Hotărâre nr. 444 din 01.07.2020

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la instituirea mecanismului de coordonare

a activităţilor în domeniul schimbărilor climatice

nr. 444  din  01.07.2020

 (în vigoare 24.08.2020) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.188-192 art. 635 din 24.07.2020

* * *

Abrogat: 20.07.2024

Hotărîrea Guvernului nr.425 din 12.06.2024

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se instituie Comisia naţională privind schimbările climatice.

2. Se aprobă:

1) Componenţa Comisiei naţionale privind schimbările climatice, conform anexei nr.1;

2) Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Comisiei naţionale privind schimbările climatice, conform anexei nr.2;

3) Regulamentul cu privire la mecanismul intersectorial de coordonare a procesului de adaptare la schimbările climatice, conform anexei nr.3;

4) Regulamentul cu privire la mecanismul de coordonare a acţiunilor adecvate de atenuare la nivel naţional, conform anexei nr.4.

3. În termen de 6 luni de la aprobarea prezentei hotărâri, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului va asigura elaborarea actelor normative departamentale necesare punerii în aplicare a acesteia.

4. Se stabileşte că, în caz de eliberare a unor membri ai Comisiei naţionale privind schimbările climatice din funcţiile publice deţinute, atribuţiile lor în cadrul Comisiei naţionale vor fi exercitate de persoanele nou-desemnate în funcţiile respective, fără emiterea altei hotărâri de Guvern.

5. Se abrogă Hotărârea Guvernului nr.1574/2003 despre instituirea Comisiei naţionale pentru implementarea şi realizarea prevederilor Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei, precum şi a mecanismelor şi prevederilor Protocolului de la Kyoto (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.6-12, art.50).

Anexa nr.1

la Hotărârea Guvernului nr.444/2020

COMPONENŢA

Comisiei naţionale privind schimbările climatice

Ministrul agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului, preşedinte al Comisiei naţionale;

Secretarul de stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului (în domeniul protecţiei mediului şi resurselor naturale), vicepreşedinte al Comisiei naţionale;

Viceprim-ministrul, ministrul finanţelor;

Ministrul economiei şi infrastructurii;

Ministrul sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale;

Ministrul educaţiei, culturii şi cercetării;

Guvernatorul (başcan) Unităţii Teritoriale Autonome Găgăuzia;

Reprezentantul Congresului Autorităţilor Locale din Moldova;

Directorul Serviciului Hidrometeorologic de Stat;

Directorul Agenţiei "Moldsilva";

Reprezentantul instituţiilor de învăţământ superior (desemnat de Consiliul Rectorilor din Republica Moldova);

Reprezentantul organizaţiilor din domeniile cercetării şi inovării (desemnat de Consiliul Directorilor Institutelor de Cercetare);

Doi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale de mediu (desemnaţi de Consiliul Naţional al ONG-urilor de Mediu);

Un reprezentant al organizaţiilor neguvernamentale de promovare şi apărare a drepturilor femeilor (desemnat de Consiliul Naţional pentru Participare);

Doi reprezentanţi ai sectorului privat (desemnaţi de Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova).

Anexa nr.2

la Hotărârea Guvernului nr.444/2020

REGULAMENT

cu privire la organizarea şi funcţionarea

Comisiei naţionale privind schimbările climatice

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentul Regulament stabileşte statutul juridic, modul de organizare şi funcţionare a Comisiei naţionale privind schimbările climatice (în continuare – Comisie naţională).

2. Comisia naţională este un organ interinstituţional, fără personalitate juridică, constituit în scopul coordonării şi promovării măsurilor şi acţiunilor necesare aplicării unitare pe teritoriul Republicii Moldova a prevederilor Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei (în continuare – CONUSC) şi Acordului de la Paris.

3. Comisia naţională asigură cadrul instituţional de coordonare în domeniul monitorizării, raportării şi verificării, precum şi a facilitării integrării aspectelor privind schimbarea climei în programele şi planurile naţionale şi sectoriale.

II. COMPONENŢA COMISIEI NAŢIONALE

4. Comisia naţională este constituită din 17 membri: 10 reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale şi 7 reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ şi ştiinţifice ai organizaţiilor neguvernamentale şi sectorului privat.

5. Componenţa nominală a Comisiei naţionale se aprobă de Guvern.

6. Membrii Comisiei naţionale îşi exercită funcţiile fără a fi remuneraţi.

III. OBIECTIVELE ŞI ATRIBUŢIILE COMISIEI NAŢIONALE

7. Comisia naţională are ca obiectiv coordonarea, la nivel naţional, a procesului de implementare a prevederilor CONUSC şi a altor tratate internaţionale din domeniul schimbărilor climatice la care Republica Moldova este parte, rapoartelor naţionale în domeniul schimbărilor climatice, precum şi asigurarea realizării atribuţiilor şi obiectivelor, în limitele competenţei stabilite prin prezentul Regulament.

8. Comisia naţională are următoarele atribuţii:

1) promovează şi coordonează instrumentele de implementare a politicii în domeniul schimbărilor climatice în Republica Moldova;

2) coordonează integrarea aspectelor de atenuare şi adaptare la schimbările climatice în documentele de politici naţionale şi sectoriale;

3) examinează şi aprobă rapoartele privind implementarea strategiilor în domeniul schimbărilor climatice;

4) examinează şi avizează metodologiile, manualele operaţionale, ghidurile şi criteriile de eligibilitate a proiectelor privind adaptarea la schimbările climatice şi atenuarea fenomenului schimbărilor climatice;

5) monitorizează implementarea proiectelor şi programelor în domeniul schimbărilor climatice la nivel naţional şi sectorial în contextul dezvoltării durabile a ţării;

6) monitorizează implementarea planurilor naţionale şi sectoriale de adaptare la schimbările climatice;

7) examinează proiecte şi programe în domeniul schimbărilor climatice şi recomandă finanţarea acestora de către partenerii de dezvoltare şi fondurile internaţionale în domeniu, în conformitate cu priorităţile naţionale şi sectoriale de dezvoltare durabilă;

8) facilitează procesul de colaborare internaţională în domeniul schimbărilor climatice;

9) coordonează rapoartele ce ţin de implementarea prevederilor tratatelor internaţionale din domeniul de referinţă la care Republica Moldova este parte;

10) creează comitete tehnice din experţi, care asistă Comisia naţională în exercitarea atribuţiilor sale, în limita competenţei;

11) elaborează, în scopul prevenirii şi depăşirii efectelor negative legate de schimbările climatice, propuneri şi recomandări care urmează a fi incluse în strategiile şi programele din domeniul respectiv;

12) evaluează rezultatele implementării recomandărilor Comisiei naţionale şi înaintează propuneri de îmbunătăţire a politicilor guvernamentale în domeniul schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană;

13) informează publicul despre activitatea Comisiei naţionale.

9. Comisia naţională are următoarele drepturi:

1) să antreneze în activitatea sa specialişti din autorităţile administraţiei publice centrale, instituţiile sectorului public şi privat, precum şi experţi independenţi;

2) să adopte decizii în problemele ce ţin de schimbările climatice;

3) să solicite autorităţilor administraţiei publice centrale informaţiile privind evoluţia planificării şi implementării activităţilor în domeniul schimbărilor climatice;

4) să solicite beneficiarilor proiectelor în domeniul schimbărilor climatice, implementate pe teritoriul Republicii Moldova, rapoarte privind realizarea măsurilor de adaptare şi atenuare a efectelor schimbărilor climatice;

5) să stabilească relaţii de colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, cu structurile şi organismele internaţionale în domeniul de competenţă.

10. Membrii Comisiei naţionale au următoarele obligaţii:

1) să participe la şedinţele Comisiei şi să examineze subiectele incluse pe ordinea de zi;

2) să participe prin vot la adoptarea deciziilor Comisiei naţionale;

3) să asigure transparenţa în procesul de selectare şi promovare a proiectelor şi programelor din domeniul schimbărilor climatice din sectorul public, privat şi cel al societăţii civile;

4) să asigure confidenţialitatea informaţiilor ce conţin date cu caracter personal.

IV. ORGANELE DE LUCRU ALE COMISIEI NAŢIONALE ŞI ATRIBUŢIILE ACESTORA

11. Comisia naţională are următoarele organe de lucru:

1) Secretariatul, reprezentat de către:

a) subdiviziunea responsabilă de domeniul schimbări climatice din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, care asigură organizarea şi protocolarea şedinţelor Comisiei naţionale şi supraveghează executarea deciziilor acesteia;

b) Instituţia Publică "Unitatea de Implementare a Proiectelor în Domeniul Mediului", care asigură conlucrarea cu experţii comitetelor tehnice, administrarea bazei de date a indicatorilor de monitorizare, elaborarea raportului anual privind progresul realizat în domeniul schimbărilor climatice, reprezentarea Comisiei naţionale în caz de litigii în instanţa de judecată;

2) comitetele tehnice pentru adaptarea şi atenuarea schimbărilor climatice.

12. Preşedintele Comisiei naţionale are următoarele atribuţii:

1) conduce activitatea Comisiei naţionale, convoacă şi prezidează şedinţele acesteia;

2) invită la şedinţele Comisiei naţionale, după caz, conducători şi specialişti din autorităţile publice centrale şi locale, alte instituţii, precum şi experţi independenţi;

3) reprezintă Comisia naţională în relaţiile cu terţe părţi, cu alte autorităţi şi organizaţii naţionale şi internaţionale, în limitele competenţelor sale, şi este responsabil de activităţile conexe Comisiei naţionale;

4) semnează deciziile Comisiei naţionale, procesele-verbale ale şedinţelor Comisiei naţionale, alte documente ce ţin de activitatea Comisiei naţionale;

5) deleagă vicepreşedintelui Comisiei naţionale unele din atribuţiile sale, în caz de necesitate;

6) exercită alte atribuţii în conformitate cu prezentul Regulament.

13. Vicepreşedintele Comisiei naţionale are următoarele atribuţii:

1) colaborează, în conformitate cu legislaţia naţională, cu instituţiile de profil din străinătate în domeniul schimbărilor climatice şi informează membrii Comisiei naţionale despre tendinţele şi deciziile adoptate;

2) propune spre aprobare Comisiei naţionale lista experţilor comitetelor tehnice;

3) coordonează şi monitorizează activitatea comitetelor tehnice;

4) prezidează şedinţele acesteia în baza deciziei preşedintelui, în absenţa preşedintelui Comisiei naţionale;

5) contrasemnează procesele-verbale ale şedinţelor Comisiei naţionale;

6) organizează şi dirijează activitatea secretariatului Comisiei naţionale şi este responsabil de eficienţa activităţii acestuia;

7) exercită alte atribuţii, în limitele competenţelor sale.

14. Secretariatul Comisiei naţionale exercită următoarele atribuţii:

1) elaborează şi prezintă spre aprobare preşedintelui ordinea de zi a şedinţelor Comisiei naţionale;

2) organizează şedinţele Comisiei naţionale;

3) pune la dispoziţia membrilor Comisiei naţionale şi experţilor comitetelor tehnice documentele şi materialele ce fac obiectul şedinţelor;

4) execută dispoziţiile preşedintelui Comisiei naţionale;

5) întocmeşte procesele-verbale ale şedinţelor Comisiei naţionale şi alte acte interne ale Comisiei naţionale;

6) aduce la cunoştinţa părţilor interesate documentele şi informaţiile relevante;

7) colectează rapoartele sectoriale de atenuare şi adaptare la schimbările climatice şi elaborează raportul anual privind progresul realizat în domeniul schimbărilor climatice;

8) monitorizează administrarea bazei de date a indicatorilor de monitorizare şi evaluare a adaptării la schimbările climatice şi acţiunilor adecvate de atenuare la nivel naţional;

9) supraveghează executarea deciziilor Comisiei naţionale;

10) organizează procedura de selectare prin concurs a experţilor în cadrul comitetelor tehnice;

11) informează Comisia naţională despre executarea deciziilor anterioare ale acesteia;

12) informează publicul despre activitatea Comisiei naţionale;

13) îndeplineşte alte sarcini stabilite în cadrul şedinţelor Comisiei naţionale.

15. Pentru exercitarea atribuţiilor sale, Comisia naţională este asistată în activitatea sa de comitete tehnice.

16. Comitetele tehnice sunt create şi funcţionează în baza deciziei Comisiei naţionale şi a Regulamentului cu privire la crearea şi funcţionarea comitetelor tehnice, aprobat de către Comisia naţională.

17. Comitetele tehnice se constituie din experţi cu competenţe în următoarele domenii: agricol, energetic, transport, industrie, resurse de apă, deşeuri, forestier, sănătate, precum şi din sectoare conexe: egalitatea de gen, finanţe, prospecţiuni climatice, vulnerabilitate, dezvoltare verde.

18. Lista experţilor comitetelor tehnice este elaborată în baza rezultatelor concursului organizat de către Comisia naţională. Secretariatul Comisiei naţionale publică pe pagina web oficială a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului termenul de referinţă şi condiţiile concursului.

19. Comitetele tehnice exercită următoarele atribuţii:

1) asigură evaluarea tehnică a notelor conceptuale şi a propunerilor de proiecte înaintate de către aplicanţi pentru finanţare;

2) asigură evaluarea tehnică a proiectelor şi a programelor de adaptare şi atenuare a schimbărilor climatice în etapa de finalizare a acestora.

20. Experţii comitetelor tehnice sunt responsabili de:

1) evaluarea obiectivă şi imparţială a notei conceptuale şi a propunerilor de proiecte înaintate spre evaluare;

2) evaluarea obiectivă şi imparţială a rapoartelor periodice privind progresul de implementare a proiectelor şi a programelor de adaptare şi atenuare a schimbărilor climatice;

3) prezentarea în cadrul şedinţelor Comisiei naţionale a avizelor asupra documentelor evaluate;

4) asigurarea confidenţialităţii informaţiei ce conţine date cu caracter personal.

21. Remunerarea muncii experţilor Comitetelor tehnice se efectuează prin contract de prestare a serviciilor, încheiat cu Instituţia Publică "Unitatea de implementare a proiectelor în domeniul mediului", din alocaţiile bugetare planificate în acest scop sau din surse externe.

V. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII COMISIEI NAŢIONALE

22. Comisia naţională se întruneşte în şedinţe ori de câte ori este necesar, însă nu mai rar decât o dată în semestru. În scopul exercitării atribuţiilor sale, Comisia naţională adoptă decizii.

23. Şedinţele Comisiei naţionale sunt convocate de către preşedintele acesteia sau la cererea vicepreşedintelui. La solicitarea a cel puţin o treime din numărul total de membri permanenţi ai Comisiei naţionale, se convoacă şedinţe extraordinare.

24. Materialele referitoare la chestiunile pasibile de examinare de către Comisia naţională sunt prezentate secretariatului cu cel puţin 15 zile înainte de data şedinţei.

25. Invitaţia de participare la şedinţă şi materialele aferente chestiunilor vizate sunt expediate membrilor Comisiei naţionale de către secretariat cu cel puţin 10 zile înainte de data şedinţei – în cazul şedinţelor ordinare şi cu cel puţin 3 zile înainte – în cazul şedinţelor extraordinare.

26. În invitaţia de participare la şedinţa Comisiei naţionale se va indica data, ora, locul desfăşurării şi ordinea de zi a acesteia, cu anexarea materialelor propuse pentru examinare.

27. Preşedintele Comisiei naţionale poate invita la şedinţă şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai organizaţiilor donatoare internaţionale şi naţionale, ai organizaţiilor neguvernamentale şi a societăţii civile, experţi şi alte persoane interesate, care pot contribui la calitatea dezbaterilor pe marginea subiectelor înscrise pe ordinea de zi a şedinţei respective.

28. Persoana invitată participă la şedinţa Comisiei naţionale şi la dezbaterea subiectelor fără a avea drept de vot.

29. Şedinţele sunt deliberative dacă la ele participă cel puţin 2/3 din numărul membrilor Comisiei naţionale.

30. În caz de indisponibilitate, membrul permanent al Comisiei naţionale poate desemna o altă persoană din instituţia respectivă pentru a-l reprezenta la şedinţa Comisiei naţionale, inclusiv cu drept de vot. Desemnarea are loc pe bază de procură, care se prezintă preşedintelui Comisiei naţionale înainte de începerea şedinţei. Documentul ce confirmă împuternicirile persoanei respective se anexează la procesul-verbal al şedinţei.

31. Hotărârile privind chestiunile examinate sunt adoptate cu 3/4 din voturile membrilor Comisiei naţionale prezenţi la şedinţă.

32. Membrii Comisiei naţionale au dreptul să propună spre examinare în şedinţă subiecte ce ţin de competenţa Comisiei naţionale, să participe la adoptarea deciziilor;

33. Membrii Comisiei naţionale pot propune modificări şi completări la ordinea de zi în scris, în prealabil, precum şi în cadrul şedinţei. Modificările sunt acceptate cu votul majorităţii membrilor Comisiei naţionale prezenţi la şedinţă.

34. Membrii Comisiei naţionale care nu sunt de acord cu decizia adoptată au dreptul la opinie separată, care se consemnează în procesul-verbal al şedinţei.

35. Procesul-verbal al şedinţei Comisiei naţionale este întocmit de către secretariat în termen de 3 zile de la data desfăşurării şedinţei şi semnat de către preşedintele Comisiei naţionale. Copia acestuia în termen de 3 zile se expediază către membrii Comisiei naţionale.

36. Păstrarea şi arhivarea proceselor-verbale, precum şi a altor documente cu referire la activitatea Comisiei naţionale este asigurată de secretariatul Comisiei naţionale, în modul stabilit de legislaţia cu privire la documentele oficiale.

37. Ordinea de zi, deciziile, rapoartele şi alte documente privind activitatea Comisiei naţionale, destinate a fi făcute publice, se plasează pe pagina web oficială a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului.

38. Şedinţele Comisiei naţionale sunt publice şi la ele pot participa reprezentanţi ai tuturor părţilor interesate.

Anexa nr.3

la Hotărârea Guvernului nr.444/2020

REGULAMENT

cu privire la mecanismul intersectorial de coordonare

a procesului de adaptare la schimbările climatice

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul cu privire la mecanismul intersectorial de coordonare a procesului de adaptare la schimbările climatice (în continuare – Regulament) este elaborat în scopul instituirii cadrului normativ pentru luarea deciziilor în domeniul adaptării la schimbările climatice, susţinut prin instrumente de planificare, implementare, monitorizare, raportare şi evaluare.

2. Mecanismul intersectorial de coordonare a procesului de adaptare la schimbările climatice are scopul de:

1) a promova dialogul, cooperarea, coordonarea şi coerenţa între sectoare în procesul de planificare şi implementare a acţiunilor de adaptare la schimbările climatice cu toate părţile interesate;

2) a promova integrarea măsurilor de adaptare în planificarea sectorială şi a facilita realizarea acţiunilor de adaptare;

3) a monitoriza alocările resurselor naţionale şi internaţionale pentru realizarea acţiunilor de adaptare;

4) a asigura transparenţa în realizarea măsurilor de adaptare şi a evita adaptarea eronată.

3. În sensul prezentului Regulament, mecanismul intersectorial de coordonare a procesului de adaptare la schimbările climatice este constituit din:

1) procesul naţional de adaptare la schimbările climatice (în continuare – PNA), care reprezintă un proces de planificare continuu, iterativ, participativ, transparent, social incluziv şi sensibil pe dimensiunea de gen, prin care se identifică necesităţile de adaptare pe termen mediu şi lung la nivel naţional şi care facilitează integrarea într-un mod coerent a adaptării la schimbările climatice în documentele strategice relevante (strategii, programe, planuri de acţiuni) în toate sectoarele naţionale;

2) planul sectorial de adaptare la schimbările climatice (în continuare – PSA), care reprezintă unul sau mai multe documente de politici de dezvoltare sectorială (strategii, programe, planuri de acţiuni), ce conţin riscurile şi vulnerabilităţile climatice ale unui sector şi stabilesc necesităţile de adaptare ale sectorului respectiv, exprimate în măsuri/acţiuni de adaptare incorporate în documentul strategic şi care asigură integral planificarea unei dezvoltări sustenabile şi reziliente faţă de climă a sectorului respectiv.

II. CADRUL INSTITUŢIONAL

4. În sensul prezentului Regulament, Comisia naţională privind schimbările climatice (în continuare – Comisie naţională) în comun cu autorităţile administraţiei publice centrale asigură cadrul instituţional pentru planificarea şi implementarea adaptării la schimbările climatice.

5. Comisia naţională îndeplineşte următoarele atribuţii:

1) coordonează procesul de planificare, implementare, monitorizare şi evaluare a PNA şi PSA în colaborare cu autorităţile publice centrale, sectorul privat şi societatea civilă;

2) recomandă autorităţilor administraţiei publice centrale şi autorităţilor publice locale să întreprindă măsuri necesare în vederea identificării vulnerabilităţilor şi riscurilor climatice, precum şi a acţiunilor de adaptare la schimbările climatice şi integrării acestora în documentele strategice sectoriale de dezvoltare;

3) recomandă autorităţilor administraţiei publice centrale să prezinte conţinutul PSA pentru patru ani în baza documentelor de politici de nivel sectorial şi naţional;

4) aprobă foaia de parcurs pentru implementarea PNA, care este elaborată în baza PSA.

6. Autorităţile publice centrale îndeplinesc următoarele atribuţii:

1) identifică şi descriu riscurile şi vulnerabilităţile climatice sectoriale şi le includ în documentele strategice sectoriale de dezvoltare;

2) stabilesc măsurile/activităţile prioritare de adaptare a sectorului la schimbările climatice şi le incorporează în documentele strategice sectoriale de dezvoltare;

3) în baza măsurilor/activităţilor de adaptare a sectorului stabilite, elaborează şi prezintă Comisiei naţionale PSA o dată la patru ani;

4) realizează PSA şi raportează Comisiei naţionale privind realizarea acestuia.

7. Autorităţilor publice locale li se recomandă:

1) să identifice măsurile/activităţile prioritare de adaptare la schimbările climatice şi să le incorporeze în programele de dezvoltare socioeconomică şi de altă natură ale autorităţii publice locale respective;

2) să realizeze măsuri/activităţi de adaptare la schimbările climatice şi să raporteze Comisiei naţionale rezultatele obţinute.

8. PNA sunt supuse evaluării sistematice, inclusiv din punctul de vedere al impactului asupra diverselor grupuri sociale, în special cele vulnerabile la schimbările climatice, în scopul asigurării coerenţei cu priorităţile şi obiectivele naţionale.

III. ORGANIZAREA MECANISMULUI DE COORDONARE

A PROCESULUI DE ADAPTARE NAŢIONAL

Secţiunea 1

Planurile sectoriale de adaptare

9. Adaptarea la schimbările climatice este procesul de ajustare a sistemelor antropice sau naturale la clima actuală şi cea de viitor, precum şi la efectele ei.

10. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale elaborează şi aprobă cadrul de planificare sectorial a adaptării la schimbările climatice prin integrarea măsurilor de adaptare în planificarea dezvoltării strategice a sectorului. Planurile sectoriale de adaptare sunt formulate pentru o perioadă de patru ani şi prezentate Comisiei naţionale pentru a fi incluse în Foaia de parcurs a PNA.

11. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale identifică un set de acţiuni prioritare de adaptare care urmează a fi implementate în termenul de planificare stabilit. La identificarea acţiunilor prioritare de adaptare se ia în calcul impactul potenţial al schimbărilor climatice asupra diverselor grupuri sociale, inclusiv femei, copii, persoane în etate, persoane cu dizabilităţi. Procesul de identificare a acţiunilor prioritare de adaptare este transparent, bazat pe criterii raţionale cu aplicarea de metode şi instrumente de evaluare econometrică relevante (analiza cost-beneficiu, analiza cost-eficienţă, analiza decizională cu criterii multiple).

12. În procesul de elaborare şi aprobare, PSA sunt consultate cu Comisia naţională pentru schimbări climatice, în vederea asigurării alinierii acestora la priorităţile naţionale privind schimbările climatice, precum şi la priorităţile de dezvoltare durabilă. Comisia naţională emite aviz, ce reprezintă sinteza tuturor punctelor de vedere şi recomandărilor membrilor Comisiei naţionale şi comitetelor tehnice competente.

13. Rapoartele privind realizarea obiectivelor, ţintelor, precum şi rezultatul implementării măsurilor fiecărui PSA se evaluează de către comitetele tehnice utilizând sistemul de monitorizare şi evaluare şi se aprobă la şedinţele Comisiei naţionale. Rezultatele evaluării sunt făcute publice prin intermediul platformei de comunicare (pagini web, canale mass-media, platforme sociale).

Secţiunea a 2-a

Procesul Naţional de Adaptare

14. PNA este o modalitate de planificare şi implementare a acţiunilor de adaptare la schimbările climatice la nivel naţional pe termen mediu şi lung în scopul reducerii vulnerabilităţii şi sporirii rezilienţei faţă de impactul climatic.

15. Adaptarea la schimbările climatice este un proces continuu, iar planificarea adaptării la schimbările climatice se efectuează repetat, în bază de PNA pentru o perioadă de patru ani, termen ajustat la ciclul naţional de planificare bugetară. La finalul fiecărui ciclu al PNA, în baza evaluărilor efectuate, se planifică următorul PNA conform necesităţilor de adaptare identificate.

16. PNA constă din următoarele etape:

1) stabilirea situaţiei de referinţă, etapă realizată de către grupurile de lucru sectoriale şi intersectoriale, formate din experţi în domeniul schimbărilor climatice şi specialişti dintr-un anumit sector, în cadrul căreia se efectuează următoarele activităţi:

a) identificarea vulnerabilităţilor şi riscurilor climatice sectoriale şi naţionale;

b) efectuarea evaluărilor de impact climatic ale riscurilor şi vulnerabilităţilor climatice identificate;

c) identificarea lacunelor de capacităţi;

d) alte activităţi în suportul stabilirii situaţiei de referinţă;

2) formularea PNA prin:

a) stabilirea scopului general al PNA;

b) stabilirea obiectivelor şi ţintelor specifice de adaptare pentru fiecare sector care contribuie la realizarea scopului general al PNA;

c) elaborarea foii de parcurs a PNA, care se bazează pe PSA, documentele de politici naţionale şi stabileşte abordarea adoptată pentru planificarea procesului de adaptare pe perioada respectivă;

3) identificarea opţiunilor de adaptare şi prioritizarea setului măsurilor/acţiunilor de adaptare care constau din totalitatea măsurilor/acţiunilor de adaptare la schimbările climatice incluse în PSA, precum şi acţiunile comune pentru toate sectoarele (dezvoltarea capacităţilor, cercetarea, transferul tehnologic, egalitatea de gen, alte aspecte intersectoriale relevante procesului de adaptare), orientate spre realizarea scopului, a obiectivelor şi a ţintelor stabilite pentru fiecare PNA;

4) aplicarea sistemului de monitorizare şi evaluare a implementării acţiunilor de adaptare în cadrul cărora:

a) se stabileşte contribuţia acţiunilor de adaptare la reducerea vulnerabilităţii, avansarea adaptării la schimbările climatice şi mărirea rezilienţei sistemelor naturale şi celor socioeconomice;

b) se evaluează eficacitatea politicilor elaborate, utilizarea resurselor financiare şi umane;

c) se asigură transparenţa procesului de colectare a datelor pentru evaluarea eficienţei acţiunilor de adaptare;

5) comunicarea, în cadrul căreia, în urma evaluărilor efectuate la finalul implementării PNA:

a) se formulează concluziile privind rezultatele implementării PSA şi PNA, care se comunică publicului larg;

b) se elaborează recomandări pentru următorul ciclu al PNA.

Secţiunea a 3-a

Implementarea măsurilor de adaptare

17. În baza acţiunilor de adaptare, care fac parte din documentele strategice sectoriale şi naţionale, Comisia naţională elaborează Foaia de parcurs pentru PNA şi o consultă cu autorităţile administraţiei publice centrale şi alte părţi interesate.

18. Foaia de parcurs stabileşte scopul general al PNA, obiectivele şi ţintele specifice ale acestuia.

19. Foaia de parcurs al fiecărui PNA se elaborează o dată la patru ani. Documentul se plasează pe paginile web oficiale ale Comisiei naţionale şi Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului.

20. Foaia de parcurs a PNA conţine inclusiv activităţi de sensibilizare şi comunicare.

21. Comisia naţională monitorizează implementarea acţiunilor şi măsurilor comune pentru toate sectoarele.

22. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale asigură implementarea acţiunilor prevăzute în PSA şi PNA.

23. Fiecare PNA se bazează pe un cadru bugetar pe termen mediu, care reprezintă o sinteză a bugetelor sectoriale de implementare a PSA. Finanţarea măsurilor de adaptare incluse în PSA şi PNA se efectuează din bugetul de stat sau din surse externe de finanţare, în bază de proiecte şi programe.

IV. SISTEMUL DE MONITORIZARE, RAPORTARE ŞI EVALUARE

PRIVIND ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE

24. Sistemul de monitorizare, raportare şi evaluare privind adaptarea la schimbările climatice este un instrument de bază pentru evaluarea realizării obiectivelor PNA, precum şi pentru planificarea următoarelor PNA. În cadrul fiecărui PNA, sistemul de monitorizare, raportare şi evaluare este utilizat pentru a monitoriza implementarea acţiunilor de adaptare în conformitate cu scopurile şi obiectivele stabilite în PNA şi PSA.

25. Scopul sistemului de monitorizare, raportare şi evaluare este de a măsura progresele înregistrate la nivel naţional, sectorial, administrativ-teritorial şi în timp pentru a determina gradul de vulnerabilitate al ţării ca urmare a realizării PNA şi PSA.

26. Sistemul de monitorizare, raportare şi evaluare colectează datele referitor la activităţile de adaptare implementate, prin intermediul indicatorilor. Fişa indicatorului, care conţine descrierea fiecărui tip de indicatori, termenul de colectare, modul de utilizare în procesul de raportare şi evaluare a adaptării la schimbările climatice, este stabilită în Ghidul de utilizare a indicatorilor privind adaptarea la schimbările climatice, elaborat de către autoritatea centrală de mediu şi gestionare a resurselor naturale şi aprobat prin ordin al ministrului. Responsabilitatea pentru furnizarea de informaţii în baza indicatorilor aparţine autorităţii responsabile de punerea în aplicare a măsurilor de adaptare. Informaţia este prezentată Comisiei naţionale.

27. Sistemul de monitorizare, raportare şi evaluare este utilizat pentru:

1) monitorizarea şi evaluarea impactului acţiunilor de adaptare realizate (măsuri de adaptare naţionale şi sectoriale, programe şi proiecte implementate pe teritoriul ţării atât de entităţile naţionale, cât şi de cele internaţionale, alte tipuri de intervenţii);

2) raportarea privind realizarea acţiunilor de adaptare conform indicatorilor de monitorizare;

3) asigurarea integrării priorităţilor de adaptare în planificarea sectorială şi naţională;

4) asigurarea transparenţei procesului de adaptare şi a colectării datelor;

5) măsurarea şi evaluarea rezultatelor şi a impactului activităţilor de adaptare, a investiţiilor, proiectelor, programelor privind rezilienţa climatică din perspectiva sensibilităţii la dimensiunea de gen.

28. În cadrul sistemului de monitorizare, raportare şi evaluare, monitorizarea adaptării la schimbările climatice se face în trei etape (conform Ghidului de utilizare a indicatorilor privind adaptarea la schimbările climatice):

1) monitorizarea la nivel micro – vizează evaluarea rezultatelor de adaptare obţinute în baza acţiunilor individuale de adaptare în cadrul sectoarelor, la nivel de proiecte, programe cu obiective distincte şi rezultate tangibile şi observabile, măsurabile în timp. Rezultatele se raportează la nivel de autoritate publică centrală, anual, dacă nu este prevăzut altfel în fişa indicatorului;

2) monitorizarea la nivel mediu – permite urmărirea progresului adaptării la nivel de sector sau administrativ-teritorial (raional sau regional). Acest nivel de monitorizare este bazat pe agregarea informaţiilor din sector şi permite urmărirea reducerii vulnerabilităţilor sectoriale şi a progresului implementării acţiunilor de adaptare, precum şi eficienţa cadrului de abilitare în suportul implementării acţiunii de adaptare;

3) monitorizarea la nivel macro – permite urmărirea evoluţiei procesului de adaptare la schimbările climatice la nivel naţional. Monitorizarea la nivel macro se face prin intermediul indicatorilor de obiectiv, care se bazează pe agregarea datelor în baza indicatorilor de nivel mediu şi oferă o imagine a realizării procesului de adaptare la nivel de ţară.

29. Autorităţile publice centrale raportează Comisiei naţionale, în baza indicatorilor de monitorizare, până la 31 martie a anului următor anului de raportare.

30. Datele raportate Comisiei naţionale în baza indicatorilor sunt utilizate pentru generalizarea şi elaborarea rapoartelor privind necesităţile de adaptare la schimbările climatice.

31. Rezultatele şi concluziile obţinute în urma implementării sistemului de monitorizare, raportare şi evaluare sunt utilizate pentru planificarea ulterioară a adaptării la schimbările climatice la nivel naţional şi sectorial.

32. La sfârşitul ciclului de planificare al PNA, Comisia naţională, cu suportul experţilor comitetelor tehnice, în baza datelor raportate, elaborează Raportul de implementare a acestuia. Raportul de implementare generalizează informaţii bazate pe toate categoriile de indicatori şi reflectă progresul adaptării la nivel de sector (în baza PSA) şi la nivel naţional, include evaluări ale impactului şi vulnerabilităţii climatice bazate pe opinia experţilor, identificarea de lacune, rapoarte de evaluare a necesităţilor de dezvoltare, rapoarte tematice de fezabilitate şi alte tipuri de evaluări relevante. Raportul sintetizează toate rezultatele obţinute în perioada respectivă şi face recomandări pentru perioada următoare de planificare a adaptării.

33. Experţii Comitetului tehnic pentru adaptarea la schimbările climatice participă la evaluarea periodică a gradului de realizare a activităţilor de adaptare şi a obiectivelor strategice stabilite în PSA şi PNA.

34. Comisia naţională examinează gradul de realizare a obiectivelor de adaptare la schimbările climatice o dată la patru ani, elaborează Raportul de implementare a PNA şi îl prezintă Guvernului Republicii Moldova până la 1 septembrie a anului următor perioadei de raportare. Raportul respectiv serveşte ca bază de raportare a ţării către CONUSC a informaţiilor asociate cu impactul schimbărilor climatice şi adaptarea, conform articolului 7 al Acordului de la Paris.

Anexa nr.4

la Hotărârea Guvernului nr.444/2020

REGULAMENT

cu privire la mecanismul de coordonare a acţiunilor

adecvate de atenuare la nivel naţional

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul cu privire la mecanismul de coordonare a acţiunilor adecvate de atenuare la nivel naţional (în continuare – Regulament) este elaborat în scopul instituirii cadrului normativ şi instituţional pentru desfăşurarea procesului de elaborare, evaluare, aprobare, monitorizare, raportare şi verificare a acţiunilor adecvate de atenuare la nivel naţional.

2. Prezentul Regulament are drept obiectiv stabilirea responsabilităţilor şi cadrului de elaborare, evaluare şi aprobare a proiectelor de implementare a acţiunilor adecvate de atenuare la nivel naţional.

3. În sensul prezentului Regulament sunt utilizate următoarele noţiuni:

1) acţiuni adecvate de atenuare la nivel naţional (Nationally Appropriate Mitigation Action, în continuare – NAMA) – proiect de implementare a măsurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră;

2) procedura de monitorizare, raportare şi verificare – ansamblul activităţilor de monitorizare, raportare şi verificare, inclusiv coordonarea acestor activităţi, în procesul de implementare a proiectelor NAMA;

3) Registrul NAMA al Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei (în continuare – CONUSC) – platformă online, care permite ţărilor în curs de dezvoltare să înregistreze proiectele NAMA ce solicită suport financiar pentru dezvoltare sau implementare, indiferent de tipul proiectului.

II. ATRIBUŢIILE SUBIECŢILOR RESPONSABILI

DE IMPLEMENTAREA PROIECTELOR NAMA

4. Atribuţiile Comisiei naţionale privind schimbările climatice (în continuare – Comisie naţională):

1) coordonează procesul de elaborare a proiectelor;

2) examinează în şedinţă proiectele şi decide asupra acceptării spre aprobare sau respingerii lor;

3) solicită autorităţilor administraţiei publice centrale şi recomandă autorităţilor publice locale să ia măsurile necesare în vederea promovării acţiunilor adecvate de atenuare la nivel naţional şi local;

4) solicită rapoarte semestriale şi anuale privind implementarea proiectelor.

5. Atribuţiile comitetelor tehnice:

1) asistă Comisia naţională în procesul de evaluare şi aprobare a proiectelor NAMA;

2) evaluează proiectele, inclusiv elementele procedurii de monitorizare, raportare şi verificare în toate etapele ciclului de implementare a proiectelor.

6. Atribuţiile aplicanţilor proiectelor NAMA:

1) elaborează propunerile proiectelor;

2) asigură consultarea publică a proiectelor;

3) prezintă rapoartele semestriale şi anuale privind implementarea proiectelor;

4) asigură integritatea datelor referitoare la emisiile de gaze cu efect de seră, care urmează a fi monitorizate, raportate şi verificate.

7. Atribuţiile verificatorului:

1) verifică activităţile proiectului şi elaborează rapoartele de monitorizare;

2) certifică conformitatea reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră obţinute în urma implementării proiectelor.

III. ACŢIUNILE ADECVATE DE ATENUARE LA NIVEL NAŢIONAL

8. Acţiunile NAMA au drept obiectiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la un nivel compatibil cu obiectivul stabilit în Contribuţia naţională determinată a Republicii Moldova la CONUSC şi Strategia de dezvoltare cu emisii reduse a Republicii Moldova până în anul 2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1470/2016.

9. Pentru implementarea acţiunilor adecvate de atenuare la nivel naţional sunt elaborate proiecte NAMA în sectoarele economiei naţionale. Implementarea acestora este asigurată prin transfer tehnologic, finanţare şi consolidare a capacităţilor, aplicând mecanismul de monitorizare, raportare şi verificare.

10. Proiectele NAMA se împart în două categorii:

1) unilaterale – proiecte administrate şi finanţate din bugetul de stat şi/sau alte resurse financiare, care sunt prevăzute în documentele naţionale şi sectoriale de planificare şi în planurile de finanţare aferente stabilite de Guvern. Acestea nu sunt supuse înregistrării în Registrul NAMA al Secretariatului CONUSC.

2) susţinute din fonduri externe – proiecte susţinute financiar de către ţările dezvoltate, incluse în anexa nr.1 la CONUSC, care au ca scop asigurarea asistenţei tehnice, transferului tehnologic şi de bune practici în domeniu. Acestea sunt supuse înregistrării în Registrul NAMA al Secretariatului CONUSC.

11. Proiectele NAMA unilaterale sunt supuse procedurii simplificate de monitorizare, raportare şi verificare, prevăzute la pct.36.

12. Proiectele NAMA susţinute din fonduri externe parcurg ciclul de elaborare, evaluare, aprobare şi de monitorizare, raportare şi verificare prevăzut în capitolul IV.

Documentaţia proiectelor NAMA susţinute din fonduri externe va cuprinde descrierea cel puţin a următoarelor componente: juridic şi administrativ, politici şi strategii în domeniu, financiar, tehnic, beneficii directe şi colaterale, riscuri şi constrângeri, precum şi monitorizare, raportare şi verificare. Procedurile, termenele, elementele de monitorizare, raportare şi verificare, precum şi documentele-tip pentru elaborarea, evaluarea şi aprobarea proiectelor NAMA susţinute din fonduri externe se stabilesc în Manualul operaţional privind mecanismul de coordonare a acţiunilor adecvate de atenuare la nivel naţional, elaborat de către autoritatea centrală de mediu şi gestionare a resurselor naturale, şi aprobat prin ordin al ministrului.

IV. CICLUL DE ELABORARE, APROBARE

ŞI EVALUARE A PROIECTELOR NAMA

Secţiunea 1

Etapa I: Propunerea iniţială de proiect NAMA

13. Aplicantul proiectului NAMA identifică oportunitatea de elaborare a propunerii iniţiale de proiect şi demarează procedura de elaborare a acesteia în scopul realizării unei iniţiative de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

14. Aplicantul antrenează la elaborarea propunerii iniţiale a proiectului experţi tehnici.

15. Propunerea iniţială de proiect include:

1) informaţia generală privind proiectul;

2) conceptul proiectului;

3) structura bugetului şi finanţarea proiectului;

4) impactul şi beneficiile preconizate ale proiectului, în contextul atenuării schimbărilor climatice;

5) procedura de monitorizare, raportare şi verificare a proiectului.

16. Propunerea iniţială de proiect se elaborează în corespundere cu Manualul operaţional privind mecanismul de coordonare a acţiunilor adecvate de atenuare la nivel naţional şi documentul-tip de elaborare a proiectelor NAMA.

17. Propunerea iniţială a proiectului NAMA este prezentată Secretariatului Comisiei naţionale, care o transmite comitetelor tehnice pentru examinare şi evaluare.

18. La evaluarea propunerii iniţiale NAMA, Comitetele tehnice examinează corespunderea activităţilor proiectului cu priorităţile naţionale şi sectoriale de dezvoltare, contribuţia proiectului la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă a ţării şi riscurile aferente implementării proiectului.

19. În baza raportului de evaluare, elaborat de către experţii comitetelor tehnice, Comisia naţională acceptă sau respinge propunerea iniţială a proiectului. Acest fapt este consemnat în procesul-verbal al şedinţei Comisiei naţionale.

20. Secretariatul Comisiei naţionale informează aplicantul despre decizia Comisiei naţionale. În cazul în care propunerea iniţială a fost acceptată de către Comisia naţională, aplicantul trece la etapa a 2-a de promovare şi elaborează propunerea completă a proiectului. În cazul în care propunerea iniţială este respinsă, aplicantul modifică propunerea iniţială de proiect, conform recomandărilor Comisiei naţionale şi o prezintă repetat spre aprobare. Decizia privind acceptarea sau respingerea propunerii de proiect NAMA aplicată repetat este luată în cadrul următoarei şedinţe a Comisiei naţionale.

21. În procesul de evaluare şi luare a deciziilor de acceptare sau respingere a propunerilor iniţiale a proiectului NAMA, Comitetele tehnice şi Comisia naţională se ghidează de procedura şi criteriile de evaluare stabilite în Manualul operaţional privind mecanismul de coordonare a acţiunilor adecvate de atenuare la nivel naţional.

Secţiunea a 2-a

Etapa II: Propunerea completă de proiect NAMA

22. În cazul acceptării propunerii iniţiale a proiectului, aplicantului i se oferă scrisoarea de suport pentru proiect, în baza căreia acesta elaborează propunerea completă de proiect. Propunerea completă include următoarele componente:

1) introducere în contextul proiectului;

2) descrierea sectorului abordat;

3) expunerea politicilor din sectorul abordat;

4) linia de bază şi ţintele proiectului;

5) măsurile şi acţiunile proiectului;

6) fortificarea capacităţilor;

7) aspectul şi mecanismele financiare;

8) structura mecanismului de implementare;

9) procedura de monitorizare, raportare şi verificare;

10) riscurile;

11) durabilitatea proiectului.

23. Aplicantul asigură consultarea proiectului prin organizarea întrunirilor şi dezbaterilor publice. În urma dezbaterilor publice şi a comentariilor parvenite în scris, aplicantul întocmeşte raportul privind participarea publicului, care este parte componentă a pachetului de documente transmis Secretariatului Comisiei naţionale.

24. Propunerea completă de proiect NAMA este prezentată Comisiei naţionale spre examinare şi aprobare.

25. În procesul de evaluare şi aprobare a propunerii complete de proiect NAMA, comitetele tehnice şi Comisia naţională se ghidează de procedura şi criteriile de evaluare stabilite în Manualul operaţional privind mecanismul de coordonare a acţiunilor de atenuare la nivel naţional.

26. Aplicantul transmite Punctului focal naţional CONUSC propunerea completă de proiect aprobată pentru a fi înregistrată şi plasată pe pagina web oficială a Comisiei naţionale şi transmisă Secretariatului CONUSC pentru a fi înregistrată în Registrul NAMA, în scopul informării comunităţii internaţionale, identificării surselor de finanţare şi a suportului tehnologic necesar pentru implementarea proiectului.

Secţiunea a 3-a

Etapa III: Monitorizarea, raportarea şi verificarea

27. Procedura de monitorizare, raportare şi verificare are drept obiectiv urmărirea performanţei generale a proiectelor NAMA şi include următoarele activităţi:

1) măsurarea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră;

2) raportarea informaţiei;

3) verificarea informaţiei raportate.

28. Procedura de monitorizare, raportare şi verificare se aplică atât în etapa de implementare, cât şi după finalizarea proiectului.

29. Monitorizarea şi raportarea sunt asigurate de către beneficiarul proiectului NAMA, iar verificarea – de către verificator.

30. Monitorizarea proiectului se realizează în perioada de implementare a proiectului. În cadrul etapei de monitorizare, beneficiarul măsoară şi calculează reducerile de emisii de gaze cu efect de seră obţinute în urma implementării proiectului NAMA conform metodologiilor şi instrumentelor standardizate de măsurare şi de calcul expuse în documentul proiectului.

31. Raportarea se realizează în perioada de implementare a proiectului prin prezentarea rapoartelor semestriale, iar la finalizarea proiectului beneficiarul prezintă raportul final.

32. Beneficiarul prezintă rapoartele în baza formularelor de raportare în conformitate cu procedura stabilită în Manualul operaţional privind mecanismul de coordonare a acţiunilor adecvate de atenuare la nivel naţional. Rapoartele conţin datele privind rezultatele monitorizării reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Acestea sunt prezentate în baza indicatorilor de monitorizare stabiliţi în formularul de raportare anexă la Manualul operaţional privind mecanismul de coordonare a acţiunilor adecvate de atenuare la nivel naţional.

33. Raportul elaborat este supus în mod obligatoriu procedurii de verificare, în scopul asigurării veridicităţii şi fiabilităţii informaţiilor raportate de către beneficiarul proiectului.

34. Verificatorul elaborează raportul de verificare şi îl prezintă beneficiarului, care, în baza acestuia, perfectează şi prezintă Comisiei naţionale raportul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

35. Beneficiarul proiectului angajează şi achită serviciile verificatorului.

36. Autorităţile şi instituţiile care implementează proiecte NAMA unilaterale, ce nu sunt înregistrate în Registrul NAMA al CONUSC, aplică procedura simplificată de monitorizare, raportare şi verificare. Acestea prezintă Comisiei naţionale rapoarte anuale privind acţiunile întreprinse şi rezultatele obţinute în cadrul proiectelor. Formatul de raportare şi termenul de prezentare a rapoartelor sunt stabilite în Manualul operaţional privind mecanismul de coordonare a acţiunilor adecvate de atenuare la nivel naţional.

37. Secretariatul Comisiei naţionale procesează datele prezentate de către beneficiari şi calculează cantitatea totală de emisii de gaze cu efect de seră redusă, ca urmare a implementării proiectelor NAMA unilaterale şi susţinute din fonduri externe.

38. Informaţia primară privind cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră reduse ca urmare a implementării proiectelor NAMA este utilizată la elaborarea inventarului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, raportului bienal actualizat şi comunicării naţionale în cadrul CONUSC.

V. SOLUŢIONAREA CONTESTAŢIILOR

39. Orice parte interesată care consideră că, în cadrul procedurilor de evaluare şi aprobare a proiectelor NAMA, Comisia naţională, prin decizia emisă sau prin procedura aplicată, a lezat drepturile sale, este în drept să conteste decizia sau procedura aplicată în modul stabilit de Codul administrativ.

40. În caz de litigii, Comisia naţională este reprezentată în instanţa de judecată de către Instituţia Publică "Unitatea de Implementare a Proiectelor din Domeniul Mediului".