478/04.07.2012 Hotărîre cu privire la Programul naţional de informatizare a sferei culturii pentru anii 2012-2020

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la Programul naţional de informatizare

a sferei culturii pentru anii 2012-2020

nr. 478  din  04.07.2012

 (în vigoare 13.07.2012) 

Monitorul Oficial nr.143-148 art.531 din 13.07.2012

* * *

În vederea realizării obiectivelor Programului de activitate al Guvernului “Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” 2011-2014, Hotărîrii Guvernului nr.255 din 9 martie 2005, “Privind Strategia Naţională de edificare a societăţii informaţionale – “Moldova electronică” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.46-50, art.336), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul naţional de informatizare a sferei culturii pentru anii 2012-2020 (se anexează).

2. Finanţarea Programului naţional de informatizare a sferei culturii pe anii 2012-2020 se va efectua din bugetul de stat, din mijloacele speciale, granturi şi alte fonduri.

3. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale să prevadă în buget mijloacele necesare pentru implementarea Programului în cadrul instituţiilor de cultură din teritoriu.

4. Monitorizarea şi coordonarea procesului de realizare a Programului naţional de informatizare a sferei culturii pentru anii 2012-2020 se pun în sarcina Ministerului Culturii.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Centrului de Guvernare Electronică (E-Government).

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

nr.478 din 4 iulie 2012

PROGRAMUL NAŢIONAL

de informatizare a sferei culturii pentru anii 2012-2020

Începutul acestui mileniu a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă a tehnologiei informaţionale şi a comunicaţiilor (TIC). Cetăţenii tuturor statelor devin membri ai unei formaţiuni sociale noi – societatea cunoştinţelor online, care presupune integrarea informaţiei într-un sistem digital, facilitînd astfel accesul populaţiei la informaţie şi, totodată, asigurînd durabilitatea şi prezervarea acesteia.

Cultura este unul dintre elementele definitorii ale oricărei societăţi. Conceptul de societate informaţională intensifică potenţialul cultural al unui stat, substituie modul tradiţional de schimb de informaţii şi poate exclude din cotidian unele capitole mai puţin utile, ca, de exemplu, timpul pierdut pentru deplasare sau timpul de aşteptare pentru a obţine o carte la biblioteca publică. Într-o societate bazată pe tehnologiile comunicării electronice, informaţia poate fi accesată imediat, cu condiţia conectării computerului la Internet. Obţinerea informaţiei prin intermediul tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii impune o pregătire specializată în domeniu. În plus, pentru ca informaţia să fie disponibilă pentru acces online, este necesară digitalizarea acesteia. Pentru a face disponibilă o informaţie despre o organizaţie, serviciile acesteia etc., este nevoie ca instituţia în cauză să fie prezentă pe web.

Strategia Naţională de edificare a societăţii informaţionale – “Moldova electronică”, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.255 din 9 martie 2005, şi Hotărîrea Guvernului nr.392 din 19 mai 2010 “Cu privire la crearea Centrului de Guvernare Electronică (E-Government)” declară în calitate de direcţii prioritare în domeniul informatizării sferei culturii: crearea spaţiului informaţional cultural, protejarea şi valorificarea patrimoniului naţional şi asigurarea accesului liber la valorile culturale naţionale şi universale pentru toţi membrii societăţii prin implementarea noilor tehnologii informaţionale şi de comunicaţii.

Prezentul document are drept scop prezentarea viziunii de digitalizare a sferei culturii, motivarea necesităţii de dezvoltare a infrastructurii existente pentru a crea un spaţiu informaţional unic al patrimoniului cultural, a extinde durata de existenţă a obiectelor culturale, a conferi valabilitate şi autoritate informaţiei furnizate spaţiului electronic despre patrimoniul cultural al Republicii Moldova şi a facilita prezervarea şi promovarea culturii ţării într-un mediu al globalizării.

Analiza situaţiei actuale

Implementarea Planului de acţiuni pentru realizarea Strategiei Naţionale de edificare a societăţii informaţionale – “Moldova electronică” în domeniul culturii se caracterizează printr-un şir de acţiuni întreprinse de Ministerul Culturii pe parcursul ultimilor ani:

1) elaborarea Concepţiei Sistemului informaţional automatizat, a caietelor de sarcini tehnice privind informatizarea domeniului culturii;

2) implementarea parţială a programului de evidenţă electronică a patrimoniului muzeal şi formarea bazei de date privind bunurile culturale mobile aflate în proprietatea muzeelor naţionale.

La etapa actuală, domeniul culturii se confruntă cu multiple probleme de ordin financiar, administrativ şi instituţional. În acest sens, introducerea tehnologiilor informaţionale în procesul de prezervare şi dezvoltare a sferei culturii este o oportunitate conştientizată atît de Ministerul Culturii, cît şi de societatea culturală naţională.

Ministerul Culturii a iniţiat şi a promovat ratificarea de către Republica Moldova a Convenţiei europene privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural (Paris, 1972), a Convenţiei europene pentru protecţia patrimoniului arheologic (La Valette, 1992), a Convenţiei europene pentru protecţia patrimoniului arhitectural al Europei (Granada, 1985), a Convenţiei europene privind protecţia peisajului european (Florenţa, 2000), în scopul asigurării cadrului juridic necesar pentru activitatea eficientă în domeniul protecţiei monumentelor şi armonizării legislaţiei naţionale cu cea internaţională. Totodată, se înregistrează eforturi de stopare a procesului de degradare a patrimoniului cultural, în special cu privire la cadrul juridic şi organizatoric de protecţie a monumentelor.

Conform analizei efectuate de Ministerul Culturii, au fost identificate domenii prioritare pentru procesul de digitalizare: patrimoniul cultural material mobil şi imobil, muzeele, bibliotecile şi arhivele. Totodată, procesul de digitalizare a sferei culturii include şi facilitarea accesului la informaţie prin reţeaua electronică, deci servicii culturale publice oferite online.

Problemele identificate sînt următoarele:

1) degradarea patrimoniului material mobil şi imobil. La momentul actual, patrimoniul arhitectural şi arheologic se află în pericol, au fost demolate circa 15% din imobile şi situri istorice, iar în stare de degradare avansată se află în jur de 40% dintre acestea;

2) costurile înalte de formare, păstrare şi întreţinere a produsului cultural:

3) decalajul considerabil în ceea ce priveşte accesul la serviciile şi produsele culturale pentru consumatorii din mediul rural şi cel urban;

4) accesul limitat al societăţii internaţionale la patrimoniul cultural al Republicii Moldova (numărul redus de obiecte din patrimoniul naţional material/imaterial, mobil/imobil accesibile online, lipsa registrelor online);

5) utilizarea insuficientă a potenţialului patrimoniului cultural în industria culturală a Republicii Moldova.

Instituţiile teatral-concertistice şi instituţiile de învăţămînt artistic. În Republica Moldova există 21 de instituţii teatral-concertistice profesioniste, care desfăşoară activitate în domeniile muzică, teatru, coregrafie. Activitatea lor este reflectată prin intermediul resurselor internet în proporţie de 20%. Deşi jumătate dintre instituţii au propriile pagini web, acestea prezintă doar agenda culturală şi o informaţie sumară despre instituţie şi personalul artistic şi de creaţie. Instituţiile din teritoriu, din lipsa dotării tehnice, nu au pagini web. Dintre cele 10 uniuni de creaţie, doar Uniunea Artiştilor Plastici şi Uniunea Teatrală din Republica Moldova au pagini web. Arhiva lor nu este digitalizată.

Activitatea acestor instituţii poate fi promovată şi dezvoltată prin facilitarea utilizării tehnologiei informaţionale, în particular prin transferarea serviciilor publice legate de acestea pe suport online. De exemplu, implementarea serviciilor de procurare sau rezervare online a biletelor la instituţiile teatral-concertistice va facilita accesul la produsul cultural, totodată orientînd atenţia spre necesităţile consumatorului. Acest instrument va promova principiul competitivităţii între instituţii, asigurînd astfel dezvoltarea acestora.

Instituţiile de învăţămînt, cu excepţia Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, nu dispun de pagini web. Menţionăm că în Republica Moldova activează 108 şcoli cu profil artistic, 5 colegii şi 3 licee de profil. Crearea paginilor web şi implementarea unui sistem de aplicaţii online vor facilita accesul la serviciile acestor instituţii, demonstrînd performanţa lor în procesul educativ.

Bibliotecile. Bibliotecile care au beneficiat de granturi pentru asigurare cu software şi cu hardware au creat reţele locale de computere şi au implementat programul TINLIB sau alte resurse bazate pe formate din familia MARK, ale căror module prefigurau automatizarea ciclurilor tehnologice din biblioteci cu toate procesele şi operaţiile de bază (gestiunea procesului de achiziţii şi mişcare a fondului, catalogare şi clasificare, gestiune utilizatori, circulaţie, activitate editorială, rapoarte etc.). Faptul că obţinerea unui grant SOROS era posibilă doar cu asigurarea de către stat (de către fondatorii bibliotecilor) a unei cote de cofinanţare de cel puţin 30% din costul total al proiectelor a favorizat elaborarea unor politici şi a unor programe de intervenţie financiară şi organizatorică din partea statului. Astfel, au fost onorate cotele de cofinanţare stabilite şi au fost elaborate şi aprobate Programului de dezvoltare a bibliotecilor în Republica Moldova (1997-2000), Programul de stat pentru informatizarea Sistemului naţional de biblioteci (1999), Programul naţional de consolidare a rolului bibliotecilor în edificarea societăţii informaţionale. Un loc important a fost rezervat bibliotecilor în Strategia Naţională de edificare a societăţii informaţionale – “Moldova electronică”, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.255 din 9 martie 2005.

Situaţia actuală în ceea ce priveşte nivelul de informatizare a bibliotecilor se caracterizează printr-un decalaj de dezvoltare în raport cu bibliotecile occidentale. Se atestă o evoluţie inegală a informatizării în interiorul ţării, diferenţa dintre biblioteci la acest capitol depinzînd mai mult de aspectele relaţionale şi de volumul de venituri ale fondatorilor decît de politicile şi normativele naţionale. Astfel, din cele 1383 de biblioteci publice care activau în Republica Moldova la începutul anului 2011, doar 17,2% (238) erau dotate cu computere, la Internet fiind conectate 10,8% (149) din numărul total de biblioteci, sau 62,6% din numărul bibliotecilor dotate cu computere. Doar 47 (3,4%) de biblioteci publice dispun de pagina web, iar diferenţa dintre nivelul de informatizare a bibliotecilor din spaţiul rural faţă de cele din spaţiul urban este alarmantă. Astfel, din cele 1218 biblioteci publice de la sate, doar 142 (11,6%) dispun de un calculator, doar 67 (5,5%) beneficiază de conexiune Internet şi doar 12 (1%) au pagina web.

Luînd în considerare cele sus-menţionate, constatăm că se înregistrează un număr scăzut de utilizatori ai bibliotecilor în raport cu capacitatea sălilor de bibliotecă şi capitalul uman prezent atît în zonele rurale, cît şi în cele urbane. Acest fapt este condiţionat de incapacitatea financiară a instituţiilor de a întreţine, prezerva şi completa colecţiile de carte. Transpunerea pe suport digital a fondului de carte are avantajul facilitării accesului populaţiei la informaţie diversă şi utilizării resurselor online în învăţămînt. Totodată, dotarea bibliotecilor publice cu calculatoare şi integrarea lor într-un sistem informaţional cu servicii online ar permite utilizatorilor naţionali şi internaţionali să cunoască valorile culturale conservate la aceste instituţii (documente, manuscrise, cărţi de valoare naţională, internaţională, arhive).

Starea de fapt a sistemului naţional de biblioteci în ceea ce priveşte informatizarea este confuză. Astfel, dacă a automatiza o bibliotecă înseamnă a face ca toate modulele softului pe care ea îl implementează să se afle în funcţiune, vom constata că în Republica Moldova nu există pentru moment nici o bibliotecă informatizată cu adevărat. Cu toate acestea, au fost realizate cîteva proiecte care pot servi ca puncte de reper.

Primul dintre ele, Programul Naţional “Memoria Moldovei”, a fost elaborat şi este implementat în mod eşalonat de Biblioteca Naţională a Republicii Moldova în baza programului UNESCO “Memory of the World”, în cooperare cu alte 8 biblioteci, 5 muzee de nivel naţional şi Arhiva Naţională, care deţin, alături de Biblioteca Naţională, cărţi şi documente patrimoniale din moştenirea culturală scrisă. În urma activităţii de cercetare organizate în colecţiile participanţilor la Program au fost elaborate partea teoretico-metodologică şi Registrul Programului, incluzînd documente patrimoniale de nivel internaţional, naţional şi local deţinute de instituţiile participante, precum şi un compartiment cu titlurile documentelor de patrimoniu de pe teritoriul Moldovei aflate, în virtutea unor circumstanţe istorice şi politice, într-un şir de colecţii de peste hotarele ţării. În 2002, în cadrul unui grant oferit de Consiliul pentru Cercetare şi Dezvoltare, Biblioteca Naţională începe digitizarea documentelor de patrimoniu, primele obiecte digitale realizate fiind prima tipăritură naţională – “Cazania lui Varlaam” şi revista “Viaţa Basarabiei”. După ce a fost acceptată, în 2005, ca membru al Conferinţei Directorilor Bibliotecilor Naţionale Europene, Biblioteca Naţională devine parte în proiectul Biblioteca Digitală Europeană, edificînd, în acest cadru, conform metodologiei comune şi cu utilizarea unui soft de bibliotecă digitală oferit de UNESCO, Biblioteca Naţională Digitală “Moldavica”, lansată oficial în 2010. În prezent aceasta conţine peste 1000 de obiecte digitale structurate pe colecţii patrimoniale. Prin crearea acestei biblioteci digitale este atins un scop dublu: conservarea patrimoniului naţional scris şi imprimat prin limitarea accesului fizic la originale şi asigurarea unui acces fără precedent al populaţiei la patrimoniul naţional scris în varianta digitală a acestuia. La etapa a doua, urmează ca în Biblioteca Naţională Digitală “Moldavica” să fie adăugate şi variantele digitale ale tuturor documentelor incluse în Registrul Programului Naţional “Memoria Moldovei”, cuprinse în colecţiile celor 8 biblioteci mari, 5 muzee şi ale Arhivei Naţionale. Finalul strategic al acestui proiect urmează să fie integrarea Bibliotecii Naţionale Digitale “Moldavica” în proiectul susţinut de Comisia UE (bibliotecă, arhivă şi muzeu digital), asigurîndu-se astfel accesul utilizatorilor din Moldova la colecţiile patrimoniale ale bibliotecilor din ţările europene şi accesul europenilor la colecţiile patrimoniale digitale din Moldova.

La ora actuală, Biblioteca Naţională Digitală “Moldavica” a fost vizitată de 20 mii de vizitatori din 45 de ţări, fapt care denotă un interes sporit pentru cultura scrisă din Republica Moldova.

Al doilea proiect magistral, cel care poate servi ca infrastructură pentru crearea cîmpului informaţional integrat al bibliotecilor, este SIBIMOL (Sistemul Integrat al Bibliotecilor Informatizate din Moldova). Scopul lui constă în crearea unui catalog naţional colectiv partajat, care să reflecte colecţiile tuturor bibliotecilor, oferind acces integrat la acestea din orice localitate, în bibliotecă sau la domiciliu. SIBIMOL prevede reformarea sistemului de împrumut interbibliotecar pe teritoriul Moldovei, care va include şi împrumutul de documente în format digital, în biblioteca locală sau la domiciliu. Se prevede, de asemenea, asigurarea accesului cetăţenilor la resursele informaţionale internaţionale, precum şi la servicii publice digitalizate. SIBIMOL asigură descrierea unică a fiecărui document intrat în colecţiile bibliotecilor, fapt de importanţă capitală pentru economia de resurse şi pentru calitatea informaţiei. Actualmente, sistemul este pregătit pentru comasarea tuturor cataloagelor electronice ale bibliotecilor computerizate. În fond, implementarea şi dezvoltarea SIBIMOL-ului vor asigura informatizarea bibliotecilor şi integrarea lor într-un sistem informaţional, întemeiat pe relaţia resurse-servicii-puncte de acces. Se prevede ca sistemul să aibă peste 1 mil. 800 mii utilizatori pe întreg teritoriul Moldovei.

Prin Programul de digitalizare a bibliotecilor este recunoscută importanţa bibliotecilor ca punct de acces al informaţiei, ca instrument de dezvoltare educaţională şi, totodată, ca punct de acces al serviciilor publice. Serviciile prestate de bibliotecile publice cuprind servicii de împrumut, de rezervare online a unei cărţi, de accesare online a cărţilor, de utilizare a internetului şi de utilizare a materialelor de studiu online.

Prin digitalizare este asigurată realizarea misiunii de bază a unei biblioteci: crearea şi consolidarea obiceiurilor de lectură şi de utilizare a noilor tehnologii de la o vîrstă fragedă, sprijinirea educaţiei atît la nivel individual (autoeducaţie), cît şi la nivel instituţional, pentru orice treaptă a educaţiei formale, oferirea posibilităţilor de dezvoltare a creativităţii personale, conştientizarea importanţei patrimoniului cultural, artei, realizărilor ştiinţifice şi inovaţiilor, asigurarea accesului la serviciile şi produsele culturale, promovarea dialogului intercultural, favorizarea diversităţii culturale, asigurarea accesului cetăţenilor la informaţii şi servicii comunitare.

Considerînd procesul de transpunere a diverselor servicii publice (agricultură, business, plata taxelor, registru) online, bibliotecile devin puncte de utilizare a acestor servicii.

Muzeele, colecţiile. În prezent pe teritoriul Republicii Moldova există peste 12000 de monumente de istorie şi cultură din diverse epoci istorice. Dintre acestea, 5704 monumente sînt incluse în Registrul monumentelor din Republica Moldova ocrotite de stat, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.1531-XII din 22 iunie 1993, şi beneficiază oficial de statut de monument protejat. Sub protecţia statului se află 4634 de monumente de importanţă naţională şi 1070 de importanţă locală. Actualmente în ţară activează 117 muzee, inclusiv 5 muzee de importanţă naţională. Colecţiile muzeelor însumează peste 700 mii de piese de patrimoniu cultural, care reprezintă istoria şi cultura naţională şi universală, cea mai mare parte dintre ele aflîndu-se în proprietatea muzeelor naţionale (531 mii de piese). Muzeele au implementat programe de evidenţă electronică a patrimoniului muzeal şi de formare a bazei de date privind bunurile culturale mobile aflate în proprietatea lor (aceasta incluzînd actualmente 86641 de piese).

Ministerul Culturii, în colaborare cu Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, a creat site-ul Patrimoniul cultural imaterial în limba de stat şi engleză, unde este afişat patrimoniul cultural imaterial înscris în Lista UNESCO, Registrul Naţional al Patrimoniului Imaterial, cu texte explicative, imagini foto, video. În total, sînt plasate peste 5 mii de imagini referitoare la diferite elemente ale patrimoniului imaterial.

Digitalizarea patrimoniului material şi imaterial permite crearea unor servicii publice pentru consumatori, care facilitează accesul la valorile culturale. Cîteva dintre acestea sînt: Sistemul informatic “Patrimoniul arheologic naţional”, Sistemul informatic “Patrimoniul istoric construit naţional”, Sistemul informatic “Patrimoniul cultural mobil naţional”, Sistemul informatic “Arhive de patrimoniu imaterial naţional”, Sistemul informatic “Muzeul Virtual”, Sistemul informatic Portalul “e-Patrimoniu”, Sistemul informatic “Patrimoniul de creaţie”, Sistemul informatic “Patrimoniul Arte vizuale”, Ghidul electronic “Rezervaţia cultural-naturală Orheiul Vechi”, Ghidul electronic “Mănăstiri şi biserici”, Ghidul electronic “Cetăţi”, sistemul de procurare online a biletelor.

Şi societatea civilă depune eforturi în procesul de informatizare a sferei culturii, prin crearea registrelor www.monument.md, informaţie care va fi ulterior utilizată pentru crearea sistemelor informatice.

Este de menţionat că în prezent se înregistrează un nivel sporit de utilizare a Internetului la nivel naţional. Conform datelor statistice, în noiembrie 2011 42,5% (aproximativ 1,5 mil.) dintre moldoveni au utilizat Internetul măcar o dată. 33% dintre moldoveni utilizează Internetul în fiecare zi, ceea ce reprezintă 1.175.000 de persoane. În ultimul semestru al anului 2010 numărul utilizatorilor de Internet prin puncte fixe a crescut în medie cu 15%. Aceste date demonstrează tendinţa pozitivă şi frecvenţa sporită a utilizării Internetului pentru diverse activităţi. În acest sens, se prevede că serviciile culturale online vor deveni un alt scop al utilizării Internetului.

Obiectivul general şi obiectivele specifice

Obiectivul general al prezentului document este crearea infrastructurii şi a spaţiului informaţional cultural necesar pentru prestarea serviciilor electronice în domeniul culturii.

Obiectivele specifice sînt următoarele:

1) implementarea guvernării electronice în cadrul aparatului central al Ministerului Culturii şi în instituţiile subordonate la 100% pînă în anul 2015;

2) digitalizarea patrimoniului cultural material şi imaterial al Republicii Moldova la 75% pînă în 2020;

3) asigurarea digitalizării fondului de carte din bibliotecile publice la 100% pînă în 2020;

4) crearea serviciilor culturale publice online la 100% pînă în 2020;

5) asigurarea accesului publicului larg prin crearea paginilor web pentru instituţiile de cultură la 100% pînă în 2020.

Etapele de implementare

Spaţiul cultural-informaţional include toate componentele procesului de producere şi difuzare a valorilor culturale (instituţii teatral-concertistice şi de învăţămînt artistic, centre de cultură, biblioteci, muzee, arhive, obiecte şi elemente de patrimoniu cultural naţional), precum şi interacţiunea informaţională dintre subiecţii procesului cultural. În urma interacţiunii infocomunicaţionale se constituie fondul informaţional cultural, care include atît obiectele patrimoniului cultural imaterial, cît şi imaginile obiectelor patrimoniului material (inclusiv în formă electronică). Informatizarea spaţiului cultural presupune utilizarea tehnologiilor informaţionale în organizarea procesului de producere a valorilor culturale, în asigurarea păstrării şi promovării lor sincronice şi diacronice, dar şi în prestarea serviciilor culturale online.

Procesul de realizare a prezentului Program cuprinde următoarele etape cu acţiuni concrete, reflectate în Planul de acţiuni pentru realizarea acestuia, expus în anexă:

1) elaborarea cadrului normativ (2012-2013):

a) elaborarea actelor normative şi de reglementare aferente procesului de informatizare;

b) analiza serviciilor şi produselor din domeniul culturii care pot fi transpuse online;

c) elaborarea proiectelor şi a planurilor de acţiuni de digitizare a colecţiilor de patrimoniu la nivel de instituţii de cultură;

d) elaborarea sarcinilor şi a proiectelor tehnice pentru sistemele informatice din domeniul culturii;

e) elaborarea metodei de digitizare a diverselor tipuri şi genuri de produse ale patrimoniului cultural;

2) întocmirea cadrului tehnic (2012-2015):

a) alegerea produselor de program şi a mijloacelor tehnice pentru digitizare;

b) formarea sistemului unic de descriere a obiectelor de patrimoniu cultural după categorii);

c) elaborarea descrierilor ştiinţifice ale obiectelor de patrimoniu cultural (după categorii, pe bază de proiecte);

d) digitizarea obiectelor patrimoniului cultural (pe bază de proiecte ale instituţiilor de cultură);

e) elaborarea şi implementarea Portalului “e-Cultura Republicii Moldova”;

f) elaborarea nomenclatorului serviciilor în domeniul culturii prestate online;

3) stabilirea cadrului tehnologic (2012-2015):

a) dezvoltarea reţelelor locale şi crearea reţelelor corporative ale sistemului informatic de administrare a activităţii în domeniul culturii, asigurarea interconexiunii dintre reţele în baza structurii informaţional-comunicative create;

b) elaborarea şi implementarea sistemelor informatice care rezultă din activitatea de bază a instituţiilor de cultură (instituţii teatral-concertistice şi de învăţămînt artistic, centre de cultură, biblioteci, muzee, arhive);

c) integrarea sistemelor informatice ale Ministerului Culturii cu sistemul resurselor informaţionale de stat etc.;

4) integrarea informaţională, prestarea serviciilor electronice (2013-2020):

a) crearea sistemului complex de parteneriat social, colaborarea activă şi echitabilă între stat, business şi cetăţeni, precum şi asigurarea realizării problemelor care nu au fost soluţionate la etapele “tehnologică” şi “de reţea”;

b) extinderea şi diversificarea sistemului de servicii informaţionale publice în domeniul culturii;

c) utilizarea tehnologiilor informaţiei şi de comunicaţii în procesul de creare şi consum al valorilor culturale (film, televiziune, comerţ electronic cu obiectele de cultură, baze de date ale bibliotecilor etc.);

d) crearea sistemului de interacţiune a structurilor de stat, societăţii civile şi agenţilor economici în formarea politicii de stat în domeniul culturii, satisfacerea necesităţilor culturale şi spirituale ale cetăţenilor prin intermediul Sistemul informaţional “Cultura”;

e) crearea punctelor de acces public la informaţie în baza bibliotecilor publice, ţinînd cont de faptul că principiul-cheie al Societăţii Informaţionale şi al Societăţii Cunoaşterii, stipulat în articolul 19 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, este libertatea de expresie şi accesul liber la documente şi informaţii, iar bibliotecile s-au constituit istoriceşte ca principalele deţinătoare de informaţii şi de cunoştinţe.

Rezultatele scontate şi indicatorii de progres

Implementarea prezentului Program va spori gradul de integrare informaţională a Republicii Moldova în spaţiul informaţional mondial. Constituirea sistemelor informatice prevăzute de Program va spori calitatea procesului de formare a imaginii pozitive a Republicii Moldova pe plan internaţional prin promovarea valorilor culturale naţionale şi apropierea serviciilor turistice de cetăţenii altor state.

Digitalizarea integrală a patrimoniului cultural va facilita accesul publicului la informaţii de valoare, asigurînd prezervarea şi conservarea obiectelor de patrimoniu. Totodată, aceste servicii vor deveni mai accesibile, considerînd timpul economisit de către consumator.

Muzeele, bibliotecile şi arhivele vor constitui puncte importante de acces la cunoştinţe, informaţii şi educaţie, vor reprezenta porţi de furnizare a informaţiei, ghizi şi navigatori în mediul digital. Acestea vor dezvolta mediile virtuale de învăţare pentru a creşte impactul asupra sectorului de educaţie permanentă.

Noi servicii online se dezvoltă rapid datorită interacţiunii lor, globalizării, accesibilităţii indiferent de locaţie şi posibilităţii de a publica personal. Muzeele, bibliotecile şi arhivele vor trebui să-şi deschidă depozitele pentru a umple acest mediu, care va stimula turismul, va inspira creativitatea şi va crea locuri de muncă şi bunăstare.

Muzeele, bibliotecile şi arhivele vor furniza servicii printr-o varietate de canale de livrare, incluzînd reţele, produse mobile, chioşcuri şi televiziune digitală.

Realizarea acţiunilor stipulate în prezentul Program va conduce la:

1) participarea activă a cetăţenilor la procesele sociale şi democratice;

2) asigurarea accesului cetăţenilor la valorile culturale;

3) reducerea decalajului cultural între zona rurală şi cea urbană;

4) valorificarea potenţialului cultural şi ştiinţifico-educaţional;

5) utilizarea sporită a Internetului şi a resurselor online în toate domeniile;

6) apropierea sferei culturii de consumatori.

În calitate de indicatori de performanţă vor fi utilizate următoarele variabile:

1) 100% din patrimoniul material şi imaterial transpus pe suport digital;

2) 100% din fondul de bibliotecă transpus pe suport digital;

3) 100% din instituţiile de cultură deţinînd pagini web;

4) numărul de utilizatori/vizitatori ai paginilor web;

5) numărul de servicii online implementate pentru instituţiile de cultură:

a) e-ticketing pentru 16 instituţii teatral-concertistice;

b) tur virtual pentru 5 muzee naţionale şi 30% din muzeele aflate în Registrul Muzeelor;

6) înscrierea online în 9 instituţii de învăţămînt artistic.

Programul va fi implementat în baza Planului de acţiuni pentru realizarea Programului naţional de informatizare a sferei culturii pentru anii 2012-2020 (se anexează).

Colectarea informaţiei pentru procesul de monitorizare se va face de către Ministerul Culturii şi instituţiile în subordine, iar responsabilitatea pentru promovarea serviciilor online şi atragerea consumatorilor va reveni instituţiilor implementatoare.

Asigurarea financiară a realizării Programului se va efectua din contul alocaţiilor prevăzute anual în bugetul de stat, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale. Pentru acoperirea costurilor care nu vor fi asigurate cu suport bugetar se vor identifica mijloace suplimentare de finanţare în conlucrare cu donatorii interni şi externi, prin crearea parteneriatelor public-private şi atragerea altor surse conform legislaţiei în vigoare.

Anexă

la Programul naţional de

informatizare a sferei culturii

pentru anii 2012-2020

PLANUL DE ACŢIUNI

privind realizarea Programului naţional de informatizare

a sferei culturii pentru anii 2012-2020