461/22.05.2018 Hotărîre cu privire la aprobarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane pentru anii 2018-2023 şi a planurilor de acţiuni privind implementarea acesteia
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E
cu privire la aprobarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere
a traficului de fiinţe umane pentru anii 2018-2023 şi a planurilor
de acţiuni privind implementarea acesteia
[Denumirea modificată prin Hot.Guv. nr.319 din 10.11.2021, în vigoare 03.12.2021]
nr. 461 din 22.05.2018
(în vigoare 25.05.2018)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 167-175 art. 512 din 25.05.2018
* * *
În scopul executării art.7 din Legea nr.241-XVI din 20 octombrie 2005 privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.164-167, art.812), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă:
1) Strategia naţională de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane pentru anii 2018-2023, conform anexei nr.1;
2) Planul de acţiuni pentru anii 2018-2020 privind implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane pentru anii 2018-2023, conform anexei nr.2;
3) planul de acţiuni pentru anii 2021-2022 privind implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane pentru anii 2018-2023, conform anexei nr.3.
[Pct.1 completat prin Hot.Guv. nr.319 din 10.11.2021, în vigoare 03.12.2021]
2. Finanţarea acţiunilor prevăzute în anexa nr.2 şi anexa nr.3 se va efectua din contul şi în limitele bugetului aprobat de către autorităţile publice, precum şi din alte surse, conform legislaţiei în vigoare.
[Pct.2 completat prin Hot.Guv. nr.319 din 10.11.2021, în vigoare 03.12.2021]
3. Autorităţile responsabile de implementarea prevederilor Strategiei şi ale Planului de acţiuni nominalizate vor prezenta, semestrial şi anual (pînă la 15 iulie şi, respectiv, 15 ianuarie), Secretariatului permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane informaţia privind gradul de implementare a acestora.
4. Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane:
1) va coordona şi va monitoriza procesul de implementare a Strategiei şi a Planurilor de acţiuni nominalizate;
2) va analiza informaţiile şi va prezenta Guvernului anual, pînă la data de 31 martie, un raport naţional în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane.
[Pct.4 modificat prin Hot.Guv. nr.319 din 10.11.2021, în vigoare 03.12.2021]
| PRIM-MINISTRU | Pavel FILIP |
| Contrasemnează: | |
| Ministrul afacerilor externe | |
| şi integrării europene | Tudor Ulianovschi |
| Ministrul afacerilor interne | Alexandru Jizdan |
| Ministrul sănătăţii, | |
| muncii şi protecţiei sociale | Svetlana Cebotari |
| Ministrul finanţelor | Octavian Armaşu |
| Nr.461. Chişinău, 22 mai 2018. | |
Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului
nr.461 din 22 mai 2018
STRATEGIA NAŢIONALĂ
de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane
pentru anii 2018-2023
I. INTRODUCERE
Traficul de fiinţe umane constituie o încălcare a libertăţii şi demnităţii individuale şi este o formă gravă de infracţiune, care are consecinţe majore asupra vieţii şi sănătăţii fiinţei umane, continuînd să reprezinte o ameninţare la securitatea şi dezvoltarea durabilă a societăţii contemporane, precum şi un pericol transnaţional. În contextul globalizării, tipurile şi formele de manifestare ale traficului de fiinţe umane devin tot mai complexe şi latente. Printre principalele provocări cu care se confruntă actorii implicaţi în lupta împotriva traficului de fiinţe umane au fost identificate: date limitate de cercetare, fluxuri mixte de imigranţi, nivelul insuficient de identificare a victimelor, frica de a colabora cu autorităţile, barierele culturale, cultura legală limitată, insuficienţa şi capacitatea redusă a cadrelor naţionale.
Republica Moldova rămîne o ţară de origine, într-o măsură mai mică – o ţară de tranzit. În ultimii ani au fost înregistrate cazuri în care Republica Moldova a fost şi ţară de destinaţie. Din perspectiva ţărilor de destinaţie pentru cetăţenii noştri, geografia acestora în ultimii ani este în continuă schimbare, rezumată la apariţia unor destinaţii noi şi dispariţia altora. Principalele ţări de destinaţie (din perspectiva numărului de victime) continuă să fie Federaţia Rusă, Turcia, Ucraina, regiunea Ciprul de Nord şi Emiratele Arabe Unite. Totodată, se evidenţiază şi alte destinaţii noi precum Israel, Azerbaidjan, Austria, Norvegia, Elveţia ş.a. De asemenea, s-au înregistrat cazuri în spaţiul Uniunii Europene, şi anume: Germania, Cehia, Italia, România, Spania, Polonia, Franţa, Grecia. Totodată, menţionăm că, potrivit datelor statistice ale Ministerului Afacerilor Interne, în ultimii ani se înregistrează creşterea numărului de victime, exploatate în interiorul ţării şi în unităţile administrativ-teritoriale din partea stîngă a Nistrului.
Prin ratificarea instrumentelor internaţionale, Republica Moldova şi-a asumat angajamentul în ceea ce priveşte lupta împotriva traficului de fiinţe umane şi, prin urmare, este monitorizată de către evaluatorii externi (Grupul de experţi independenţi privind combaterea traficului de persoane din cadrul Consiliului Europei (GRETA), Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, Oficiul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC) etc.) pentru a determina gradul de realizare a prevederilor acestor instrumente. În scopul monitorizării atingerii obiectivelor şi rezultatelor planificate, al realizării activităţilor de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane, precum şi în vederea gestionării riscurilor, anual se elaborează rapoarte naţionale. Concluziile şi recomandările acestor rapoarte reflectă necesităţile de consolidare a politicilor naţionale pentru următoarea etapă de implementare.
Pînă în prezent, politica naţională în domeniu a fost realizată în conformitate cu prevederile planurilor naţionale de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane, aprobate de către Guvern (6 planuri realizate începînd cu anul 2001), şi ale Strategiei Sistemului naţional de referire pentru protecţia şi asistenţa victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane (2009-2016), adoptate de către Parlamentul Republicii Moldova. Realizarea activităţilor prevăzute în Planul naţional pentru perioada anilor 2014-2016, precum şi în Strategia Sistemului naţional de referire pentru protecţia şi asistenţa victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane (2009-2016) s-au finalizat în anul 2016. Monitorizarea şi coordonarea activităţilor incluse în două documente de politici distincte au evidenţiat un şir de lacune, precum: dublarea eforturilor şi a resurselor, perioade şi indicatori diferiţi de raportare, sisteme diverse de colectare a datelor statistice etc. În acest context s-a impus necesitatea elaborării unui document strategic comun, care să acopere toate segmentele existente ale dezvoltării politicilor în acest domeniu. Astfel, în vederea înglobării obiectivelor strategice ale statului în lupta împotriva fenomenului traficului de fiinţe umane, armonizării şi consolidării eforturilor instituţiilor/organizaţiilor competente şi cu interes, a fost elaborată Strategia naţională de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane pentru anii 2018-2023.
Scopul Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane pentru anii 2018-2023 constă în dezvoltarea durabilă a sistemului naţional de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane prin prisma paradigmei 4P.
Strategia va asigura continuitatea politicii de stat privind reformarea relaţiilor de cooperare naţională şi transnaţională între organizaţiile guvernamentale, necomerciale şi interguvernamentale pentru implementarea măsurilor de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane, în vederea promovării drepturilor victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane, conform principiilor respectării drepturilor omului şi a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. De asemenea, Strategia va contribui la realizarea Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană în perioada 2017-2019 şi a Planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2018-2022.
II. ANALIZA SITUAŢIEI ŞI DEFINIREA PROBLEMELOR
Pe parcursul celor zece ani de implementare a politicilor de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane, instituţiile competente au acumulat experienţă în domeniul de referinţă. Republica Moldova este parte la Convenţia Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane, Convenţia ONU împotriva criminalităţii organizate transnaţionale şi a Protocolului adiţional privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor. De asemenea, este parte la Convenţia Consiliului Europei privind asistenţa judiciară reciprocă în materie penală, Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, Convenţia Consiliului Europei pentru protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale etc.
Prevederile actelor internaţionale au fost transpuse în cadrul legal naţional prin adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova în octombrie 2005 a Legii privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane şi, ulterior, prin dezvoltarea şi aprobarea actelor normative de implementare. Codul penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002 defineşte traficul de fiinţe umane drept infracţiune prin art.165, intitulat "Traficul de fiinţe umane", şi prin art.206, intitulat "Traficul de copii". În Codul penal al Republicii Moldova există, de asemenea, prevederi referitoare la infracţiunile conexe traficului de fiinţe umane, cum ar fi: utilizarea rezultatelor muncii sau serviciilor unei persoane care este victimă a traficului de fiinţe umane (art.1651), sclavia şi condiţiile similare sclaviei (art.167), munca forţată (art.168), scoaterea ilegală a copilului din ţară (art.207), recurgerea la prostituţia practicată de un copil (art.2082), proxenetismul (art.220), publicitatea în scopul obţinerii ilegale de organe, ţesuturi şi celule umane sau privind donarea ilicită a acestora (art.2131), trafic de organe (art.158), organizarea cerşetoriei (art.302), organizarea migraţiei ilegale (art.3621).
La nivel naţional au fost create şi dezvoltate organe consultative pentru monitorizarea şi coordonarea activităţii autorităţilor publice, organizaţiilor necomerciale şi organizaţiilor internaţionale: Comitetul naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane, Consiliul coordonator al organelor de drept cu atribuţii în domeniul combaterii traficului de fiinţe umane de pe lîngă Procurorul General, Grupul comun de analiză a riscurilor în domeniul combaterii criminalităţii transfrontaliere, a traficului de fiinţe umane şi a migraţiei ilegale, comisiile teritoriale pentru combaterea traficului de fiinţe umane şi echipele multidisciplinare teritoriale. De asemenea, au fost instituite structuri publice specializate: Centrul pentru combaterea traficului de persoane, Secţia specializată din cadrul Procuraturii Generale, Biroul de procurori specializaţi din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, Biroul de procurori specializaţi din cadrul Oficiului principal al Procuraturii municipiului Chişinău, Unitatea naţională de coordonare (susţinută pînă în august 2017 din surse externe) şi Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane din cadrul Cancelariei de Stat.
Pe de o parte, asistenţa şi protecţia victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane s-a realizat în cadrul Sistemului naţional de referire, al cărui scop constă în organizarea optimă a protecţiei şi asistenţei victimelor traficului de fiinţe umane, realizarea măsurilor de prevenire a traficului de fiinţe umane şi consolidarea eforturilor tuturor actorilor implicaţi în prevenirea şi combaterea acestui fenomen. În vederea dezvoltării Sistemului naţional de referire au fost create, instruite şi dotate echipe multidisciplinare teritoriale, centre de asistenţă şi protecţie a victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane, şase centre regionale de plasament, care acordă inclusiv servicii pentru victimele şi prezumatele victime ale traficului de fiinţe umane, finanţate de la bugetul de stat. La 2 iunie 2016, în cadrul Centrului de asistenţă şi protecţie pentru victimele şi potenţialele victime ale traficului de fiinţe umane din municipiul Chişinău a fost inaugurat un serviciu specializat pentru copii victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului de fiinţe umane, care oferă plasament temporar, de criză sau plasament de lungă durată. Conform cadrului legal în vigoare, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale este responsabil de efectuarea tuturor acţiunilor ce ţin de pregătirea şi demararea procedurilor de repatriere, fiind în acest sens prevăzute anual resurse financiare în bugetul de stat. Ţinînd cont de faptul că mecanismul de realizare a acestui serviciu este în proces de constituire şi perfecţionare, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale continuă să beneficieze de susţinere financiară şi de expertiză suplimentară din partea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (Misiunea în Moldova). Menţionăm, de asemenea, crearea şi funcţionarea Serviciului de asistenţă telefonică gratuită pentru copii "Telefonul Copilului" 116 111, gestionat de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi prestat de Centrul Internaţional "La Strada", avînd ca scop sporirea nivelului de protecţie a drepturilor copiilor prin accesul direct şi gratuit la consiliere psihoemoţională şi informarea acestora despre drepturile lor şi modalităţile prin care acestea pot fi realizate şi apărate. Printre avantajele acestui serviciu se numără prevenirea traficului de copii, referirea la asistenţă şi protecţie calificată pentru copii.
Pe de altă parte, instituţiile organelor de drept şi-au consolidat treptat capacităţile şi eforturile pentru investigarea şi urmărirea penală a cauzelor traficului de fiinţe umane. Evaluatorii internaţionali au salutat eforturile întreprinse de instituţiile organelor de drept în vederea cooperării internaţionale, în special introducerea prevederilor legale cu privire la crearea echipelor comune de investigaţii şi iniţierea creării acestora cu unele state. Prin Legea nr.113 din 28 mai 2015 a fost ratificat Acordul de cooperare dintre Republica Moldova şi Agenţia Uniunii Europene de Cooperare în Materie de Justiţie Penală (Eurojust), care are drept scop consolidarea cooperării dintre părţi în combaterea infracţiunilor grave, în special crima organizată şi terorismul. Au fost apreciate instruirile realizate pentru specialiştii organelor de drept, bazate pe o abordare multidisciplinară, precum şi eforturile depuse pentru investigarea şi urmărirea penală a cauzelor penale, inclusiv a celor cu implicarea oficialilor. Armonizarea şi sistematizarea datelor statistice, de asemenea, constituie un rezultat pozitiv important pentru analiza dinamicii şi a tendinţelor fenomenului traficului de fiinţe umane, precum şi pentru monitorizarea situaţiei din domeniu, care urmează a fi consolidat.
Pentru implementarea eficientă şi monitorizarea politicii în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane a fost elaborată Strategia de comunicare a Secretariatului permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane cu actorii implicaţi, a cărei misiune este să asigure o comunicare interinstituţională între toţi actorii antitrafic şi vizibilitatea/ transparenţa rezultatelor obţinute. Un instrument eficient de comunicare/ informare a devenit pagina web www.antitrafic.gov.md.
Realizările Republicii Moldova în acest domeniu au fost şi mai sînt posibile datorită asistenţei tehnice internaţionale prin realizarea diverselor proiecte şi susţinerii valoroase a partenerilor de implementare, dar sînt necesare eforturi suplimentare din partea Guvernului pentru a asigura durabilitatea rezultatelor obţinute. Menţionăm, de asemenea, că mai există fenomene socioeconomice care favorizează traficul de fiinţe umane, cum ar fi: sărăcia, şomajul, violenţa în familie, corupţia etc., precum şi criza economică din ţările de destinaţie.
Provocările menţionate mai sus necesită consolidarea eforturilor comune ale autorităţilor administraţiei publice şi ale organizaţiilor neguvernamentale naţionale, cooperarea cu alte state şi cu organizaţii internaţionale competente, pentru a menţine şi dezvolta o politică coerentă şi sistemică în acest domeniu. Ca răspuns, Guvernul îşi asumă angajamentul, prin aprobarea prezentei Strategii, să atingă obiectivele de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane stabilite în conformitate cu paradigma celor 4P ai politicii – recomandată de standardele internaţionale în acest domeniu: prevenire, protecţie, pedepsire, parteneriat – pentru a răspunde provocărilor.
Secţiunea 1
Măsuri generale de susţinere
1.1. Coordonarea acţiunilor de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane
La nivel naţional a fost dezvoltat mecanismul care asigură coordonarea politicii naţionale în domeniul combaterii traficului de fiinţe umane, a activităţilor organelor de drept în domeniul combaterii infracţiunilor de trafic de fiinţe umane şi a activităţilor privind acordarea nemijlocită a asistenţei victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane în cadrul Sistemului naţional de referire. Acesta funcţionează la toate nivelurile administraţiei publice şi include nu numai instituţii ale administraţiei publice centrale şi ale administraţiei publice locale, dar şi organe consultative interdepartamentale (schema). La 26 iulie 2017 Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotărîrea nr.594 "Cu privire la restructurarea administraţiei publice centrale de specialitate". În temeiul acestei hotărîri, un număr de ministere, membre ale Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane, a fost reorganizat, ceea ce a atras după sine modificarea competenţelor acestor instituţii, precum şi a componenţei instituţionale a Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane.
Totodată, în conformitate cu prevederile Legii nr.80 din 5 mai 2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative şi ale Hotărîrii Guvernului nr.314 din 22 mai 2017 "Privind constituirea Agenţiei Servicii Publice", alte două instituţii importante în activitatea comunităţii antitrafic: Î.S. "Centrul Resurselor Informaţionale de Stat "Registru" şi autoritatea administrativă din subordinea Ministerului Economiei "Camera de Licenţiere", s-au reorganizat prin transformare şi, respectiv, prin fuziune (absorbţie) cu Instituţia publică nou-creată "Agenţia Servicii Publice". În acest context, schema de mai jos redă în formulă actualizată componenţa Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane.
Atribuţiile organelor de coordonare sînt reflectate în cadrul normativ după cum urmează:
a) Hotărîrea Guvernului nr.472 din 26 martie 2008 "Cu privire la aprobarea componenţei Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane şi a Regulamentului Comitetului naţional", prin care se stabileşte componenţa, funcţiile şi statutul Comitetului, funcţiile preşedintelui şi secretarului, frecvenţa reuniunilor etc.;
b) Regulamentul-cadru al comisiilor teritoriale pentru combaterea traficului de fiinţe umane, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.234 din 29 februarie 2008;
c) Regulamentul Consiliului coordonator al organelor de drept cu atribuţii în domeniul combaterii traficului de fiinţe umane, aprobat la 28 iunie 2013 prin ordin al Procurorului General;
d) Regulamentul de activitate a echipelor multidisciplinare teritoriale din cadrul Sistemului naţional de referire, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.228 din 28 martie 2014;
e) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Grupului comun de analiză a riscurilor în domeniul combaterii criminalităţii transfrontaliere, a traficului de fiinţe umane şi a migraţiei ilegale, aprobat la 28 iulie 2014.
În procesul de lucru s-a constatat că mecanismul de coordonare permite asigurarea unei abordări multidisciplinare şi intersectoriale, precum şi participarea societăţii civile la soluţionarea problemelor ce ţin de domeniu, în conformitate cu standardele internaţionale şi regionale. Totodată, s-au identificat situaţii în care unele verigi ale mecanismului nu funcţionează în corespundere cu provocările actuale.
Schemă
Mecanismul instituţional de realizare a politicii
Probleme identificate:
1) Volumul sporit de activitate a personalului Secretariatului permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane în legătură cu reducerea unei unităţi a acestuia, în urma reformei Cancelariei de Stat.
2) Activitatea insuficientă a comisiilor teritoriale pentru combaterea traficului de fiinţe umane şi capacitatea redusă de colaborare a acestora cu organizaţiile necomerciale locale.
3) Capacitatea profesională insuficientă a Unităţii naţionale de coordonare din cadrul Sistemului naţional de referire, fiind instituţionalizată recent în cadrul Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, şi abordarea fragmentară în acest context a mecanismului de referire prin prisma noilor prevederi legislative cu privire la reabilitarea victimelor infracţiunii.
1.2. Cadrul legal şi de reglementare
Legea nr.241-XVI din 20 octombrie 2005 privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane defineşte cadrul instituţional pentru prevenirea şi combaterea acestui fenomen, obligaţiile şi atribuţiile Guvernului în acest domeniu, ale organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, drepturile victimelor traficului de fiinţe umane, precum şi stabileşte aspecte importante referitoare la cooperarea cu alte state şi cu organizaţii internaţionale şi regionale competente în domeniu.
Codul penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002 criminalizează traficul de fiinţe umane prin două articole distincte (art.165 şi 206), în timp ce Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003 reglementează activitatea organelor de urmărire penală şi a instanţelor judecătoreşti şi prevede proceduri speciale de audiere a adulţilor şi copiilor, care se aplică inclusiv asupra victimelor traficului de fiinţe umane, martorilor şi are drept scop protejarea persoanei.
Strategia Sistemului naţional de referire pentru protecţia şi asistenţa victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane a avut scopul de asigurare a abordării sistemice a protecţiei şi asistenţei victimelor traficului de fiinţe umane, precum şi de asigurare a respectării drepturilor omului. În vederea realizării prevederilor actelor enunţate, prin acte normative, au fost aprobate: Regulamentul-cadru cu privire la organizarea şi funcţionarea Serviciului de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului de fiinţe umane şi a standardelor minime de calitate; Regulamentul privind procedura de repatriere a copiilor şi a adulţilor – victime ale traficului de fiinţe umane, traficului ilegal de migranţi, precum şi a copiilor neînsoţiţi (modificată ulterior), Ghidul privind identificarea victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane, Ghidul pentru profesionişti "Managementul de caz pentru copiii identificaţi fără însoţitori legali pe teritoriile altor state". Recomandările experţilor naţionali şi internaţionali au pus în evidenţă necesitatea modificării şi completării cadrului legal în corespundere cu evoluţiile din domeniul respectiv.
Probleme identificate:
1) Legea nr.241 din 20 octombrie 2005 privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane nu defineşte clar noţiunea de prezumată victimă, nu conţine elementele Sistemului naţional de referire, modul de identificare a victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane şi nici atribuţiile instituţiilor cu competenţe în implementarea Sistemului naţional de referire.
2) Ghidul de identificare a victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane nu prevede profilul prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane şi, totodată, nu este actualizat în corespundere cu noile modificări legale.
3) Este necesară asigurarea unui mecanism de referire către sistemul de asistenţă socială a persoanelor defavorizate pentru actorii din domeniu.
4) Nu există reglementări cu privire la sistemul de reabilitare a victimelor infracţiunilor, inclusiv a victimelor traficului de fiinţe umane, în cadrul legislativ al asistenţei sociale.
1.3. Dezvoltarea capacităţilor profesionale ale specialiştilor
Dezvoltarea capacităţilor profesionale ale specialiştilor este o componentă esenţială a asigurării implementării eficiente a politicii în domeniu. Remarcăm faptul că modulele de instruire pentru specialiştii instituţiilor de stat cu atribuţii în domeniu sînt incluse în sistemul de formare continuă şi recalificare profesională. Procurorii şi judecătorii sînt instruiţi conform planurilor de formare continuă ale Institutului Naţional al Justiţiei, care pun accent pe domeniile prioritare stabilite prin documentele strategice, inclusiv combaterea traficului de fiinţe umane, pe modificările în legislaţie, pe necesitatea aplicării uniforme a legislaţiei, pe cunoaşterea actelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti naţionale şi internaţionale. Un rol important în îmbunătăţirea calităţii activităţii specialiştilor din diverse autorităţi publice centrale şi locale, precum şi a celor din cadrul organizaţiilor necomerciale îl are formarea multidisciplinară, desfăşurată atît în ţară, cît şi peste hotare. Aceste instruiri permit participanţilor să dobîndească cunoştinţe şi abilităţi noi, să stabilească relaţii de cooperare cu omologii lor din alte state.
În domeniul asistenţei sociale nu exista un sistem de formare profesională, iar instruirea specialiştilor se realiza sporadic şi pe baza asistenţei acordate de partenerii de dezvoltare. Instruirea din perspectiva abordării multidisciplinare pe diferite dimensiuni de politici publice din sectorul protecţia socială, de asemenea, se realiza cu susţinere internaţională. Astfel, în vederea soluţionării acestei lacune, a fost instituită Agenţia Naţională Asistenţă Socială, care deţine, printre atribuţiile sale de bază, funcţia de facilitare a procesului de consolidare a capacităţilor profesionale ale personalului din sistemul de asistenţă socială.
Formarea multidisciplinară determină funcţionarea eficientă a echipelor multidisciplinare teritoriale în cadrul Sistemului naţional de referire, a echipelor comune de investigaţie etc.
Actualmente nu există curriculumuri aprobate pentru instruirea specialiştilor din cadrul echipelor multidisciplinare teritoriale. Avînd în vedere reformele instituţionale, fluctuaţia sporită a cadrelor, se identifică noi necesităţi de formare continuă. Este de menţionat că, în mare parte, instruirile se realizează din contul surselor externe.
Probleme identificate:
1) Nu este finalizată acţiunea de încorporare a unor module cu privire la traficul de fiinţe umane în sistemul de formare şi recalificare profesională a specialiştilor din cadrul autorităţilor publice cu competenţe în domeniu: poliţişti, asistenţi sociali, lucrători medicali, psihologi, mediatori comunitari, avocaţi, parajurişti etc.
2) Abilităţile profesionale ale specialiştilor organelor de drept care realizează activitatea de investigare, urmărire penală a cauzelor de trafic de fiinţe umane sînt insuficiente.
3) Nu se realizează instruiri specializate ale echipelor de bord ale transportului aerian, feroviar şi auto transnaţional în ceea ce priveşte prevenirea fenomenului traficului de fiinţe umane.
4) Instituţiile statului nu organizează instruiri mixte ale specialiştilor din cadrul sistemului de protecţie socială şi organelor de drept.
5) Resursele financiare bugetare pentru instruirea specialiştilor sînt limitate.
6) Ca urmare a reorganizării, secţia specializată din cadrul Procuraturii Generale este insuficient dezvoltată sub aspectul capacităţilor analitice şi resurselor necesare.
7) Capacitatea personalului Agenţiei Naţionale Asistenţă Socială este insuficientă în asigurarea instruirilor din perspectivă multisectorială.
1.4. Colectarea şi analiza datelor statistice, cercetări
Colectarea sistematică a datelor statistice se realizează de către instituţiile competente în prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane. Pînă în anul 2009 colectarea şi analiza datelor se realiza segmentar, în mare parte de societatea civilă şi organizaţii internaţionale. Lipsa informaţiilor fiabile despre acest fenomen a generat critici din partea partenerilor internaţionali în perioada anilor 2005-2010, fapt care a impulsionat crearea în 2011 a Secretariatului permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane, avînd în competenţă inclusiv monitorizarea implementării Planului naţional de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane, elaborarea anuală a Raportului naţional în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane. Acestea pot fi accesate pe pagina web www.antitrafic.gov.md. Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane a elaborat, a pilotat şi a modificat Sistemul informaţional de gestiune a formularelor statistice referitor la aspectele privind situaţia victimelor infracţiunilor traficului de fiinţe umane, care conţine şase formulare cu indicatori specifici. Formularele sînt completate de către instituţii conform competenţelor, dar rămîne necesară revizuirea acestora în raport cu evoluţiile şi tendinţele din domeniu.
Începînd cu anul 2009, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a elaborat anual rapoartele de monitorizare a procesului de implementare a Strategiei Sistemului naţional de referire pentru protecţia şi asistenţa victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane. Totodată, au fost organizate evenimente publice cu comunitatea antitrafic/reprezentanţii autorităţilor publice locale în vederea validării rapoartelor elaborate şi discutării problemelor, obstacolelor identificate, precum şi a recomandărilor înaintate pentru depăşirea acestora. Pentru asigurarea transparenţei analizelor efectuate şi a evenimentelor organizate, acestea au fost plasate pe pagina web a ministerului.
În vederea îmbunătăţirii sistemului de date în domeniul asistenţei sociale, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale a dezvoltat un modul axat pe servicii sociale în cadrul Sistemului informaţional automatizat "Asistenţa Socială".
De asemenea, începînd cu anul 2013, Centrul pentru combaterea traficului de persoane elaborează Raportul anual privind monitorizarea situaţiei în domeniul traficului de fiinţe umane – analiza stării şi dinamicii infracţionale, cu concluzii, prognoze şi recomandări, care sînt publice, plasate pe pagina web oficială a Inspectoratului General al Poliţiei. Totodată, în scopul consolidării capacităţilor de analiză a riscurilor la nivel naţional în domeniul combaterii criminalităţii transfrontaliere, a traficului de fiinţe umane şi a migraţiei ilegale, Grupul comun de analiză a riscurilor, constituit din reprezentaţi ai organelor de drept, începînd cu anul 2015, elaborează rapoarte analitice semestriale în domeniul respectiv. În acelaşi timp, conform prevederilor art.11 alin.(8) din Legea nr.241-XVI din 20 octombrie 2005 privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane, Procuratura Generală efectuează periodic analiza fenomenului, a tendinţelor privind prevenirea şi combaterea acestuia şi informează Comitetul naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane şi Consiliul Suprem de Securitate.
În pofida eforturilor depuse, instrumentele de colectare a datelor menţionate mai sus nu sînt suficiente pentru a reflecta imaginea de ansamblu a situaţiei din domeniu la nivel naţional. Colectarea datelor, cercetările şi studiile realizate actualmente sînt sporadice şi, în plus, au drept ţintă reflectarea anumitor segmente din domeniul traficului de fiinţe umane.
Probleme identificate:
1) Formularele Sistemului informaţional de gestiune a formularelor statistice referitor la aspectele privind situaţia victimelor infracţiunilor traficului de fiinţe umane al Secretariatului permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane nu corespund în totalitate noilor tendinţe în domeniu.
2) Formularele de colectare a datelor din domeniul asistenţei sociale, precum şi de pe platforma Sistemului naţional de referire nu corespund în totalitate noilor cerinţe.
3) Specialiştii Centrului pentru combaterea traficului de persoane încă prelucrează manual datele statistice privind cauzele penale, deoarece licenţa pentru Sistemul informaţional de gestiune a formularelor statistice referitor la aspectele privind situaţia victimelor infracţiunilor traficului de fiinţe umane a expirat şi nu toţi specialiştii Centrului sînt instruiţi în utilizarea Sistemului.
4) Cercetările/studiile relevante în domeniul traficului de fiinţe umane sînt insuficiente.
1.5. Gestionarea eficientă a resurselor financiare
Activităţile în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane incluse în Planul de acţiuni pentru anii 2018-2020 privind implementarea prezentei Strategii sînt finanţate nu numai din contul bugetului de stat, dar şi din contul surselor externe. Cooperarea cu donatorii externi contribuie la realizarea complexă a obiectivelor trasate. Anual, în bugetul de stat se planifică resurse financiare în corespundere cu capacitatea financiară a statului. Pentru anul 2017, în vederea prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane şi a violenţei în familie, în bugetul de stat au fost aprobate mijloace financiare în sumă de 8,4 mil. lei, din care în bugetul Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale pentru întreţinerea centrelor de asistenţă şi protecţie a victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane – 3,4 mil. lei, pentru repatrierea victimelor traficului de fiinţe umane – 0,4 mil. lei, iar 4,6 mil. lei au fost transferate cu destinaţie specială de la bugetul de stat la bugetele locale pentru întreţinerea centrelor sociale din domeniu. Mijloacele financiare bugetare acoperă doar parţial necesităţile reale pentru prestarea serviciilor, celelalte mijloace fiind alocate din surse externe, cu preponderenţă de către Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (Misiunea în Moldova).
Din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală sînt susţinute centrele de sănătate prietenoase tinerilor. Pentru anul 2017, de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină au fost contractate 41 de centre de sănătate prietenoase tinerilor în cuantum total de circa 21 200,1 mii lei.
Prin angajamentele asumate, statul urmează treptat să preia întreaga responsabilitate în realizarea acţiunilor de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane.
Probleme identificate:
1) Avînd în vedere reforma descentralizării administrative şi bugetare, sistemul de servicii sociale este expus riscului legat de insuficienţa sau lipsa resurselor financiare pentru asigurarea funcţionării serviciilor sociale create, precum şi pentru dezvoltarea de servicii suplimentare şi servicii noi.
2) Autorităţile publice centrale şi autorităţile publice locale nu alocă mijloace suficiente pentru finanţarea acţiunilor de prevenire a traficului de fiinţe umane, campanii, acţiuni de informare etc.
3) Capacităţile angajaţilor instituţiilor de stat în domeniul estimării costurilor pentru acţiunile de implementare a documentelor de politici sînt insuficiente şi lipseşte o metodologie de calculare a acestora la elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu.
Secţiunea a 2-a
Prevenirea traficului de fiinţe umane
2.1. Informarea publicului larg
Informarea publicului larg se realizează prin intermediul mijloacelor de informare în masă (difuzare video TV, articole în presă, publicarea informaţiilor şi a publicităţii sociale pe panourile publicitare, în reţelele de socializare etc.). Campaniile de informare au fost îndreptate nu doar în vederea atragerii atenţiei publicului asupra problemei traficului de fiinţe umane, dar şi asupra schimbărilor modelelor de comportament în societate, de exemplu evitarea învinuirii victimelor traficului de fiinţe umane, în special a victimelor exploatării sexuale, exploatării prin muncă. Totodată, campaniile desfăşurate pînă în prezent nu au fost concentrate pe anumite grupuri de specialişti, ramuri ale economiei sau angajatori. Sectoarele agricol şi zootehnic au fost identificate ca sectoarele în care are loc cel mai frecvent trafic de fiinţe umane intern, în scop de exploatare prin muncă. Astfel, este necesar de a consolida capacitatea specialiştilor din aceste sectoare pentru prevenirea cazurilor de trafic de fiinţe umane şi reducerea cererii de trafic de fiinţe umane în scop de exploatare prin muncă.
Acţiunile de informare a copiilor de vîrstă şcolară se realizează de către cadrele didactice, în conformitate cu programa şcolară, care încurajează studiul subiectului ce ţine de traficul de fiinţe umane şi metodele de autoapărare ca parte a activităţilor extraşcolare în instituţiile de învăţămînt primar şi secundar general. Tematica respectivă este completată cu alte teme, cum ar fi egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, drepturile omului şi demnitatea umană. Suplimentar, în şcoli, tabere de vară pentru copii, instituţii rezidenţiale de plasament organizaţiile neguvernamentale desfăşoară o varietate de activităţi interactive privind prevenirea traficului de fiinţe umane şi a fenomenelor conexe din contul asistenţei tehnice internaţionale. Aceste măsuri sînt completate de teatrul social prin spectacole tematice, concursuri şi expoziţii de opere de artă, foto şi de film, artă plastică etc.
Este de remarcat faptul că toate campaniile de informare în masă sînt realizate în principal de către organizaţiile necomerciale cu sprijinul asistenţei tehnice externe în parteneriate cu instituţiile publice. În ultimii ani această experienţă a fost preluată şi de către stat. Acest lucru se reflectă în organizarea anuală de acţiuni pe parcursul săptămînii dedicate Zilei europene de combatere a traficului de fiinţe umane – 18 octombrie, coordonată de către Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane şi desfăşurată la nivel naţional.
Probleme identificate:
1) Populaţia nu este informată suficient cu privire la evoluţia fenomenului traficului de fiinţe umane şi riscurile existente.
2) Nu sînt întreprinse măsuri suficiente de informare a angajatorilor asupra răspunderii juridice, pentru diminuarea cererii în scop de exploatare prin muncă în interiorul ţării.
3) Angajatorii din sectoarele agricol şi zootehnic nu sînt informaţi suficient în vederea sporirii cunoştinţelor asupra angajării legale şi evitării exploatării prin muncă.
4) Colaborarea insuficientă a instituţiilor publice cu mass-media în vederea reflectării fenomenului traficului de fiinţe umane.
5) Diaspora este informată insuficient despre fenomenul traficului de fiinţe umane, consecinţele acestuia şi instanţele la care ar putea să se adreseze în caz de necesitate.
2.2. Reducerea vulnerabilităţii
Începînd cu anul 2006, Sistemul naţional de referire a fost dezvoltat drept un sistem unitar în prevenirea traficului de fiinţe umane prin reducerea vulnerabilităţii şi este considerat ca una dintre bunele practici regionale. Cele mai vulnerabile grupuri care au benficiat de asistenţă şi protecţie în cadrul Sistemului naţional de referire sînt victimele violenţei în familie, absolvenţii şcolilor internat, copiii rămaşi fără ocrotire părintească, şomerii, tinerii din mediul rural, copiii de etnie romă, persoanele cu dizabilităţi, persoanele vîrstnice rămase singure în urma migraţiei, mamele solitare etc. Aceste persoane au primit nu doar asistenţă din punct de vedere informaţional, dar şi asistenţă directă pentru reducerea vulnerabilităţii – orientarea şi formarea profesională, includerea pe piaţa forţei de muncă, asistenţă în dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale, după caz alte forme de protecţie. Menţionăm totodată că rapoartele de analiză a gradului de implementare a Strategiei Sistemului naţional de referire au identificat o gamă largă de probleme cu referire la funcţionalitatea sistemului, precum şi lacune în abordarea multidisciplinară a cazurilor referite către echipele multidisciplinare teritoriale pentru reintegrare şi monitorizare. Deoarece în această perioadă au fost dezvoltate mai multe mecanisme de asistenţă şi protecţie a grupurilor vulnerabile, noul concept al Sistemului naţional de referire urmează să reflecte pe viitor viziunea strategică de sector ţinînd cont de noile competenţe ale Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale cu privire la identificarea victimelor infracţiunilor, inclusiv a victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane, acordarea serviciilor de suport pentru reabilitarea acestora, specializarea şi instruirea personalului, prin realizarea unor campanii de informare în vederea popularizării serviciilor de suport şi a condiţiilor de acordare a acestora. Aspectele de reducere a vulnerabilităţii populaţiei rămîn un obiectiv major al sistemului naţional de asistenţă socială.
Politica de ocupare a forţei de muncă este, de asemenea, orientată spre reducerea vulnerabilităţii prin suportul suplimentar al anumitor categorii de şomeri, printre care se numără şi victimele traficului de fiinţe umane, diversificînd măsurile active în acest sens.
Totodată, este necesar ca în instruirile anuale ale specialiştilor agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă să fie integrat subiectul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane şi, în acest context, urmează să fie dezvoltat un curriculum specific. În calitate de formatori sînt şi specialişti din instituţiile competente, care împărtăşesc experienţa profesională, dar nu se ghidează de un program pe acest segment. Ulterior, este necesară includerea unui modul distinct privind prevenirea traficului de fiinţe umane în procesul de informare şi instruire a persoanelor în căutarea unui loc de muncă.
Trebuie să menţionăm că sînt gestionate un şir de linii fierbinţi, care pot fi accesate pe pagina web www.antitrafic.gov.md. Linia fierbinte a Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, lansată în anul 2010, are drept scop informarea persoanelor care au decis să emigreze (emigranţi, potenţiali emigranţi). În luna decembrie 2017, Procuratura Generală a instituit "Linia Verde Antitrafic" la numărul (+373)69999021 sau adresa de e-mail antitrafic@procuratura.md, la care pot fi semnalate fapte de trafic de fiinţe umane, precum şi crime conexe.
Probleme identificate:
1) Nu există un concept cu privire la programele de reintegrare socială, iar abilităţile şi resursele autorităţilor publice locale în vederea reducerii vulnerabilităţii populaţiei sînt insuficiente.
2) Interacţiunea dintre mecanismul Sistemului naţional de referire şi cel intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi a potenţialelor victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului este insuficientă.
3) Nu există o programă de instruire a specialiştilor din agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în vederea informării persoanelor în căutarea unui loc de muncă despre riscurile traficului de fiinţe umane.
2.3. Controlul administrativ
Monitorizarea activităţii agenţiilor economice private din sectoarele vulnerabile în ceea ce priveşte posibila implicare a acestora în scheme de trafic de fiinţe umane trebuie să rămînă o prioritate a statului. Pentru anumite genuri de activităţi, cum ar fi angajarea în cîmpul muncii a cetăţenilor în ţară şi/sau în străinătate, antrenarea/înscrierea studenţilor în cadrul programelor de schimb cultural şi educative, care prevăd oferirea unui loc de muncă temporar plătit pe perioada vacanţei de vară, precum şi pentru activitatea de turism este necesară obţinerea licenţei conform cadrului legal. În prezent, ca urmare a reformei autorităţilor publice centrale, se restabilesc competenţele instituţionale de control administrativ.
Probleme identificate:
1) Statul nu deţine controlul asupra activităţii agenţiilor matrimoniale cu cetăţeni străini, precum şi asupra serviciilor de escortă şi hoteliere care sînt vulnerabile la traficul de fiinţe umane şi exploatare în interiorul ţării.
2) Nu sînt elaborate instrucţiuni de angajare şi respectare a drepturilor sociale şi a condiţiilor de muncă ale salariaţilor (sectoarele agricol, zootehnic şi construcţii).
3) Lipsesc mecanisme clare de monitorizare şi control al agenţiilor private de angajare a cetăţenilor în cîmpul muncii peste hotare.
Secţiunea a 3-a
Asistenţa socială şi protecţia victimelor şi
prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane
3.1. Identificarea şi referirea victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane
Este important ca toţi actorii implicaţi în identificarea victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane să utilizeze acelaşi mecanism de identificare. Instituţiile abilitate în domeniu aplică metode şi instrumente de identificare ţinînd cont de procedurile de identificare sectoriale şi intersectoriale, prevăzute în Regulamentul de activitate a echipelor multidisciplinare teritoriale din cadrul Sistemul naţional de referire, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.228 din 28 martie 2014, şi Ghidul privind identificarea victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane. Pînă la momentul actual nu a fost stabilit un mecanism şi o instituţie competentă în acordarea statutului de prezumată victimă a traficului de fiinţe umane. Întrucît un impediment în identificare îl constituie persoanele nedocumentate, instituţiile competente au întreprins măsuri pentru îmbunătăţirea procedurilor de documentare prin modificarea şi completarea cadrului legal, dar mai rămîn lacune de ordin procedural, precum: stabilirea identităţii pentru copiii născuţi de mame care nu au niciun act de identitate; copiii repatriaţi din alte state lăsaţi fără supraveghere de părinţii lor migranţi cetăţeni ai Republicii Moldova; durata perfectării/restabilirii actelor pentru persoanele aflate în plasament în cadrul centrelor sociale specializate; necesitatea achitării de către prezumatele victime ale traficului de fiinţe umane pentru perfectarea actelor de identitate şi dificultatea obţinerii setului de documente de stare civilă în vederea perfectării actelor de identitate.
La identificarea proactivă a victimelor traficului de fiinţe umane de către angajaţii Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră sînt utilizate profilurile de risc elaborate de Grupul comun de analiză a riscurilor în domeniul combaterii criminalităţii transfrontaliere, a traficului de fiinţe umane şi a migraţiei ilegale. O importanţă majoră în asigurarea drepturilor victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane o constituie obligaţia colaboratorului organului de constatare la care se adresează victima şi prezumata victimă a traficului de fiinţe umane pentru a face plîngerea privind infracţiunea săvîrşită, a ofiţerului de urmărire penală şi a procurorului care instrumentează cazul, precum şi a altor subiecţi cu atribuţii în domeniul reabilitării victimelor infracţiunilor de a aduce la cunoştinţa acestora, în scris sau într-o altă formă accesibilă, dacă o cer condiţiile speciale, informaţia privind serviciile de suport de care pot beneficia. De asemenea, victimele sînt informate despre subiecţii care acordă aceste servicii şi condiţiile generale de acordare a acestora, drepturile procesuale şi măsurile de protecţie disponibile conform legislaţiei, dar pot solicita şi alte informaţii.
La identificarea victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane contribuie şi reprezentanţii societăţii civile, prin intermediul liniilor fierbinţi, campaniilor de sensibilizare cu materiale informative şi bunele practici. Menţionăm, în acest context, rolul mass-mediei în acest domeniu.
Pînă în prezent nu a fost pusă problema monitorizării colaboratorilor de poliţie în ceea ce priveşte măsura în care aceştia informează, la primul contact, victimele traficului de fiinţe umane despre drepturile lor (nu există date statistice). În acest sens este necesar ca pe viitor să fie colectate şi analizate aceste date.
Conform tendinţelor actuale, se observă că unele dintre prezumatele victimele ale traficului de fiinţe umane nu se asociază cu acest statut şi/sau refuză să colaboreze cu instituţiile organelor de drept din următoarele motive:
a) nu doresc să fie stigmatizate;
b) au frica de a fi respinse de către persoanele apropiate şi de către comunitate;
c) au frică de traficanţii de fiinţe umane;
d) nu au încredere în serviciile instituţiilor publice;
e) au frica de a fi arestate, expulzate şi/sau sancţionate pentru încălcarea regimului de şedere în ţara de destinaţie;
f) nu recunosc că experienţa prin care au trecut constituie trafic de fiinţe umane;
g) sînt dependente de persoanele care le exploatează etc.
De asemenea, materialele informative, în special pentru victimele traficului de fiinţe umane, sînt elaborate sporadic de partenerii de implementare în concordanţă cu obiectivele proiectelor implementate şi ale organizaţiilor pe care le reprezintă. Apare necesitatea de a evalua capacitatea autorităţilor publice în elaborarea materialelor informative în raport cu competenţele instituţionale şi în concordanţă cu interesele beneficiarilor pe care îi asistă.
Regulamentul de organizare şi funcţionare a structurii şi a efectivului-limită ale Biroului Migraţie şi Azil – instituţia care asigură implementarea politicii în domeniul migraţiei, azilului, apatridiei şi integrării străinilor, nu prevede atribuţii în identificarea victimelor sau prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane printre cetăţenii străini. Astfel, în legătură cu fluctuaţia masivă a migranţilor în Europa, inclusiv creşterea numărului de cetăţeni străini în Republica Moldova în ultimii ani, este necesară o colaborare în acest sens pentru consolidarea capacităţilor specialiştilor pe acest segment.
Totodată, fenomenul cerşitului în care sînt implicaţi copiii a luat amploare în ultima perioadă, în special în municipiul Chişinău, dar şi în alte localităţi ale ţării. Copiii sînt de multe ori impuşi să cerşească chiar de către părinţi sau de către alte persoane în grija cărora se află, fiind afectaţi de fenomenul migraţiei părinţilor sau provenind din familii în situaţii de risc.
Probleme identificate:
1) Nu toate echipele multidisciplinare teritoriale au demonstrat acelaşi nivel de performanţă şi eficienţă în ceea ce priveşte identificarea şi asistarea victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane.
2) Nu există un mecanism şi o instituţie competentă în acordarea statutului de prezumată victimă a traficului de fiinţe umane.
3) Procedurile de înregistrare, întocmire a actelor de stare civilă şi asigurare cu acte de identitate a victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane, care constau în stabilirea identităţii acestora şi a copiilor lor, sînt imperfecte.
4) Organele de drept nu întotdeauna informează victimele traficului de fiinţe umane într-o formă accesibilă înţelegerii acestora.
5) Materialele informative privind drepturile victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane, precum şi serviciile care pot fi accesate în caz de necesitate sînt insuficiente.
6) Capacitatea specialiştilor de identificare a victimelor printre străini, în special printre refugiaţi şi solicitanţii de azil, este redusă.
7) Nu există un mecanism instituţionalizat în vederea identificării timpurii a cazurilor de trafic de fiinţe umane.
3.2. Repatrierea victimelor şi a prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane
Cadrul normativ în vigoare (Hotărîrea Guvernului nr.948 din 7 august 2008) stabileşte procedura de repatriere a copiilor şi adulţilor victime ale traficului de fiinţe umane, a persoanelor aflate în situaţie de dificultate, precum şi a copiilor neînsoţiţi. Conform acestor prevederi, se realizează repatrierea în ţară a victimelor traficului de fiinţe umane (adulţi şi copii), a copiilor neînsoţiţi de părinţi sau de reprezentanţi legali aflaţi pe teritoriul statelor străine şi a victimelor traficului ilegal de migranţi; identificarea părinţilor sau a altor reprezentanţi legali ai copiilor, a victimelor traficului de fiinţe umane asupra cărora au fost instituite măsuri de ocrotire, precum şi acordarea protecţiei în regim de urgenţă. Cheltuielile ce ţin de procesul de repatriere sînt acoperite în mare parte din resursele bugetare, cu remarca că pînă în anul 2008 cheltuielile legate de repatrierea persoanelor erau suportate doar de către Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (Misiunea în Moldova) şi Fundaţia "Terre des Hommes".
În urma evaluării misiunilor de repatriere organizate şi realizate de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei au fost identificate mai multe dificultăţi de procedură, ceea ce a condiţionat promovarea şi aprobarea modificărilor care s-au referit la: achitarea diurnei pentru însoţitorii desemnaţi din cadrul instituţiei specializate subordonate Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, după caz Ministerului Afacerilor de Interne; specificarea unei noi categorii de beneficiari pentru repatriere – persoanele aflate în situaţie de dificultate; includerea cheltuielilor pentru procurarea, după caz, a produselor alimentare, a îmbrăcămintei, a încălţămintei, a medicamentelor pentru beneficiarii adulţi şi copii. Avînd în vedere principiul întrebuinţării raţionale a resurselor financiare publice, procedura de repatriere necesită o documentare mai amplă a cazurilor, precum şi argumentarea riscurilor pentru mijloacele financiare transferate, misiuni de repatriere nerealizate, imposibilitatea prognozării cazurilor de repatriere, astfel resursele planificate anual nefiind executate în totalitate. Prin urmare, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale continuă să realizeze misiuni de repatriere în parteneriat cu Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (Misiunea în Moldova).
Astfel, în vederea eficientizării procedurilor de repatriere, Republica Moldova depune eforturi în încheierea acordurilor bilaterale. Începînd cu anul 2013 au fost elaborate modele-tip de acorduri cu Federaţia Rusă şi Ucraina, state din care în ultimii ani au fost repatriate cele mai multe victime ale traficului de fiinţe umane şi transmise pe căi diplomatice ţărilor respective pentru examinare şi expunere a poziţiilor de colaborare pe marginea acestora. Au fost organizate cu ambele ţări consultări în materie consulară, unde a fost abordată propunerea de negociere şi semnare a acordurilor de colaborare privind procedura de repatriere a victimelor traficului de fiinţe umane (adulţi şi copii), a copiilor neînsoţiţi şi a persoanelor aflate în situaţie de dificultate. Acţiunile întreprinse au fost dictate şi de necesitatea actualizării acordurilor de colaborare cu ţările din spaţiul Comunităţii Statelor Independente, datate din 1993 şi 2002. Menţionăm că au fost înregistrate evoluţii cu partea ucraineană, organizîndu-se întîlniri la nivel de minister omolog şi mese rotunde cu participarea profesioniştilor, unde s-a discutat cadrul legislativ şi operaţional din domeniul protecţiei sociale, prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane, în vederea îmbunătăţirii procedurilor de repatriere şi racordării acestora la standardele internaţionale.
Probleme identificate:
1) Este necesară instruirea continuă a profesioniştilor de la nivelul autorităţilor publice centrale implicaţi în procedurile de repatriere.
2) Dificultatea documentării beneficiarilor adulţi constituie un impediment în realizarea procedurii de repatriere.
3) Nu există un cadru metodologic de activitate al specialiştilor implicaţi atît în procedura de repatriere, cît şi în procesul de reintegrare a persoanelor repatriate aflate în situaţie de risc social major şi dependenţă totală de sistemul de asistenţă socială.
3.3. Reabilitarea şi (re)integrarea victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane
Victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane li se acordă asistenţă, protecţie, socializare, reintegrare în familie şi în comunitate prin prisma respectării drepturilor omului. Asigurarea necondiţionată a acestor drepturi are loc în conformitate cu planurile individualizate de asistenţă. Echipele multidisciplinare teritoriale monitorizează procesul de reabilitare şi incluziune socială, profesională şi familială a victimelor şi prezumatelor victime şi acordă suportul necesar în vederea prevenirii marginalizării sociale a acestora. Victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane li se acordă asistenţă atît de către instituţiile publice, cît şi de către organizaţiile nonguvernamentale.
Serviciile de criză sînt acordate doar de către centrele de asistenţă şi protecţie a victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane (servicii de specializare înaltă), cu complementarea acestora din surse externe.
Urmează să fie consolidat mecanismul de referire în cadrul sistemului de protecţie socială a victimelor infracţiunilor dintre cele trei niveluri de administrare publică (comunitar, raional şi naţional) pentru a asigura o reabilitare şi o reintegrare socială durabilă. De asemenea, este important să asigurăm realizarea măsurilor active pe piaţa forţei de muncă, concentrate pe nevoile individuale ale şomerilor, precum şi pe necesităţile angajatorilor, cum ar fi: formarea profesională, angajarea subvenţionată a categoriilor de persoane vulnerabile pe piaţa muncii; sprijinirea creării şi adaptării locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi; stagierea, instruirea la locul de muncă; susţinerea autoocupării.
Asigurarea durabilităţii programelor de reabilitare şi reintegrare pe termen mediu şi lung este o provocare şi necesită consolidarea mecanismului de finanţare şi redistribuirea resurselor bugetare pentru buna funcţionare a centrelor regionale de asistenţă şi a altor servicii. Totodată, este importantă reglementarea clară a responsabilităţilor actorilor din cadrul Sistemului naţional de referire (în special ale autorităţilor implicate de la nivel naţional şi local) în procesul de coordonare şi monitorizare postreabilitare, în scopul dezvoltării competenţelor acestora în monitorizarea de lungă durată a cazurilor în cadrul Sistemului naţional de referire.
Probleme identificate:
1) Dezvoltarea insuficientă a serviciilor (publice) sociale şi insuficienţa normelor de cheltuieli în bani privind asigurarea cu produse alimentare, medicamente şi materiale de pansament, îmbrăcăminte, încălţăminte, inventar moale, produse igienico-sanitare, jocuri şi jucării a persoanelor cazate în centrele de asistenţă şi protecţie a victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane, aprobate în raport cu satisfacerea necesităţilor reale ale beneficiarilor.
2) Nivel scăzut de reintegrare a victimelor pe piaţa forţei de muncă.
3) Referirea la un nivel scăzut a victimelor în cadrul Sistemului naţional de referire de către colaboratorii organelor de drept.
4) Nivel scăzut de cunoştinţe al specialiştilor din domeniu în ceea ce priveşte oportunităţile de reabilitare şi reintegrare socioeconomice existente.
5) Cooperarea ineficientă dintre cele trei niveluri ale Sistemului naţional de referire (comunitar, raional şi naţional).
6) Lipsa mecanismului de reglementare a procedurii de achitare de către autorităţile publice locale pentru serviciile de plasament al victimelor traficului de fiinţe umane.
Secţiunea a 4-a
Pedepsirea
4.1. Urmărirea penală şi judecarea cauzelor
Centrul pentru combaterea traficului de persoane a fost creat în anul 2005 cu competenţă de organ de constatare, urmărire penală şi special de investigaţie a infracţiunilor de trafic de fiinţe umane şi a infracţiunilor conexe pe întreg teritoriul Republicii Moldova, subordonat direct ministrului afacerilor interne. Centrul pentru combaterea traficului de persoane a fost creat după principiul task force, întrunind reprezentanţi detaşaţi din instituţiile organelor de drept (Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Centrul Naţional Anticorupţie etc.). Ca rezultat al reformei Ministerului Afacerilor Interne, Centrul pentru combaterea traficului de persoane a fost transferat în subordinea Inspectoratului naţional de investigaţii al Inspectoratului General al Poliţiei. Pe parcursul ultimilor ani, Centrul pentru combaterea traficului de persoane a dezvoltat în mod semnificativ abilităţile specialiştilor de a gestiona şi analiza datele privind fenomenul traficului de fiinţe umane, desfăşurarea activităţii de analiză a riscurilor în raport cu infracţiunile de trafic de fiinţe umane şi cele conexe. Începînd cu anul 2014 elaborează şi publică anual Raportul de monitorizare a fenomenului traficului de fiinţe umane – analiza stării şi dinamicii infracţionale. Una dintre atribuţiile Centrului pentru combaterea traficului de persoane constă în realizarea măsurilor speciale de investigaţie şi efectuarea măsurilor proactive de investigaţii în scopul identificării victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane.
Din momentul creării sale, Centrul pentru combaterea traficului de persoane desfăşura urmărirea penală împreună cu subdiviziunea specializată a Procuraturii Generale pentru combaterea traficului de fiinţe umane. Începînd cu 1 august 2016, în legătură cu reforma Procuraturii Generale, atribuţiile acestei subdiviziuni au fost revizuite, menţinîndu-şi funcţiile de management metodic, fiind abilitată şi în promovarea politicilor antitrafic, monitorizarea şi unificarea activităţii procurorilor în domeniul antitrafic. Concomitent a fost creată Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale cu atribuţia de exercitare şi conducere a urmăririi penale, în comun cu ofiţerii de investigaţie ai Centrului pentru combaterea traficului de persoane, a cauzelor privind infracţiunile de trafic de fiinţe umane comise de grupuri criminale organizate. Cauzele de complexitate redusă sînt investigate de poliţie şi procuratura teritorială, precum şi de către procurori specializaţi din procuraturile teritoriale.
Cooperarea dintre inspectoratele teritoriale de poliţie cu Centrul pentru combaterea traficului de persoane este una dificilă. Avînd o subordonare ierarhică multiplă, Centrul pentru combaterea traficului de persoane nu are competenţă de a solicita direct informaţie din teritoriu referitoare la cauzele de trafic de fiinţe umane.
La momentul actual nu există o specializare a judecătorilor în examinarea cauzelor de trafic de fiinţe umane, instruirea se realizează de către Institutul Naţional al Justiţiei pentru toţi judecătorii. În cadrul examinării de către instanţele de judecată a cauzelor penale se atestă unele deficienţe în tratarea corespunzătoare a victimelor, în respectarea drepturilor victimelor şi evitarea revictimizării acestora.
Pe parcursul ultimilor ani se atestă o poziţie activă a procurorilor în efectuarea investigaţiilor financiare paralele, sechestrarea bunurilor utilizate la săvîrşirea infracţiunilor sau rezultate din infracţiuni în vederea confiscării ulterioare în beneficiul statului, ceea ce ar contribui la susţinerea mecanismului de compensaţie financiară a victimelor.
În cadrul urmăririi penale pe cazurile de trafic apar deseori dificultăţi cauzate de comportamentul victimei, care este specific în cadrul procedurii penale, cum ar fi refuzul de a participa la acţiuni procesuale, plecarea peste hotare etc. Acest comportament se datorează într-o anumită măsură şi lipsei consilierii victimei din punct de vedere informaţional şi psihologic, ceea ce poate fi exclus prin implementarea eficientă a prevederilor Legii nr.137 din 29 iulie 2016 cu privire la reabilitarea victimelor infracţiunilor.
O altă dificultate rezidă în caracterul transfrontalier al majorităţii cazurilor de trafic de fiinţe umane. Avînd preponderent un caracter transfrontalier, traficul de persoane (traficul de fiinţe umane, traficul de copii, traficul de migranţi), de regulă, are loc în două sau mai multe ţări sau în regiuni nerecunoscute de Republica Moldova, fapt ce complică desfăşurarea urmăririi penale şi administrarea probatoriului necesar pentru stabilirea adevărului. Aceste provocări determină şi mai mult organele de drept să recurgă la aplicarea potenţialului acordat de investigarea cazurilor de trafic de fiinţe umane în cadrul unor echipe comune de investigaţii, dar şi la suportul acordat de organizaţiile internaţionale.
Probleme identificate:
1) Pregătirea judecătorilor în abordarea cauzelor penale de trafic de fiinţe umane şi crime conexe este insuficientă.
2) Se atestă dificultăţi la efectuarea investigării şi a urmăririi penale din cauza lipsei aptitudinilor şi resurselor necesare în domeniu ale organelor teritoriale.
3) Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale nu dispune de resurse suficiente pentru realizarea obiectivelor propuse.
4) Autorităţile Republicii Moldova nu deţin controlul asupra unităţilor administrativ-teritoriale din partea stîngă a Nistrului în ceea ce priveşte efectuarea acţiunilor de urmărie penală şi citarea martorilor sau victimelor.
5) Dezvoltarea bazei materiale, a programelor software, precum şi mentenanţa lor sînt insuficiente.
6) Există carenţe în interacţiunea dintre organele de drept implicate în procesul penal pe cazurile de trafic de fiinţe umane.
7) Nu este aplicată suficient procedura de efectuare a investigaţiilor financiare în vederea confiscării proprietăţii dobîndite prin comiterea de infracţiuni de trafic de fiinţe umane în favoarea statului, precum şi a investigaţiilor cu privire la utilizarea tehnologiei informaţionale.
8) Subordonarea ierarhică multiplă a Centrului pentru combaterea traficului de persoane în cadrul Ministerului Afacerilor Interne condiţionează parcurgerea mai multor trepte pentru adoptarea unei decizii finale, ceea ce creează impedimente la interacţiune şi reacţie imediată la provocări.
9) Centrul pentru combaterea traficului de persoane nu dispune de o strategie de dezvoltare instituţională.
4.2. Protecţia victimelor şi a martorilor în procesul penal
Legea nr.198-XVI din 26 iulie 2007 cu privire la asistenţa juridică garantată de stat reglementează condiţiile, volumul şi modul de acordare a asistenţei juridice garantate de stat pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, a intereselor lui legitime. Legea prevede expres acordarea asistenţei juridice garantate de stat calificate copiilor victime ale infracţiunilor, însă pentru victimele traficului de fiinţe umane (adulte) nu prevede aceste drepturi explicit. În anul 2008 a intrat în vigoare Legea nr.105-XVI cu privire la protecţia martorilor şi altor participanţi la procesul penal, ce prevede asigurarea securităţii participanţilor la procesul penal. Organul abilitat cu protecţia martorilor şi a altor participanţi la procesul penal funcţionează ca subdiviziune a Ministerului Afacerilor Interne.
În vederea consolidării sistemului de justiţie prietenos copilului victimă/martor, în anul 2012 în Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003 a fost introdus art.1101, care prevede audierea martorului minor în spaţii special amenajate, dotate cu mijloace audio, video, utilizînd asistenţa intervievatorului. De asemenea, în anul 2012, cu sprijinul asistenţei tehnice internaţionale, a fost lansat oficial un sistem special de audiere sub formă de conferinţe video, care a fost instalat în incinta curţilor de apel şi în trei edificii ale procuraturii. Ulterior, Procuratura Generală a creat 8 camere de audiere a minorilor din contul bugetului de stat, care funcţionează, şi a elaborat şi a pus în aplicare următoarele acte departamentale în domeniul respectiv: Instrucţiunea cu privire la audierea victimelor traficului de fiinţe umane şi Ghidul metodologic cu privire la instrumentarea cauzelor cu copii victime/martori ai infracţiunilor.
Este necesară elaborarea standardelor minime de calitate pentru realizarea audierilor în conformitate cu rigorile internaţionale.
Probleme identificate:
1) Nu există norme legale explicite care ar asigura o asistenţă juridică garantată de stat calificată pentru victimele adulte ale traficului de fiinţe umane.
2) Reprezentanţii organelor de drept admit tratamentul necorespunzător al victimelor, contrar standardelor internaţionale.
3) Victimele traficului de fiinţe umane adulţi şi copii sînt revictimizate prin audieri repetate neîntemeiate.
4) Nu există standarde pentru funcţionarea camerelor de audiere a minorului victimă/martor.
4.3. Restabilirea drepturilor victimelor traficului de fiinţe umane şi acordarea compensaţiilor
Accesul la informaţii cu privire la procedurile judiciare şi administrative relevante într-o limbă pe înţelesul victimei este asigurat prin faptul că victima poate beneficia de interpret în cadrul procedurilor penale. În cazul în care victima solicită să fie recunoscută ca parte civilă, organul de urmărire penală o recunoaşte în această calitate, cu intentarea unei acţiuni civile care poate să cuprindă solicitări de a recupera atît prejudiciul material, cît şi cel moral de la traficant.
Prevederile Legii nr.137 din 29 iulie 2016 cu privire la reabilitarea victimelor infracţiunilor au drept scop crearea cadrului legal pentru asigurarea unor condiţii minime de reabilitare a victimelor infracţiunilor, precum şi pentru protecţia şi asigurarea respectării drepturilor şi intereselor legitime ale acestora. De asemenea, actul legislativ reglementează categoriile de victime ale infracţiunilor cărora li se aplică prevederile sale, organizarea şi funcţionarea mecanismului de protecţie şi reabilitare a victimelor infracţiunilor, modul şi condiţiile de compensare financiară de către stat a prejudiciului cauzat prin infracţiune. Prevederile acestei legi referitoare la acordarea compensaţiei au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018. În acest context este de menţionat Regulamentul Comisiei interdepartamentale pentru compensarea financiară de către stat a prejudiciului cauzat prin infracţiune, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.965 din 14 noiembrie 2017.
Probleme identificate:
1) Mecanismul de funcţionare a Legii nr.137 din 29 iulie 2016 cu privire la reabilitarea victimelor infracţiunii în partea compensării financiare a victimelor este insuficient.
2) Aplicarea institutului acţiunii civile în procesul penal pe cazurile de trafic de fiinţe umane este ineficientă.
Secţiunea a 5-a
Parteneriat internaţional
Semnarea acordurilor de colaborare între state şi instituţii similare din aceste state constituie instrumente deosebit de necesare pentru cooperarea în domeniul urmăririi penale a infracţiunilor de trafic de fiinţe umane, al identificării şi repatrierii victimelor traficului de fiinţe umane, inclusiv acordarea asistenţei necesare acestora, deoarece traficul de fiinţe umane în majoritate este o crimă organizată şi transnaţională. În acest sens, Republica Moldova a semnat acorduri multilaterale şi bilaterale, în mod special cu ţări de destinaţie.
O provocare rămîne semnarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse privind cooperarea în domeniul repatrierii copiilor şi adulţilor – victime ale traficului de fiinţe umane, a persoanelor aflate în situaţie de dificultate, precum şi a copiilor neînsoţiţi şi a Acordului dintre Republica Moldova şi Ucraina privind cooperarea în domeniul repatrierii repatrierii copiilor şi adulţilor – victime ale traficului de fiinţe umane, a persoanelor aflate în situaţie de dificultate, precum şi a copiilor neînsoţiţi. În vederea stabilirii contactelor formale şi informale în prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane cu autorităţile competente ale statelor din Orientul Mijlociu şi Asia responsabile de subiectul traficului de fiinţe umane, au fost întreprinse mai multe măsuri din partea autorităţilor din Republica Moldova, dar pînă în prezent nu este semnat niciun document.
Un rol important în organizarea acţiunilor de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane îl are cooperarea Republicii Moldova cu diverse organizaţii internaţionale şi misiuni ale organizaţiilor internaţionale în Moldova cu competenţe în domeniul vizat, care acordă Guvernului Republicii Moldova expertiză şi asistenţă externă.
Pentru intensificarea şi dezvoltarea cooperării internaţionale în domeniul combaterii traficului de fiinţe umane, la 5 aprilie 2012 Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003 a fost completat cu articolul 5402, care reglementează crearea echipelor comune de investigaţii, iar prin ordinul comun al Procuraturii Generale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Vamal şi Centrului Naţional Anticorupţie din 23 iulie 2014, a fost aprobată Instrucţiunea cu privire la constituirea şi activitatea echipelor comune de investigaţii. În vederea eficientizării activităţii în acest domeniu, procurorii au fost instruiţi pe acest segment. În anii precedenţi de către procurori au fost înaintate mai multe cereri de creare a echipelor comune de investigaţii cu ţările solicitate, dar fie că nu au primit răspuns la solicitări, fie că au primit refuzul pentru realizarea acţiunilor comune.
La 10 iulie 2014 a fost semnat Acordul de cooperare dintre Republica Moldova şi Eurojust, ratificat prin Legea nr.113 din 28 mai 2015, intrată în în vigoare la 21 octombrie 2016, care constituie o platformă de cooperare judiciară internaţională pe segmentul traficului de fiinţe umane. De asemenea, în vederea asigurării interacţiunii cu toţi reprezentanţii organelor de drept din alte ţări, precum şi din organizaţii internaţionale/europene şi structuri specializate ale Uniunii Europene (Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii (SELEC), Oficiul European de Poliţie (EUROPOL), Organizaţia Internaţională de Poliţie Criminală (INTERPOL), Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM)), în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei a fost format Centrul cooperare poliţienească internaţională.
Probleme identificate:
1) Nu există acorduri bilaterale de asistenţă juridică cu unele ţări de destinaţie şi de tranzit.
2) Există deficienţe la crearea echipelor comune de investigaţii.
III. OBIECTIVE GENERALE. IMPACTUL ŞI REZULTATUL AŞTEPTAT
Secţiunea 1
Măsuri generale de susţinere
1.1. Coordonarea activităţilor de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane
Obiectiv general: Asigurarea implementării politicii naţionale în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane bazate pe o coordonare eficientă şi o consolidare a cooperării cu partenerii de implementare.
Impact aşteptat: Politica naţională în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane eficient coordonată şi implementată de către instituţiile de stat în parteneriat cu organizaţiile neguvernamentale, internaţionale şi interguvernamentale.
Rezultate aşteptate:
a) Acţiuni noi realizate cu scop de dezvoltare a parteneriatului dintre reprezentanţii organelor consultative (Comitetul naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane, Grupul tehnic coordonator al Secretariatului permanent la Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane, Consiliul coordonator al organelor de drept pe lîngă Procurorul General, comisiile teritoriale pentru combaterea traficului de fiinţe umane, echipele multidisciplinare teritoriale), ai instituţiilor de stat cu organizaţiile necomerciale, internaţionale şi interguvernamentale.
b) Consolidarea profesională a capacităţii Unităţii naţionale de coordonare din cadrul Sistemului naţional de referire.
1.2. Cadrul legal şi de reglementare
Obiectiv general: Reglementarea relaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane în conformitate cu principiile respectării drepturilor omului şi a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.
Impact aşteptat: Cadrul legal naţional armonizat în conformitate cu principiile respectării drepturilor omului şi a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.
Rezultate aşteptate:
a) Cadrul legal naţional îmbunătăţit în vederea acordării asistenţei şi protecţiei victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane.
b) Definiţii, noţiuni, reglementări adoptate cu privire la noile forme de exploatare, criminalizarea cerşitului de către adulţi.
1.3. Dezvoltarea capacităţilor profesionale ale specialiştilor
Obiectiv general: Dezvoltarea capacităţilor profesionale ale specialiştilor în vederea promovării eficiente a politicii de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane.
Impact aşteptat: Specialiştii dispun de capacităţi profesionale în vederea promovării eficiente a politicii de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane.
Rezultate aşteptate:
a) Module noi de formare şi recalificare profesională a specialiştilor din cadrul autorităţilor de stat: poliţişti, asistenţi sociali, lucrători medicali, psihologi, mediatori comunitari, avocaţi, parajurişti etc., elaborate şi încorporate în curriculumurile respective.
b) Abilităţi profesionale necesare dobîndite de specialiştii organelor de drept care realizează activitatea de investigare, urmărire penală şi judecare a cauzelor de trafic de fiinţe umane.
c) Personal specializat din domeniul transportului auto transnaţional, aerian, rutier, feroviar şi naval instruit în vederea prevenirii traficului de fiinţe umane.
d) Instruiri mixte ale specialiştilor din cadrul organelor de drept şi sistemului de protecţie socială realizate.
e) Resurse financiare bugetare planificate pentru instruirea specialiştilor.
f) Instruirile intersectoriale ale specialiştilor cu competenţe de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane conceptualizate.
1.4. Colectarea şi analiza datelor statistice, cercetări
Obiectiv general: Garantarea disponibilităţii şi accesibilităţii la informaţiile şi datele statistice veridice şi relevante fenomenului traficului de fiinţe umane.
Impact aşteptat: Informaţii şi date statistice disponibile şi accesibile relevante fenomenului traficului de fiinţe umane în procesul promovării politicii de prevenire şi combatere a fenomenului în cauză.
Rezultate aşteptate:
a) Sistemul informaţional de gestiune a formularelor statistice referitor la aspectele privind situaţia victimelor infracţiunilor traficului de fiinţe umane al Secretariatului permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane actualizat şi ajustat la cerinţele evaluatorilor internaţionali şi la noile tendinţe ale fenomenului traficului de fiinţe umane şi specialişti instruiţi pe acest segment.
b) Funcţionalitatea modulului Servicii sociale din cadrul Sistemului informaţional automatizat "Asistenţa Socială" asigurată.
c) Program electronic automatizat pentru prelucrarea datelor pe cauzele penale în cadrul Centrului pentru combaterea traficului de persoane reînnoit şi specialişti instruiţi în utilizarea Programului.
d) Cercetări/studii cu scop de reflectare a tendinţelor fenomenului traficului de fiinţe umane realizate.
1.5. Gestionarea eficientă a resurselor financiare
Obiectiv general: Consolidarea mecanismelor de planificare şi gestionare a resurselor financiare din bugetul de stat pentru implementarea acţiunilor în domeniul vizat.
Impact aşteptat: Mecanisme de planificare şi gestionare a resurselor financiare din bugetul de stat pentru implementarea acţiunilor în domeniul vizat consolidate.
Rezultate aşteptate:
a) Mijloace financiare planificate în bugetul de stat şi în bugetele locale pentru realizarea acţiunilor de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane.
b) Specialişti instruiţi în domeniul planificării Cadrului bugetar pe termen mediu, a bugetului pentru anul următor, precum şi în domeniul atragerii surselor externe.
c) Metodologii elaborate şi norme de cheltuieli aprobate pentru serviciile sociale specializate destinate victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane.
Secţiunea a 2-a
Prevenirea traficului de fiinţe umane
2.1. Informarea publicului larg
Obiectiv general: Creşterea gradului de informare a publicului larg despre fenomenul traficului de fiinţe umane.
Impact aşteptat: Reacţia de răspuns a populaţiei la manifestările fenomenului traficului de fiinţe umane şi crimelor conexe acestuia.
Rezultate aşteptate:
a) Populaţia Republicii Moldova, cetăţenii străini informaţi despre fenomenul traficului de fiinţe umane şi crimele conexe acestuia.
b) Angajatorii, inclusiv din sectorul privat, familiarizaţi cu răspunderea juridică pentru săvîrşirea crimelor legate de traficul de fiinţe umane şi de infracţiunile conexe.
c) Angajatorii din sectoarele agricol şi zootehnic informaţi/instruiţi despre procedura legală de angajare şi evitarea situaţiilor de exploatare prin muncă.
d) Reprezentanţii mass-mediei instruiţi asupra reflectării subiectelor ce ţin de prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane.
e) Diaspora informată despre fenomenul traficului de fiinţe umane, consecinţele acestuia şi instituţiile la care ar putea să se adreseze în caz de necesitate.
2.2. Reducerea vulnerabilităţii
Obiectiv general: Reducerea vulnerabilităţii cetăţenilor la traficul de fiinţe umane.
Impact aşteptat: Populaţia este informată despre pericolul fenomenului traficului de fiinţe umane, este asigurată cu materiale informative de referinţă în vederea acordării protecţiei şi are acces la programe de asistenţă şi protecţie.
Rezultate aşteptate:
a) Programe de reducere a vulnerabilităţii dezvoltate şi accesibile persoanelor în stare de vulnerabilitate, inclusiv persoanelor în căutarea unui loc de muncă.
b) Accesul facilitat al potenţialilor emigranţi la piaţa de muncă naţională şi de peste hotare în condiţii echitabile şi protejate.
c) Accesul persoanelor în stare de vulnerabilitate la serviciile necesare asigurat.
d) Competenţe profesionale şi antreprenoriale ale persoanelor în stare de vulnerabilitate, inclusiv ale persoanelor în căutarea unui loc de muncă, dezvoltate şi consolidate.
2.3. Controlul administrativ
Obiectiv general: Consolidarea mecanismelor de reglementare şi control al activităţii agenţilor economici privaţi în scop de prevenire a exploatării.
Impact aşteptat: Agenţii economici privaţi sînt descurajaţi să creeze condiţii care generează trafic de fiinţe umane şi exploatarea.
Rezultate aşteptate:
a) Activitatea agenţilor economici privaţi din sectoarele vulnerabile strict reglementată şi controlată de stat.
b) Instrucţiuni de angajare şi respectare a drepturilor sociale şi a condiţiilor de muncă ale salariaţilor (sectoarele agricol, zootehnic şi construcţii) elaborate.
c) Colaborarea instituţională şi schimbul de informaţii la nivel local şi naţional, în special între inspectorii de muncă şi ofiţerii de urmărire penală, consolidate.
Secţiunea a 3-a
Asistenţa socială şi protecţia victimelor şi
prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane
3.1. Identificarea şi referirea victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane
Obiectiv general: Consolidarea cooperării sistemice dintre instituţiile abilitate în identificarea victimelor şi prezumatelor victime ale tuturor formelor de trafic de fiinţe umane.
Impact aşteptat: Mecanism sistemic de cooperare în identificarea, referirea şi asistenţa victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane dezvoltat şi aplicat în baza sistemului de reabilitare a victimelor infracţiunilor.
Rezultate aşteptate:
a) Specialişti instruiţi şi mecanisme eficiente de identificare a victimelor şi a prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane stabilite.
b) Mecanism instituit şi competenţe clare stabilite pentru instituţiile de resort în acordarea statutului de prezumată victimă a traficului de fiinţe umane.
c) Proceduri consolidate de documentare a victimelor şi a prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane.
d) Perioadă de reflecţie de minimum 30 de zile, în conformitate cu prevederile cadrului legal, acordată prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane şi evidenţa acestora. Materiale informative despre drepturile victimelor traficului de fiinţe umane actualizate şi distribuite.
e) Capacităţi consolidate ale specialiştilor din instituţiile abilitate în identificarea victimelor printre străini, în special printre refugiaţi şi solicitanţii de azil.
f) Echipă mobilă în vederea identificării timpurii a cazurilor de trafic de fiinţe umane şi a altor infracţiuni conexe pilotată.
3.2. Repatrierea
Obiectiv general: Consolidarea capacităţilor instituţionale ale autorităţilor cu competenţe în domeniu în vederea eficientizării procedurii de repatriere.
Impact aşteptat: Realizarea în siguranţă a procedurilor de repatriere a persoanelor adulte şi a copiilor.
Rezultate aşteptate:
a) Specialişti din administraţia publică centrală şi locală instruiţi în aplicarea procedurilor de repatriere.
b) Mecanisme de utilizare a resurselor financiare adaptate la natura şi contextele de organizare a misiunilor de repatriere.
3.3. Reabilitarea şi reintegrarea victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane
Obiectiv general: Accesul victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane la sistemul naţional de protecţie socială.
Impact aşteptat: Tuturor victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane identificate le este asigurat accesul la servicii de calitate.
Rezultate aşteptate:
a) Servicii (publice) sociale dezvoltate, inclusiv mijloace financiare alocate pentru aceste scopuri.
b) Analiza cu privire la sistemul de asistenţă şi protecţie pe termen lung pentru reabilitarea şi reintegrarea victimelor, prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane efectuată.
c) Programe de dezvoltare a abilităţilor antreprenoriale şi de (re)integrare a victimelor şi prezumatelor victime pe piaţa forţei de muncă realizate.
d) Mecanism de referire a beneficiarilor din cadrul Sistemului naţional de referire de către specialiştii competenţi consolidat şi cooperare eficientă dintre cele trei niveluri ale Sistemului naţional de referire (comunitar, raional şi naţional).
e) Persoanele cu dizabilităţi de auz informate despre fenomenul traficului de fiinţe umane, consecinţele acestuia şi drepturile lor la asistenţă şi protecţie în acest context.
Secţiunea a 4-a
Pedepsirea
4.1. Urmărirea penală şi judecarea cauzelor
Obiectiv general: Consolidarea procesului de investigare, urmărire penală şi a procesului judiciar conform standardelor internaţionale de justiţie penală.
Impact aşteptat: Procesul de investigare, urmărire penală şi procesul judiciar consolidate conform standardelor internaţionale de justiţie penală.
Rezultate aşteptate:
a) Specialişti din cadrul organelor de drept calificaţi.
b) Interacţiune şi schimb rapid de informaţie între instituţiile implicate în cadrul procesului penal în cauzele traficului de fiinţe umane.
c) Organe de drept specializate bine structurate, abilitate cu atribuţii şi echipate corespunzător necesităţilor.
d) Centrul pentru combaterea traficului de persoane subordonat direct şefului Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne şi strategie de dezvoltare instituţională aprobată.
e) Procedura de efectuare a investigaţiilor financiare în vederea confiscării proprietăţii dobîndite prin comiterea de infracţiuni de trafic de fiinţe umane în favoarea statului (redistribuirea anumitor resurse pentru compensarea financiară), precum şi a investigaţiilor cu privire la utilizarea tehnologiei informaţionale dezvoltată.
f) Pedepse echitabile aplicate infracţiunilor săvîrşite.
4.2. Protecţia victimelor şi a martorilor în procesul penal
Obiectiv general: Consolidarea sistemului de protecţie a victimelor şi a martorilor potrivit normelor de asistenţă juridică internaţionale.
Impact aşteptat: Dreptul la securitatea vieţii şi integritatea corporală a victimelor şi martorilor este realizat în procesul penal conform normelor internaţionale.
Rezultate aşteptate:
a) Norme legale explicite de asigurare a asistenţei juridice garantate de stat calificate pentru victimele adulte ale traficului de fiinţe umane aprobate şi aplicate.
b) Victimele şi martorii informaţi despre drepturile lor în procesul penal.
c) Audieri repetate neîntemeiate ale victimelor şi martorilor traficului de fiinţe umane adulţi şi copii neadmise.
d) Standarde pentru funcţionarea camerelor de audiere a minorului victimă/martor elaborate şi aprobate.
4.3. Restabilirea drepturilor victimelor traficului de fiinţe umane şi acordarea compensaţiilor
Obiectiv general: Asigurarea drepturilor victimelor traficului de fiinţe umane la compensare şi despăgubiri în corespundere cu prejudiciul suportat.
Impactul aşteptat: Mecanisme consolidate pentru asigurarea satisfacţiei echitabile a victimelor traficului de fiinţe umane.
Rezultate aşteptate:
a) Mecanism funcţional de compensare şi despăgubire a victimelor traficului de fiinţe umane.
b) Victime informate despre mecanismul de compensare.
c) Institutul acţiunii civile pe cauzele traficului de fiinţe umane eficient aplicat.
Secţiunea a 5-a
Parteneriat internaţional
Obiectiv general: Consolidarea cooperării dintre autorităţile competente, partenerii de implementare din ţările de destinaţie, tranzit şi origine în vederea eficientizării prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane.
Impact aşteptat: Asistenţă internaţională eficientă în cazurile de trafic de fiinţe umane şi infracţiunile conexe şi cooperare eficientă între organele de drept şi alte instituţii similare din ţările de destinaţie.
Rezultate aşteptate:
a) Investigaţii internaţionale realizate, inclusiv de către echipele comune de investigaţii. Asistenţă în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane, acordată de organizaţiile internaţionale şi europene specializate (Organizaţia Internaţională de Poliţie Criminală, Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii etc.) şi structurile Uniunii Europene (Oficiul European de Poliţie, Agenţia Uniunii Europene de Cooperare în Materie de Justiţie Penală, Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă).
b) Victime identificate, asistate şi repatriate în colaborare cu instituţiile similare din ţările de destinaţie, inclusiv cu suportul partenerilor de implementare, în baza acordurilor semnate.
c) Instrumente de cooperare stabilite cu autorităţile competente din ţările de tranzit, destinaţie, origine.
IV. ESTIMAREA IMPACTULUI ŞI A COSTURILOR
Prezenta Strategie vine să răspundă angajamentelor Guvernului Republicii Moldova, asumate prin ratificarea instrumentelor internaţionale, cu privire la prevenirea şi combaterea eficientă a traficului de fiinţe umane în vederea respectării drepturilor cetăţenilor la o viaţă sigură. Actualmente încă se observă feminizarea sărăciei care menţine numărul victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de femei, ale exploatării sexuale şi ale prostituţiei forţate, impunînd femeile la o dependenţă financiară şi mai mare. În ultimii ani se observă creşterea numărului victimelor exploatate prin muncă şi al victimelor exploatate în ţară. Se atestă întinerirea vîrstei victimelor, apar noi forme de exploatare care urmează a fi criminalizate în cadrul legal naţional. Prin urmare, Planul de acţiuni pentru anii 2018-2020 privind implementarea prezentei Strategii va reflecta acţiuni concrete pentru descurajarea cererii acestor fenomene şi va da un nou impuls în consolidarea drepturilor omului, în special ale femeii, şi promovarea egalităţii de gen.
Impactul socioeconomic al implementării prezentei Strategii constă în dezvoltarea mecanismelor viabile de asistenţă şi protecţie de calitate a victimelor şi prezumatelor victime pentru reabilitarea şi (re)integrarea socioeconomică a acestora şi, în special, crearea condiţiilor favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea armonioasă a copilului. Prevenirea traficului de fiinţe umane prin consolidarea eforturilor specialiştilor instituţiilor competente, ale partenerilor de dezvoltare şi ale societăţii civile va contribui la diminuarea consecinţelor acestui fenomen asupra fiinţei umane, în special asupra femeilor şi copiilor. Totodată, investigarea, urmărirea penală şi sancţionarea persoanelor care au comis infracţiuni de trafic de fiinţe umane vor contribui la restabilirea drepturilor victimelor acestui fenomen inclusiv prin compensarea prejudiciilor morale şi materiale, prin asigurarea echităţii sociale.
Impactul financiar. În vederea finanţării centrelor/serviciilor de plasament al victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane, repatrierilor, Serviciului de asistenţă telefonică gratuită pentru copii "Telefonul Copilului" 116 111, în bugetul de stat sînt planificate aproximativ 9 500,0 mii lei. Totodată, de la bugetul de stat sînt finanţate centrele de plasament şi reabilitare pentru copii de vîrstă fragedă din municipiile Chişinău şi Bălţi în sumă de 36 095,5 mii lei. De asemenea, de la bugetul de stat sînt finanţate şi achitate alocaţii de integrare sau reintegrare, serviciile de orientare şi formare profesională, serviciile de informare şi consiliere profesională – 700,0 mii lei, resurse prevăzute pentru documentarea acestor categorii de beneficiari. În cadrul procuraturilor au fost create din resursele bugetului de stat camerele de audiere a copiilor victime/martori ai infracţiunilor (922,9 mii lei).
Suplimentar la aceste resurse mai este necesară acoperirea financiară asigurată de bugetul de stat pentru majorarea statului de personal al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (minimum cu 3 unităţi) conform legislaţiei cu privire la salarizarea procurorilor. De asemenea, sînt necesare resurse financiare pentru realizarea campaniilor de informare, inclusiv editarea materialelor (500,0 mii lei). Pentru modernizarea infrastructurii pentru combaterea traficului de fiinţe umane, în special a bazei materiale şi tehnice a Centrului pentru combaterea traficului de persoane, este necesară suma de 2 250,1 mii lei.
Mijloacele necesare pentru punerea în aplicare a prezentei Strategii vor fi evaluate periodic şi detaliate în procesul de punere în aplicare, în conformitate cu măsurile propuse în cadrul planurilor naţionale şi instituţionale de acţiune pentru implementarea acesteia. Strategia va fi luată în considerare la elaborarea planurilor bugetare pe termen mediu ale activităţii autorităţilor/instituţiilor publice competente în conformitate cu legislaţia în vigoare.
V. ANALIZA SWOT
Factorii posibili de influenţare (punctele forte şi slabe ale mediului intern, precum şi oportunităţile şi ameninţările mediului extern) la realizarea prezentei Strategii sînt prezentate în tabelul de mai jos.
|
Puncte forte |
Puncte slabe |
|
1. Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane ca subdiviziune în cadrul Cancelariei de Stat cu misiunea de asigurare a activităţii organizatorice a Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane prin coordonarea şi realizarea managementului eficient al politicilor naţionale de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane în vederea realizării obiectivelor Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane, precum şi prin consolidarea colaborării cu autorităţile publice, partenerii de dezvoltare şi cu instituţiile similare din alte state în vederea dezvoltării mecanismului naţional şi transnaţional de cooperare în domeniu. 2. Organele consultative de coordonare a politicii în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane la nivel naţional şi local cu participarea misiunilor/organizaţiilor internaţionale şi a societăţii civile active în domeniu. 3. Cadrul legal armonizat la standardele internaţionale şi regionale în domeniul antitrafic. 4. Specialişti ai instituţiilor competente în domeniul de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane pregătiţi. 5. Mecanismul dezvoltat de coordonare şi referire a asistenţei şi protecţiei victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane în cadrul Sistemului naţional de referire (Unitatea naţională de coordonare a Sistemului naţional de referire şi echipele multidisciplinare teritoriale). 6. Centrul pentru combaterea traficului de persoane ca subdiviziune a Inspectoratului naţional de investigaţii a Inspectoratului General al Poliţiei a Ministerului Afacerilor Interne cu abilităţi în investigaţie proactivă a cazurilor de trafic de fiinţe umane şi a crimelor conexe, precum şi în monitorizarea şi analiza stării şi dinamicii infracţionale şi a tendinţelor fenomenului traficului de fiinţe umane. 7. Reforma Procuraturii Generale, care a consolidat secţia specializată pentru combaterea traficului de fiinţe umane cu abilităţi de monitorizare şi coordonare a politicilor în domeniul combaterii infracţiunilor de trafic de fiinţe umane şi crimelor conexe, şi crearea Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale cu atribuţii de conducere şi exercitare a urmăririi penale pe cauzele de trafic de fiinţe umane şi crime conexe. 8. Funcţionarea centrelor de asistenţă şi protecţie a victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane şi a 6 centre regionale de plasament, care acordă asistenţă inclusiv victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane, a centrului de plasament în regim de urgenţă pentru copii victime ale traficului de copii, finanţate de la bugetul de stat cu transferul către bugetele locale. 9. Parteneriate de cooperare în domeniu naţionale şi internaţionale stabilite. |
1. Reducerea unei unităţi de personal ca urmare a reformei Cancelariei de Stat, fluctuaţia cadrelor şi neplanificarea resurselor financiare în Cadrul bugetar pe termen mediu pentru realizarea activităţilor planificate de către Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane. 2. Reformele administrative, alegerile parlamentare şi locale, care aduc în sistem specialişti din alte domenii decît prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane, neimplicarea suficientă a specialiştilor în realizarea competenţelor. 3. Cadrul normativ de aplicare a prevederilor legale subdezvoltat în domeniul de referinţă. 4. Tendinţe noi ale fenomenului traficului de fiinţe umane şi forme noi de exploatare necriminalizate în cadrul legal naţional. 5. Lipsa mecanismului de acordare a statutului de prezumată victimă a traficului de fiinţe umane. 6. Subordonarea ierarhică multiplă a Centrului pentru combaterea traficului de persoane în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, fluctuaţia cadrelor, dotarea insuficientă cu echipament modern. 7. Crearea Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale cu un număr insuficient de specialişti, care necesită instruiri specializate. 8. Mecanismele de contractare a serviciilor subdezvoltate. 9. Număr limitat de parteneriate de cooperare locale. Acordul de colaborare încheiat între 3 instituţii ale autorităţilor publice centrale şi 3 organizaţii ale partenerilor depăşit de timp. Proiectele de acorduri de colaborare cu Federaţia Rusă şi Ucraina nesemnate. |
|
Oportunităţi |
Ameninţări |
|
1. Instrumente internaţionale şi regionale de reglementare a domeniului prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane. 2. Prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane – subiect inclus în agenda dialogului Republica Moldova–Uniunea Europeană, regăsindu-se în textul Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte (art.16) şi în lista priorităţilor Agendei de Asociere 2017-2019. 3. Prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane recunoscută de Organizaţia Naţiunilor Unite ca una dintre priorităţile cooperării internaţionale – un obiectiv separat (8.7.) al Obiectivelor de dezvoltare durabilă pînă în anul 2030. 4. Eforturile actorilor antitrafic consolidate de evaluarea Guvernului Republicii Moldova de către Grupul de experţi independenţi privind combaterea traficului de persoane din cadrul Consiliului Europei, Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, Oficiul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate etc. în domeniul vizat. 5. Susţinerea Guvernului de către comunitatea de donatori şi partenerii de dezvoltare în implementarea politicilor din domeniu. 6. Echipele comune de investigaţie ca instrument eficient pentru urmărirea şi instrumentarea cazurilor de trafic de fiinţe umane. |
1. Lipsa reglementării legale a noilor forme de exploatare şi a noilor tendinţe în domeniu. 2. Mecanismul transnaţional de referire a beneficiarilor în statele de origine şi destinaţie subdezvoltat. 3. Finanţarea subdezvoltată a acţiunilor pentru prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane. 4. Indicatorii de evaluare necorespunzători în totalitate politicilor în domeniu aplicate de către ţările de origine. 5. Neincluderea Republicii Moldova în proiectele internaţionale finanţate de către Comisia Europeană şi în proiectul Consiliului Europei/Centrului Internaţional pentru Dezvoltarea Politicilor în Domeniul Migraţiei privind cooperarea transnaţională în identificarea şi referirea către asistenţă a victimelor traficului de fiinţe umane (destinat ţărilor membre ale Uniunii Europene). 6. Interesul scăzut al ţărilor de destinaţie în crearea echipelor comune de investigare. Tergiversarea executării comisiilor rogatorii. |
VI. ETAPELE DE IMPLEMENTARE.
PROCEDURI DE MONITORIZARE ŞI RAPORTARE
Implementarea prezentei Strategii se va realiza în două etape:
1) etapa I – anii 2018-2020;
2) etapa a II-a – anii 2021-2023.
În scopul implementării prezentei Strategii a fost elaborat Planul de acţiuni pentru anii 2018-2020 (etapa I).
Planul de acţiuni pentru etapa a II-a va fi elaborat la sfîrşitul anului 2020 pentru perioada anilor 2021-2023 şi va fi aprobat de Guvern. Acest plan de acţiuni va reprezenta o continuitate a realizării primei etape, astfel încît să asigure eliminarea tuturor problemelor abordate în conţinutul prezentei Strategii.
Obiectivele specifice şi activităţile pentru realizarea prezentei Strategii sînt incluse în Planul de acţiuni pentru anii 2018-2020 privind implementarea acesteia (anexa nr.2).
Activităţile de monitorizare privind implementarea prezentei Strategii şi a planurilor de acţiuni vor fi realizate după cum urmează:
a) semestrial şi anual, prin elaborarea notelor informative şi a rapoartelor detaliate de analiză a gradului de implementare a prevederilor Strategiei în baza indicatorilor şi a rezultatelor stabilite;
b) după prima etapă de implementare (la mijloc de termen) va fi elaborat un raport pentru 3 ani;
c) după finalizarea perioadei de realizare a Strategiei va fi elaborat raport pentru 6 ani.
Notele informative semestriale, rapoartele anuale şi periodice, precum şi raportul final privind monitorizarea realizării Strategiei vor fi elaborate de către Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane în baza informaţiilor şi datelor furnizate de către autorităţile/instituţiile publice competente şi partenerii de implementare, societatea civilă etc., cu suportul de expertiză al comunităţii donatorilor.
Rapoartele de monitorizare vor fi prezentate spre examinare şi aprobare membrilor Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane şi, ulterior, vor fi transmise Guvernului. Rapoartele de monitorizare vor fi publice şi vor fi disponibile pe pagina www.antitrafic.gov.md.
Anexa nr.2
la Hotărîrea Guvernului
nr.461 din 22 mai 2018
PLAN DE ACŢIUNI
pentru anii 2018-2020 privind implementarea Strategiei
naţionale de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe
umane pentru anii 2018-2023
| Activităţi | Structuri responsabile | Parteneri | Termene de realizare | Costuri, mii lei | Indicatori | ||
| surse bugetare ale autorităţilor publice | alte surse | surse neaco- perite |
|||||
|
Secţiunea 1 MĂSURI GENERALE DE SUSŢINERE |
|||||||
|
1.1. Coordonarea activităţilor de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane |
|||||||
|
Obiectiv general 1: Asigurarea implementării politicii naţionale în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane bazate pe o coordonare eficientă şi o consolidare a cooperării cu partenerii de implementare |
|||||||
|
Obiectiv specific 1.1: Dezvoltarea noilor mecanisme de cooperare între instituţiile de stat, nonstatale şi alţi actori |
|||||||
| 1.1.1. Efectuarea studiului de fezabilitate cu scopul identificării oportunităţii instituirii Oficiului/unităţii raportorului naţional pentru evaluarea politicilor naţionale | Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane) | Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie; Misiunea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa | 2020 | În limitele bugetului aprobat | 360,0 | Surse externe | Studiu realizat; număr de mese rotunde organizate; raport privind studiul prezentat |
| 1.1.2. Încheierea memorandurilor între diferiţi actori din domeniul antitrafic la nivel naţional | Ministerul Afacerilor Interne,;Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Procuratura Generală | Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane); parteneri | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Număr de memorandumuri încheiate | ||
|
Obiectiv specific 1.2: Consolidarea mecanismelor de coordonare între comisiile teritoriale pentru combaterea traficului de fiinţe umane |
|||||||
| 1.1.3. Elaborarea Strategiei-cadru de comunicare a comisiilor teritoriale pentru combaterea traficului de fiinţe umane cu specialiştii din unităţile administrativ-teritoriale, inclusiv de nivelul întîi, şi organizaţii necomerciale locale | Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane); comisiile teritoriale pentru combaterea traficului de fiinţe umane | Organizaţii necomerciale | 2019-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de mese rotunde realizate; Strategie-cadru elaborată şi pilotată | |
| 1.1.4. Dezvoltarea Strategiei de comunicare a Secretariatului permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane cu specialiştii din administraţia publică centrală şi locală (nivelul întîi şi al doilea) şi partenerii de dezvoltare | Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane) | Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie | 2019 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Strategie revizuită şi pilotată; număr de mese rotunde realizate | |
| 1.1.5. Ghidarea metodologică în elaborarea planurilor locale anuale de către comisiile teritoriale pentru combaterea traficului de fiinţe umane | Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane); comisiile teritoriale pentru combaterea traficului de fiinţe umane | Administraţia publică locală; Misiunea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de planuri anuale elaborate şi implementate | |
|
1.2. Cadrul legal şi de reglementare |
|||||||
|
Obiectiv general 2: Reglementarea relaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane în conformitate cu principiile respectării drepturilor omului şi a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi |
|||||||
|
Obiectiv specific 2.1: Îmbunătăţirea cadrului normativ în vederea acordării asistenţei şi protecţiei victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane |
|||||||
| 1.2.1. Modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr.234 din 29 februarie 2008 "Privind aprobarea Regulamentului-cadru al comisiilor teritoriale pentru combaterea traficului de fiinţe umane" | Ministerul Afacerilor Interne | Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane) | 2018-2019 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Hotărîre elaborată şi aprobată de către Guvern | |
| 1.2.2. Ajustarea Metodologiei de planificare şi monitorizare a politicii naţionale antitrafic în conformitate cu documentul de politici | Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane);
Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene; Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării |
Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie; Misiunea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa | 2019-2020 | În limitele bugetului aprobat | 100,0 | Metodologie definitivată şi pilotată | |
| 1.2.3. Promovarea proiectului de modificare şi completare a Legii nr.241-XVI din 20 octombrie 2005 privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane | Ministerul Justiţiei | Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane); Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | 2018 | În limitele bugetului aprobat | Proiect de lege adoptat | ||
| 1.2.4. Revizuirea cadrului normativ în scopul reglementării aspectelor referitoare la reprezentarea legală a drepturilor şi intereselor copilului şi instituirii institutului custodiei | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Organizaţii neguvernamentale | 2019-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Cadrul normativ revizuit | |
| 1.2.5. Modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr.472 din 23 martie 2008 "Cu privire la aprobarea componenţei Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane şi a Regulamentului Comitetului naţional" | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane) | 2018 | În limitele bugetului aprobat | Act normativ aprobat | ||
| 1.2.6. Ajustarea Ghidului privind identificarea victimelor traficului de fiinţe umane | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Centrul Internaţional "La Strada" | 2019 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Ghid aprobat şi ajustat la noile tendinţe în domeniul traficului de fiinţe umane | |
| 1.2.7. Modificarea cadrului normativ (Hotărîrea Guvernului nr.520 din 15 mai 2006 "Privind aprobarea Normelor de cheltuieli în bani pentru întreţinerea persoanelor cazate în instituţiile sociale") | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie | 2019-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Proiect de hotărîre de Guvern elaborat şi promovat | |
| 1.2.8. Modificarea Legii nr.198 din 26 iulie2007 cu privire la asistenţa juridică garantată de stat în vederea includerii victimelor traficului de fiinţe umane în categoria persoanelor care au dreptul la asistenţă juridică calificată, indiferent de nivelul veniturilor | Ministerul Justiţiei | Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Lege modificată | |
|
Obiectiv specific 2.2: Îmbunătăţirea cadrului normativ în vederea criminalizării tuturor formelor de trafic al fiinţelor umane şi a stabilirii pedepselor corespunzătoare |
|||||||
| 1.2.9. Modificarea şi completarea Codului penal al Republicii Moldovanr.985-XV din 18 aprilie 2002 pentru criminalizarea noilor forme de exploatare | Ministerul Justiţiei; Ministerul Afacerilor Interne | Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane); Curtea Supremă de Justiţie; parteneri | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Codul penal al Republicii Moldova modificat şi completat | |
|
1.3. Dezvoltarea capacităţilor profesionale ale specialiştilor |
|||||||
|
Obiectiv general 3: Dezvoltarea capacităţilor profesionale ale specialiştilor în vederea promovării eficiente a politicii de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane |
|||||||
|
Obiectiv specific 3.3: Pregătirea specialiştilor instituţiilor organelor de drept în aplicarea legii şi investigarea cazurilor de trafic de fiinţe umane |
|||||||
| 1.3.1. Instruirea poliţiştilor de frontieră, a specialiştilor Biroului Migraţie şi Azil, a ofiţerilor poliţiei comunitare şi a inspectorilor muncii privind modul de reacţionare eficientă la cazurile de trafic de fiinţe umane | Ministerul Afacerilor Interne | Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie; Centrul Internaţional "La Strada" | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de specialişti instruiţi; număr de module elaborate şi tematica acestora | |
| 1.3.2. Dezvoltarea unui curs e-learning privind aspectele traficului de fiinţe umane pentru Centrul de Excelenţă în Securitatea Frontierei (conform competenţei, modul pe profil) | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră) | Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie | 2019-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Curs e-learning dezvoltat şi pilotat | |
| 1.3.3. Organizarea instruirilor pentru angajaţii Poliţiei de Frontieră din punctele de trecere a frontierei de stat cu privire la identificarea victimelor traficului de fiinţe umane | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră) | Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie | 2018-2019 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de instruiri realizate; număr de specialişti instruiţi | |
| 1.3.4. Organizarea instruirilor pentru ofiţerii de investigaţie ai Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră cu privire la aspectele juridice şi operaţionale în combaterea traficului de fiinţe umane | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră) | Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie | 2018 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de instruiri realizate; număr de specialişti instruiţi | |
| 1.3.5. Organizarea unui atelier de lucru cu privire la constituirea şi funcţionarea echipelor comune de investigaţii în aspecte ce ţin de traficul de fiinţe umane | Ministerul Afacerilor Interne | Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie | 2019 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Atelier realizat; număr de participanţi instruiţi | |
| 1.3.6. Asigurarea Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră cu echipament pentru instruiri de înaltă calitate | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră) | Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie | 2019 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Echipament procurat, funcţional | |
| 1.3.7. Realizarea atelierelor tematice regionale (internaţionale) în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane | Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane);
Ministerul Afacerilor Interne |
Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie | 2018- 2020 | Surse externe | 6 ateliere regionale realizate; număr de specialişti din organele de drept şi autorităţile publice locale cu competenţe în domeniu instruiţi | ||
| 1.3.8. Organizarea unei mese rotunde cu privire la identificarea victimelor traficului de fiinţe umane cu cetăţenia Republicii Moldova care au fost identificate cu acte de identitate ale României | Ministerul Afacerilor Interne (Centrul pentru combaterea traficului de persoane) | Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie | 2019 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Masă rotundă organizată; număr de participanţi | |
|
Obiectiv specific 3.4: Consolidarea capacităţilor unităţii specializate a Procuraturii Generale |
|||||||
| 1.3.9. Instruirea procurorilor din cadrul secţiei specializate a Procuraturii Generale şi a specialiştilor din cadrul Centrului pentru combaterea traficului de persoane în domeniul întocmirii documentelor de politici şi al abordării analitice a fenomenelor de trafic de fiinţe umane, inclusiv a altor fenomene infracţionale | Institutul Naţional al Justiţiei; Procuratura Generală;
Ministerul Afacerilor Interne (Centrul pentru combaterea traficului de persoane) |
Consiliul Superior al Procurorilor; organizaţii internaţionale; parteneri de dezvoltare | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de specialişti instruiţi; număr de module elaborate şi tematica acestora | |
|
Obiectiv specific 3.5: Dezvoltarea unui mecanism de instruire continuă a personalului autorităţilor competente abilitate prin lege cu investigarea, urmărirea penală şi judecarea cauzelor de trafic de fiinţe umane |
|||||||
| 1.3.10. Formarea abilităţilor profesionale necesare specialiştilor organelor de drept în realizarea activităţilor de investigare, urmărire penală şi judecare a cauzelor de trafic de fiinţe umane | Institutul Naţional al Justiţiei;Procuratura Generală; Ministerul Afacerilor Interne | Consiliul Superior al Magistraturii; Consiliul Superior al Procurorilor;
Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie |
2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de specialişti instruiţi (poliţişti, procurori, judecători, asistenţi judiciari); număr de module elaborate şi tematica acestora | |
| 1.3.11. Instruirea personalului poliţiei referitor la desfăşurarea procedurii de urmărire penală privind spălarea banilor şi utilizarea unor tehnici de investigaţii financiare în dosarele de trafic de fiinţe umane şi elaborarea Ghidului cu privire la investigaţiile financiare în cadrul traficului de fiinţe umane | Ministerul Afacerilor Interne | Centrul Naţional Anticorupţie; Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de instruiri realizate şi număr de beneficiari; Ghid elaborat | |
|
Obiectiv specific 3.6: Desfăşurarea instruirilor specializate (de prevenire a traficului de fiinţe umane) pentru personalul din domeniul transporturilor (aerian, rutier, feroviar şi naval) |
|||||||
| 1.3.12. Instruirea personalului specializat din domeniul transportului aerian, rutier, feroviar şi naval în vederea prevenirii traficului de fiinţe umane | Î.S "Compania aeriană "AIR Moldova"; Î.S "Calea Ferată din Moldova"; Agenţia Naţională Transport Auto; Căpitănia Portului Giurgiuleşti; Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane) | Ministerul Economiei şi Infrastructurii;
Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie |
2019-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de persoane specializate instruite anual | |
|
Obiectiv specific 3.7: Sporirea nivelului de cunoaştere a domeniului de către specialiştii antitrafic din instituţiile autorităţilor de la nivelul autorităţilor administrativ-teritoriale |
|||||||
| 1.3.13. Consolidarea capacităţilor profesionale ale membrilor comisiilor teritoriale pentru combaterea traficului de fiinţe umane | Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane) | Autorităţile publice locale; Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de specialişti cu competenţe în domeniu instruiţi | |
| 1.3.14. Asigurarea instruirii specialiştilor cu competenţe în domeniu din cadrul mecanismelor instituţionale de coordonare şi monitorizare a politicilor antitrafic | Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane);
Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (Agenţia Naţională Asistenţă Socială) |
Autorităţile publice locale; Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de instruiri realizate; număr de vizite de studii;
număr de ateliere de lucru; număr de specialişti instruiţi |
|
| 1.3.15. Asigurarea realizării instruirilor mixte, inclusiv bazate pe dimensiunea de gen, ale specialiştilor din cadrul sistemului de protecţie socială şi organelor de drept | Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane);
Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (Agenţia Naţională Asistenţă Socială) |
Procuratura Generală; autorităţile publice locale; Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie; Misiunea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de instruiri realizate; număr de specialişti instruiţi | |
| 1.3.16. Elaborarea şi actualizarea modulelor de formare iniţială şi continuă a specialiştilor din cadrul autorităţilor de stat: poliţişti, asistenţi sociali, lucrători medicali, avocaţi, parajurişti | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale;
Ministerul Afacerilor Interne; Institutul Naţional al Justiţiei |
Autorităţile publice locale; Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de module elaborate şi tematica acestora;
număr de curriculumuri completate |
|
| 1.3.17. Desfăşurarea instruirilor pentru mediatorii comunitari | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Biroul Relaţii Interetnice | Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane); Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie; autorităţile publice locale; Coaliţia "Vocea Romilor" | 2018 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de instruiri realizate; număr de mediatori instruiţi | |
| 1.3.18. Dezvoltarea şi pilotarea unui program de instruire a avocaţilor care prestează servicii de asistenţă juridică garantată de stat în domeniul asistenţei victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane | Consiliul Naţional pentru Asistenţa Juridică Garantată de Stat;
Ministerul Justiţiei |
Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie | 2018-2019 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Program elaborat şi pilotat; număr de instruiri realizate; număr de specialişti instruiţi | |
|
1.4. Colectarea şi analiza datelor statistice, cercetări |
|||||||
|
Obiectiv general 4: Garantarea disponibilităţii şi accesibilităţii la informaţiile şi datele statistice veridice şi relevante fenomenului traficului de fiinţe umane |
|||||||
|
Obiectiv specific 4.1: Asigurarea ajustării sistemului de date şi informaţii, analize şi rapoarte despre situaţia din domeniu şi tendinţele fenomenului traficului de fiinţe umane |
|||||||
| 1.4.1. Ajustarea şi actualizarea Sistemului informaţional de gestiune a formularelor statistice referitor la aspectele privind situaţia victimelor infracţiunilor traficului de fiinţe umane | Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane) | Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie | 2018-2020 | Surse externe | Sistem informaţional ajustat şi actualizat | ||
| 1.4.2. Consolidarea capacităţilor profesionale ale specialiştilor cu competenţe în gestionarea Sistemului informaţional de gestiune a formularelor statistice referitor la aspectele privind situaţia victimelor infracţiunilor traficului de fiinţe umane | Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane) | Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie | 2019-2020 | Surse externe | Număr de specialişti cu competenţe în domeniu instruiţi | ||
| 1.4.3. Asigurarea realizării sondajului privind gradul de informare a populaţiei despre fenomenul traficului de fiinţe umane | Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane) | Centrul Internaţional pentru Dezvoltarea Politicii Migraţionale | 2020 | Surse externe | Sondaj realizat | ||
|
Obiectiv specific 4.2: Asigurarea colectării sistematice a datelor, analizei şi raportării la cerinţele domeniului antitrafic |
|||||||
| 1.4.4. Elaborarea instrucţiunilor specifice cu privire la procedura de analiză/ monitorizare a situaţiei traficului de fiinţe umane | Ministerul Afacerilor Interne (Centrul pentru combaterea traficului de persoane) | Parteneri | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de instrucţiuni specifice elaborate | |
| 1.4.5. Implementarea de către organele teritoriale de asistenţă socială a modulului "Servicii sociale" din cadrul Sistemului informaţional automatizat "Asistenţa Socială" | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (Agenţia Naţională Asistenţă Socială) | Parteneri | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Modulul "Servicii sociale" din cadrul Sistemului informaţional automatizat "Asistenţa Socială" implementat | |
|
Obiectiv specific 4.3: Consolidarea mecanismului de gestionare a informaţiilor în domeniul traficului de persoane |
|||||||
| 1.4.6. Ajustarea bazei centrale de date privind evidenţa cauzelor penale pornite pe infracţiunea de trafic de fiinţe umane | Ministerul Afacerilor Interne (Centrul pentru combaterea traficului de persoane) | 2018-2019 | În limitele bugetului aprobat | Bază centrală de date ajustată | |||
| 1.4.7. Instruirea specialiştilor în utilizarea Băncii centrale de date | Ministerul Afacerilor Interne (Centrul pentru combaterea traficului de persoane) | 2018-2019 | În limitele bugetului aprobat | Număr de instruiri realizate; număr de specialişti instruiţi | |||
|
Obiectiv specific 4.4: Realizarea cercetărilor cu scop de reflectare a tendinţelor traficului de fiinţe umane |
|||||||
| 1.4.8. Abordarea de către masteranzii instituţiilor de învăţămînt în elaborarea tezelor a subiectelor ce ţin de traficul de fiinţe umane, prevenirea şi combaterea acestuia | Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării | Instituţiile de învăţămînt superior | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Număr de lucrări şi teze elaborate; tematică abordată | ||
| 1.4.9. Realizarea cercetărilor în scop de reflectare a fenomenului şi tendinţelor traficului de fiinţe umane | Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării; Ministerul Afacerilor Interne | Instituţiile de învăţămînt superior | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Număr de cercetări realizate; tematică abordată | ||
| 1.4.10. Elaborarea studiului asupra riscurilor traficului de fiinţe umane în contextul crizei migraţioniste recente | Ministerul Afacerilor Interne; Inspectoratul General al Poliţiei (Biroul Migraţie şi Azil, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Centrul pentru combaterea traficului de persoane) | Centrul Internaţional "La Strada" | 2018-2019 | În limitele bugetului aprobat | 60,0 | Studiu elaborat şi publicat | |
|
1.5. Gestionarea eficientă a resurselor financiare |
|||||||
|
Obiectiv general 5: Consolidarea mecanismelor de planificare şi gestionare a resurselor financiare din bugetul de stat pentru implementarea acţiunilor în domeniul vizat |
|||||||
|
Obiectiv specific 5.1: Creşterea treptată a finanţării acţiunilor antitrafic din bugetul de stat şi local |
|||||||
| 1.5.1. Planificarea resurselor financiare în bugetul de stat şi în bugetele locale pentru realizarea acţiunilor de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării; Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene; Ministerul Justiţiei; Ministerul Finanţelor; Procuratura Generală | Autorităţile publice locale | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Resurse financiare planificate | ||
| 1.5.2. Îmbunătăţirea procedurilor de repatriere prin modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr.948 din 7 august 2008 "Pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de repatriere a copiilor şi adulţilor – victime ale traficului de fiinţe umane, a persoanelor aflate în situaţie de dificultate, precum şi a copiilor neînsoţiţi" | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie | 2018-2019 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Proiect de hotărîre de Guvern elaborat şi promovat | |
|
Secţiunea a 2-a PREVENIREA TRAFICULUI DE FIINŢE UMANE |
|||||||
|
2.1. Informarea publicului larg |
|||||||
|
Obiectiv general 6: Creşterea gradului de informare a publicului larg despre fenomenul traficului de fiinţe umane |
|||||||
|
Obiectiv specific 6.1: Informarea publicului larg despre tendinţele curente ale fenomenului traficului de fiinţe umane |
|||||||
| 2.1.1. Coordonarea desfăşurării campaniei naţionale de informare şi sensibilizare | Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane) | Autorităţile publice locale; Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie; organizaţii necomerciale | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Campanie desfăşurată | |
| 2.1.2. Desfăşurarea sesiunilor de instruire privind ameninţările fenomenului traficului de fiinţe umane şi ale fenomenelor conexe | Ministerul Afacerilor Interne;
Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene; Procuratura Generală |
Autorităţile publice locale; organizaţii necomerciale şi mass-media;
Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite |
2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de sesiuni desfăşurate; număr de participanţi | |
| 2.1.3. Coordonarea organizării campaniilor de informare cu privire la fenomenul traficului de fiinţe umane şi crimele conexe | Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane);
Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării; Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene; Ministerul Justiţiei; Procuratura Generală |
Autorităţile publice locale; organizaţii necomerciale şi mass-media; Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de acţiuni realizate; număr de participanţi | |
| 2.1.4. Asigurarea solicitanţilor şi agenţilor economici cu informaţii şi consultaţii privind angajarea legală în ţară şi/sau peste hotare | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă);
Agenţia Servicii Publice (Departamentul înregistrare şi licenţiere a unităţilor de drept) |
Organizaţii necomerciale | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de acţiuni realizate; număr de participanţi; tematică abordată | |
|
Obiectiv specific 6.2: Informarea angajatorilor despre caracteristicile criminalităţii, cazurile reale ale traficului de fiinţe umane şi crimele conexe |
|||||||
| 2.1.5. Asigurarea instruirii angajatorilor din sectorul privat cu privire la infracţiunile ce ţin de traficul de fiinţe umane | Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane);
Ministerul Afacerilor Interne |
Procuratura Generală; organizaţii necomerciale; patronate; sindicate; Organizaţia Internaţională pentru Migraţie | 2019-2020 | Surse externe | Număr de instruiri realizate; număr de angajatori instruiţi | ||
| 2.1.6. Informarea/ instruirea angajatorilor din sectorul agricol despre procedura legală de angajare şi evitarea situaţiilor de exploatare prin muncă şi prevenirea traficului de fiinţe umane | Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului;
Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Inspectoratul de Stat al Muncii) |
Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane);
Centrul Naţional de Formare, Asistenţă, Consiliere şi Educaţie din Moldova "CNFACEM"; organizaţii necomerciale; patronate; sindicate |
2019-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de instruiri realizate; număr de specialişti instruiţi | |
|
Obiectiv specific 6.3: Informarea reprezentanţilor mass-mediei privind reflectarea corectă a subiectelor cu referire la fenomenul traficului de fiinţe umane |
|||||||
| 2.1.7. Asigurarea instruirii reprezentanţilor mass-mediei privind reflectarea subiectelor ce ţin de prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane | Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane);
Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale |
Consiliul Naţional al Audiovizualului;
Centrul Internaţional pentru Dezvoltarea Politicii Migraţionale |
2019-2020 | Surse externe | Număr de instruiri realizate; număr de reprezentanţi ai mass-mediei locale/ naţionale instruiţi | ||
|
Obiectiv specific 6.4: Informarea diasporei despre fenomenul traficului de fiinţe umane şi consecinţele acestuia |
|||||||
| 2.1.8. Promovarea activităţilor de informare, educare, comunicare, în special pentru tineri, privind fenomenul traficului de fiinţe umane, riscurile şi consecinţele acestuia | Cancelaria de Stat (Biroul Relaţii cu Diaspora);
Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării; Ministerul Afacerilor Interne (Centrul pentru combaterea traficului de persoane); Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene |
Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane); Procuratura Generală; organizaţii necomerciale | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de activităţi organizate; număr de participanţi; număr de ţări implicate; număr de materiale informative publicate şi distribuite | |
| 2.1.9. Informarea diasporei despre fenomenul traficului de fiinţe umane, consecinţele acestuia şi instituţiile la care ar putea să se adreseze în caz de necesitate | Cancelaria de Stat (Biroul Relaţii cu Diaspora);
Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene |
Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane);
organizaţii necomerciale |
2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de activităţi organizate; număr de participanţi; număr de ţări implicate | |
| 2.1.10. Organizarea concursului de artă (fotografie/ desen) orientat pe sensibilizarea tinerilor privind fenomenul traficului de fiinţe umane şi al infracţiunilor conexe | Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării | Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane); autorităţile publice locale; organizaţii necomerciale | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Număr de concursuri organizate; număr de participanţi | ||
|
2.2. Reducerea vulnerabilităţii |
|||||||
|
Obiectiv general 7: Reducerea vulnerabilităţii cetăţenilor la traficul de fiinţe umane |
|||||||
|
Obiectiv specific 7.1: Asigurarea informării grupurilor de risc cu privire la noile tendinţe ale traficului de fiinţe umane şi ale infracţiunilor conexe |
|||||||
| 2.2.1. Informarea copiilor/ elevilor/ studenţilor/ tinerilor, persoanelor defavorizate cu privire la riscurile legate de noile tendinţe în evoluţia fenomenului traficului de fiinţe umane, a fenomenelor conexe şi cu privire la mecanismele de protecţie | Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării;
Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale |
Ministerul Afacerilor Interne; organizaţii necomerciale; autorităţile publice locale | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de întrevederi, lecţii publice realizate; număr de beneficiari; număr de persoane informate | |
|
Obiectiv specific 7.2: Dezvoltarea mecanismelor de angajare sigură a cetăţenilor Republicii Moldova atît în ţară, cît şi peste hotare |
|||||||
| 2.2.2. Informarea potenţialilor migranţi privind avantajele, dezavantajele migraţiei şi riscurile migraţiei ilegale | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră) | Centrul Internaţional "La Strada"; organizaţii necomerciale | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Metode şi instrumente utilizate; număr de persoane informate | |
| 2.2.3. Încheierea acordurilor bilaterale/ multilaterale între autorităţile publice, organizaţii necomerciale, organizaţii internaţionale în vederea asigurării angajării sigure a cetăţenilor Republicii Moldova în cîmpul muncii atît în ţară, cît şi peste hotare | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale;
Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene |
Organizaţii necomerciale | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de acorduri încheiate; ţările cu care s-au încheiat acorduri | |
| 2.2.4. Asigurarea accesului potenţialilor emigranţi la piaţa de muncă naţională şi de peste hotare în condiţii echitabile şi protejate | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Centrul Internaţional "La Strada" | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de servicii oferite; număr de persoane angajate | |
|
Obiectiv specific 7.3: Asigurarea accesului copiilor şi adolescenţilor la informaţii despre posibilele pericole ale traficului de fiinţe umane, egalitatea de gen, drepturile copilului |
|||||||
| 2.2.5. Includerea în curriculumurile pentru ciclul gimnazial a informaţiilor cu privire la traficul de fiinţe umane, egalitatea de gen, drepturile copilului | Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării; Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Organizaţii necomerciale | 2018-2019 | În limitele bugetului aprobat | Număr de curriculumuri completate | ||
| 2.2.6. Instruirea cadrelor didactice la subiectul traficului de fiinţe umane | Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării; Ministerul Afacerilor Interne | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; organizaţii necomerciale | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Număr de cadre instruite; număr de instituţii universitare incluse în instruire | ||
|
2.3. Controlul administrativ |
|||||||
|
Obiectiv general 8: Consolidarea mecanismelor de reglementare şi control al activităţilor agenţilor privaţi în scop de prevenire a exploatării |
|||||||
|
Obiectiv specific 8.1: Asigurarea mecanismelor de control administrativ pentru sectoarele economice vulnerabile, care pot influenţa traficul de fiinţe umane |
|||||||
| 2.3.1. Instituirea mecanismului de reglementare şi control strict de stat al activităţii agenţilor economici privaţi din sectoarele vulnerabile (agricol, zootehnic şi construcţii) | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Autorităţi publice locale (comisii teritoriale pentru combaterea traficului de fiinţe umane); organizaţii necomerciale | 2019-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Instrumente de control aplicate | |
|
Obiectiv specific 8.2: Asigurarea controlului raporturilor de muncă în sectoarele economice formale/informale vulnerabile la exploatarea prin muncă în interiorul ţării |
|||||||
| 2.3.2. Elaborarea unui mecanism de monitorizare a sectoarelor economice vulnerabile la exploatare prin trafic/muncă în interiorul ţării, cum ar fi construcţiile, agricultura, zootehnia etc. | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (Inspectoratul de Stat al Muncii);
Ministerul Economiei şi Infrastructurii |
Sindicate; patronate; organizaţii necomerciale | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Mecanism de monitorizare elaborat şi pilotat | |
| 2.3.3. Colaborarea instituţională şi schimbul de informaţii la nivel local şi naţional, în special între inspectorii de muncă şi ofiţerii de urmărire penală | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale;
Inspectoratul de Stat al Muncii; Ministerul Afacerilor Interne |
2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Număr de controale comune ale agenţilor economici | |||
|
Obiectiv specific 8.3: Informarea agenţiilor economice despre necesitatea respectării drepturilor sociale şi a condiţiilor de muncă ale salariaţilor |
|||||||
| 2.3.4. Elaborarea instrucţiunilor de angajare şi respectare a drepturilor sociale şi a condiţiilor de muncă ale salariaţilor (sectoarele agricol, zootehnic şi construcţii) | Ministerul Economiei şi Infrastructurii;
Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale |
Sindicate; patronate; organizaţii neguvernamentale | 2019-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de instrucţiuni elaborate | |
|
Secţiunea a 3-a ASISTENŢA SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA VICTIMELOR ŞI PREZUMATELOR VICTIME ALE TRAFICULUI DE FIINŢE UMANE |
|||||||
|
3.1. Identificarea şi referirea victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane |
|||||||
|
Obiectiv general 9: Consolidarea cooperării sistemice dintre instituţiile abilitate în identificarea victimelor şi prezumatelor victime ale tuturor formelor de trafic de fiinţe umane |
|||||||
|
Obiectiv specific 9.1: Consolidarea şi dezvoltarea metodelor şi instrumentelor multidisciplinare de identificare în cadrul Sistemului naţional de referire a victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane |
|||||||
| 3.1.1. Instruirea specialiştilor Sistemului naţional de referire în implementarea mecanismelor eficiente de identificare a victimelor traficului de fiinţe umane | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Ministerul Afacerilor Interne; Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie; organizaţii necomerciale; autorităţile publice locale | 2018 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de specialişti instruiţi; număr de activităţi organizate; număr de victime şi prezumate victime identificate | |
| 3.1.2. Instruirea specialiştilor Ministerului Afacerilor Interne care contactează direct cu cetăţenii străini, solicitanţii de azil, apatrizii, în special cu cei plasaţi în centrele specializate, în identificarea victimelor printre străini | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul Migraţie şi Azil, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră) | Cancelaria de Stat (Biroul Relaţii cu Diaspora); Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite; organizaţii necomerciale | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de specialişti instruiţi; număr de activităţi realizate; număr de victime şi prezumate victime identificate | |
| 3.1.3. Pilotarea Echipei mobile în vederea identificării timpurii a cazurilor de trafic de fiinţe umane şi altor infracţiuni conexe | Ministerul Afacerilor Interne (Centrul pentru combaterea traficului de persoane) | Autorităţile publice locale; organizaţii necomerciale | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Echipă mobilă pilotată | |
| 3.1.4. Identificarea instituţiei şi stabilirea mecanismului de acordare a statutului de prezumată victimă | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale;
Centrul pentru asistenţa şi protecţia victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane |
Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Instituţie identificată; mecanism de acordare a statutului de prezumată victimă instituţionalizat | |
| 3.1.5. Desemnarea specialiştilor din subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Servicii Publice pentru optimizarea procedurilor de înregistrare, întocmire a actelor de stare civilă şi asigurare cu acte de identitate a victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane | Agenţia Servicii Publice | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Lista specialiştilor aprobată; număr de beneficiari cu acte de stare civilă şi acte de identitate perfectate | |||
|
Obiectiv specific 9.2: Asigurarea acordării perioadei de reflecţie prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane în conformitate cu cadrul legal |
|||||||
| 3.1.6. Stabilirea mecanismului de evidenţă a victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane care au beneficiat de o perioadă de reflecţie de minimum 30 de zile, în conformitate cu prevederile cadrului normativ | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (Agenţia Naţională Asistenţă Socială;
Centrul de asistenţă şi protecţie pentru victimele şi potenţialele victime ale traficului de fiinţe umane) Ministerul Afacerilor Interne (Centrul pentru combaterea traficului de persoane) |
2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Număr de victime şi prezumate victime beneficiari de perioadă de reflecţie | |||
| 3.1.7. Elaborarea şi distribuirea materialelor informative despre drepturile victimelor traficului de fiinţe umane | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării; Ministerul Afacerilor Interne | Autorităţile publice locale; organizaţii necomerciale; parteneri | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Număr de materiale elaborate; număr de materiale distribuite | ||
| 3.1.8. Monitorizarea funcţionalităţii mecanismului de asigurare cu interpret şi traducător în conformitate cu Legea nr.264-XVI din 11 decembrie 2008 cu privire la statutul autorizarea şi organizarea activităţii de interpret şi traducător în sectorul justiţiei | Ministerul Justiţiei; Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale; Procuratura Generală | Organizaţii necomerciale | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de cazuri asigurate cu servicii ale traducătorului/ interpretului; număr de cazuri neasigurate cu servicii ale traducătorului/ interpretului | |
|
3.2. Repatrierea victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane |
|||||||
|
Obiectiv general 10: Consolidarea capacităţilor instituţionale ale autorităţilor cu competenţe în domeniu în vederea eficientizării procedurii de repatriere |
|||||||
|
Obiectiv specific 10.1: Dezvoltarea capacităţilor specialiştilor în aplicarea procedurilor de repatriere |
|||||||
| 3.2.1. Instruirea specialiştilor din administraţia publică centrală şi locală în aplicarea procedurilor de repatriere | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene; Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Autorităţile publice locale; organizaţii necomerciale | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de specialişti instruiţi; număr de activităţi realizate | |
|
3.3. Reabilitarea şi reintegrarea victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane |
|||||||
|
Obiectiv general 11: Accesul victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane la sistemul naţional de protecţie socială |
|||||||
|
Obiectiv specific 11.1: Asigurarea informării victimelor şi prezumatelor victime despre drepturile lor la servicii |
|||||||
| 3.3.1. Informarea specialiştilor din domeniul asistenţei persoanelor hipoacuzice, cu suportul interpreţilor specializaţi în limbaj mimico-gestual, despre fenomenul traficului de fiinţe umane, consecinţele acestuia şi drepturile lor la asistenţă şi protecţie | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Asociaţia Surzilor din Republica Moldova; organizaţii neguvernamentale; autorităţile publice locale; mass-media | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de specialişti informaţi; număr de şedinţe de informare | |
|
Obiectiv specific 11.2: Asigurarea asistenţei şi protecţiei victimelor şi prezumatelor victime adulte ale traficului de fiinţe umane prin programe de reabilitare şi reintegrare pe termen lung |
|||||||
| 3.3.2. Dezvoltarea serviciilor specializate pentru bărbaţi victime ale traficului de fiinţe umane | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Organizaţii necomerciale; autorităţile publice locale | 2019-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de servicii dezvoltate; număr de bărbaţi victime şi prezumate victime asistate | |
| 3.3.3. Implementarea programelor de dezvoltare a abilităţilor antreprenoriale, profesionale şi de (re)integrarea victimelor, prezumatelor victime, inclusiv a celor cu dizabilităţi, pe piaţa muncii | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă);
Ministerul Economiei şi Infrastructurii (Instituţia Publică Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului) |
Organizaţii necomerciale; autorităţile publice locale | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de programe implementate; număr de beneficiari incluşi în programe | |
|
Obiectiv specific 11.3: Asigurarea protecţiei şi suportului pe termen lung în reabilitarea şi reintegrarea victimelor traficului de fiinţe umane |
|||||||
| 3.3.4. Efectuarea analizei cu privire la sistemul de asistenţă şi protecţie pe termen lung pentru reabilitarea şi reintegrarea victimelor, prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Organizaţii necomerciale; autorităţile publice locale; parteneri | 2019-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Raport elaborat | |
|
Obiectiv specific 11.4: Consolidarea mecanismului de cooperare între cele trei nivele ale Sistemului naţional de referire (comunitar, raional, naţional) |
|||||||
| 3.3.5. Ajustarea cadrului metodologic al activităţii asistentului social la prevederile Legii nr.137 din 29 iulie 2016 cu privire la reabilitarea victimelor infracţiunilor | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | Autorităţile publice locale; organizaţii necomerciale; parteneri | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Ordinul ministrului muncii, protecţiei sociale, familiei şi copilului nr.55 din 12 iunie 2009 modificat; mecanism de referire consolidat | |
|
Secţiunea a 4-a PEDEPSIREA |
|||||||
|
4.1. Urmărirea penală şi judecarea cauzelor |
|||||||
|
Obiectiv general 12: Consolidarea procesului de investigare, urmărire penală şi a procesului judiciar conform standardelor internaţionale de justiţie penală |
|||||||
|
Obiectiv specific 12.1: Fortificarea capacităţilor de investigare şi urmărire penală a instituţiilor specializate în combaterea traficului de fiinţe umane |
|||||||
| 4.1.1. Majorarea numărului specialiştilor cu atribuţii analitice ai Centrului pentru combaterea traficului de persoane | Ministerul Afacerilor Interne (Centrul pentru combaterea traficului de persoane); Ministerul Finanţelor | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Număr de specialişti noi angajaţi | |||
| 4.1.2. Dezvoltarea bazei de date (pe bază de I2base) | Ministerul Afacerilor Interne (Centrul pentru combaterea traficului de persoane) | Organizaţii necomerciale | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Bază de date dezvoltată | |
| 4.1.3. Instruirea poliţiştilor şi procurorilor în administrarea şi utilizarea bazei de date (I2base) | Ministerul Afacerilor Interne (Centrul integrat de pregătire pentru aplicarea legii);
Procuratura Generală |
Organizaţii necomerciale | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de specialişti instruiţi | |
| 4.1.4. Dotarea cu echipament corespunzător necesităţilor de investigare şi documentare de calitate a cazurilor de trafic de fiinţe umane | Ministerul Afacerilor Interne (Centrul pentru combaterea traficului de persoane, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră); Procuratura Generală | Organizaţii necomerciale | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Echipament procurat şi funcţional | |
| 4.1.5. Elaborarea instrumentelor pentru eficientizarea interacţiunii şi schimbului de informaţie între instituţiile implicate în cadrul procesului penal în cauzele traficului de fiinţe umane | Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura Generală | Parteneri | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Instrumente elaborate, aprobate şi aplicate în schimbul de informaţii | ||
| 4.1.6. Majorarea numărului de procurori în cadrul Biroului antitrafic şi investigare a crimelor cibernetice al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale şi echiparea corespunzătoare a acestei subdiviziuni | Procuratura Generală; Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale; Ministerul Finanţelor | 2018-2019 | În limitele bugetului aprobat | Număr de procurori în cadrul Biroului antitrafic şi investigare a crimelor cibernetice al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale majorat şi echipat corespunzător | |||
|
Obiectiv specific 12.2: Asigurarea unui proces de judecată echitabil, cu respectarea normelor internaţionale din domeniu |
|||||||
| 4.1.7. Monitorizarea şi analiza practicii judiciare pe cazurile de trafic de fiinţe umane sub aspectul pedepselor aplicate şi al calificării juridice a acţiunilor infracţionale | Procuratura Generală; Curtea Supremă de Justiţie | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Număr de studii realizate şi recomandări elaborate | |||
|
Obiectiv specific 12.3: Ajustarea cadrului normativ cu privire la revizuirea statutului Centrului pentru combaterea traficului de persoane |
|||||||
| 4.1.8. Revizuirea competenţelor şi subordonării Centrului pentru combaterea traficului de persoane cu trecerea acestuia în subordinea directă a Inspectoratului General al Poliţiei (acţiune direct dependentă de reforma instituţională) | Ministerul Afacerilor Interne | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Competenţe şi subordonare revizuite | |||
| 4.1.9. Elaborarea Strategiei de dezvoltare instituţională a Centrului pentru combaterea traficului de persoane | Ministerul Afacerilor Interne (Centrul pentru combaterea traficului de persoane) | Organizaţii necomerciale; parteneri | 2018-2019 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Strategie elaborată şi aprobată | |
|
Obiectiv specific 12.4: Dezvoltarea procedurilor de efectuare a investigaţiilor financiare paralel cu infracţiunile de trafic al fiinţelor umane şi utilizarea tehnologiei informaţionale |
|||||||
| 4.1.10. Elaborarea instrumentului de efectuare a investigaţiilor financiare şi instruirea ofiţerilor de investigaţii şi a ofiţerilor de urmărire penală din cadrul Centrului pentru combaterea traficului de persoane şi a procurorilor din cadrul Biroului antitrafic şi investigarea crimelor cibernetice al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, a procurorilor specializaţi din teritoriu în domeniul desfăşurării procedurii de urmărire penală privind spălarea banilor, efectuării investigaţiilor financiare paralele pe cazurile de trafic de fiinţe umane şi infracţiuni conexe | Ministerul Afacerilor Interne (Centrul pentru combaterea traficului de persoane); Procuratura Generală; Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale | Organizaţii necomerciale; parteneri | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Instrument de efectuare a investigaţilor financiare elaborat şi aplicat; număr de specialişti instruiţi; număr de activităţi realizate | |
| 4.1.11. Realizarea investigaţiilor financiare în vederea confiscării bunurilor dobîndite sau folosite la comiterea infracţiunilor de trafic de fiinţe umane, precum şi a recuperării prejudiciului | Ministerul Afacerilor Interne (Centrul pentru combaterea traficului de persoane); Procuratura Generală; Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Număr de investigaţii efectuate, bunuri sechestrate sau/şi confiscate; instrument de efectuare a investigaţiilor financiare elaborat şi aplicat | |||
| 4.1.12. Asigurarea cu echipament modern pentru investigarea cazurilor de utilizare a tehnologiei informaţionale la comiterea infracţiunilor de trafic de fiinţe umane şi a celor conexe | Ministerul Afacerilor Interne (Centrul pentru combaterea traficului de persoane); Procuratura Generală; Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale | Organizaţii necomerciale; parteneri | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Echipament modern procurat şi funcţional | |
| 4.1.13. Procurarea echipamentului pentru Direcţia protecţia martorilor a Inspectoratului naţional de investigaţii al Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne | Ministerul Afacerilor Interne | Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie | 2019 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Echipament procurat şi funcţional | |
|
4.2. Protecţia victimelor şi a martorilor în procesul penal |
|||||||
|
Obiectiv general 13: Consolidarea sistemului de protecţie a victimelor şi a martorilor potrivit normelor de asistenţă juridică internaţionale |
|||||||
|
Obiectiv specific 13.1: Asigurarea informării victimelor traficului de fiinţe umane despre dreptul lor cu privire la accesul la justiţie şi cu privire la alte drepturi speciale |
|||||||
| 4.2.1. Informarea victimelor şi martorilor într-un limbaj accesibil despre drepturile lor în procesul penal | Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura Generală; Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale | Organizaţii necomerciale; parteneri | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Număr de victime/ martori informate; metode şi instrumente utilizate în informare; număr de victime/ martori asistate de avocat; număr de acţiuni civile înaintate | ||
|
Obiectiv specific 13.2: Asigurarea utilizării metodelor speciale de audiere a victimelor şi martorilor traficului de fiinţe umane |
|||||||
| 4.2.2. Elaborarea standardelor pentru funcţionarea camerelor de audiere a minorului victimă/martor | Ministerul Justiţiei; Procuratura Generală;
Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale |
Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii | 2018-2019 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Standarde elaborate şi aprobate | |
| 4.2.3. Efectuarea studiului asupra cazurilor de audiere repetată a victimelor şi martorilor în cauzele penale de trafic de fiinţe umane şi trafic de copii | Procuratura Generală;
Curtea Supremă de Justiţie; Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale |
Centrul Internaţional "La Strada"; organizaţii necomerciale; parteneri | 2018-2019 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Studiu realizat; recomandări elaborate | |
| 4.2.4. Audierea victimelor şi martorilor în condiţiile prevăzute de art.115 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003 şi utilizarea înregistrărilor de către instanţele de judecată | Procuratura Generală; Ministerul Afacerilor Interne (Centrul pentru combaterea traficului de persoane); Curtea Supremă de Justiţie | Centrul Internaţional "La Strada"; Centrul pentru asistenţa şi protecţia victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de victime/ martori audiate în condiţiile prevăzute de art.115 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova; număr de înregistrări utilizate în instanţa de judecată | |
|
4.3. Restabilirea drepturilor victimelor traficului de fiinţe umane şi acordarea compensaţiilor |
|||||||
|
Obiectiv general 14: Asigurarea drepturilor victimelor traficului de fiinţe umane la compensare şi despăgubiri în corespundere cu prejudiciul suportat |
|||||||
|
Obiectiv specific 14.1: Asigurarea accesului victimelor traficului de fiinţe umane la informaţii despre posibilităţile de compensare şi procedurile judiciare sau administrative relevante |
|||||||
| 4.3.1. Informarea victimelor despre mecanismul de compensare | Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura Generală; Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale | Organizaţii necomerciale | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Număr de victime informate | ||
|
Obiectiv specific 14.2: Realizarea respectării drepturilor victimelor traficului de fiinţe umane la compensare financiară din partea statului |
|||||||
| 4.3.2. Implementarea Regulamentului de activitate al Comisiei interdepartamentale pentru compensarea financiară de către stat a prejudiciului cauzat prin infracţiune şi monitorizarea procesului de compensare financiară a victimelor traficului de fiinţe umane | Ministerul Justiţiei; Ministerul Finanţelor; Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Comisie interdepartamentală funcţională; număr de victime ale traficului de fiinţe umane beneficiari de compensaţii financiare | |||
|
Secţiunea a 5-a PARTENERIAT INTERNAŢIONAL |
|||||||
|
5.1. Parteneriat internaţional |
|||||||
|
Obiectiv general 15: Consolidarea cooperării dintre autorităţile competente, partenerii de implementare din ţările de destinaţie, tranzit şi de origine în vederea eficientizării prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane |
|||||||
|
Obiectiv specific 15.1: Dezvoltarea colaborării internaţionale cu principalele state de destinaţie şi de tranzit |
|||||||
| 5.1.1. Încheierea acordurilor bilaterale cu ţările de destinaţie şi tranzit în materie de repatriere, asistenţă, protecţie şi urmărire penală | Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Procuratura Generală;
Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene; Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale |
Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de acorduri încheiate; ţările cu care s-au încheiat acorduri | |
| 5.1.2. Efectuarea investigaţiilor internaţionale, inclusiv prin intermediul Echipelor comune de investigaţii | Procuratura Generală; Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de investigaţii internaţionale efectuate; număr de echipe comune de investigaţii create | ||
|
Obiectiv specific 15.2: Asigurarea schimbului de informaţii şi alte forme de asistenţă juridică internaţională |
|||||||
| 5.1.3. Utilizarea formelor de asistenţă juridică internaţională pe cazurile de trafic de fiinţe umane şi infracţiuni conexe | Procuratura Generală;
Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Justiţiei; Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale |
2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Surse externe | Număr de comisii rogatorii; număr de persoane extrădate; număr de proceduri penale transferate | ||
|
Obiectiv specific 15.3: Consolidarea cooperării cu agenţiile internaţionale |
|||||||
| 5.1.4. Dezvoltarea relaţiilor de cooperare prin intermediul organizaţiilor internaţionale cu autorităţile competente din ţările de origine, tranzit şi destinaţie ale traficului de fiinţe umane | Ministerul Afacerilor Interne | 2018-2020 | În limitele bugetului aprobat | Puncte de contact stabilite şi valorificate; acorduri semnate/ valorificate; număr de victime eliberate din exploatare; număr de persoane reţinute în urma schimbului de informaţii; grupări criminale organizate documentate/ anihilate | |||
[Anexa nr.2 modificată prin Hot.Guv. nr.910 din 21.12.2022, în vigoare 29.12.2022]
Anexa nr.3
la Hotărârea Guvernului nr.461/2018
PLAN DE ACŢIUNI
pentru anii 2021-2022 privind implementarea Strategiei naţionale de prevenire
şi combatere a traficului de fiinţe umane pentru anii 2018-2023
[Anexa nr.3 introdusă prin Hot.Guv. nr.319 din 10.11.2021, în vigoare 03.12.2021]
| Activităţi | Instituţii responsabile | Parteneri | Termene de realizare |
Costuri, mii lei/sursa de finanţare |
Indicatori | |
| surse bugetare ale autorităţilor publice | alte surse | |||||
|
Secţiunea 1 MĂSURI GENERALE DE SUSŢINERE |
||||||
|
1.1. Coordonarea activităţilor de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane |
||||||
|
Obiectiv general 1: Asigurarea implementării politicii naţionale în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane bazate pe coordonarea eficientă şi consolidarea cooperării cu partenerii de implementare |
||||||
|
Obiectiv specific 1.1: Dezvoltarea parteneriatelor dintre instituţiile de stat, organizaţiile necomerciale şi internaţionale şi alţi actori pentru asigurarea unui răspuns coordonat şi eficient în prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane |
||||||
| 1.1.1. Încheierea acordurilor de cooperare între diferiţi actori din domeniul antitrafic la nivel naţional | Ministerul Afacerilor Interne | Cancelaria de Stat; Procuratura Generală; partenerii de dezvoltare |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de acorduri încheiate; număr de acţiuni/ activităţi comune realizate; număr de proiecte implementate |
|
| 1.1.2. Atribuirea rolului de raportare a activităţii antitrafic (raportor naţional) | Cancelaria de Stat | Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Analiza realizată; cadru normativ modificat; atribuţie stabilită |
||
| 1.1.3. Consolidarea conlucrării cu comisiile teritoriale pentru combaterea traficului de fiinţe umane, cu implicarea organizaţiilor societăţii civile la nivel local | Cancelaria de Stat | Autorităţile publice locale (comisiile teritoriale pentru combaterea traficului de fiinţe umane) | Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de ateliere de lucru desfăşurate; număr de consultaţii acordate; număr de evenimente comune organizate; număr de materiale informative diseminate; chestionar de evaluare a necesităţilor completat |
|
|
1.2. Cadrul legal şi de reglementare |
||||||
|
Obiectiv general 2: Reglementarea relaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane în conformitate cu principiile respectării drepturilor omului şi a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi |
||||||
|
Obiectiv specific 2.1: Îmbunătăţirea cadrului normativ în vederea coordonării eficiente a activităţilor de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane şi acordării asistenţei şi protecţiei victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane |
||||||
| 2.1.1. Revizuirea cadrului normativ aferent activităţii Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane şi secretariatului permanent în baza recomandărilor evaluării capacităţii Direcţiei secretariate permanente (Legea nr.241/2005 privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane şi Hotărârea Guvernului nr.472/2008 cu privire la aprobarea componenţei Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane şi a Regulamentului Comitetului naţional) | Cancelaria de Stat | Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie; Misiunea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa; Centrul Internaţional "La Strada" |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Proiect de lege aprobat de Guvern; hotărâre de Guvern adoptată; număr de şedinţe consultative organizate |
|
| 2.1.2. Analiza şi propunerea de modificare a art.89 din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008, prin reducerea pedepselor pentru contravenţia de practicare a prostituţiei şi înăsprirea pedepselor pentru persoanele care beneficiază de aceste servicii | Ministerul Justiţiei; Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura Generală |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008 modificat | ||
|
Obiectiv specific 2.2: Îmbunătăţirea cadrului normativ în vederea criminalizării tuturor formelor de trafic al fiinţelor umane şi a stabilirii pedepselor corespunzătoare |
||||||
| 2.2.1. Efectuarea unei analize a componenţelor de infracţiuni prin care se incriminează traficul de persoane şi copii, precum şi alte forme de exploatare sub aspectul determinării necesităţii incriminării unor noi forme de exploatare, dar şi a mărimii sancţiunilor stabilite, după caz modificarea cadrului legal | Procuratura Generală; Ministerul Justiţiei; Ministerul Afacerilor Interne |
Centrul Internaţional "La Strada" | Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Analiză realizată; cadru normativ modificat |
|
| 2.2.2. Efectuarea analizei formelor şi metodelor de recrutare şi exploatare în mediul digital şi, după caz, înaintarea propunerilor de modificare a cadrului normativ existent | Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura Generală |
Centrul Internaţional "La Strada" | Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Grup de lucru creat; raport analitic realizat; cadru normativ modificat |
|
|
1.3. Dezvoltarea capacităţilor profesionale ale specialiştilor |
||||||
|
Obiectiv general 3: Dezvoltarea capacităţilor profesionale ale specialiştilor în vederea promovării eficiente a politicii de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane |
||||||
|
Obiectiv specific 3.1: Instruirea continuă a specialiştilor din instituţiile organelor de drept în aplicarea cadrului normativ, investigarea, urmărirea penală şi judecarea cauzelor de trafic de fiinţe umane |
||||||
| 3.1.1. Instruirea mixtă a poliţiştilor de frontieră, a specialiştilor Biroului Migraţie şi Azil, a ofiţerilor poliţiei comunitare şi a inspectorilor muncii privind modul de reacţionare eficientă în cazurile de trafic de fiinţe umane | Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (Inspectoratul de Stat al Muncii) |
Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie; Centrul Internaţional "La Strada" |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | 2021 – 34,0 mii lei/ Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie |
Număr de specialişti instruiţi; număr de instruiri realizate |
| 3.1.2. Organizarea instruirilor pentru angajaţii Poliţiei de Frontieră din punctele de trecere a frontierei de stat cu privire la identificarea victimelor traficului de fiinţe umane | Ministerul Afacerilor Interne | Iunie 2022 | 2021 – 30,0 mii / Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră) | Număr de instruiri realizate; număr de specialişti instruiţi |
||
| 3.1.3. Organizarea atelierelor de lucru privind subiectul activităţii echipelor comune de investigaţii în aspecte ce ţin de traficul de fiinţe umane | Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura Generală |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de ateliere organizate; număr de echipe comune de investigaţii create şi operaţiuni efectuate |
||
| 3.1.4. Consolidarea capacităţilor instituţionale şi profesionale ale angajaţilor Centrului pentru combaterea traficului de persoane în investigarea cazurilor de trafic de fiinţe umane | Ministerul Afacerilor Interne (Centrul pentru combaterea traficului de persoane) | Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie | Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | 2021 – 200,0 mii lei, 2022 - 200,0 mii lei/ Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie |
Număr de specialişti instruiţi; raport de evaluare elaborat; mecanisme/ proceduri interne consolidate |
| 3.1.5. Instruirea procurorilor şi judecătorilor în domeniul combaterii infracţiunilor de trafic de fiinţe umane şi a altor infracţiuni conexe, cu o abordare centrată pe victimă | Institutul Naţional al Justiţiei | Consiliul Superior al Magistraturii; Consiliul Superior al Procurorilor; Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie; Centrul Internaţional "La Strada" |
Decembrie 2021 | 2021 – 20,4 mii lei/ Institutul Naţional al Justiţiei | 2021 – 150,0 mii lei/ Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie |
Număr de procurori şi judecători instruiţi |
| 3.1.6. Includerea în Planul anual de instruiri a judecătorilor/ procurorilor a subiectului privind compensarea victimelor traficului de fiinţe umane | Institutul Naţional al Justiţiei | Consiliul Superior al Magistraturii; Consiliul Superior al Procurorilor; Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie; Misiunea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa |
Decembrie 2021 | 2021 – 20,4 mii lei/ Institutul Naţional al Justiţiei | Număr de sesiuni/ activităţi de formare realizate | |
| 3.1.7. Consolidarea capacităţilor instituţionale şi profesionale ale organelor de urmărire penală în aplicarea instrucţiunilor privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor, victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului | Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura Generală |
Partenerii de dezvoltare | Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de instruiri realizate; număr de specialişti instruiţi |
|
| 3.1.8. Instruirea specialiştilor privind eliminarea discriminării femeilor aflate în mediul prostituţiei | Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Afacerilor Interne |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Activităţi de instruire realizate | |
| 3.1.9. Elaborarea Ghidului pentru procurori, judecători şi avocaţi în domeniul reabilitării şi compensării victimelor infracţiunilor | Institutul Naţional al Justiţiei; Ministerul Justiţiei |
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Consiliul Superior al Magistraturii; Consiliul Superior al Procurorilor; Misiunea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa |
Decembrie 2021 | 2021 – 20,0 mii lei/ Misiunea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa |
Ghid elaborat | |
|
Obiectiv specific 3.2: Consolidarea capacităţilor unităţii specializate a Procuraturii Generale |
||||||
| 3.2.1. Instruirea procurorilor din cadrul secţiei specializate a Procuraturii Generale şi a ofiţerilor Centrului pentru combaterea traficului de persoane, Direcţiei politici de prevenire şi combatere a criminalităţii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne în domeniul întocmirii documentelor de politici şi al abordării analitice a fenomenelor de trafic de fiinţe umane, inclusiv a infracţiunilor penale conexe şi asimilate | Procuratura Generală; Ministerul Afacerilor Interne |
Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie; Consiliul Superior al Procurorilor; organizaţiile internaţionale; partenerii de dezvoltare |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | 2022 – 65,0 mii lei/ Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie în Moldova |
Număr de instruiri realizate; număr de persoane instruite; număr de module elaborate şi tematica acestora |
| 3.2.2. Fortificarea capacităţii specialiştilor pe dimensiunea de realizare a investigaţiilor financiare paralele | Procuratura Generală | Ministerul Afacerilor Interne | Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de instruiri realizate; umăr de specialişti instruiţi |
|
| 3.2.3. Analiză şi propuneri de îmbunătăţire a organizării şi structurii subdiviziunilor specializate din cadrul Procuraturii Generale, responsabile de prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane, implicit numirea, detaşarea şi încetarea calităţii de procuror specializat în domeniu | Procuratura Generală; Ministerul Justiţiei |
Centrul Internaţional "La Strada" | Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Analiză efectuată, propuneri formulate; modificări de acte normative aprobate |
|
|
Obiectiv specific 3.3: Desfăşurarea instruirilor specializate (de prevenire a traficului de fiinţe umane) pentru personalul din domeniul transporturilor (aerian, rutier, feroviar) |
||||||
| 3.3.1. Dezvoltarea şi implementarea unui modul de instruire pentru specialiştii din cadrul transportului aerian şi rutier, în vederea prevenirii traficului de fiinţe umane | Cancelaria de Stat | Autoritatea Aeronautică Civilă; Agenţia Naţională Transport Auto; Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | 2021 – 34,0 mii lei/ Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie |
Număr de persoane instruite anual; modul dezvoltat şi publicat |
| 3.3.2.Elaborarea materialelor informative pentru specialiştii din domeniu | Cancelaria de Stat | Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie; Misiunea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa |
Iunie 2022 | 2022 – 20,0 mii lei/ Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie |
Număr de materiale informaţionale elaborate şi diseminate | |
|
Obiectiv specific 3.4: Sporirea nivelului de cunoaştere a domeniului de către specialiştii antitrafic din instituţiile autorităţilor de la nivelul autorităţilor administrativ-teritoriale |
||||||
| 3.4.1. Consolidarea capacităţilor profesionale ale membrilor comisiilor teritoriale pentru combaterea traficului de fiinţe umane în domeniul asistenţei şi protecţiei victimelor traficului de fiinţe umane | Cancelaria de Stat; Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale |
Autorităţile publice locale | Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de specialişti cu competenţe în domeniu instruiţi | |
| 3.4.2. Asigurarea realizării instruirilor avocaţilor care prestează servicii de asistenţă juridică garantată de stat în domeniul asistenţei victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane, inclusiv la nivel local | Consiliul Naţional pentru Asistenţa Juridică Garantată de Stat; Institutul Naţional al Justiţiei |
Partenerii de dezvoltare; Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de instruiri realizate; număr de avocaţi instruiţi |
|
| 3.4.3. Realizarea unor instruiri mixte privind prevenirea revictimizării şi stigmatizării victimelor traficului de fiinţe umane | Cancelaria de Stat; Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura Generală |
Autorităţile publice locale; partenerii de dezvoltare; Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | 2022 – 34,6 mii lei/ Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie |
Număr de instruiri realizate; număr de specialişti instruiţi |
| 3.4.4. Instruirea funcţionarilor din cadrul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare ale Republicii Moldova cu privire la prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane şi atribuţiile ce le revin în acest sens | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | Centrul Internaţional "La Strada"; Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | 2022 – 34,6 mii lei/ Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie în Moldova |
Număr de instruiri realizate; număr de specialişti instruiţi; număr de victime şi prezumate victime asistate |
| 3.4.5. Instruirea online a specialiştilor din cadrul Centrului de Medicină Legală în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane | Centrul de Medicină Legală; Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale |
Cancelaria de Stat | Iunie 2022 | 2021 – 1,6 mii lei/ Centru de Medicină Legală | Număr de specialişti instruiţi; număr de instruiri realizate |
|
| 3.4.6. Desfăşurarea instruirilor pentru mediatorii comunitari cu privire la prevenirea cazurilor de trafic de fiinţe umane în rândurile comunităţilor de romi | Agenţia Relaţii Interetnice; Cancelaria de Stat |
Autorităţile publice locale; Coaliţia "Vocea Romilor" |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de specialişti instruiţi; număr de instruiri realizate |
|
|
1.4. Colectarea şi analiza datelor statistice, cercetări |
||||||
|
Obiectiv general 4: Garantarea disponibilităţii şi accesibilităţii la informaţiile şi la datele statistice veridice şi relevante fenomenului traficului de fiinţe umane |
||||||
|
Obiectiv specific 4.1: Asigurarea ajustării sistemului de date şi informaţii, analize şi rapoarte despre situaţia din domeniu şi tendinţele fenomenului traficului de fiinţe umane |
||||||
| 4.1.1. Dezvoltarea profilurilor victimelor traficului de fiinţe umane în baza formularelor statistice referitoare la aspectele privind situaţia victimelor infracţiunilor cu abordarea calitativă prin analiza small data | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Cancelaria de Stat; Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura Generală |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Profil al victimelor traficului de fiinţe umane anual elaborat | ||
| 4.1.2. Actualizarea instrucţiunilor specifice cu privire la procedura de analiză/ monitorizare a situaţiei traficului de fiinţe umane | Ministerul Afacerilor Interne | Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie | Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | 2022 – 30,0 mii lei/ Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie |
Instrucţiuni actualizate; număr de instruiri pentru utilizarea instrucţiunilor organizate |
| 4.1.3. Consolidarea capacităţilor actorilor relevanţi pentru furnizarea de date calitative în proces de raportare pe marginea documentelor de politici şi a rapoartelor internaţionale | Cancelaria de Stat; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Procuratura Generală |
Parteneri de dezvoltare | Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de instruiri realizate; număr de specialişti instruiţi; evaluare a necesităţilor efectuată |
|
| 4.1.4 Colectarea şi analiza datelor calitative privind impactul fenomenului traficului de fiinţe umane asupra minorităţilor | Cancelaria de Stat; Ministerul Afacerilor Interne (Centrul pentru combaterea traficului de persoane); Procuratura Generală |
Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii; Misiunea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de cazuri depistate, analiză realizată; propuneri de politici/ acţiuni formulate |
|
|
Obiectiv specific 4.2: Consolidarea mecanismului de gestionare a informaţiilor în domeniul traficului de persoane |
||||||
| 4.2.1. Instruirea specialiştilor în utilizarea Băncii centrale de date | Ministerul Afacerilor Interne (Centrul pentru combaterea traficului de persoane); Procuratura Generală |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de instruiri realizate; număr de specialişti instruiţi |
||
| 4.2.2. Colectarea datelor statistice dezagregate privind cazurile de trafic de fiinţe umane al migranţilor, cetăţeni ai altor state (cauze semnalate, cauze penale înregistrate, investigate, expediate în judecată, formele de exploatare, ţările de origine, profilul detailat) | Ministerul Afacerilor Interne (Centrul pentru combaterea traficului de persoane, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Biroul migraţie şi azil) | Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Date statistice colectate; număr de analize efectuate şi publicate |
||
|
Obiectiv specific 4.3: Realizarea cercetărilor cu scop de reflectare a tendinţelor traficului de fiinţe umane |
||||||
| 4.3.1. Abordarea de către masteranzi a subiectelor ce ţin de traficul de fiinţe umane, prevenirea şi combaterea acestuia în elaborarea tezelor | Ministerul Educaţiei şi Cercetării | Instituţiile de învăţământ superior | Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de teze elaborate; tematică abordată |
|
| 4.3.2. Dezvoltarea unei analize periodice privind principalele tendinţe ale fenomenului şi metode de recrutare a victimelor (copii şi tineri) atât în mediul online, cât şi offline | Ministerul Afacerilor Interne | Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Analiză anuală realizată şi publicată | ||
| 4.3.3. Cercetarea fenomenului şi tendinţelor traficului de fiinţe umane, cu reflectarea aspectelor ce ţin de evoluţia şi tendinţele metodelor de recrutare a victimelor (copii şi tineri) atât în mediul online, cât şi offline | Ministerul Educaţiei şi Cercetării; Ministerul Afacerilor Interne |
Instituţiile de învăţământ superior | Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de cercetări realizate; tematică abordată |
|
| 4.3.4. Elaborarea studiului referitor la riscurile traficului de fiinţe umane în contextul pandemiei de Covid-19 | Ministerul Afacerilor Interne | Decembrie 2021 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Studiu elaborat şi publicat pe pagina web oficială | ||
|
1.5. Gestionarea eficientă a resurselor financiare |
||||||
|
Obiectiv general 5: Consolidarea mecanismelor de planificare şi gestionare a resurselor financiare din bugetul de stat pentru implementarea acţiunilor în domeniul vizat |
||||||
|
Obiectiv specific 5.1: Creşterea treptată a finanţării acţiunilor antitrafic din bugetul de stat şi cel local |
||||||
| 5.1.1. Modificarea Legii nr.137/2016 cu privire la reabilitarea victimelor infracţiunilor şi a Codului de executare nr.443/2004 în partea ce ţine de procedura şi instituţia responsabilă de transferul compensaţiei financiare victimei şi atribuirea caracterului de document executoriu actului prin care s‑a dispus compensarea financiară a victimelor infracţiunii | Ministerul Justiţiei | Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Cadru legal modificat | ||
| 5.1.2. Planificarea resurselor financiare în bugetul de stat şi în bugetele locale pentru realizarea acţiunilor de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene; Ministerul Justiţiei; Ministerul Finanţelor; Procuratura Generală |
Iunie 2022 | 2021 – 13933,3 mii lei; 2022 – 7121,2 mii lei/bugetul Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi transferuri cu destinaţie specială către bugetele locale de nivelul al doilea |
Resurse financiare planificate | ||
|
Secţiunea a 2-a PREVENIREA TRAFICULUI DE FIINŢE UMANE |
||||||
|
2.1. Informarea publicului larg |
||||||
|
Obiectiv general 6: Creşterea gradului de informare a publicului larg despre fenomenul traficului de fiinţe umane |
||||||
|
Obiectiv specific 6.1: Informarea publicului larg despre tendinţele curente ale fenomenului traficului de fiinţe umane |
||||||
| 6.1.1. Coordonarea desfăşurării campaniei naţionale de informare şi sensibilizare despre fenomenul traficului de fiinţe umane, inclusiv despre mecanismele de identificare şi raportare a cazurilor suspecte de trafic, abuz şi exploatare sexuală | Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane) | Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Campanie desfăşurată anual | ||
| 6.1.2. Desfăşurarea sesiunilor de instruire privind ameninţările fenomenului traficului de fiinţe umane şi ale fenomenelor conexe, în special pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă peste hotare sau pentru lucrătorii sezonieri | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă); Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene; Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura Generală; Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de sesiuni desfăşurate; număr de participanţi |
||
| 6.1.3. Desfăşurarea campaniilor/ sesiunilor de informare pentru copii şi tineri privind traficul de copii şi formele sale, abuzul şi exploatarea sexuală | Ministerul Educaţiei şi Cercetării; Ministerul Justiţiei; Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare; Cancelaria de Stat; centre de tineret şi consilii de tineret |
Autorităţile publice locale | Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de acţiuni realizate; număr de participanţi |
|
| 6.1.4. Acordarea informaţiilor/ consultaţiilor privind angajarea legală în ţară şi/sau peste hotare persoanelor fizice şi agenţilor economici, inclusiv prin utilizarea liniilor fierbinţi şi a Internetului | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă); Agenţia Servicii Publice (Departamentul înregistrare şi licenţiere a unităţilor de drept) |
Centrul Internaţional "La Strada" | Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | 2021 – 625,0 mii lei/ Centrul Internaţional "La Strada" |
Număr de acţiuni realizate; număr de agenţi economici/ solicitanţi ce au dispus de informaţii şi consultaţii |
|
Obiectiv specific 6.2: Dezvoltarea cooperării cu angajatorii privind prevenirea traficului de fiinţe umane şi a crimelor conexe |
||||||
| 6.2.1. Dezvoltarea unor parteneriate cu sectorul privat pentru creşterea gradului de informare şi desfăşurare de parteneriate/iniţiative comune în prevenirea cazurilor de trafic şi exploatare | Cancelaria de Stat; Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare; Ministerul Afacerilor Interne |
Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova; Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova; Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | 2022 – 34,0 mii lei/ Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie |
Număr de instruiri realizate; număr de parteneriate/ iniţiative realizate în comun |
| 6.2.2. Dezvoltarea unor recomandări pentru companiile din sectorul privat (în special agricultură, construcţii, hotelier, turism) cu privire la evitarea riscurilor de exploatare în muncă | Cancelaria de Stat; Procuratura Generală; Centrul pentru combaterea traficului de persoane; Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (Inspectoratul de Stat al Muncii) |
Partenerii de dezvoltare | Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Recomandări dezvoltate şi publicate | |
|
Obiectiv specific 6.3: Informarea reprezentanţilor mass-mediei privind reflectarea corectă a subiectelor cu referire la fenomenul traficului de fiinţe umane |
||||||
| 6.3.1. Asigurarea instruirii comunicatorilor din cadrul instituţiilor responsabile, precum şi a reprezentanţilor mass-mediei privind reflectarea subiectelor ce ţin de prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane, inclusiv de abuz şi de exploatare sexuală | Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane); Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale |
Consiliul Naţional al Audiovizualului | Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de instruiri realizate; număr de reprezentanţi ai mass‑mediei locale/ naţionale instruiţi |
|
|
Obiectiv specific 6.4: Informarea diasporei despre fenomenul traficului de fiinţe umane şi consecinţele acestuia |
||||||
| 6.4.1. Informarea diasporei despre fenomenul traficului de fiinţe umane, consecinţele acestuia şi instituţiile la care ar putea să se adreseze în caz de necesitate | Cancelaria de Stat (Biroul relaţii cu diaspora); Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene |
Cancelaria de Stat (Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane); organizaţiile necomerciale |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | 2021 – 17,3 mii lei/ Agenţia Elveţiană pentru Cooperare şi Dezvoltare |
Număr de activităţi organizate; număr de participanţi; număr de ţări implicate |
| 6.4.2. Organizarea în cadrul Programului "Guvernul mai aproape de tine" a unei campanii de informare în diasporă privind prevenirea angajării ilegale şi reducerea riscurilor de exploatare |
Cancelaria de Stat (Biroul relaţii cu diaspora); Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | 2022 – 14,0 mii lei/ Agenţia Elveţiană pentru Cooperare şi Dezvoltare |
Număr de activităţi organizate; număr de participanţi; număr de ţări implicate |
|
| 6.4.3. Abordarea subiectelor de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane în emisiunile TV/radio | Cancelaria de Stat; Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Centrul pentru combaterea traficului de persoane; Procuratura Generală |
Autorităţile publice locale; organizaţiile necomerciale; posturile TV/radio (Consiliul Naţional al Audiovizualului) |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de interviuri acordate; număr de participări la emisiuni |
|
|
2.2. Reducerea vulnerabilităţii |
||||||
|
Obiectiv general 7: Reducerea vulnerabilităţii cetăţenilor la traficul de fiinţe umane |
||||||
|
Obiectiv specific 7.1: Dezvoltarea unor servicii de informare şi reducere a vulnerabilităţii pentru integrarea în piaţa muncii |
||||||
| 7.1.1. Instruirea specialiştilor din cadrul subdiviziunilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, în vederea informării persoanelor în căutarea unui loc de muncă despre metodele de angajare legală şi riscurile angajării ilegale | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă); Procuratura Generală; Ministerul Afacerilor Interne |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de persoane informate; materiale informative distribuite |
||
| 7.1.2. Susţinerea persoanelor defavorizate în cadrul Programelor de abilitare economică şi educaţională | Ministerul Economiei; Ministerul Educaţiei şi Cercetării; Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă) |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de programe de abilitare economică şi educaţionale implementate; număr de beneficiari susţinuţi dezagregat pe: vârstă, mediu de trai, categorie de defavorizare, femei, tineri, minorităţi; număr de persoane instruite |
||
| 7.1.3. Iniţierea negocierilor, încheierea şi aplicarea acordurilor bilaterale şi a memorandumurilor de înţelegere cu ţările de destinaţie a lucrătorilor moldoveni, în vederea asigurării angajării sigure şi legale a cetăţenilor Republicii Moldova în străinătate | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă); Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene |
Centrul Internaţional "La Strada" | Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de negocieri iniţiate; număr de ţări de destinaţie cu care s‑au încheiat acorduri sau memorandumuri de înţelegere; număr de lucrători moldoveni care au beneficiat de asistenţă la angajarea în străinătate în cadrul acordurilor bilaterale cu alte ţări |
|
|
Obiectiv specific 7.2: Asigurarea accesului copiilor şi adolescenţilor la informaţii despre posibilele pericole ale traficului de fiinţe umane, egalitatea de gen, drepturile copilului |
||||||
| 7.2.1. Implementarea conţinuturilor din curriculele dezvoltate cu referire la traficul de fiinţe umane, egalitatea de gen, drepturile copilului | Ministerul Educaţiei şi Cercetării; Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale |
Organizaţiile necomerciale | Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de conţinuturi implementate | |
| 7.2.2 . Revizuirea manualelor şcolare şi racordarea acestora la curriculele disciplinare dezvoltate, precum şi eliminarea stereotipurilor discriminatorii pe bază de gen şi adaptarea programelor de consolidare a capacităţilor profesorilor, pentru a asigura ca aceştia să nu perpetueze şi să nu tolereze astfel de stereotipuri | Ministerul Educaţiei şi Cercetării; Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de manuale şcolare revizuite; număr de instruiri organizate |
||
| 7.2.3. Instruirea cadrelor didactice, a psihologilor şcolari, a psihologilor Serviciului de Asistenţă Psihopedagogică cu privire la traficul de fiinţe umane, abuzul şi exploatarea sexuală, referirea victimelor, precum şi informarea lor cu privire la serviciile specializate de asistenţă | Ministerul Educaţiei şi Cercetării; Ministerul Afacerilor Interne |
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | 2021 – 85,5 mii lei/ Fondul pentru Copii al Naţiunilor Unite (UNICEF) |
Număr de cadre instruite; număr de instituţii incluse în instruire; număr de instruiri |
| 7.2.4. Informarea elevilor despre utilizarea sigură a Internetului în vederea prevenirii exploatării online, prin asigurarea acestora cu resurse informative referitoare la prevenirea traficului de fiinţe umane, abuz şi exploatarea sexuală | Ministerul Educaţiei şi Cercetării | Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii | Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | 2022 – 37,8 mii lei/ Fondul pentru Copii al Naţiunilor Unite (UNICEF) |
Număr de activităţi realizate; număr de elevi informaţi |
| 7.2.5. Diseminarea în instituţiile de învăţământ a programelor structurale privind creşterea rezilienţei faţă de abuz şi exploatare sexuală destinate copiilor | Ministerul Educaţiei şi Cercetării | Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii | Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | 2022 – 210,0 mii lei/ Fondul pentru Copii al Naţiunilor Unite (UNICEF) |
Număr de elevi beneficiari ai programului, număr de programe desfăşurate |
|
2.3. Controlul administrativ |
||||||
|
Obiectiv general 8: Consolidarea mecanismelor de reglementare şi control al activităţilor agenţilor privaţi în scop de prevenire a exploatării |
||||||
|
Obiectiv specific 8.1: Asigurarea mecanismelor de control administrativ pentru sectoarele economice vulnerabile, care pot influenţa traficul de fiinţe umane |
||||||
| 8.1.1. Revizuirea cadrului normativ aferent achiziţiilor publice pentru integrarea aspectelor de prevenire a traficului de fiinţe umane şi a exploatării în muncă pe baza bunelor practici ale UE | Ministerul Finanţelor; Agenţia Achiziţii Publice |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Cadru normativ revizuit | ||
| 8.1.2. Consolidarea rolului Inspectoratului de Stat al Muncii, inclusiv pentru desfăşurarea inspecţiilor inopinate | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Inspectoratul de Stat al Muncii; Ministerul Economiei |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Cadru normativ revizuit; număr de prezumate victime identificate |
||
| 8.1.3. Controlul şi monitorizarea activităţii agenţiilor private şi a intermediarilor nelicenţiaţi, inclusiv sub aspectul perceperii taxelor de recrutare de la solicitanţi | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Inspectoratul de Stat al Muncii; Ministerul Afacerilor Interne; Centrul pentru combaterea traficului de persoane |
Ianuarie– iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de agenţii private şi intermediari supuşi controalelor; număr de prezumate victime identificate |
||
|
Obiectiv specific 8.2: Asigurarea controlului raporturilor de muncă în sectoarele economice formale/informale vulnerabile la exploatarea prin muncă în interiorul ţării |
||||||
| 8.2.1. Colaborarea instituţională şi schimbul de informaţii la nivel local şi naţional, în special între inspectorii de muncă şi reprezentanţii organelor de drept | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Inspectoratul de Stat al Muncii; Ministerul Afacerilor Interne |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de controale comune ale agenţilor economici; acord multilateral privind asigurarea schimbului de informaţii la nivel local şi naţional aprobat |
||
| 8.2.2. Desfăşurarea instruirilor online realizate cu specialiştii din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii şi ai organelor de drept la nivel local, pentru eficientizarea schimbului de informaţii | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Inspectoratul de Stat al Muncii; Ministerul Afacerilor Interne |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de instruiri realizate; număr de specialişti instruiţi |
||
|
Secţiunea a 3-a ASISTENŢA SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA VICTIMELOR ŞI PREZUMATELOR VICTIME ALE TRAFICULUI DE FIINŢE UMANE |
||||||
|
3.1. Identificarea şi referirea victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane |
||||||
|
Obiectiv general 9: Consolidarea cooperării sistemice dintre instituţiile abilitate în identificarea victimelor şi prezumatelor victime ale tuturor formelor de trafic de fiinţe umane |
||||||
|
Obiectiv specific 9.1: Consolidarea şi dezvoltarea metodelor şi instrumentelor multidisciplinare de identificare |
||||||
| 9.1.1. Instruirea psihologilor care acordă asistenţă victimelor traficului de fiinţe umane, inclusiv la nivel local, pentru a acorda asistenţă în cadrul Mecanismului naţional de referire | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (Agenţia Naţională Asistenţă Socială) | Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie; organizaţiile necomerciale; autorităţile publice locale |
Iunie 2022 | 2022 – 35,0 mii lei/ Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie |
Număr de specialişti instruiţi; număr de activităţi organizate |
|
| 9.1.2. Elaborarea unor instrumente de lucru pentru angajaţii Biroului migraţie şi azil, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, pentru identificarea victimelor traficului de fiinţe umane şi exploatării în rândul migranţilor iregulari, solicitanţi de azil, apatrizi, inclusiv a unor proceduri operaţionale în acest scop | Ministerul Afacerilor Interne | Partenerii de dezvoltare | Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Proceduri standarde de operare; număr de victime identificate |
|
| 9.1.3. Desfăşurarea instruirilor online a specialiştilor Ministerului Afacerilor Interne în scopul identificării victimelor printre străini; a instruirilor destinate specialiştilor care contactează direct cu cetăţenii străini, solicitanţii de azil, apatrizii, în special cu cei plasaţi în centrele specializate | Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră) | Cancelaria de Stat (Biroul relaţii cu diaspora); Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite; Organizaţiile necomerciale |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (costuri de conectare online) | 2022 – 34,0 mii lei/ Agenţia Elveţiană pentru Cooperare şi Dezvoltare |
Număr de activităţi realizate; număr de specialişti instruiţi |
| 9.1.4. Elaborarea şi distribuirea materialelor informative despre drepturile victimelor traficului de fiinţe umane | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Educaţiei şi Cercetării; Ministerul Afacerilor Interne |
Autorităţile publice locale; Centrul Internaţional "La Strada" |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | 2021 – 5,0 mii lei, 2022 – 5,0 mii lei/ Centrul Internaţional "La Strada" |
Număr de materiale elaborate; număr de materiale distribuite; număr diminuat al victimelor traficului de fiinţe umane (comparativ cu perioada precedentă) |
|
3.2. Repatrierea victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane |
||||||
|
Obiectiv general 10: Consolidarea capacităţilor instituţionale ale autorităţilor cu competenţe în domeniu, în vederea eficientizării procedurii de repatriere |
||||||
|
Obiectiv specific 10.1: Dezvoltarea capacităţilor specialiştilor în aplicarea procedurilor de repatriere |
||||||
| 10.1.1. Desfăşurarea instruirii online a specialiştilor din administraţia publică centrală şi locală în aplicarea procedurilor de repatriere | Cancelaria de Stat; Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene; Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Afacerilor Interne |
Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie; autorităţile publice locale; organizaţiile necomerciale |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de specialişti instruiţi; număr de activităţi realizate |
|
| 10.1.2. Asigurarea reintegrării persoanelor repatriate aflate în situaţie de risc pe platforma centrelor/serviciilor specializate | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (Agenţia Naţională Asistenţă Socială) | Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie; autorităţile publice locale |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | 2021 – 17,0 mii lei 2022 – 17,0 mii lei/ Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie |
Număr de persoane repatriate reintegrate în comunitate |
|
3.3. Reabilitarea şi reintegrarea victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane |
||||||
|
Obiectiv general 11: Accesul victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane la sistemul naţional de protecţie socială |
||||||
|
Obiectiv specific 11.1: Asigurarea asistenţei şi protecţiei victimelor şi prezumatelor victime adulte ale traficului de fiinţe umane prin programe de reabilitare şi reintegrare pe termen lung |
||||||
| 11.1.1. Dezvoltarea serviciilor specializate pentru bărbaţi victime ale traficului de fiinţe umane | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (Agenţia Naţională Asistenţă Socială) | Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie; organizaţiile necomerciale; autorităţile publice locale |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | 2021 – 1020,0 mii lei/ Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie |
Număr de servicii dezvoltate; număr de victime bărbaţi şi prezumate victime asistate |
| 11.1.2. Revizuirea cadrului normativ pentru garantarea accesului victimelor la servicii medicale publice | Ministerul Sănătăţii; Compania Naţională de Asigurări în Medicină; Ministerul Finanţelor |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Cadru normativ revizuit | ||
|
Obiectiv specific 11.2: Asigurarea protecţiei şi suportului pe termen lung în reabilitarea şi reintegrarea victimelor traficului de fiinţe umane |
||||||
| 11.2.1. Efectuarea analizei cu privire la sistemul de asistenţă şi protecţie pe termen lung pentru reabilitarea şi reintegrarea victimelor, prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale | Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie; Centrul Internaţional "La Strada"; autorităţile publice locale; partenerii de dezvoltare |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | 2022 – 68,0 mii lei/ Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie |
Analiză elaborată |
| 11.2.2. Consolidarea parteneriatului cu sectorul privat pentru acordarea suportului în reintegrarea victimelor | Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă; Cancelaria de Stat |
Organizaţiile necomerciale; asociaţiile patronale |
Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de parteneriate cu sectorul privat; număr de consultaţii acordate; număr de sesiuni de informare pentru sectorul privat realizate |
|
|
Obiectiv specific 11.3: Consolidarea mecanismului de cooperare între cele trei nivele ale Sistemului naţional de referire (comunitar, raional, naţional) |
||||||
| 11.3.1. Monitorizarea punerii în aplicare a mecanismului de asistenţă şi protecţie a victimelor infracţiunilor şi evaluarea eficienţei, cu accent pe victimele traficului de fiinţe umane | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale | Partenerii de dezvoltare | Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Rapoarte de monitorizare | |
|
Secţiunea a 4-a PEDEPSIREA |
||||||
|
4.1. Urmărirea penală şi judecarea cauzelor |
||||||
|
Obiectiv general 12: Consolidarea procesului de investigare, urmărire penală şi a procesului judiciar conform standardelor internaţionale de justiţie penală |
||||||
|
Obiectiv specific 12.1: Asigurarea unui proces de judecată echitabil, cu respectarea normelor internaţionale din domeniu |
||||||
| 12.1.1. Monitorizarea şi analiza practicii judiciare pe cazurile de trafic de fiinţe umane sub aspectul pedepselor aplicate şi al calificării juridice a acţiunilor infracţionale | Procuratura Generală | Curtea Supremă de Justiţie; Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie |
Permanent | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | 2022 – 510,0 mii lei/ Misiunea Organizaţiei internaţionale pentru Migraţie |
Număr de studii realizate; recomandări elaborate |
| 12.1.2. Depistarea şi investigarea riguroasă a cazurilor de trafic de fiinţe umane comise de oficiali | Procuratura Anticorupţie; Procuratura Generală |
Permanent | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de cazuri depistate; număr de cazuri expediate în judecată; număr de sentinţe adoptate |
||
| 12.1.3. Depistarea şi investigarea riguroasă a cazurilor de corupţie comise în legătură cu investigarea cazurilor de trafic de fiinţe umane | Centrul Naţional Anticorupţie; Procuratura Anticorupţie; Procuratura Generală |
Permanent | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de cazuri depistate; număr de cazuri expediate în judecată; număr de sentinţe adoptate |
||
| 12.1.4. Elaborarea şi aprobarea unei noi hotărâri explicative a Curţii Supreme de Justiţie cu privire la practica aplicării legislaţiei în cauzele penale în legătură cu traficul de fiinţe umane, crime conexe şi asimilate | Curtea Supremă de Justiţie; Procuratura Generală |
Centrul Internaţional "La Strada" | Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Proiect de hotărâre elaborat | |
|
4.2. Protecţia victimelor şi a martorilor în procesul penal |
||||||
|
Obiectiv general 13: Consolidarea sistemului de protecţie a victimelor şi a martorilor potrivit normelor de asistenţă juridică internaţionale |
||||||
|
Obiectiv specific 13.1: Asigurarea informării victimelor traficului de fiinţe umane despre dreptul lor cu privire la accesul la justiţie şi alte drepturi speciale |
||||||
| 13.1.1. Informarea victimelor şi martorilor într-un limbaj accesibil despre drepturile lor în procesul penal, inclusiv despre mecanismul de compensare | Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura Generală |
Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie; organizaţiile necomerciale; partenerii de dezvoltare |
Permanent | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de victime/ martori informate; metode şi instrumente utilizate în informare; număr de victime/ martori asistate de avocat; număr de acţiuni civile înaintate |
|
|
Obiectiv specific 13.2: Asigurarea utilizării metodelor speciale de audiere a victimelor şi a martorilor traficului de fiinţe umane |
||||||
| 13.2.1. Elaborarea standardelor pentru funcţionarea spaţiilor special amenajate pentru audierea minorilor victime/ martori ai infracţiunilor | Ministerul Justiţiei; Procuratura Generală; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale |
Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii | Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Standarde aprobate | |
| 13.2.2. Audierea victimelor şi martorilor în condiţiile prevăzute în art.115 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122/2003 şi utilizarea înregistrărilor de către instanţele de judecată | Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura Generală |
Centrul Internaţional "La Strada"; Centrul pentru asistenţa şi protecţia victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane; Curtea Supremă de Justiţie |
Permanent | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de victime/ martori (dezagregat pe gen) audiate în condiţiile prevăzute în art.115 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122/2003; număr de înregistrări utilizate în instanţa de judecată |
|
| 13.2.3. Analiza oportunităţii instituirii în legislaţie a unui mecanism privind consemnul la frontieră ca o posibilitate de citare a persoanelor | Procuratura Generală; Ministerul Justiţiei; Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră) |
Aprilie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Analiză realizată; proiect elaborat |
||
| 13.2.4. Consultări cu participarea judecătorilor şi procurorilor specializaţi în domeniu, precum şi a judecătorilor de instrucţie pe problemele aplicării practice a prevederilor legislaţiei naţionale privind audierea victimelor minori | Procuratura Generală; Consiliul Superior al Magistraturii; Consiliul Superior al Procurorilor; Institutul Naţional al Justiţiei |
Centrul Internaţional "La Strada"; Curtea Supremă de Justiţie |
Decembrie 2021 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de recomandări elaborate | |
|
Secţiunea a 5-a PARTENERIAT INTERNAŢIONAL |
||||||
|
5.1. Parteneriat internaţional |
||||||
|
Obiectiv general 14: Consolidarea cooperării dintre autorităţile competente, partenerii de implementare din ţările de destinaţie, tranzit şi de origine în vederea eficientizării prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane |
||||||
|
Obiectiv specific 14.1: Dezvoltarea colaborării internaţionale cu principalele state de destinaţie şi de tranzit |
||||||
| 14.1.1. Încheierea acordurilor bilaterale cu ţările de destinaţie şi tranzit în materie de urmărire penală | Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura Generală; Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene |
Permanent | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de acorduri încheiate; Număr de ţări cu care s-au încheiat acorduri |
||
| 14.1.2. Consolidarea parteneriatelor şi cooperării internaţionale pentru desfăşurarea investigaţiilor financiare | Ministerul Afacerilor Interne; Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor; Procuratura Generală; Centrul Naţional Anticorupţie (Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale) |
Permanent | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de acţiuni comune realizate pentru investigare financiară şi sechestrarea bunurilor infracţionale; parteneriate stabilite; număr de echipe comune de investigaţii create; număr de sechestre, confiscări, valoarea acestora |
||
|
Obiectiv specific 14.2: Cooperare interstatală în materie de asistenţă juridică internaţională |
||||||
| 14.2.1. Utilizarea formelor de asistenţă juridică internaţională pe cazurile de trafic de fiinţe umane şi infracţiuni conexe | Procuratura Generală; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Justiţiei; Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene |
Permanent | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | Număr de comisii rogatorii; număr de persoane extrădate; număr de proceduri penale transferate |
||
|
Obiectiv specific 14.3: Consolidarea cooperării cu agenţiile internaţionale |
||||||
| 14.3.1. Dezvoltarea relaţiilor de cooperare, inclusiv prin intermediul organizaţiilor internaţionale cu autorităţile competente din ţările de origine, tranzit şi destinaţie ale traficului de fiinţe umane şi exploatării în muncă | Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene |
Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie | Iunie 2022 | - / bugetul autorităţilor implicate (ţine de competenţe funcţionale) | 2022 – 600,0 mii lei/ Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie |
Vizite, schimb de experienţă realizate; puncte de contact stabilite şi valorificate; acorduri semnate/ valorificate; număr de victime eliberate din exploatare dezagregate pe gen; număr de persoane reţinute în urma schimbului de informaţii; grupări criminale organizate documentate/ anihilate; număr de schimburi de informaţii |
[Anexa nr.3 introdusă prin Hot.Guv. nr.319 din 10.11.2021, în vigoare 03.12.2021]