480/18.10.2019 Hotărîre pentru aprobarea Regulamentului privind crearea, menţinerea, dezvoltarea, gestionarea şi finanţarea fondului genetic de culturi agricole

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Regulamentului privind crearea, menţinerea, dezvoltarea,

gestionarea şi finanţarea fondului genetic de culturi agricole

nr. 480  din  18.10.2019

 (în vigoare 25.10.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 315-319 art. 705 din 25.10.2019

* * *

În temeiul art.3 din Legea nr.68/2013 despre seminţe (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.130-134, art.417), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind crearea, menţinerea, dezvoltarea, gestionarea şi finanţarea fondului genetic de culturi agricole (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului.

3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului nr.480/2019

REGULAMENT

privind crearea, menţinerea, dezvoltarea, gestionarea

şi finanţarea fondului genetic de culturi agricole

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind crearea, menţinerea, dezvoltarea, gestionarea şi finanţarea fondului genetic de culturi agricole (în continuare – Regulament) stabileşte modul de instituire, funcţionare, protecţie, conservare, finanţare şi utilizare raţională a fondului genetic de culturi agricole de cîmp, legumicole, pomicole, nucifere, bacifere şi viţă-de-vie.

2. În sensul prezentului Regulament se utilizează noţiunile "plante", "soi" şi "seminţele (materialul) amelioratorului", definite în art.2 din Legea nr.68/2013 despre seminţe, precum şi următoarele noţiuni:

fond genetic de culturi agricole – ansamblu de resurse genetice vegetale şi descendenţi ai acestora, care se utilizează în procesul de ameliorare a culturilor agricole;

resurse genetice vegetale pentru alimentaţie şi agricultură – material genetic de origine vegetală, cu valoare reală sau potenţială pentru alimentaţie şi agricultură;

material biologic – obiecte ale lumii vegetale, cu valoare reală sau potenţială, utilizate în activitatea de cercetare ştiinţifică, ameliorare genetică, economică sau de altă natură;

material genetic – material de origine vegetală, inclusiv material de reproducere şi înmulţire vegetativă, distinct prin unităţi funcţionale ale eredităţii;

colecție de resurse genetice vegetale – componente ale biodiversităţii care prezintă importanţă agricolă, colectate şi scoase din mediul natural, dispuse şi păstrate în condiţii speciale;

colecţie de ADN şi ARN – mostre de acizi nucleici de natură vegetală, păstraţi în formă genomică macromoleculară sau clonată;

obiecte ale fondului genetic vegetal – specii, populaţii, comunităţi de plante cu destinaţie agricolă;

sortiment – totalitatea soiurilor şi a clonelor speciei date admise spre cultivare în complexul agroalimentar al ţării, conform Catalogului soiurilor de plante;

introducerea plantelor – proces de transfer al unor specii, soiuri, forme de plante în altă ţară sau zonă climatică în care nu au fost cultivate (nu au crescut) anterior.

3. Menirea principală a fondului genetic de culturi agricole (în continuare – fond genetic) este identificarea, acumularea, conservarea şi utilizarea raţională a polimorfismului alelic al resurselor genetice vegetale în scopul dezvoltării agriculturii pentru generaţiile prezente şi cele viitoare.

4. Fondul genetic constituie un patrimoniu naţional protejat de stat, ale cărui componente fac parte din bunurile domeniului public al statului.

5. Fondul genetic creat va fi gestionat de instituţiile publice din domeniul ameliorării soiurilor de plante, a căror listă se aprobă de către organul central de specialitate al administraţiei publice. Conducătorul instituţiei publice poartă răspundere administrativă pentru modul de gestionare şi integritatea fondului genetic conform Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova nr.259/2004.

6. Fondul genetic va fi constituit din colecţii, microculturi comparative de concurs, cîmpuri de selecţie, depozitoriu de germoplasmă, conservator de clone şi alte obiective aferente acestuia. Depozitoriul de germoplasmă de culturi de cîmp şi legumicole, avînd ca locaţie o cameră frigorifică, se organizează în mod centralizat pentru toate instituţiile gestionare ale fondurilor genetice respective şi se amplasează în una dintre instituţiile de ameliorare, la propunerea organului central de specialitate al administraţiei publice.

7. Structura concretă a fondului genetic, în funcţie de specificul culturilor agricole, de mărimea componentelor principale ale acestuia, se elaborează de către instituţia publică gestionară şi se aprobă de către organul central de specialitate al administraţiei publice.

8. Unele părţi componente ale fondului genetic (colecţiile, microculturile comparative de concurs, cîmpurile de selecţie, conservatorul de clone) se creează pe terenuri cu destinaţie agricolă proprietate publică a statului, transmise în modul stabilit spre gestionare instituţiei publice. Terenurile respective se delimitează de către o comisie instituită prin ordin al conducătorului organului central de specialitate al administraţiei publice.

9. Organizarea terenurilor fondului genetic se realizează în baza unui proiect aprobat de către conducătorul instituţiei publice gestionare şi coordonat cu organul central de specialitate al administraţiei publice din a cărui sferă de competenţă face parte.

Capitolul II

MISIUNEA ŞI OBIECTIVELE ACTIVITĂŢII INSTITUŢIEI

PUBLICE GESTIONARE A FONDULUI GENETIC

10. Misiunea activităţii instituţiei publice gestionare a fondului genetic constă în explorarea resurselor genetice vegetale pentru ameliorarea soiurilor de plante şi asigurarea unei dezvoltări sustenabile a agriculturii.

11. Sarcinile de bază ale activităţii instituţiei publice gestionare a fondului genetic sînt:

1) explorarea şi conservarea diversităţii genetice a culturilor agricole;

2) documentarea, studiul şi evidenţierea căilor de utilizare a genotipurilor în scopul ameliorării sortimentului;

3) crearea unei baze de date referitoare la originea şi descrierea morfobiologică a materialului genetic gestionat.

12. Direcţiile generale ale activităţii instituţiei publice gestionare a fondului genetic includ:

1) conservarea resurselor genetice ale culturilor agricole;

2) evidenţierea, exploatarea şi documentarea materialului amelioratorului;

3) identificarea şi studiul comparativ al soiurilor şi elitelor nou-create (autohtone şi introduse), evidenţierea celor de perspectivă, transmiterea acestora pentru testare la Instituţia Publică Institutul Naţional de Cercetări Aplicative în Agricultură şi Medicină Veterinară şi experimentarea lor în producţie;

4) extinderea periodică a diversităţii genetice acumulate prin introducerea de material biologic din surse diferite;

5) evaluarea resurselor genetice ale culturilor agricole, evidenţierea şi selectarea genotipurilor valoroase şi elaborarea tehnicilor ştiinţifice de valorificare şi utilizare raţională a acestora;

6) paşaportizarea resurselor genetice ale culturilor agricole, elaborarea şi completarea bazei de date;

7) organizarea schimbului de material biologic cu instituţiile de profil internaţionale.

[Pct.12 modificat prin Hot.Guv. nr.668 din 25.09.2024, în vigoare 04.10.2024]

13. Activitatea ştiinţifico-metodică în cadrul fondului genetic asigură:

1) efectuarea lucrărilor de ameliorare genetică în scopul evidenţierii, specificării legităţilor transmiterii prin ereditate a însuşirilor valoroase, diversificării fondului genetic şi al creării soiurilor noi;

2) elaborarea metodei de studiu al caracterelor morfologice şi biologice şi al altor însuşiri, în scopul evidenţierii celor mai stabile şi obiective metode de apreciere;

3) efectuarea lucrărilor didactice şi metodologice, inclusiv paşaportizarea şi descrierea fondului genetic conform cerinţelor şi standardelor internaţionale;

4) desfăşurarea cercetărilor privind originea soiurilor vechi autohtone/aborigene şi legătura lor cu strămoşii sălbatici ai plantelor de cultură din regiune;

5) realizarea studiului variabilităţii caracterelor şi însuşirilor soiurilor de culturi agricole în diferite condiţii de creştere şi elucidarea legităţilor variabilităţii geografice;

6) crearea băncii şi colecţiei de ADN şi ARN;

7) aplicarea metodelor moderne de conservare a materialului biologic.

Capitolul III

CREAREA, MENŢINEREA ŞI DEZVOLTAREA FONDULUI GENETIC

14. Crearea fondului genetic include un şir de activităţi de ordin organizatoric, economic şi tehnologic, orientate spre înfiinţarea colecţiilor, cîmpurilor de selecţie şi altor componente structurale ale acestuia.

15. Crearea fondului genetic se realizează în baza unui program/proiect elaborat de instituţia publică gestionară şi aprobat de consiliul ştiinţific al acesteia, fiind coordonat cu organul central de specialitate.

16. Înfiinţarea colecţiilor, cîmpurilor de selecţie şi altor componente structurale ale fondului genetic include cheltuieli ce ţin de procurarea seminţelor, a materialului săditor, a fertilizanţilor, a produselor de uz fitosanitar, a materialelor pentru construcţia sistemelor de suporturi, a tehnicii/echipamentelor agricole şi altor factori de producţie, de efectuarea lucrărilor de pregătire a terenului şi solului, de semănare/plantare, de instalare a sistemelor de suporturi, de irigare etc., de îngrijire a plantaţiilor tinere, precum şi alte cheltuieli prevăzute în programul/proiectul de creare a fondului genetic.

17. Menţinerea fondului genetic prevede cheltuieli aferente îngrijirii colecţiilor şi cîmpurilor de selecţie, întreţinerii altor componente structurale ale acestuia, precum şi efectuării cercetărilor asupra resurselor genetice, plantelor hibride, soiurilor, elitelor şi a clonelor obţinute.

18. Dezvoltarea fondului genetic se referă la activităţi de completare, extindere, restabilire şi reînnoire a resurselor genetice. Acţiunile respective se realizează în baza unui program/proiect elaborat, coordonat şi aprobat în modul prevăzut în pct.15.

19. Termenul de exploatare/reînnoire a colecţiilor, a cîmpurilor de selecţie, a depozitoriului de germoplasmă şi altor componente structurale ale fondului genetic se stabileşte de către consiliul ştiinţific al instituţiei publice gestionare, însă acesta nu poate fi mai mic decît perioada de utilizare utilă a diferitor categorii de plantaţii sau decît perioada de păstrare a germoplasmei, prevăzută de actele normative din domeniul viticulturii, horticulturii şi culturii plantelor de cîmp.

Capitolul IV

GESTIONAREA ŞI FINANŢAREA FONDULUI GENETIC

20. Gestionarea fondului genetic de către instituţia publică inclusă în lista prevăzută la pct.5 se realizează prin acţiuni de planificare, executare, evidenţă, monitorizare, analiză şi raportare a activităţilor referitoare la crearea, menţinerea şi dezvoltarea fondului respectiv.

21. Planificarea activităţilor ce ţin de gestionarea fondului genetic se realizează anual, în termenele stabilite, prin elaborarea fişelor tehnologice de întreţinere a plantaţiilor şi altor componente structurale, precum şi a devizului de cheltuieli. Documentele respective şi indicatorii ce urmează anual a fi îndepliniţi se anexează la contractul de finanţare a fondului genetic, încheiat între instituţia publică gestionară şi organul central de specialitate.

22. Evidenţa lucrărilor de întreţinere a fondului genetic se ţine în registre speciale, separat pentru fiecare componentă structurală a fondului menţionat. Cheltuielile efectuate se reflectă în modul stabilit în actele de evidenţă contabilă ale instituţiei publice gestionare.

23. Monitorizarea activităţilor referitoare la crearea, menţinerea şi dezvoltarea fondului genetic, precum şi analiza cheltuielilor efectuate în acest scop se realizează trimestrial de conducătorul instituţiei publice gestionare sau de o persoană desemnată din componenţa administraţiei entităţii. Monitorizarea activităţilor întreprinse în domeniul respectiv de către gestionar se face semestrial de organul central de specialitate al administraţiei publice.

24. Instituţia publică gestionară a fondului genetic elaborează şi prezintă semestrial şi anual, pînă la data de 15 a lunii următoare, organului central de specialitate al administraţiei publice rapoarte privind utilizarea mijloacelor bugetare alocate şi îndeplinirea obiectivelor şi indicatorilor preconizaţi la capitolul respectiv.

25. Finanţarea activităţilor privind crearea, menţinerea, dezvoltarea şi cercetarea fondului genetic se efectuează din contul mijloacelor bugetului de stat, în limitele alocaţiilor aprobate în acest scop organului central de specialitate al administraţiei publice pentru anul respectiv.

26. Alocarea mijloacelor bugetare instituţiei publice gestionare a fondului genetic se efectuează de către organul central de specialitate al administraţiei publice conform contactului specificat în pct.21, devizului de cheltuieli şi planului de finanţare.

27. Devizul de cheltuieli pentru crearea, menţinerea, dezvoltarea şi cercetarea fondului genetic se elaborează de către instituţia publică gestionară în corespundere cu structura, suprafeţele terenului pe care este amplasat fondul, confirmate prin procesul-verbal privind inventarierea componentelor acestuia, precum şi cu clasificatorul de cheltuieli.

28. Modul de finanţare a fondului genetic se stabileşte într-un act intern al organului central de specialitate al administraţiei publice, în bugetul căruia sînt prevăzute mijloace financiare în acest scop.

Capitolul V

REGIMUL DE PROTECŢIE A FONDULUI GENETIC

29. În aria fondului genetic este interzisă orice activitate care nu este legată de crearea, menţinerea şi dezvoltarea fondului sau care poate periclita integritatea acestuia:

1) explorările geologice;

2) distrugerea sau deteriorarea plantelor;

3) culegerea şi colectarea neautorizată a materialului vegetativ;

4) deplasarea mijloacelor de transport în afara drumurilor special destinate;

5) deplasarea fără permis a persoanelor străine;

6) alte activităţi care contravin regimului special de protecţie a plantaţiilor de agenţi patogeni cu caracter restrictiv, precum şi a bunurilor de incendii şi calamităţi.

30. Accesul în fondul genetic se efectuează numai la prezentarea permisului eliberat de instituţia publică gestionară. Lucrările de cercetare efectuate de colaboratorii altor instituţii ştiinţifice sînt coordonate, în prealabil, cu conducerea instituţiei nominalizate.

31. Permisul privind accesul în fondul genetic se eliberează, la solicitarea scrisă a persoanelor interesate, în decurs de 3 zile lucrătoare, pentru un termen concret, însă nu mai mult decît durata optimă de efectuare a unei lucrări de îngrijire, fiind semnat de către conducătorul instituţiei publice gestionare sau de către o persoană desemnată din administraţia entităţii. Cererile de eliberare a permisului respectiv se înregistrează într-un registru ţinut de cancelaria instituţiei.