nivelul de realizare a fiecărui obiectiv general, cu indicarea valorilor de referinţă, a valorilor-ţintă intermediare şi a valorilor-ţintă finale, cu dezagregarea disponibilă conform criteriilor de gen, vârstă, mediu de reşedinţă, statut socioeconomic, etnie, statut migraţional etc.);

15.8. riscuri de implementare (descrierea riscurilor asociate implementării strategiei şi a măsurilor de atenuare a acestora);

15.9. autorităţi/instituţii responsabile (indicarea autorităţilor/instituţiilor publice responsabile sau care contribuie la implementarea strategiei, precum şi a altor părţi implicate);

15.10. proceduri de evaluare şi raportare (descrierea metodelor, periodicităţii şi procedurilor de evaluare şi raportare, stabilirea autorităţilor publice responsabile de colectarea şi monitorizarea indicatorilor de impact, descrierea procedurilor de asigurare a transparenţei şi a participativităţii).

Secţiunea a 2-a

Programul

16. Programul este un document de politici publice pe termen mediu (3-5 ani), elaborat pentru implementarea strategiilor, care detaliază şi concretizează politicile ce urmează a fi realizate în domeniile acoperite de strategii.

17. Programul se constituie din partea descriptivă şi partea operaţională (planul de acţiuni).

18. Partea descriptivă a programului are următoarea structură:

18.1. introducere (argumentarea privind necesitatea de elaborare a programului, prezentarea trasabilităţii cu strategia din care derivă, a modului de corelare cu alte documente de politici publice pe domenii conexe, documente de planificare şi angajamente internaţionale relevante, şi sinergiei cu alte politici publice, indicarea perioadei pentru implementare, a părţilor implicate în elaborarea programului);

18.2. analiza situaţiei (descrierea problemelor din domeniul/subdomeniul acoperit de program şi a cauzelor acestora, inclusiv descrierea posibilelor consecinţe în cazul neintervenţiei în soluţionarea problemelor şi a impactului acestora asupra principalelor grupuri vulnerabile afectate, cu folosirea dovezilor cantitative şi calitative şi a datelor disponibile dezagregate conform criteriilor de gen, vârstă, mediu de reşedinţă, statut socioeconomic, etnie, statut migraţional etc.);

18.3. obiective generale (strategice, preluate din strategia sectorială pentru a cărei implementare este elaborat programul şi ajustate la perioada de implementare a programului şi la subdomeniul acoperit de acesta);

18.4. obiective specifice (operaţionale, elaborate în baza obiectivelor generale ale programului, prezintă rezultatele clare şi bine definite conform criteriilor SMART: specific, măsurabil, realizabil, relevant, limitat în timp, inclusiv prin prisma respectării principiului egalităţii de gen);

18.5. indicatori de monitorizare (prezentarea indicatorilor de impact şi de rezultat corespunzător obiectivelor generale şi obiectivelor specifice, cu indicarea valorilor de referinţă, valorilor-ţintă intermediare şi valorilor-ţintă finale, cu dezagregarea disponibilă, conform criteriilor de gen, vârstă, mediu de reşedinţă, statut socioeconomic, etnie, statut migraţional etc.);

18.6. impact (descrierea efectelor pe termen mediu rezultate din implementarea programului şi a modului în care acestea contribuie la atingerea indicatorilor de rezultat şi de impact prevăzuţi în program şi, respectiv, în strategie, inclusiv din perspectiva respectării principiului egalităţii de gen);

18.7. costuri (resursele financiare necesare pentru implementarea fiecărui obiectiv specific în parte, corelate cu programele/subprogramele bugetare, cu indicarea resurselor financiare planificate pentru perioada următoare, în conformitate cu prevederile Cadrului bugetar pe termen mediu, şi a resurselor financiare estimate pentru perioada care excedează Cadrul bugetar pe termen mediu în momentul aprobării programului; indicarea resurselor disponibile din asistenţa externă şi a costurilor neacoperite);

18.8. riscuri de implementare (descrierea riscurilor anticipate şi a măsurilor de atenuare şi monitorizare a acestora);

18.9. autorităţi/instituţii responsabile (indicarea autorităţilor/instituţiilor publice responsabile sau care contribuie la implementarea programului, precum şi a altor părţi implicate în implementare);

18.10. proceduri de monitorizare, evaluare şi raportare (descrierea metodelor, periodicităţii, proceselor şi a autorităţilor/instituţiilor publice responsabile de colectarea şi monitorizarea indicatorilor, de evaluarea finală a progresului, descrierea procedurilor pentru asigurarea transparenţei şi participativităţii ş.a.).

19. Partea operaţională a programului – planul de acţiuni are următoarea structură:

19.1. obiective specifice (preluate din partea descriptivă a programului);

19.2. acţiuni unice identificabile (măsurile concrete ce urmează a fi realizate pe termen scurt şi mediu pentru atingerea obiectivelor specifice, codificate conform sistemului unic de codificare a documentelor de politici publice);

19.3. indicatori de monitorizare (stabiliţi pentru fiecare acţiune planificată, după caz, cu dezagregarea conform criteriilor de gen, vârstă, mediu de reşedinţă, statut socioeconomic, etnie, statut migraţional etc.);

19.4. costuri de implementare (costurile estimate pentru implementarea fiecărei acţiuni, cu specificarea codului programului/subprogramului bugetar, divizate pe ani şi surse de finanţare, inclusiv indicarea resurselor disponibile din asistenţa externă şi a costurilor neacoperite);

19.5. termen de realizare (perioada de realizare a fiecărei acţiuni, inclusiv termenul-limită, în format trimestru/an);

19.6. instituţie responsabilă (autoritatea/instituţia publică responsabilă de realizarea acţiunilor planificate).

Capitolul III

PROPUNEREA DE POLITICĂ PUBLICĂ

20. Propunerea de politică publică este un document comprehensiv, al cărui scop constă în abordarea unei probleme de interes pentru societate şi care conţine rezultatele analizei ex ante, identifică opţiunile de soluţionare şi recomandările bazate pe date şi dovezi empirice, luând în considerare impactul economic, social şi de mediu.

21. Propunerea de politică publică reprezintă baza pentru elaborarea unei reglementări, a unei acţiuni de reformă sau a unui proiect de dezvoltare.

22. Propunerea de politică publică are următoarea structură:

22.1. introducere – scopul şi obiectivele propunerii de politică publică, descrierea succintă a relevanţei problemelor supuse analizei;

22.2. descrierea problemei – descrierea esenţei, dimensiunii şi profunzimii problemei, a cauzelor şi efectelor produse, identificarea grupurilor de persoane cel mai afectate de problema respectivă, inclusiv din perspectiva de gen, examinarea politicilor şi a actelor normative existente în domeniul analizat sau în domeniile conexe, precum şi evaluarea nivelului de implementare a acestora, inclusiv consecinţele în cazul neintervenţiei;

22.3. obiective – stabilirea obiectivelor pe termen scurt, mediu sau lung, care reflectă soluţionarea problemei descrise prin înlăturarea cauzelor ce au condus la apariţia acesteia;

22.4. opţiuni de politici publice – analiza opţiunilor posibile de soluţionare a problemei, descrierea beneficiilor şi a impacturilor administrativ, fiscal, economic, de mediu, social şi prin prisma egalităţii de gen pentru fiecare opţiune prezentată, indicarea costurilor şi a procedurilor aferente implementării pentru fiecare opţiune;

22.5. concluzii şi recomandări – sumarul concluziilor pentru fiecare opţiune, descrierea opţiunii recomandate şi a raţionamentelor pentru opţiunea propusă;

22.6. paşi următori – principalele etape pentru implementarea opţiunii, un calendar detaliat privind următorii paşi, precum şi procedurile de monitorizare şi evaluare a implementării opţiunii recomandate.

23. Propunerea de politică publică se aprobă de conducătorul autorităţii publice autor. În funcţie de caracterul problemei analizate, în cazul în care propunerea de politică publică excede domeniul de activitate al autorităţii publice autor, propunerea de politică publică este coordonată cu conducătorii autorităţilor publice, conform domeniilor de competenţă vizate de aceasta şi, ulterior, examinată şi aprobată de Comitetul interministerial pentru planificare strategică.

24. Planificarea propunerilor de politică publică se efectuează prin intermediul planurilor anuale de acţiuni ale autorităţii publice.

Capitolul IV

DOCUMENTE DE PLANIFICARE

Secţiunea 1

Tipologia şi clasificarea documentelor de planificare

25. Documentul de planificare este un document, aprobat printr-un act normativ sau act administrativ, conform căruia este planificată activitatea Guvernului şi/sau cea a autorităţilor publice.

26. Documentele de planificare pe termen lung, mediu şi scurt sunt:

26.1. Strategia naţională de dezvoltare;

26.2. Programul naţional de aderare;

26.3. Planul naţional de dezvoltare;

26.4. Cadrul bugetar pe termen mediu;

26.5. Planul naţional de reglementări;

26.6. Planul anual de acţiuni al autorităţii publice.

Secţiunea a 2-a

Planificarea pe termen lung, mediu şi scurt

27. În exercitarea atribuţiilor sale, Guvernul se conduce de Programul său de activitate, care reprezintă documentul politic de bază şi determină principalele obiective de dezvoltare a ţării în perioada mandatului pentru care a fost învestit Guvernul.

28. Conţinutul şi structura Programului de activitate al Guvernului rezultă din problemele şi priorităţile Guvernului în etapa elaborării acestuia.

29. Strategia naţională de dezvoltare şi Programul naţional de aderare sunt principalele documente de planificare strategică ale Guvernului, care stabilesc viziunea, priorităţile şi obiectivele pentru dezvoltarea ţării.

30. Strategia naţională de dezvoltare (denumirea generică – SND) este un document naţional de viziune strategică pe termen lung, care indică direcţiile de dezvoltare a ţării şi a societăţii şi care adaptează priorităţile, obiectivele, indicatorii şi ţintele angajamentelor internaţionale asumate de Republica Moldova la contextul naţional, în special Acordul de Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte (în continuare – Acord de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană), şi angajamentele care derivă din statutul de ţară-candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, inclusiv Agenda pentru dezvoltare durabilă 2030.

31. Strategia naţională de dezvoltare stă la baza dezvoltării cadrului naţional de planificare strategică şi determină viziunea, priorităţile, obiectivele şi direcţiile de intervenţie în domeniile de activitate ale Guvernului.

32. Strategia naţională de dezvoltare este elaborată şi coordonată de Cancelaria de Stat în comun cu toate autorităţile administraţiei publice centrale şi se aprobă prin lege.

33. Programul naţional de aderare (denumirea generică – PNA) este principalul document de programare, care stabileşte direcţiile strategice, angajamentele politice ale Guvernului şi reformele planificate pentru îndeplinirea criteriilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

34. Programul naţional de aderare este un document ciclic, pentru o perioadă de 5 ani, care se actualizează anual, în funcţie de gradul de implementare a reformelor planificate şi de dinamica procesului de aderare.

35. Programul naţional de aderare defineşte priorităţile, acţiunile, dinamica şi resursele necesare pentru armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul UE, precum şi activităţile de adaptare a instituţiilor naţionale la structurile administrative ale Uniunii Europene.

36. Programul naţional de aderare este structurat în 4 compartimente care cuprind:

36.1. partea descriptivă (care conţine constatările şi recomandările ultimului Raport al Comisiei Europene, progresul înregistrat comparativ cu perioada anterioară de programare, priorităţile pe termen scurt şi mediu în procesul de integrare europeană);

36.2. partea normativă de aliniere la acquis-ul UE (care conţine totalitatea proiectelor de acte normative care urmează a fi elaborate în vederea transpunerii integrale a acquis-ului UE);

36.3. partea de implementare a angajamentelor (care conţine totalitatea măsurilor de implementare a cadrului normativ armonizat şi dezvoltarea capacităţilor administrative ale instituţiilor statului);

36.4. partea de planificare financiară (care conţine prospecţiunile privind disponibilitatea resurselor bugetare şi necesităţile de asistenţă externă).

37. Structura internă a celor 4 compartimente ale Programului naţional de aderare se va axa pe cele 6 clustere, conform cadrului metodologic de negociere stabilit de Comisia Europeană, şi anume:

37.1. Clusterul 1. Valori fundamentale;

36.2. Clusterul 2. Piaţa internă;

36.3. Clusterul 3. Competitivitate şi creştere inclusivă;

36.4. Clusterul 4. Agenda verde şi conectivitatea sustenabilă;

36.5. Clusterul 5. Resurse naturale, agricultură şi coeziune;

36.6. Clusterul 6. Relaţii externe.

38. Măsurile incluse în compartimentele 2 şi 3 ale Programului naţional de aderare vor reprezenta acţiuni unice identificabile, conform sistemului unic de codificare.

39. Pentru punerea în aplicare a prevederilor Strategiei naţionale de dezvoltare, Programului naţional de aderare şi a Programului său de activitate, Guvernul elaborează în baza criteriilor de prioritate şi consecutivitate Planul naţional de dezvoltare şi Planul naţional de reglementări.

40. Planul naţional de dezvoltare (denumirea generică – PND) este un instrument al Guvernului de planificare pe termen mediu, care stabileşte acţiunile de reformă şi proiectele de dezvoltare prioritare, ce urmează a fi implementate de către autorităţile administraţiei publice centrale, conform domeniilor de competenţă, pe parcursul perioadei concrete de programare.

41. Conţinutul Planului naţional de dezvoltare rezultă din angajamentele Programului de activitate al Guvernului, din prevederile Strategiei naţionale de dezvoltare, ale Programului naţional pentru aderare, ale programelor sectoriale, precum şi ale angajamentelor internaţionale asumate de Republica Moldova.

42. Planul naţional de dezvoltare este un document ciclic, care cuprinde o perioadă de planificare de 3 ani, se actualizează anual şi se aprobă de către Guvern până la finele lunii aprilie a fiecărui an, înainte de definitivarea şi aprobarea Cadrului bugetar pe termen mediu.

43. Planul naţional de dezvoltare este structurat conform obiectivelor generale şi specifice din Strategia naţională de dezvoltare şi este constituit din partea descriptivă, partea operaţională şi setul indicatorilor de impact stabiliţi în Strategia naţională de dezvoltare.

44. Partea descriptivă a Planului naţional de dezvoltare are următoarea structură:

44.1. introducere (descrierea modului în care Planul naţional de dezvoltare va contribui la realizarea priorităţilor Guvernului pe următorii 3 ani);

44.2. priorităţi pe termen mediu (descriu implementarea direcţiilor prioritare ale Guvernului şi a obiectivelor specifice pe următorii 3 ani, în conformitate cu Strategia naţională de dezvoltare, Programul de activitate al Guvernului, Programul naţional de aderare, documentele de politici publice şi alte angajamente internaţionale, precum şi costurile totale de implementare a măsurilor planificate).

45. Partea operaţională are următoarele elemente obligatorii:

45.1. acţiuni de reformă (acţiuni unice identificabile, planificate în Programul naţional de aderare şi în programele naţionale, ce urmează a fi realizate în perioada de planificare prin intermediul a unui sau a mai multe proiecte de dezvoltare);

45.2. proiecte de dezvoltare (iniţiative planificate şi organizate, cu obiective specifice, resurse estimate şi perioadă predefinită de realizare pentru implementarea acţiunii de reformă);

45.3. indicatori de monitorizare (indicatori pentru fiecare proiect de dezvoltare, cu valorile de referinţă şi ţintite, cu dezagregări relevante proiectului conform criteriilor de gen, vârstă, mediu de reşedinţă, statut socioeconomic, etnie, statut migraţional etc.);

45.4. costuri de implementare (costurile necesare pentru implementarea proiectelor de dezvoltare şi sursa de finanţare a acestora, inclusiv costurile neacoperite);

45.5. termen de realizare (perioada şi termenul-limită de realizare a fiecărui proiect de dezvoltare);

45.6. autoritate/instituţie responsabilă (entitatea publică responsabilă de realizarea proiectelor de dezvoltare planificate).

46. Setul de indicatori de impact incluşi sunt grupaţi conform obiectivelor generale din Strategia naţională de dezvoltare şi măsoară progresul şi efectul reformelor planificate asupra dezvoltării socioeconomice şi asupra populaţiei. Pentru fiecare indicator de impact sunt stabilite valori de referinţă şi ţinte, dezagregate şi actualizate, conform perioadei de referinţă a Planului naţional de dezvoltare, în corelare cu ţintele aprobate în Strategia naţională de dezvoltare.

47. Cadrul bugetar pe termen mediu (denumirea generică – CBTM) este un document de planificare bugetară pe termen mediu, prin care se stabilesc obiectivele politicii bugetar-fiscale şi se determină cadrul de resurse şi cheltuieli ale bugetului public naţional şi ale componentelor acestuia în pentru o perioadă de 3 ani.

48. Cadrul bugetar pe termen mediu se elaborează de către Ministerul Finanţelor, în baza priorităţilor aprobate în Planul naţional de dezvoltare, în conformitate cu principiile şi regulile bugetar-fiscale stabilite în cadrul normativ.

49. Planul naţional de reglementări (denumirea generică – PNR) este un document de planificare anuală a procesului de reglementare la nivelul Guvernului.

50. Planul naţional de reglementări cuprinde proiectele documentelor de politici publice şi proiectele de acte normative pe care autorităţile publice îşi propun să le înainteze pe parcursul unui an calendaristic spre aprobare Guvernului, pe baza priorităţilor din Programul de activitate al acestuia, a angajamentelor planificate pentru anul respectiv în Programul naţional de aderare şi în programele sectoriale.

51. Planul naţional de reglementări se constituie din următoarele componente obligatorii:

51.1. acţiunea unică identificabilă, preluată din Programul naţional de aderare sau din programele sectoriale, care vizează proiectele planificate a fi elaborate şi/sau aprobate pe parcursul anului;

51.2. indicatorii de monitorizare (indicatori de produs cu valori-ţintă);

51.3. data iniţierii elaborării proiectului (data publicării anunţului de iniţiere);

51.4. data adoptării/aprobării proiectului;

51.5. costuri estimate (resursele financiare necesare pentru elaborarea proiectului şi sursele de finanţare);

51.6. responsabili (autorităţi/instituţii responsabile de elaborarea proiectelor, conform domeniilor de competenţă).

52. Proiectele de acte normative incluse în Planul naţional de reglementări, care necesită a fi examinate şi adoptate de Parlament, constituie fundamentul propunerilor Guvernului pentru Programul legislativ anual al Parlamentului.

53. Planul anual de acţiuni al autorităţii publice (denumirea generică – PAAP) este documentul principal de planificare operaţională al autorităţii publice centrale pentru un an de gestiune.

54. La baza planului anual de acţiuni al autorităţii stau prevederile Planului naţional de reglementări, Planului naţional de dezvoltare, programelor şi strategiilor sectoriale de cheltuieli, precum şi alte acte normative, conform domeniilor de competenţă ale autorităţii.

55. Planul anual de acţiuni al autorităţii se constituie din următoarele componente:

55.1. viziunea şi misiunea autorităţii;

55.2. indicatorii de performanţă instituţională (cu valori de referinţă şi ţinte ce urmează a fi atinse la sfârşitul anului);

55.3. obiective (sectoriale – preluate din strategiile şi programele sectoriale, aferente procesului de integrare europeană, privind gestionarea proiectelor de dezvoltare şi a asistenţei externe, dezvoltarea sistemului de control intern managerial);

55.4. indicatori asociaţi obiectivelor, cu valori de referinţă şi ţinte ce urmează a fi atinse la sfârşitul anului (sectoriali – preluaţi din strategiile şi programele sectoriale privind gestionarea asistenţei externe şi dezvoltarea sistemului de control intern managerial)

55.5. riscuri asociate realizării obiectivelor;

55.6. acţiuni unice identificabile conform sistemului unic de codificare (preluate din Planul naţional de reglementări, Planul naţional de dezvoltare, Programul naţional de aderare, programele sectoriale şi din alte acţiuni ce vizează activitatea autorităţii);

55.7. indicatori de monitorizare (indicatori de rezultat şi de produs, cu valori-ţintite şi cu dezagregările disponibile);

55.8. costuri de implementare şi surse de finanţare (codul subprogramului bugetar şi/sau denumirea proiectului şi a partenerului de dezvoltare);

55.9. termen de iniţiere şi de finalizare a acţiunii;

55.10. subdiviziunea şi funcţionarul responsabil de implementarea acţiunii.

Secţiunea a 3-a

Procesul de planificare anuală

56. Procesul de planificare anuală cuprinde 5 etape consecutive şi interdependente, care se desfăşoară pe parcursul unui an şi reprezintă un ciclu complet de planificare, şi anume:

56.1. actualizarea listei priorităţilor de politici publice pe termen mediu;

56.2. actualizarea Programului naţional de aderare;

56.3. actualizarea Planului naţional de dezvoltare;

56.4. elaborarea Planului naţional de reglementări;

56.5. elaborarea Planului anual de acţiuni al autorităţii publice centrale.

57. Actualizarea listei priorităţilor de politici publice pe termen mediu, care anticipează următorul an de planificare se realizează după cum urmează:

57.1. la începutul lunii noiembrie, Cancelaria de Stat, în consultare cu Ministerul Finanţelor, iniţiază procesul de elaborare a listei de priorităţi de politici publice în conformitate cu situaţia economică şi socială din ţară, rezultatele implementării Programului naţional de aderare şi Planului naţional de dezvoltare, recomandările rapoartelor anuale de progres ale Comisiei Europene privind Pachetul de extindere UE, precum şi alte angajamente internaţionale asumate de către Republica Moldova;

57.2. lista de priorităţi de politici publice este consultată cu toate autorităţile publice centrale şi validată de către Consiliul pentru coordonarea dezvoltării durabilă;

57.3. Comitetul interministerial pentru planificare strategică aprobă lista priorităţilor de politici publice până la sfârşitul lunii decembrie;

57.4. Cancelaria de Stat transmite lista priorităţilor de politici publice Ministerului Finanţelor pentru demararea procesului de elaborare a Cadrului bugetar pe termen mediu şi tuturor autorităţilor publice centrale – pentru demararea procesului de planificare pe termen mediu.

58. Actualizarea Programului naţional de aderare se realizează după cum urmează:

58.1. anual, începând cu luna octombrie, ţinând cont de recomandările Raportului anual de progres al Comisiei Europene privind Pachetul de extindere UE, Cancelaria de Stat, prin intermediul grupurilor de lucru sectoriale, demarează procesul de actualizare a Programului naţional de aderare;

58.2. recomandările şi criteriile de referinţă incluse în rapoartele anuale de progres ale Comisiei Europene referitoare la Pachetul de extindere UE, împreună cu gradul de implementare a reformelor şi dinamica procesului de aderare şi negociere, formează baza pentru identificarea măsurilor noi, precum şi pentru actualizarea, modificarea sau excluderea măsurilor planificate anterior în Programul naţional de aderare;

58.3. autorităţile publice centrale şi instituţiile, conform domeniilor de competenţă, contribuie la actualizarea Programului naţional de aderare prin prezentarea propunerilor sale grupurilor de lucru sectoriale;

58.4. grupurile de lucru sectoriale, conform capitolelor gestionate, actualizează măsurile din Programul naţional de aderare şi prezintă capitolele actualizate Cancelariei de Stat;

58.5. Cancelaria de Stat definitivează Programul naţional de aderare şi îl prezintă spre examinare Consiliului de coordonare interinstituţională şi spre validare în cadrul şedinţei de lucru a membrilor Guvernului;

58.6. Programul naţional de aderare definitivat şi validat se prezintă Guvernului spre aprobare.

59. Actualizarea Planului naţional de dezvoltare se realizează după cum urmează:

59.1. anual, la sfârşitul lunii decembrie, după aprobarea listei de priorităţi de politici publice pe termen mediu, Cancelaria de Stat lansează procesul de actualizare a Planului naţional de dezvoltare;

59.2. la baza actualizării Planului naţional de dezvoltare stau rapoartele de progres în implementarea Planului naţional de dezvoltare, măsurile din partea de implementare a angajamentelor din Programul naţional de aderare, evaluarea Cadrului bugetar pe termen mediu, precum şi constatările rapoartelor anuale privind implementarea documentelor de politici publice sectoriale;

59.3. anual, până la 5 februarie, Ministerul Finanţelor actualizează linia de bază şi emite limitele preliminare de cheltuieli, iar până la 20 martie – limitele actualizate de cheltuieli, pentru utilizarea acestora de către autorităţile administrative centrale în procesul de elaborare a propunerilor de actualizare la Planul naţional de dezvoltare şi de planificare a resurselor financiare;

59.4. până la 15 februarie, autorităţile publice centrale prezintă propunerile sale pentru actualizarea Planului naţional de dezvoltare pentru următorii 3 ani;

59.5. propunerile înaintate de către autorităţile publice centrale pentru elaborarea/actualizarea Planului naţional de dezvoltare sunt prezentate, conform cerinţelor stabilite de către Cancelaria de Stat şi Ministerul Finanţelor, în etapa de iniţiere a noului ciclu de elaborare/actualizare;

59.6. în etapa elaborării propunerilor de actualizare a Planului naţional de dezvoltare, autorităţile publice centrale conlucrează cu Ministerul Finanţelor în vederea reflectării integrale a acţiunilor de reformă în Cadrul bugetar pe termen mediu şi în proiectul bugetului de stat pentru primul an de implementare;

59.7. propunerile de actualizare a Planului naţional de dezvoltare se consultă pe platforma consiliilor sectoriale în domeniul asistenţei externe în vederea identificării surselor noi de finanţare a acţiunilor de reformă şi a proiectelor de dezvoltare;

59.8. Cancelaria de Stat analizează propunerile autorităţilor publice centrale prin prisma corelării acestora cu Programul naţional de aderare, cu Programul de activitate al Guvernului şi cu alte angajamente existente în documentele de politici publice sectoriale, iar Ministerul Finanţelor – prin prisma sustenabilităţii financiar-bugetare;

59.9. Cancelaria de Stat, în baza propunerilor autorităţilor publice centrale, actualizează Planul naţional de dezvoltare şi îl prezintă pentru discuţii în vederea definitivării pe platforma Consiliului pentru coordonarea dezvoltării durabile;

59.10. proiectul definitivat al Planului naţional de dezvoltare este validat de Comitetul interministerial pentru planificare strategică şi aprobat prin hotărâre a Guvernului până la sfârşitul lunii aprilie;

59.11. Planul naţional de dezvoltare aprobat constituie baza procesului de elaborare a Cadrului bugetar pe termen mediu pentru perioada corespunzătoare de planificare şi pentru elaborarea proiectului bugetului de stat pentru primul an de implementare a acestuia;

59.12. Ministerul Finanţelor asigură corelarea Cadrului bugetar pe termen mediu cu prevederile Planului naţional de dezvoltare şi, respectiv, cu proiectul legii bugetului de stat pentru primul an de implementare.

60. Elaborarea Planului naţional de reglementări se realizează după cum urmează:

60.1. anual, la începutul lunii noiembrie, Cancelaria de Stat lansează procesul de elaborare a Planului naţional de reglementări, în cooperare cu toate autorităţile publice centrale;

60.2. Planul naţional de reglementări preia acţiunile unice identificabile planificate pentru anul de referinţă în Programul naţional de aderare şi în programele naţionale, care vizează elaborarea proiectelor de acte normative şi a documentelor de politici publice;

60.3. Planul naţional de reglementări este aprobat prin hotărâre a Guvernului până la sfârşitul lunii decembrie;

60.4. Planul naţional de reglementări este valabil până la sfârşitul anului în gestiune sau până la adoptarea unui nou plan naţional de reglementări, racordat la Programul de activitate ca urmare a învestirii unui nou Guvern.

61. Elaborarea planului anual de acţiuni al autorităţii publice centrale se realizează după cum urmează:

61.1. la începutul lunii decembrie, autorităţile publice centrale elaborează planurile de acţiuni pentru anul viitor, având în vedere prevederile Planului naţional de reglementări, Planului naţional de dezvoltare, Programului naţional de aderare, programelor sectoriale şi altor acte normative, conform domeniilor de competenţă;

61.2. autorităţile şi/sau instituţiile subordonate ministerelor elaborează planuri anuale de acţiuni, inclusiv în conformitate cu programele elaborate de ministere şi alte autorităţi publice centrale;

61.3. la elaborarea planului anual de acţiuni al autorităţii publice, setul de indicatori de performanţă instituţională este coordonat cu Cancelaria de Stat;

61.4. planul anual de acţiuni al autorităţii publice este aprobat de conducătorul autorităţi până la finele lunii decembrie;

61.5. planul anual de acţiuni al autorităţii publice este valabil până la sfârşitul anului în gestiune sau până la adoptarea unui nou plan.

Capitolul V

ELABORAREA ŞI APROBAREA DOCUMENTELOR

DE POLITICI PUBLICE

62. Documentele de politici publice se elaborează de subdiviziunile structurale din cadrul organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, cu suportul subdiviziunilor de coordonare a politicilor publice şi cu participarea grupului coordonator de gen din cadrul autorităţii, a altor autorităţi publice centrale şi părţi interesate.

63. Etapele de elaborare a documentului de politici publice sunt următoarele:

63.1. identificarea problemelor din domeniile sau subdomeniile de activitate în conformitate cu documentele de politici publice existente, rapoartele de monitorizare sau evaluare a documentelor de politici publice, rapoartele de analiză ex ante a politicilor publice, precum şi în baza propunerilor de politici publice, în cazul disponibilităţii acestora;

63.2. identificarea documentelor de politici publice în proces de implementare sau finalizate, precum şi a iniţiativelor de elaborare a documentelor de politici publice care conţin prevederi conexe domeniului sau subdomeniilor de activitate, pentru a asigura continuitatea şi sinergia intervenţiilor şi pentru a evita dublările şi prevederile opozabile;

63.3. elaborarea conceptului documentului de politici publice, care conţine:

63.3.1. denumirea documentului;

63.3.2. tipul documentului de politici publice care se propune a fi elaborat şi perioada planificată de implementare;

63.3.3. problemele din domeniu/subdomeniu care vor fi abordate în documentul de politici publice;

63.3.4. scopul elaborării documentului de politici publice;

63.3.5. concordanţa cu documentele de politici publice, de planificare şi angajamentele internaţionale;

63.3.6. perioada planificată pentru elaborarea documentului de politici publice;

63.3.7. părţile implicate în elaborarea documentului de politici publice şi mecanismele de asigurare a transparenţei şi a participativităţii;

63.4. coordonarea în scris cu Cancelaria de Stat a iniţiativei de elaborare a documentului de politici publice, cu prezentarea conceptului acestuia;

63.5. examinarea şi validarea iniţiativei de elaborare a documentului de politici publice în cadrul Consiliului pentru coordonarea dezvoltării durabile. Iniţiativele de elaborare a documentelor de politici publice care cad sub incidenţa pct.14 sunt examinate în cadrul Consiliului pentru coordonarea dezvoltării durabile şi, după caz, prezentate spre validare pe platforma Comitetului interministerial pentru planificare strategică;

63.6. transmiterea spre informare autorităţii publice autor a proceselor-verbale cu deciziile aprobate în cadrul Consiliului pentru coordonarea dezvoltării durabile şi, după caz, a Comitetului interministerial pentru planificare strategică în termenul prevăzut de cadrul normativ care reglementează activitatea acestor platforme;

63.7. emiterea de către Cancelaria de Stat, în termen de 15 zile, pentru autoritatea publică iniţiatoare a raportului de evaluare a proiectului conceptului documentului de politici publice, conform criteriilor de evaluare a calităţii şi conformităţii proiectelor documentelor de politici publice, incluse în anexa nr.2, şi notificarea Ministerului Finanţelor, Ministerului Mediului şi altor autorităţi publice cu privire la iniţiativa de elaborare a documentului de politici publice;

63.8. plasarea de către autoritatea publică a conceptului revizuit conform recomandărilor Cancelariei de Stat pe site-ul web oficial al autorităţii şi informarea părţilor interesate referitor la iniţierea elaborării documentului de politici publice, în conformitate cu prevederile legale privind transparenţa în procesul decizional;

63.9. informarea direcţionată a părţilor interesate prin transmiterea nemijlocită a conceptului documentului de politici publice prin intermediul poştei electronice ori prin expedierea scrisorilor pe adresa acestora;

63.10. scrierea proiectului documentului de politici publice în conformitate cu structura şi conţinutul prevăzute în prezentul Regulament şi cu recomandările Cancelariei de Stat;

63.11. iniţierea procedurii de evaluare strategică de mediu, prin depunerea la Ministerul Mediului a documentelor necesare în conformitate cu Legea nr.11/2017 privind evaluarea strategică de mediu;

63.12. consultarea proiectului documentului de politici publice în modul stabilit de prevederile legale privind transparenţa în procesul decizional;

63.13. prezentarea proiectului documentului de politici publice Cancelariei de Stat pentru evaluarea calităţii şi conformităţii acestuia şi Ministerului Finanţelor pentru verificarea acestuia prin prisma evaluării spaţiului fiscal disponibil şi a sustenabilităţii bugetare;

63.14. evaluarea de către Cancelaria de Stat a calităţii şi a conformităţii proiectului documentului de politici publice în baza criteriilor incluse în anexa nr.2, iar de către Ministerul Finanţelor – prin prisma proceselor aferente planificării bugetare, cu emiterea, în decurs de 21 de zile, a rapoartelor de evaluare corespunzătoare autorităţii autor, precum şi spre notificare autorităţilor vizate de proiectul documentului de politici publice;

63.15. ajustarea proiectului documentului de politici publice şi prezentarea acestuia spre examinare şi validare în cadrul Consiliului pentru coordonarea dezvoltării durabile, cu întocmirea sintezei privind obiecţiile, propunerile şi recomandările din raportul de evaluare a calităţii şi conformităţii proiectelor documentelor de politici publice emis de către Cancelaria de Stat;

63.16. definitivarea proiectului documentului de politici publice şi prezentarea spre înregistrare şi examinare în cadrul şedinţei secretarilor generali ai ministerelor în conformitate cu prevederile Regulamentului Guvernului;

63.17. avizarea versiunii finale a proiectului documentului de politici publice, în conformitate cu prevederile Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative;

63.18. definitivarea şi transmiterea spre aprobare a versiunii finale a proiectului documentului de politici publice.

64. Documentele de politici publice elaborate de ministere şi alte autorităţi publice centrale subordonate Guvernului sunt aprobate prin hotărâri ale Guvernului.

65. În cazul în care implementarea documentelor de politici publice presupune implicarea unor autorităţi publice care nu se află în subordinea Guvernului, autoritatea publică responsabilă de elaborarea documentului de politici publice asigură participarea autorităţilor respective în procesul de elaborare a documentului, prin validarea prevederilor ce ţin de responsabilitatea acestora până la aprobarea documentului de către Guvern.

66. Documentele de politici publice ale autorităţilor publice autonome sunt aprobate de către acestea, dacă nu se solicită implicarea altor autorităţi publice aflate în subordinea Guvernului.

67. Documentele de politici publice de nivel local se aprobă prin decizia autorităţii reprezentative a unităţii administrativ-teritoriale în conformitate cu competenţele prevăzute în Legea nr.436/2006 privind administraţia publică locală.

Capitolul VI

IMPLEMENTAREA ŞI MONITORIZAREA DOCUMENTELOR DE

PLANIFICARE ŞI A DOCUMENTELOR DE POLITICI PUBLICE

68. În urma aprobării documentelor de planificare şi de politici publice, executarea acestora devine obligatorie pentru toate autorităţile şi instituţiile publice responsabile şi implicate în implementare.

69. În cazul în care documentul de planificare şi de politici publice prevede mai multe autorităţi şi instituţii publice responsabile de aceleaşi acţiuni, rolul de coordonator al implementării îi revine primei instituţii indicate.

70. Implementarea Planului naţional de reglementări este susţinută de sistemul informatic de legiferare a proiectelor de acte normative, gestionat de Cancelaria de Stat.

71. Implementarea Planului naţional de dezvoltare este susţinută de sistemul informatic de management al proiectelor Guvernului, gestionat de Cancelaria de Stat.

72. Monitorizarea se realizează în procesul de implementare a documentelor de planificare şi de politici publice în scopul identificării şi corectării problemelor în timp util şi al asigurării bunei desfăşurări a implementării activităţilor planificate, în conformitate cu următoarele criterii:

72.1. gradul de realizare a acţiunilor în baza indicatorilor de monitorizare planificaţi;

72.2. gradul de conformitate a acţiunilor întreprinse cu cele planificate;

72.3. resursele utilizate în raport cu cele planificate;

72.4. cauzele întârzierilor şi modificările pentru îmbunătăţirea procesului de implementare.

73. Monitorizarea este un proces continuu realizat de ministere şi alte autorităţi publice centrale subordonate Guvernului, responsabile de implementarea documentelor de planificare şi de politici publice în conformitate cu procedurile stabilite în acestea.

74. Raportul de monitorizare este constituit din partea descriptivă şi partea operaţională.

75. Partea descriptivă conţine prezentarea generală a contextului raportului de monitorizare, rezumatul principalelor constatări privind nivelul de implementare a documentelor de planificare/documentelor de politici publice, rezultatele-cheie atinse, resursele utilizate, descrierea principalelor probleme, obstacole sau deficienţe întâmpinate în implementare, lecţiile învăţate şi propunerile de îmbunătăţire în baza constatărilor monitorizării.

76. Partea operaţională a raportului de monitorizare are următoarele elemente obligatorii:

76.1. denumirea acţiunilor planificate (preluate din documentul de planificare/documentul de politici publice);

76.2. indicatorii de monitorizare şi valorile-ţintă planificate (preluate din documentul de planificare/documentul de politici publice);

76.3. termenul de realizare planificat (preluat din documentul de planificare/documentul de politici publice);

76.4. indicatorii de monitorizare şi valorile atinse în etapa monitorizării;

76.5. statutul acţiunilor planificate, care exprimă etapa în care se află acţiunile planificate şi depinde de valorile atinse ale indicatorilor de monitorizare în raport cu cele planificate;

76.6. comentariul cu privire la procesul de implementare, care conţine informaţii referitoare la etapa la care se află implementarea acţiunilor planificate, gradul de conformitate a acţiunilor întreprinse în raport cu cele planificate, resursele utilizate, problemele întâmpinate şi cauzele acestora, propunerile de îmbunătăţire a procesului de implementare.

77. Cancelaria de Stat emite instrucţiuni privind informaţia necesară, nivelul de detaliere a informaţiei şi de dezagregare a datelor, precum şi periodicitatea de introducere a informaţiei necesare pentru monitorizare.

78. Procesul de monitorizare a documentelor de planificare şi a documentelor de politici publice este realizat prin intermediul sistemului informatic de monitorizare, gestionat de Cancelaria de Stat.

79. Progresul anual în implementarea tuturor documentelor de planificare se raportează prin intermediul sistemului informatic de monitorizare până la expirarea termenului-limită de raportare – 25 februarie a fiecărui an.

80. Rapoartele de monitorizare a implementării documentelor de politici publice se elaborează conform mecanismului stabilit în cuprinsul acestora şi instrucţiunilor metodologice elaborate şi aprobate de Cancelaria de Stat.

81. Rapoartele de monitorizare a implementării documentelor de politici publice se elaborează de către subdiviziunile structurale din cadrul organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, cu suportul subdiviziunilor de coordonare a politicilor publice şi cu participarea altor autorităţi publice centrale şi părţi interesate şi sunt coordonate cu Cancelaria de Stat şi aprobate de către managerul de nivel superior al autorităţii publice centrale.

82. Rapoartele de monitorizare privind implementarea documentelor de planificare şi de politici publice sunt publicate pe site-ul web oficial al autorităţilor responsabile.

83. Raportul anual consolidat cu privire la activitatea Guvernului conţine analiza realizării obiectivelor şi măsurilor stabilite în Programul de activitate al Guvernului şi rezultatele monitorizării Programului naţional de aderare, Planului naţional de dezvoltare şi a Planului naţional de reglementări.

Capitolul VII

EVALUAREA DOCUMENTELOR DE PLANIFICARE

ŞI DE POLITICI PUBLICE

84. Evaluarea are ca obiectiv măsurarea succesului şi a impactului documentelor de politici publice după o anumită perioadă de timp, pentru a determina dacă au fost atinse obiectivele şi care a fost impactul asupra beneficiarilor şi a societăţii în general.

85. Evaluarea se realizează în procesul de implementare a documentelor de politici publice (evaluarea intermediară) şi după expirarea termenului de implementare a documentului de politici publice (evaluarea finală) în scopul prezentării unei imagini obiective în conformitate cu următoarele criterii:

85.1. relevanţa, concludenţa şi valabilitatea politicilor publice şi a măsurilor planificate pentru ţară şi societate, în etapa elaborării şi în etapa evaluării documentului de politici publice (relevanţa);

85.2. gradul de realizare a obiectivelor (efectivitatea);

85.3. modul de utilizare a mijloacelor bugetare alocate (eficienţa);

85.4. capacitatea de a produce efecte de durată (durabilitatea);

85.5. impactul documentului de politici publice, estimat în cadrul evaluării finale (impact);

85.6. consistenţa şi logica dintre obiective, intervenţii şi resursele disponibile pentru implementarea documentului de politici şi nivelul de sinergie al acestuia cu alte politici publice în vigoare (coerenţa).

86. Evaluarea este efectuată de autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă de implementarea documentului de politici publice (evaluarea internă) sau de o entitate independentă contractată de către autoritatea administraţiei publice centrale responsabile de evaluare sau de către partenerii de dezvoltare (evaluarea externă), în conformitate cu procedurile stabilite în documentul de politici publice şi cu indicaţiile metodologice elaborate şi aprobate de Cancelaria de Stat.

87. În cazul evaluării interne, rapoartele de evaluare se elaborează de către subdiviziunile structurale din cadrul organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, cu suportul subdiviziunilor de coordonare a politicilor publice şi cu participarea altor autorităţi publice centrale şi părţi interesate şi sunt coordonate cu Cancelaria de Stat şi aprobate de către managerul de nivel superior al autorităţii publice centrale responsabile de implementarea documentului de politici publice.

88. Raportul de evaluare are următoarea structură:

88.1. sumar executiv (descrierea scopului şi obiectivelor documentului de politici publice evaluat, rezultatele obţinute în procesul de implementare, concluziile şi recomandările principale);

88.2. introducere (descrierea succintă a documentului de politici publice evaluat, a scopului evaluării, a proceselor de evaluare şi a constrângerilor în procesul de evaluare);

88.3. metodologia de evaluare (descrierea criteriilor de evaluare, a surselor şi a metodelor de colectare a datelor, a metodelor, instrumentelor şi tehnicilor de analiză, a modului de apreciere a indicatorilor);

88.4. constatări (prezentarea detaliată a rezultatelor evaluării, în conformitate cu criteriile de relevanţă, coerenţă, efectivitate, eficienţă, durabilitate şi, în cazul evaluării finale, impactul documentelor de politici publice);

88.5. concluzii (descrierea succintă a concluziilor trase în baza evaluării, relevarea bunelor practici şi a lecţiilor învăţate din procesul de implementare, monitorizare şi evaluare a documentului de politici publice);

88.6. recomandări (descrierea activităţilor recomandate şi a autorităţilor responsabile de îmbunătăţirea situaţiei din domeniul inclus în documentul de politici publice şi a documentului propriu-zis, în cazul evaluării intermediare).

89. Gradul de implementare a documentelor de planificare şi de politici publice este determinat în baza indicatorilor de monitorizare şi a indicatorilor de impact stabiliţi pentru obiectivele generale şi specifice.

90. Strategia naţională de dezvoltare este supusă evaluării intermediare şi evaluării finale, în conformitate cu procedurile stabilite în documentul propriu-zis, cu criteriile minime de evaluare stabilite la pct.85 şi cu cerinţele specifice formulate în etapa de iniţiere a procesului de evaluare.

91. Rezultatele evaluării sunt utilizate la revizuirea documentelor de politici publice şi a documentelor de planificare în proces de implementare şi la planificarea următoarelor intervenţii de politici publice.

92. Rapoartele de evaluare se publică pe site-urile web oficiale ale autorităţilor publice responsabile.

93. După expirarea termenului de implementare a documentelor de politici publice, acestea sunt considerate desuete, dacă nu sunt stabilite prevederi exprese cu privire la extinderea termenului acestora.

Anexa nr.1

la Regulamentul cu privire la planificarea strategică

Legătura dintre documentele de politici publice

şi documentele de planificare

Anexa nr.2

la Regulamentul cu privire la planificarea strategică

Criteriile de evaluare a calităţii şi conformităţii proiectelor

documentelor de politici publice

[Regulamentul în redacţia Hot. Guv. nr.661 din 25.09.2024, în vigoare 04.11.2022]