46/16.01.98 Hotărîre despre Programul naţional de eradicare a maladiilor iododeficitare pînă în anul 2004

HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA despre Programul naţional de eradicare a maladiilor iododeficitare pînă în anul 2004 Nr.46 din 16.01.98 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.22-23/150 din 12.03.1998 * * * Abrogat: 01.06.2007 Hotărîrea Guvernului nr.539 din 17.05.2007 În scopul realizării iniţiativei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii şi a Consiliului Internaţional de Control al Maladiilor Iododeficitare privind eradicarea maladiilor iododeficitare în ţările Europei Centrale şi de Est, C.S.I. şi Ţările Baltice pînă în anul 2000 şi în conformitate cu Legea privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei nr. 1513-XII din 16 iunie 1993 (Monitor, 1993, nr. 9, art. 256) şi Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411-XIII din 28 martie 1995 (Monitorul Oficial, 1995, nr. 34, art. 373), Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă Programul naţional de eradicare a maladiilor iododeficitare pînă în anul 2004, conform anexei nr. 1. 2. Se instituie Consiliul pentru dirijarea, realizarea şi controlul îndeplinirii Programului naţional de eradicare a maladiilor iododeficitare pînă în anul 2004 şi se aprobă componenţa lui nominală conform anexei nr. 2. 3. Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu ministerele şi departamentele interesate şi Consiliul pentru dirijarea, realizarea şi controlul îndeplinirii Programului naţional de eradicare a maladiilor iododeficitare pînă în anul 2004: va asigura corelarea numitului Program cu legislaţia internă în vigoare, cu alte programe de stat şi ale Ministerului Sănătăţii, precum şi cu hotărîrile de Guvern în domeniu; va efectua cercetări ştiinţifice în scopul împlementării Programului cu examinarea rezultatelor în cadrul unor conferinţe ştiinţifice, inclusiv internaţionale; va analiza anual dinamica morbidităţii condiţionate de carenţa iodului, eficienţa măsurilor de profilaxie aplicate, precum şi îndeplinirea prevederilor prezentei hotărîri, informînd Guvernul asupra stării de lucruri şi formulînd propuneri de redresare; va colabora cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii, Consiliul Internaţional de control al Maladiilor Iododeficitare cu alte organisme internaţionale, cu organizaţii de stat şi publice în vederea realizării sus-numitului Program. 4. Departamentul Statisticii în colaborare cu Ministerul Industriei şi Comerţului şi Departamentul Controlului Vamal vor asigura colectarea de informaţii despre importul şi desfacerea sării şi a produselor speciale pentru sugari, furnizînd trimestrial Ministerului Sănătăţii date statistice vizînd: volumele importurilor de sare iodurată şi neiodurată, precum şi de produse speciale pentru sugari; cantităţile de sare comercializate (sare alimentară utilizată în gospodăria casnică, alimentaţia publică, industria alimentară etc.); condiţiile de utilizare şi depozitare. 5. Ministerul Finanţelor şi organele administraţiei publice locale vor asigura finanţarea măsurilor prevăzute de sus-numitul Program în limitele mijloacelor aprobate în bugetul de stat şi bugetele locale pentru anii respectivi. 6. Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Economiei şi Reformelor, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei pînă la sfîrşitul anului 1998 vor elabora şi vor prezenta spre adoptare în modul stabilit propuneri de modificare şi completare a legislaţiei în vigoare în materie de angajare şi recalificare după tratament a bolnavilor de guşă toxică. PRIM-MINISTRU AL REPUBLICII MOLDOVA Ion CIUBUC Chişinău, 16 ianuarie 1998. Nr. 46. Anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 46 din 16 ianuarie 1998 P R O G R A M U L naţional de eradicare a maladiilor iododeficitare pînă în anul 2004 I. GENERALITĂŢI În ultimii ani în eradicarea maladiilor iododeficitare s-a înregistrat un progres esenţial la scară mondială. Aceasta s-a datorat iodurării sării destinate consumului uman, condimentării unor produse alimentare, folosirii ei în hrana animalelor de lapte şi carne, precum şi aplicării actelor legislative privind introducerea programelor de profilaxie a maladiilor iododeficitare. În Republica Moldova în ultimii 10 ani morbiditatea cauzată de afecţiuni ale glandei tiroide a sporit de 8-10 ori. Procentul copiilor şi adolescenţilor cu hiperplazie endemică a glandei tiroide constituie 33-47%; cu guşă vizibilă şi forme nodulare de guşă - 2,8-5,7%; cu tiroidită autoimună cu hipotiroidie -1,5-4,2%. A sporit de 3-4 ori incidenţa altor forme de patologii ale glandei tiroide, în special a cancerului tiroidian, a guşei toxice difuze cu tireotoxicoză gravă etc., crescînd concomitent şi complicaţiile acestor patologii cu declanşarea de crize tireotoxice, insuficienţei cardiace, accidentelor vasculare, oftalmopatiei tireotoxice cu pierderea vederii. Au sporit cazurile de hipotiroidie primară gravă, în special la populaţia aptă de muncă, la copii şi adolescenţi. Principalele măsuri de profilaxie a maladiilor iododeficitare constau în iodurarea sării şi a altor produse alimentare, administrarea preparatelor ce conţin iod anorganic (antistrumină) de către grupele de populaţie cu risc sporit de îmbolnăvire. Actualmente măsurile de profilaxie în masă, precum şi asistenţa medicală în caz de patologii ale glandei tiroide se află mult sub nivelul cerinţelor. Programul de stat este o etapă nouă în organizarea şi realizarea măsurilor de profilaxie şi optimizare a tratamentului maladiilor iododeficitare. Programul naţional de eradicare a maladiilor iododeficitare pînă în anul 2004 (în continuare - Programul) este elaborat în conformitate cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii, Consiliului Internaţional de Control al Maladiilor Iododeficitare, precum şi cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova şi reflectă politica statului în acest domeniu. Scopurile Programului sînt: studierea incidenţei şi difuzibilităţii maladiilor iododeficitare în ţară; elaborarea suportului legislativ în vederea lichidării patologiilor condiţionate de insuficienţa de iod şi realizării măsurilor de profilaxie a acestora; înfăptuirea măsurilor pentru profilaxia în masă a maladiilor iododeficitare; efectuarea monitoringului şi estimarea eficienţei măsurilor prevăzute de Programul naţional de eradicare a maladiilor iododeficitare; instruirea populaţiei în ceea ce priveşte profilaxia maladiilor iododeficitare. II. INFORMAŢIE GENERALĂ DESPRE MALADIILE IODODEFICITARE Iodul este un microelement, deficitul căruia în mediul natural generează carenţa de iod în organismul uman, aceasta manifestîndu-se prin hiperplazia glandei tiroide, guşă toxică, subdezvoltare fizică şi psihică, cancer tiroidian etc. Insuficienţa iodului influenţează negativ dezvoltarea creierului. Carenţa de iod are repercursiuni negative asupra sănătăţii publice, provocînd degradarea psihicului, reducînd astfel potenţialul intelectual al naţiunii. Mediul natural al Republicii Moldova se caracterizează prin valori reduse ale conţinutului de iod (4,5-5,3 mg/kg în sol, 40 mg/l - în apă şi 0,03-0,22 mg/kg - în produsele vegetale, recalculat în substanţă uscată), determinînd astfel sporirea afecţiunilor glandei tiroide. Din cauză că sarea folosită în hrana animalelor, în special a vacilor, nu este supusă iodurării, laptele acestora, fiind utilizat în alimentaţie, în primul rînd de către copii, generează carenţe de iod. În urma investigaţiilor efectuate s-a constatat că eliminările de iod în urină la copii constituie 7,84 mg/dl, limita pentru constatarea insuficienţei de iod fiind de 10 mg/dl. Testările efectuate au demonstrat că atare concentraţie de iod în urină este cea mai mică în Europa. III. ETAPELE DE REALIZARE A PROGRAMULUI Etapa I: anii 1998 - 2000 Rezultatul scontat: reducerea cu 30-40% a morbidităţii condiţionate de carenţa iodului. Etapa II: anii 2000 - 2004 Rezultatul scontat: eradicarea maladiilor iododeficitare. IV. DEPISTAREA BOLNAVILOR DE GUŞĂ ENDEMICĂ ŞI CU ALTE AFECŢIUNI ALE GLANDEI TIROIDE Organizarea examinării profilactice a populaţiei şi depistarea bolnavilor cu guşă vizibilă şi nodulară sau cu alte patologii ale glandei tiroide se va efectua de către reţeaua de policlinici sub îndrumarea endocrinologilor şi se va realiza prin următoarele metode: 1) metoda pasivă - examinarea de către endocrinolog în cadrul policlinicii prin palparea glandei tiroide şi efectuarea examenului medical general; 2) metoda activă, care va consta în: examinarea de către endocrinolog şi pediatru a contingentelor de copii din instituţiile preşcolare şi din şcoli prin palparea glandei tiroide şi examenul medical general; examinarea populaţiei adulte de către endrocrinolog, internist şi medicul de familie prin palparea glandei tiroide şi examenul medical general; examinarea amănunţită a bolnavilor în policlinici, depistaţi de către endrocrinolog, pediatru şi internist, cu aplicarea metodelor funcţionale şi a investigaţiilor de laborator pentru confirmarea diagnosticului şi prescrierea tratamentului corect; diagnosticarea în policlinici prin ultrasonografie a patologiei glandei tiroide la persoanele care solicită ajutor consultativ; diagnosticarea patologiei glandei tiroide prin ultrasonografie în timpul examinării profilactice a copiilor şi a unor grupuri de populaţie; estimarea nivelului insuficienţei de iod în temeiul cercetărilor asupra eliminărilor de iod în urină la grupurile speciale de copii, adulţi şi gravide din diferite raioane ale republicii conform recomandărilor Ministerului Sănătăţii şi UNICEF. Executor: Ministerul Sănătăţii. Termen: permanent. V. TRATAMENTUL BOLNAVILOR DE GUŞĂ ENDEMICĂ ŞI CU ALTE AFECŢIUNI ALE GLANDEI TIROIDE Tratamentul conservator se va efectua cu hormoni tiroidieni; preparatele de iod şi cu compuşi din iod se vor administra cu prioritate în regim standard; bolnavii cu forme nodulare de guşă vor fi supuşi tratamentului chirurgical; bolnavii de guşă endemică vor fi supuşi radioiodoterapiei; bolnavii cu patologii asociate ale glnadei tiroide vor fi trataţi în secţii specializate de endocrinologie, de chirurgie şi radioterapie. Executor: Ministerul Sănătăţii. Termen: permanent. VI. DISPENSARIZAREA BOLNAVILOR DE GUŞĂ ENDEMICĂ ŞI CU ALTE AFECŢIUNI ALE GLANDEI TIROIDE Vor fi dispensarizaţi copiii şi adulţii bolnavi de guşă endemică vizibilă şi nodulară şi cu alte patologii tiroidiene (guşă toxică, hipotiroidie, tiroidită autoimună etc.). Executor: Ministerul Sănătăţii. Termen: permanent. VII. MĂSURILE DE PROFILAXIE A MALADIILOR IODODEFICITARE Profilaxia maladiilor iododeficitare constă în folosirea în alimentaţie a produselor îmbogăţite cu iod. În acest scop se va asigura punerea în vînzare pentru consumul uman şi folosirea în hrana animalelor a unor cantităţi suficiente de sare iodurată, de produse speciale pentru sugari şi alte produse, îmbogăţite cu iod (pîine, produse ale mării etc.). Pentru înfăptuirea acestor măsuri se va interzice importul şi comercializarea sării neiodurate. Executori: Ministerul Industriei şi Comerţului; Uniunea Asociaţiilor de Consum "MOLDCOOP"; Departamentul Controlului Vamal; Autorităţile administraţiei publice locale; Ministerul Sănătăţii. Termen: permanent. Profilaxia în masă a guşei endemice se efectuează prin folosirea de către populaţie a sării de bucătărie iodurate în alimentaţie. În acest scop va fi procurată şi comercializată sare iodurată cu un conţinut de iod de 25-35 mg/kg. Domeniul de aplicare Sarea iodurată va fi utilizată obligatoriu în alimentaţia la domiciliu, în unităţile de alimentaţie publică (cantinele din instituţiile pentru copii, adolescenţi, studenţi, curativ-profilactice, unităţile economice etc.) şi în hrana animalelor de lapte şi carne. În industria alimentară se va folosi sarea neiodurată. Natura componenţilor Pentru îmbogăţirea sării cu iod se utilizează patru substanţe: iodura de sodiu (Nal); iodura de potasiu (Kl); iodatul de sodiu (NalO3); iodatul de potasiu (KlO3). În practica mondială se folosesc iodaţii de sodiu sau potasiu. Pentru stabilizarea iodului în sare se introduc aditivi, care asigură omogenizarea şi durata utilizării produsului. Aditivii trebuie să conţină: hydroxid (Mg(OH)2) sau carbonat de magneziu (MgCO3) sau amestecul lor - 20 g/kg sare; ferocianură de potasiu K4(Fe(CN)6) sau de sodiu (Na4(Fe(CN6)) - 5 mg/kg sare; hyposulfit (tiosulfat) de sodiu Na2S2O3 - 35 mg/kg sare. Condiţii de ambalare Sarea iodurată trebuie să fie ambalată în pungi din polipropilenă sau polietilenă a cîte 250-500-1000 g; ambalajul va fi dublu, ermetizat şi împachetat în cutii din carton sau plastic; desfacerea sării iodurate în ambalaj de hîrtie se interzice; ruperea ambalajului şi comercializarea sării în vrac se intezice. Etichetarea Pe pachetele cu sare se aplică etichete, care conţin următoarele informaţii asupra naturii produsului: "Sare iodurată conţine iodură de potasiu - 25-35 mg l/kg sau iodat de potasiu - 25-35 mg l/kg"; "Iodul este un element chimic necesar organismului uman, care previne apariţia bolilor glandei tiroide" etc.; date obligatorii privind provenienţa (ţara, fabrica) data ambalării, numărul lotului şi valabilitatea produsului. Păstrarea, transportarea şi comercializarea Sarea iodurată se va păstra în depozite cu ventilare suficientă, la temperatură şi umiditate constante, în condiţii care să excludă acţiunea directă şi puternică a razelor solare şi pătrunderea apei. Depozitarea se va efectua la înălţimea de minimum 10 cm de la podea. Se vor respecta strict termenele de comercializare. Executori: Ministerul Industriei şi Comerţului; Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei; Uniunea Asociaţiilor de Consum "MOLDCOOP"; Ministerul Sănătăţii; Autorităţile administraţiei publice locale; Agenţii economici licenţiaţi. Termen: permanent. Profilaxia patologiei glandei tiroide la copiii pînă la 2 ani se va efectua prin folosirea amestecurilor lactate îmbogăţite cu iod (5 mkg iod/100 ml produse gata pentru întrebuinţare). Executori: Ministerul Industriei şi Comerţului; Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei; Uniunea Asociaţiilor de Consum "MOLDCOOP"; Ministerul Sănătăţii; Autorităţile administraţiei publice locale; Agenţii economici licenţiaţi. Termen: permanent. Controlul calităţii şi supravegherea Controlul calităţii şi supravegherea îndeplinirii cerinţelor de calitate a sării iodurate şi altor produse îmbogăţite cu iod la importatori, în locurile de depozitare, desfacere şi utilizare se efectuează de către Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Igienă şi Epidemiologie şi centrele teritoriale de igienă şi epidemiologie. Controlul calităţii şi supravegherea îndeplinirii cerinţelor de calitate a sării folosite în hrana animalelor se efectuează de către Centrul Republican de Diagnostică Veterinară şi staţiile veterinare raionale de combatere a bolilor la animale. Controlul departamental al conţinutului de iod în produsele îmbogăţite în locurile de depozitare, realizare şi folosire se efectuează de către Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Uniunea Asociaţiilor de Consum "MOLDCOOP". Importatorii de sare şi de alte produse îmbogăţite cu iod sînt obligaţi să asigure calitatea acestora, efectuînd controlul calităţii în instituţiile de resort. Rezultatele controalelor vor fi prezentate anual Ministerului Sănătăţii pentru monitorizare. Profilaxia contingentelor speciale (copii, femei ce alăptează) se va efectua gratis cu preparate ce conţin iod anorganic (antistrumină) în pastile, prin administrare organizată în cadrul instituţiilor medicale, preşcolare şi şcolare. Asigurarea gratuită cu antistrumină va fi coordonată după aprobarea Minimului de asistenţă medicală gratuită şi garantată de stat. Executori: Ministerul Sănătăţii; Ministerul Finanţelor; Ministerul Economiei şi Reformelor; Ministerul Învăţămîntului, Tineretului şi Sportului; Autorităţile administraţiei publice locale. Termen: permanent. Utilizarea sării iodurate în hrana animalelor. Executor: Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei. Termen: permanent. Elaborarea tehnologiilor noi de îmbogăţire cu iod a produselor alimentare, destinate consumului uman. Executor: Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei. Termen: anii 1998-1999. Profilaxia în masă a guşei endemice se va realiza şi prin promovarea unui mod de viaţă sănătos (instruirea sanitară a populaţiei prin intermediul presei şi radiodifuziunii în vederea prevenirii guşei endemice şi a altor maladii iododeficitare, editarea de broşuri, placate, pliante, buletine sanitare etc.). Executori: Ministerul Sănătăţii; Mass-media. Termen: permanent. VIII. BAZA TEHNICO-MATERIALĂ Se va reexamina structura secţiilor de terapie şi chirurgie din spitalele municipale şi raionale, prevăzînd în componenţa acestora paturi speciale pentru tratamentul conservator şi chirurgical al bolnavilor cu patologii ale glandei tiroide. Executori: Ministerul Sănătăţii; Autorităţile administraţiei publice locale. Termen: anul 1998. Pentru examinarea bolnavilor cu patologii ale glandei tiroide, laboratoarele spitalelor municipale şi raionale vor fi dotate cu aparatajul şi reactivele necesare în vederea eficientizării investigaţiilor cu radioizotopi, ultrasonore, radioimunologice şi monitorizării conţinutului de iod în mediile biologice ale organismului uman (sînge, urină). Laboratoarele Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Igienă şi Epidemiologie şi ale centrelor teritoriale de igienă şi epidemiologie vor fi asigurate cu aparatajul şi reactivele necesare pentru determinarea conţinutului de iod în sarea de bucătărie, produsele alimentare pentru sugari, în lapte, pîine şi alte produse iodurate (monitorizarea iodurării produselor alimentare). Laboratoarele Centrului Republican de Diagnostică Veterinară şi staţiile veterinare raionale de combatere a bolilor la animale vor fi asigurate cu aparatajul şi reactivele necesare pentru determinarea şi monitorizarea iodului în sarea folosită în hrana animalelor. Executori: Ministerul Sănătăţii; Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei; Ministerul Finanţelor; Autorităţile administraţiei publice locale. Termen: permanent. IX. MĂSURI ORGANIZATORICE Realizarea prezentului Program comportă: elaborarea suportului legislativ şi normativ adecvat; studierea experienţei ţărilor avansate, care au adoptat măsuri eficiente de lichidare a maladiilor iododeficitare, în vederea preluării ei; analiza semestrială a dinamicii maladiilor iododeficitare şi a eficienţei măsurilor de profilaxie, conform prezentului Program şi informarea organelor interesate; formarea şi perfecţionarea endocrinologilor, medicilor de familie, igieniştilor şi chimiştilor-analişti conform unor programe speciale vizînd profilaxia şi tratarea bolilor glandei tiroide. Executori: Ministerul Sănătăţii; Ministerul Industriei şi Comerţului; Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei; Alte ministere şi departamente interesate. Termen: permanent. X. INVESTIGAŢII ŞTIINŢIFICE ŞI DEZVOLTARE Anual se va analiza şi se va estima stadiul îndeplinirii prezentului Program, luîndu-se măsuri pentru realizarea lui integrală, şi desfăşurarea investigaţiilor ştiinţifice în următoarele domenii: determinarea eficienţei măsurilor profilactice aplicate; elaborarea unor tehnologii noi de îmbogăţire cu iod a produselor alimentare şi a hranei pentru animale; elaborarea metodelor noi de diagnosticare şi tratament a maladiilor iododeficitare. Executori: Ministerul Sănătăţii; Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei. Termen: permanent. XI. SUPORT EXTERN Luîndu-se în consideraţie dificultăţile social-economice ale perioadei de tranziţie, Guvernul se adresează Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii, Consiliului Internaţional de Control al Maladiilor Iododeficitare, organizaţiilor statale şi nestatale, sponsorilor întru susţinerea financiară a realizării Programului nominalizat. XII. DEVIZUL DE CHELTUIELI PENTRU REALIZAREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ERADICARE A MALADIILOR IODODEFICITARE PÎNĂ ÎN ANUL 2004 ----------------------------------------+----------+-------------------- Destinaţia mijloacelor financiare | Suma | Sursa de finanţare ----------------------------------------+----------+-------------------- Procurarea antistruminei pentru contin- 320 mii lei bugetul de stat gentele speciale anual bugetele locale Procurarea de aparataj şi reactive pentru investigarea conţinutului de iod: în produsele alimentare 280 mii lei bugetul de stat în biosubstraturi 300 mii lei bugetul de stat Monitorizarea conţinutului de iod în produsele alimentare la nivel naţional 5000 lei bugetul de stat la nivel administrativ-teritorial 1000 lei bugetele locale în biosubstraturi: la nivel naţional 100 mii lei bugetul de stat Informarea populaţiei asupra măsurilor de profilaxie a maladiilor iododeficitare: la nivel naţional 10 mii lei anual bugetul de stat la nivel administrativ-teritorial 1000 lei anual bugetele locale Note: 1. Finanţarea măsurilor prevăzute de Programul naţional de eradicare a maladiilor iododeficitare pînă în anul 2004 se va efectua din contul mijloacelor prevăzute în bugetul de stat şi bugetele locale. 2. Cheltuielile pentru investigarea conţinutului de iod în sarea importată vor fi suportate de agenţii economici respectivi. Anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 46 din 16 ianuarie 1998 Componenţa nominală a Consiliului pentru dirijarea, realizarea şi controlul îndeplinirii Programului naţional de eradicare a maladiilor iododeficitare pînă în anul 2004 CHICU Valeriu - viceministru al sănătăţii, medic-şef sanitar de stat al Republicii Moldova (preşedintele Consiliului); TOMA Ştefan - UNICEF, Moldova (vicepreşedintele Consiliului); OPOPOL Nicolae - prim-vicedirector al Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Igienă şi Epidemiologie (secretarul Consiliului). Membrii Consiliului: GOLOVACI Raisa - viceministru al industriei şi comerţului; PROCOPAN ALEXEI - vicepreşedintele Uniunii Asociaţiilor de Consum "MOLDCOOP"; BÎRLĂDEANU Gheorghe - viceministru al agriculturii şi alimentaţiei; CIBURCIU Vlad - viceministru al învăţămîntului, tineretului şi sportului; ISTRATI Nicolae - şeful direcţiei principale resurse materiale, Ministerul Economiei şi Reformelor; MAIMESCU Sava - vicedirector general al Departamentului Controlului Vamal; BAHĂU Vasile - inspector-şef veterinar de stat al Republicii Moldova, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei; ANESTIADI Zinaida - endocrinolog principal, Ministerul Sănătăţii; BIVOL Grigore - terapeut principal, Ministerul Sănătăţii; VOLOC Alexandru - pediatru principal, Ministerul Sănătăţii; BAHNAREL Ion - vicedirector al Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Igienă şi Epidemiologie; MORARU Zinaida - şeful secţiei endocrinologie a Spitalului Clinic Republican"E. Coţaga".