481/18.10.2019 Hotărîre pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare privind cerinţele faţă de plasarea în carantină a animalelor de acvacultură

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare privind cerinţele

faţă de plasarea în carantină a animalelor de acvacultură

nr. 481  din  18.10.2019

 (în vigoare 01.12.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 320-325 art. 724 din 01.11.2019

* * *

În temeiul art.29 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.125-129, art.396), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Norma sanitar-veterinară privind cerinţele faţă de plasarea în carantină a animalelor de acvacultură (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului nr.481/2019

NORMA SANITAR-VETERINARĂ

privind cerinţele faţă de plasarea în carantină

a animalelor de acvacultură

Prezenta Normă sanitar-veterinară transpune Decizia Comisiei nr.2008/946/CE din 12 decembrie 2008 de punere în aplicare a Directivei 2006/88/CE a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele referitoare la plasarea în carantină a animalelor de acvacultură (text cu relevanţă pentru SEE), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 337 din 16 decembrie 2008.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezenta Normă sanitar-veterinară stabileşte cerinţele aplicabile plasării în carantină a animalelor de acvacultură prevăzute:

1) la pct.33-37 din Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate a animalelor şi produselor de acvacultură şi măsurile de prevenire şi combatere a anumitor boli la animalele acvatice, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.239/2009;

2) la pct.14-16 din Norma sanitar-veterinară ce stabileşte cerinţe faţă de certificarea sanitar-veterinară pentru importul şi plasarea pe piaţă a animalelor vii de acvacultură şi a produselor obţinute de la acestea, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1113/2010.

2. În sensul prezentei Norme sanitar-veterinare, noţiunile de bază utilizate au următoarele semnificaţii:

fermă de carantină – orice exploataţie în care se realizează carantina animalelor de acvacultură, compusă din una sau mai multe unităţi de carantină şi care este autorizată şi înregistrată în calitate de fermă de carantină, în baza condiţiilor minime aplicabile fermelor de carantină prevăzute în anexă;

unitate de carantină – unitate separată din punct de vedere funcţional şi fizic în cadrul unei ferme de carantină care conţine doar animale de acvacultură din acelaşi lot, avînd aceeaşi stare de sănătate şi, dacă este cazul, animale de acvacultură santinelă;

animale de acvacultură santinelă – orice animal acvatic, utilizat ca ajutor pentru diagnostic în timpul perioadei de carantină;

probă de animale acvatice – număr reprezentativ de exemplare de peşti sau de alte animale acvatice ori de organe ale acestora din aceeaşi specie sau din specii diferite, dar cu aceeaşi provenienţă şi sursă de alimentare cu apă, pentru care se poate efectua un examen complet de laborator;

prevalenţă – numărul total de cazuri sau focare ale unei boli prezente într-o populaţie de animale, expusă riscului, într-o zonă geografică determinată, la un moment dat sau într-o perioadă determinată.

Capitolul II

PLASAREA ÎN CARANTINĂ A ANIMALELOR DE ACVACULTURĂ

Secţiunea 1

Importul şi carantina animalelor de acvacultură

3. Importul de animale de acvacultură care provin din unităţile autorizate de către autoritatea competentă din ţara exportatoare se permite doar în cazul respectării cerinţelor reglementate la pct.14-16 din Norma sanitar-veterinară ce stabileşte cerinţe faţă de certificarea sanitar-veterinară pentru importul şi plasarea pe piaţă a animalelor vii de acvacultură şi a produselor obţinute de la acestea, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1113/2010.

4. Animalele de acvacultură importate care provin de la unităţile autorizate urmează să fie plasate în carantină, realizată într-o fermă de carantină, sub supraveghere oficială.

5. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – Agenţie), prin intermediul subdiviziunilor sale teritoriale, asigură realizarea următoarelor măsuri:

1) vizitarea incintelor fermei de carantină cel puţin o dată pe an;

2) verificarea activităţii medicului veterinar de liberă practică împuternicit şi a modului în care agentul economic respectă obligaţiile privind condiţiile şi procedura de autorizare sanitar-veterinară a unităţii.

6. Animalele de acvacultură importate sînt supuse în prealabil carantinei numai dacă acestea respectă cerinţele sanitar-veterinare şi se conformează prevederilor pct.16-18 şi 21 – în cazul speciilor sensibile, precum şi prevederilor pct.18 şi 23 – în cazul speciilor-vectori.

7. Introducerea sau scoaterea animalelor de acvacultură este interzisă din unitatea de carantină pînă în momentul în care se infirmă suspiciunea de boală.

Secţiunea a 2-a

Cerinţele generale privind autorizarea sanitar-veterinară a fermelor de carantină

8. Pentru a putea fi autorizate sanitar-veterinar, fermele de carantină trebuie să respecte:

1) dispoziţiile echivalente cel puţin condiţiilor referitoare la autorizarea sanitar-veterinară prevăzute în secţiunea a 2-a, capitolul II din Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate a animalelor şi produselor de acvacultură şi măsurile de prevenire şi combatere a anumitor boli la animalele acvatice, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.239/2009;

2) condiţiile minime aplicabile fermelor de carantină prevăzute în anexă.

9. Agenţia monitorizează ca fiecare fermă de carantină să aibă număr de înregistrare unic şi referinţele privind autorizaţia sanitar-veterinară eliberată.

10. Agenţia actualizează lunar (sau trimestrial) lista fermelor de carantină şi a spaţiilor utilizate, precum şi a numerelor de autorizare atribuite agenţilor economici respectivi şi o publică pe pagina sa web oficială.

11. Suspendarea autorizaţiei sanitar-veterinare se efectuează conform prevederilor art.18² din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară.

Secţiunea a 3-a

Cerinţe la transport

12. Animalele de acvacultură importate vor fi plasate în carantină într-o fermă sau într-un centru de carantină autorizat sanitar-veterinar.

13. Vehiculele folosite pentru transportarea animalelor de acvacultură trebuie să fie sigilate de către medicul veterinar oficial al postului de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal cu sigiliu inviolabil.

14. Importatorii sau reprezentanţii acestora trebuie să aibă o confirmare scrisă în limba ţării de origine şi în limba de stat a Republicii Moldova de către persoana responsabilă de exploataţie sau de centrul de carantină care certifică faptul că animalele vor fi acceptate în carantină.

Confirmarea trebuie să indice numele, adresa şi numărul de autorizare ale exploataţiei sau ale centrului de carantină şi să ajungă la postul de control vamal înainte de sosirea transportului la acel punct sau să fie prezentată de către importator ori de către reprezentantul acestuia înainte ca animalele de acvacultură să fi trecut prin punctul de control de la frontieră.

15. În timpul transportării animalelor de acvacultură de la trecerea postului de control din punctul de trecere a frontierei pînă la exploataţia sau centrul de carantină autorizat sanitar-veterinar:

1) medicul veterinar oficial al postului de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal înştiinţează, în termen de o zi lucrătoare de la data sosirii lotului, subdiviziunea teritorială responsabilă de exploataţia sau de centrul de carantină privind locul de origine şi locul de destinaţie a animalelor de acvacultură;

2) medicul veterinar responsabil de exploataţie sau de centrul de carantină înştiinţează, în termen de o zi lucrătoare, subdiviziunea teritorială responsabilă de exploataţie sau de centrul de carantină despre sosirea lotului;

3) subdiviziunea teritorială responsabilă de unitatea sau de centrul de carantină înştiinţează, în termen de trei zile, medicul veterinar oficial responsabil de controlul sanitar-veterinar de la frontieră despre sosirea lotului;

4) în cazul în care postul de control sanitar-veterinar organizat în cadrul postului vamal nu primeşte, în termen de trei zile lucrătoare, confirmarea că animalele de acvacultură declarate ca fiind destinate unităţii sau centrului de carantină au ajuns la unitatea sau centrul de carantină, subdiviziunea teritorială ia măsuri necesare pentru a identifica locul aflării lotului şi din ce cauză nu au ajuns la exploataţia sau centrul de carantină în termenele stabilite.

Secţiunea a 4-a

Examinarea, prelevarea probelor şi testele

efectuate în perioada de carantină

16. Examinarea, prelevarea probelor şi procedurile de testare, stabilite la pct.18-20 din anexă, se efectuează după sosirea animalelor de acvacultură în ferma de carantină.

În acest scop urmează a fi folosite animale de acvacultură santinelă, cu excepţia cazului în care sînt supuse carantinei specii sensibile la infecţia cu Marteilia refringens.

Numărul de animale de acvacultură santinelă care urmează a fi folosite se stabileşte ţinînd cont de:

1) numărul de animale de acvacultură păstrate;

2) dimensiunea exploataţiei de carantină;

3) caracteristicile bolii/bolilor enumerate şi ale speciilor sensibile prevăzute în anexa nr.3 la Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate a animalelor şi produselor de acvacultură şi măsurile de prevenire şi combatere a anumitor boli la animalele acvatice, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.239/2009.

17. Animalele de acvacultură santinelă sînt folosite pentru examinare, prelevare de probe şi testări numai în cazul în care:

1) provin din specii sensibile la boala/bolile enumerate în anexa nr.3 la Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate a animalelor şi produselor de acvacultură şi măsurile de prevenire şi combatere a anumitor boli la animalele acvatice, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.239/2009, şi se află, dacă este posibil, ţinînd cont de condiţiile lor de viaţă, într-unul din stadiile lor de dezvoltare cele mai sensibile;

2) provin din zone sau compartimente declarate indemne de boală, în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind condiţiile de sănătate a animalelor şi produselor de acvacultură şi măsurile de prevenire şi combatere a anumitor boli la animalele acvatice, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.239/2009;

3) nu sînt vaccinate împotriva bolii/bolilor enumerate în anexa nr.3 la Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate a animalelor şi produselor de acvacultură şi măsurile de prevenire şi combatere a anumitor boli la animalele acvatice, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.239/2009;

4) sînt plasate în exploataţia de carantină sau într-o unitate a centrului de carantină înainte de a ajunge în spaţiul comun şi, pe cît posibil, sînt situate mai aproape de celelalte animale de acvacultură, astfel încît să existe contact între acestea şi animalele de acvacultură santinelă.

18. Agenţia, prin intermediul subdiviziunilor teritoriale, verifică condiţiile de carantină, cel puţin la începutul şi la sfîrşitul carantinei fiecărui lot, efectuînd inclusiv o examinare a înregistrărilor de pieire şi o examinare clinică a animalelor de acvacultură din exploataţia de carantină sau din fiecare unitate a centrului de carantină.

Suplimentar, prin intermediul subdiviziunilor teritoriale, în timpul inspecţiei, se asigură de prezenţa condiţiilor de mediu propice pentru detectarea în laborator a bolii/bolilor relevante.

19. Dacă în ferma de carantină suspiciunea de boală, conform listei bolilor enumerate în anexa nr.3 la Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate a animalelor şi produselor de acvacultură şi măsurile de prevenire şi combatere a anumitor boli la animalele acvatice, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.239/2009, este confirmată, se iau următoarele măsuri:

1) toate animalele de acvacultură din unitatea afectată a centrului de carantină sînt nimicite şi distruse;

2) unitatea în cauză este curăţată şi dezinfectată;

3) niciun animal de acvacultură nu se introduce în unitatea de carantină autorizată decît după 15 zile de la curăţarea şi dezinfectarea finală;

4) apa din unităţile de carantină este tratată în aşa mod încît să fie neutralizat agentul patogen responsabil de boala sau de bolile enumerate în anexa nr.3 la Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate a animalelor şi produselor de acvacultură şi măsurile de prevenire şi combatere a anumitor boli la animalele acvatice, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.239/2009.

20. Prin derogare de la măsurile prevăzute la pct.19 subpct. 1), se permite plasarea pe piaţă a animalelor de acvacultură şi a produselor obţinute din acestea, cu condiţia ca starea de sănătate a animalelor acvatice de la locul de destinaţie să nu fie pusă în pericol de boala/bolile enumerate în anexa nr.3 la Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate a animalelor şi produselor de acvacultură şi măsurile de prevenire şi combatere a anumitor boli la animalele acvatice, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.239/2009.

21. Durata carantinei pentru animalele acvatice sălbatice din speciile sensibile la una sau mai multe dintre bolile enumerate în anexa nr.3 la Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate a animalelor şi produselor de acvacultură şi măsurile de prevenire şi combatere a anumitor boli la animalele acvatice, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.239/2009, constituie:

1) pentru peşti cel puţin 60 de zile;

2) pentru crustacee cel puţin 40 de zile;

3) pentru moluşte cel puţin 90 de zile.

22. Lista posibilelor specii-vectori de animale de acvacultură şi condiţiile în care aceste specii sînt considerate vectori sînt prevăzute în anexa nr.10 la Norma sanitar-veterinară ce stabileşte cerinţe faţă de certificarea sanitar-veterinară pentru importul şi plasarea pe piaţă a animalelor vii de acvacultură şi a produselor obţinute de la acestea, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1113/2010.

23. Speciile-vectori sînt plasate în carantină cel puţin 30 de zile. Apa din exploataţia de carantină este schimbată cel puţin o dată pe zi.

24. Animalele de acvacultură din exploataţia sau centrul de carantină se eliberează din carantină pe baza unei indicaţii scrise de către medicul veterinar oficial responsabil de unitatea sau centrul de carantină.

Anexă

la Norma sanitar-veterinară

privind cerinţele faţă de plasarea în

carantină a animalelor de acvacultură

Condiţii minime pentru funcţionarea fermelor de carantină.

Examinarea, prelevarea de probe, testarea şi diagnosticarea

animalelor de acvacultură

Pentru a obţine autorizaţia sanitar-veterinară, în conformitate cu prevederile capitolului II din Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate a animalelor şi produselor de acvacultură şi măsurile de prevenire şi combatere a anumitor boli la animalele acvatice, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.239/2009, o fermă de carantină trebuie să întrunească unele condiţii.

1. Să fie delimitată şi separată de alte ferme de carantină, de alte ferme de acvacultură sau de alte zone de cultivare a moluştelor, la o distanţă stabilită în baza unei evaluări a riscului, care ţine cont de epidemiologia bolii/bolilor enumerate în anexa nr.3 la Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate a animalelor şi produselor de acvacultură şi măsurile de prevenire şi combatere a anumitor boli la animalele acvatice, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.239/2009. Cu toate acestea, o fermă de carantină poate fi situată într-o fermă de acvacultură sau într-o zonă de cultivare a moluştelor.

2. Unităţile de carantină trebuie să fie construite în aşa fel încît orice schimb de apă între ele să fie imposibil. Suplimentar, sistemul de evacuare a apei din fiecare exploataţie de carantină va funcţiona astfel încît să împiedice orice eventuală contaminare încrucişată între exploataţiile de carantină sau cu alte unităţi ale aceleiaşi ferme de acvacultură sau ale aceleiaşi zone de cultivare a moluştelor.

3. Aprovizionarea cu apă a exploataţiilor de carantină trebuie să fie indemnă de boala sau bolile enumerate în anexa nr.3 la Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate a animalelor şi produselor de acvacultură şi măsurile de prevenire şi combatere a anumitor boli la animalele acvatice, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.239/2009.

4. Atunci cînd instalaţia de drenare a exploataţiilor de carantină este situată într-o zonă, într-un compartiment declarate indemne de boală, în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind condiţiile de sănătate a animalelor şi produselor de acvacultură şi măsurile de prevenire şi combatere a anumitor boli la animalele acvatice, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.239/2009, sau este supusă unui program de supraveghere şi de eradicare a unei astfel de boli, conform prevederilor art.29 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară, aceasta urmează să dispună de un sistem de tratare a efluenţilor care presupune:

1) tratarea tuturor efluenţilor, inclusiv a deşeurilor generate de exploataţia de carantină, astfel încît să fie neutralizat agentul infecţios responsabil de boala sau bolile enumerate în anexa nr.3 la Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate a animalelor şi produselor de acvacultură şi măsurile de prevenire şi combatere a anumitor boli la animalele acvatice, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.239/2009;

2) echiparea cu dispozitive de rezervă cu securitate integrată care să asigure o funcţionare continuă şi o limitare absolută.

5. Să fie dotată cu echipamente de protecţie individuală, de curăţare şi dezinfectare, precum şi să fie asigurată cu personal instruit în securitatea muncii.

6. Fiecare unitate de carantină trebuie să ocupe un spaţiu separat şi să fie echipată cu bariere igienice la toate intrările/ieşirile fermei de carantină şi ale tuturor unităţilor sale.

7. Să dispună de propriul său echipament, pentru a evita o contaminare încrucişată între diferite unităţi de carantină.

8. În cazul în care curăţarea se efectuează cu produse lichide sub presiune, după dezinfecţie trebuie evitată recontaminarea locaţiilor care au fost deja curăţate sau dezinfectate.

9. Trebuie să deţină un sistem de control eficient, astfel încît să asigure supravegherea animalelor şi să fie sub controlul şi responsabilitatea unui medic veterinar oficial.

10. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor autorizează exploataţia de acvacultură în care este localizată ferma de carantină numai dacă aceasta îndeplineşte cerinţele sanitar-veterinare în conformitate cu prevederile art.18 alin.(3) din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară.

11. Pentru fiecare lot de animale de acvacultură în carantină, unitatea de carantină sau unitatea unui centru de carantină trebuie să fie curăţată şi dezinfectată, urmînd să fie păstrată în condiţii sanitare timp de cel puţin şapte zile înainte de introducerea animalelor importate. Perioada de carantină începe doar atunci cînd au fost introduse ultimele animale de acvacultură din lot.

12. Pentru a preveni introducerea unor boli infectocontagioase, proprietarul exploataţiei de animale de acvacultură trebuie să întocmească şi să implementeze un program de biosecuritate propriu, bazat pe proceduri, care să cuprindă şi alte măsuri suplimentare specifice exploataţiei pentru preîntîmpinarea contaminării încrucişate între loturile care intră şi cele care ies.

13. Nicio persoană neautorizată nu poate intra în unitatea sau centrul de carantină. Persoanele care intră în unitatea sau centrul de carantină trebuie să poarte haine şi încălţăminte de protecţie. Între membrii personalului sau între echipamente nu se admite niciun contact susceptibil care să provoace o contaminare între fermele de carantină, între unităţile de carantină sau între fermele de carantină şi fermele de acvacultură sau zonele de cultivare a moluştelor.

14. Se iau măsuri de precauţie pentru prevenirea contaminării reciproce între transporturile ce vin şi pleacă. La intrare, vehiculele şi echipamentele de transport, inclusiv cisternele, containerele şi apa, trebuie să fie tratate în aşa fel încît să fie neutralizat în mod eficace agentul infecţios responsabil de boala sau bolile enumerate în anexa nr.3 la Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate a animalelor şi produselor de acvacultură şi măsurile de prevenire şi combatere a anumitor boli la animalele acvatice, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.239/2009.

15. Animalele de acvacultură pierite şi animalele de acvacultură care prezintă semne clinice de boală trebuie să fie examinate clinic de către un medic veterinar de liberă practică împuternicit, iar o selecţie reprezentativă de animale de acvacultură moarte şi de animale de acvacultură care prezintă semne clinice de boală trebuie să fie examinate în Laboratorul naţional de referinţă, prin metode acreditate de organisme internaţionale recunoscute în acest scop.

16. Persoana responsabilă de unitatea sau centrul de carantină trebuie să ţină evidenţa referitor la:

1) orele de intrare/ieşire a personalului;

2) tratarea apei care intră, precum şi a apelor efluente, după caz;

3) orice anomalie survenită în cursul desfăşurării carantinei (pene de curent, deteriorări ale clădirii sau intemperii grave etc.);

4) datele şi rezultatele prelevărilor de probe destinate testelor.

17. Procedurile de suspendare a autorizaţiei sanitar-veterinare şi de revocare a ordonanţei de suspendare a autorizaţiei sanitar-veterinare pentru unităţile sau centrele de carantină se stabilesc conform prevederilor art.18² din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară, în cazul în care unitatea sau centrul de carantină nu mai îndeplineşte condiţiile indicate la pct.1-16.

Revocarea ordonanţei de suspendare a autorizaţiei sanitar-veterinare pentru o unitate sau un centru de carantină se efectuează cînd sînt îndeplinite din nou condiţiile menţionate la pct.1-16.

18. Examinarea, prelevarea de probe, testarea şi diagnosticarea animalelor de acvacultură se efectuează asigurînd în ferma de carantină, pe toată durata perioadei de carantină, prezenţa condiţiilor de mediu favorabile pentru detectarea în laborator a bolii/bolilor enumerate în anexa nr.3 la Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate a animalelor şi produselor de acvacultură şi măsurile de prevenire şi combatere a anumitor boli la animalele acvatice, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.239/2009.

19. În timpul carantinei, cu 15 zile înainte de data de expirare a perioadei de carantină, se desfăşoară activităţi de prelevare de probe asupra următoarelor animale de acvacultură:

1) totalitatea animalelor de acvacultură santinelă, atunci cînd sînt folosite astfel de animale;

2) un număr adecvat de animale de acvacultură (nu mai puţin de 10), atunci cînd nu sînt folosite animale de acvacultură santinelă, pentru a asigura detectarea bolii/bolilor enumerate în anexa nr.3 la Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate a animalelor şi produselor de acvacultură şi măsurile de prevenire şi combatere a anumitor boli la animalele acvatice, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.239/2009, cu un nivel de încredere de 95% dacă prevalenţa estimată este de 10%.

20. Toate testările de laborator din perioada de carantină trebuie efectuate în cadrul unui laborator acreditat, prin folosirea procedurilor de diagnostic recunoscute în conformitate cu Manualul de teste de diagnostic pentru animale acvatice al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală.