Hotărâre nr. 448 din 01.07.2020

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Avizului la proiectul de lege cu privire

la modificarea Codului electoral nr.1381/1997

nr. 448  din  01.07.2020

 (în vigoare 10.07.2020) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.165-176 art. 561 din 10.07.2020

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul la proiectul de lege cu privire la modificarea Codului electoral nr.1381/1997.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.448/2020

AVIZ

la proiectul de lege cu privire la modificarea

Codului electoral nr.1381/1997

Guvernul a examinat proiectul de lege cu privire la modificarea Codului electoral nr.1381/1997, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.210 din 28 mai 2020) de către domnul Vasile Năstase, deputat în Parlament, şi comunică următoarele.

Iniţiativa legislativă este înaintată în corespundere cu art.73 din Constituţia Republicii Moldova şi art.47 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996.

Aspecte generale

Potrivit notei informative, prevederile proiectului menţionat sunt orientate spre extinderea programului de votare, în sensul desfăşurării votării la alegerile parlamentare şi la cele prezidenţiale pe parcursul a două zile consecutive, reglementarea unor măsuri ce vizează securizarea procesului tehnico-organizatoric de desfăşurare a alegerilor şi oferirea posibilităţii cetăţenilor Republicii Moldova de a-şi exercita dreptul constituţional la vot în secţiile de votare constituite peste hotarele Republicii Moldova în baza actelor de identitate cu termen de valabilitate expirat.

Modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor generale în Republica Moldova este stabilit în Codul electoral nr.1381/1997.

Aspecte punctuale

La pct.2, cu privire la textul propus la art.8 alin.(1), care prevede că “alegerile parlamentare şi alegerile prezidenţiale au loc două zile consecutiv, de sâmbătă şi de duminică, conform actului de stabilire a alegerilor, pe întreg teritoriul ţării şi în străinătate”, considerăm că această opţiune/soluţie ar putea genera creşterea cheltuielilor aferente organizării votării, care urmează a fi identificate (de exemplu: salarizarea membrilor şi funcţionarilor din cadrul organelor electorale, prelungirea perioadei de degrevare sau convocare, achitarea recompensei persoanelor nedegrevate pentru o zi suplimentară de activitate în condiţiile art.32 alin.(4) din Codul electoral nr.1381/1997, procurarea bunurilor şi serviciilor, serviciile de transportare, antrenarea suplimentară a responsabililor Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene prin asigurarea personalului necesar şi acordarea asistenţei logistice în procesul de constituire şi funcţionare a organelor electorale din străinătate etc.).

Din estimările efectuate de către Ministerul Finanţelor, cheltuielile necesare pentru desfăşurarea alegerilor parlamentare pe parcursul a două zile vor creşte cu circa 39,6 milioane de lei, în vederea remunerării muncii personalului antrenat în cadrul consiliilor electorale de circumscripţie şi birourilor electorale ale secţiilor de votare, iar pentru alegerile prezidenţiale aceste cheltuieli vor creşte cu circa 79,3 milioane de lei.

În bugetul de stat pentru anul 2020 sunt planificate/precizate alocaţii bugetare în sumă de 164,1 milioane de lei pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale într-o singură zi.

De asemenea, proiectul prevede şi o eventuală dotare a secţiilor de votare cu tablete cu scaner încorporat pentru facilitarea procesului electoral. Pentru procurarea tehnicii menţionate ar fi necesare mijloace financiare în sumă de circa 18,0 milioane de lei, cheltuieli neprevăzute în bugetul de stat pentru anul în curs.

Astfel, precizăm că aplicarea prevederilor iniţiativei conduce la influenţe suplimentare asupra cheltuielilor bugetului de stat, iar în conformitate cu art.17 alin.(2) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, pe parcursul anului bugetar în curs nu pot fi puse în aplicare decizii care conduc la majorarea cheltuielilor bugetare, dacă impactul financiar al acestora nu este prevăzut în buget.

Totodată, în ceea ce priveşte stabilirea votării pe parcursul a două zile, este necesar a fi ajustate mai multe proceduri electorale la condiţii de efectuare a acesteia, în special vor suporta modificări: procedurile ce ţin de securizarea votării, implicit păstrarea şi asigurarea integrităţii pe parcursul a două zile a buletinelor de vot utilizate şi a celor neutilizate, regulile privind asigurarea confidenţialităţii informaţiei din listele electorale cu privire la participarea alegătorilor la votare, termenele de prezentare a rapoartelor financiare, norma ce vizează interdicţia efectuării agitaţiei electorale în ziua alegerilor şi cea precedentă alegerilor.

Referitor la modificarea conţinută la pct.6, ce se referă la completarea art.58 alin.(3) lit.c) din Codul electoral nr.1381/1997, în sensul ca votarea în secţiile de votare constituite peste hotarele Republicii Moldova să fie efectuată în baza paşapoartelor, buletinelor de identitate şi a legitimaţiilor personalului navigant chiar şi în situaţiile în care termenul de valabilitate al acestora va fi expirat, se consideră a fi nejustificată.

Dreptul de vot al cetăţenilor Republicii Moldova este unul constituţional, iar calitatea de cetăţean poate fi demonstrată în faţa organelor electorale doar printr-un act de identitate valabil. Or, identificarea alegătorilor în procesul votării este relevantă, având în vedere că ar putea apărea deficienţe la stabilirea identităţii cetăţenilor care au acte de identitate expirate, în acest sens fiind importantă însăşi fotografia din actul de identitate.

Prin Decizia nr.5/2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.5a/2019 privind controlul constituţionalităţii unor prevederi din articolul 58 alin.(3) lit.c) din Codul electoral (votarea în afara ţării în baza buletinului de identitate sau a actelor de identitate expirate), Curtea Constituţională a precizat că: “24. […] exigenţa valabilităţii paşaportului reprezintă o garanţie în situaţiile în care identificarea persoanei în baza sistemului informaţional automatizat de stat “Alegeri” şi a Registrului de stat al alegătorilor este imposibilă din cauza unor defecţiuni tehnice.

Asemenea deficienţe au fost constatate la alegerile parlamentare din anul 2014 (a se vedea HCC nr.29 din 9 decembrie 2014, § 50 şi 77).”

În Raportul explicativ la Codul bunelor practici în materie electorală, Comisia de la Veneţia notează la iregularităţile de ordin tehnic în organizarea şi activitatea birourilor de vot, şi anume insuficienţa identificării alegătorilor (§105). De asemenea, în Raportul final al Misiunii de observare a alegerilor OSCE /BIIDO de monitorizare a alegerilor parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010 din Republica Moldova (adoptat la Varşovia, 26 ianuarie 2011) se consemnează că trebuie menţinute eforturile pentru asigurarea faptului că toţi cetăţenii sunt în posesia unor acte de identitate valabile. Practica de a permite alegătorilor să voteze cu acte de identitate expirate ar trebui revăzută în scopul evitării unor posibile abuzuri şi limitării folosirii listelor electorale suplimentare (pag. 26).

Totodată, semnalăm că în legătură cu soluţia normativă conţinută la pct.6 din proiect, în nota informativă constatăm lipsa unei justificări temeinice şi precise bazată pe criterii obiective şi raţionamente solide privind tratarea diferită a cetăţenilor aflaţi în afara ţării în raport cu cetăţenii Republicii Moldova domiciliaţi în Republica Moldova, fapt ce ar putea constitui o premisă a încălcării drepturilor garantate de art.16 (egalitatea) din Constituţia Republicii Moldova şi art.14 (interzicerea discriminării) din Convenţia europeană a drepturilor omului.

La acest aspect, Comisia de la Veneţia în opinia sa privind criteriile pentru evaluarea statului de drept (“Rule of law checklist”) din 18 martie 2016 (CDL-AD (2016)007), adoptată în cadrul celei de-a 106-a sesiune plenară a Comisiei, a statuat că principiul egalităţii reprezintă unul dintre criteriile esenţiale ale statului de drept.

Mai mult decât atât, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudenţa sa, a statuat că un tratament diferenţiat nu poate fi aplicat persoanelor fără o justificare obiectivă şi rezonabilă (cauza Oršuš and others c. Croaţia, §149, cauza Savezcrkava “Riječživota” and others c. Croaţiei, §85).

Cu toate că art.2 alin.(13) din Legea nr.273/1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte prevede că paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova al cărui termen de valabilitate a expirat poate fi întrebuinţat pentru exercitarea dreptului de vot, la efectuarea votării în aceste situaţii, titularul paşaportului trebuie verificat, în scopul evitării fraudelor electorale, dacă este luat la evidenţă în Sistemul informaţional automatizat “Registrul de stat al alegătorilor” cu statut de cetăţean al Republicii Moldova.

Sub rezerva celor menţionate, atragem atenţia că nota informativă aferentă proiectului nu conţine compartimentele necesare pornind de la prevederile art.30 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative şi, prin urmare, nu corespunde cerinţelor stabilite în anexa nr.1 la legea nominalizată.

Totodată, relevăm că aceasta nu conţine o informaţie amplă în privinţa noilor reglementări propuse, precum şi nu conţine argumentarea noilor prevederi din punct de vedere economico-financiar.

Prin urmare, în lipsa informaţiilor privind cheltuielile financiare necesare implementării proiectului şi a sursei reale de acoperire financiară pentru implementarea prevederilor acestuia, precum şi având în vedere implicaţiile pe care le va genera adoptarea proiectului asupra bugetului de stat, devin incidente prevederile art.131 alin.(6) din Constituţia Republicii Moldova, potrivit cărora nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

Dat fiind faptul că până la desfăşurarea alegerilor prezidenţiale a rămas mai puţin de un an, operarea de modificări ale legislaţiei electorale nu este conformă standardelor internaţionale în materie electorală, care recomandă să fie evitată modificarea regulilor electorale cu mai puţin de un an înainte de momentul consultării publicului prin vot.

Având în vedere considerentele sus-menţionate, Guvernul nu susţine iniţiativa legislativă în cauză.