49/24.01.94 Hotărîre cu privire la aprobarea Regulilor de bază ale comerţului cu amănuntul şi activităţii în sfera alimentaţiei publice pentru agenţii antreprenoriatului din teritoriul Republicii Moldova
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E
cu privire la aprobarea Regulilor de bază ale comerţului cu
amănuntul şi activităţii în sfera alimentaţiei publice pentru
agenţii antreprenoriatului din teritoriul Republicii Moldova
nr. 49 din 24.01.1994
(în vigoare 30.01.1994)
Monitor nr.1/28 din 1994
* * *
Abrogat: 16.12.2011
Hotărîrea Guvernului nr.931 din 08.12.2011
Notă: În textul hotărîrii şi al Regulilor sintagma “Ministerul Comerţului şi Resurselor Materiale” se substituie cu sintagma “Departamentul Comerţului” conform Hot.Guv. nr.1360 din 08.12.04, în vigoare 17.12.04
Întru executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.163 din 18 iulie 1992 Guvernul Republicii Moldova
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Regulile de bază ale comerţului cu amănuntul şi activităţii în sfera alimentaţiei publice pentru agenţii antreprenoriatului din teritoriul Republicii Moldova (se anexează).
Se stabileşte că aceste Reguli se extind asupra tuturor agenţilor antreprenoriatului, indiferent de apartenenţa lor departamentală şi tipurile de proprietate.
Departamentul Comerţului va asigura informarea populaţiei, precum şi tipărirea şi difuzarea în ordinea stabilită a numărului necesar de exemplare ale Regulilor de bază pentru a le pune la dispoziţie tuturor agenţilor interesaţi ai antreprenoriatului care practică comerţul cu amănuntul şi desfăşoară activităţi în sfera alimentaţiei publice.
[Pct.2 abrogat prin Hot.Guv. nr.65 din 26.01.2001]
3. Se investesc persoanele oficiale de la Departamentul Comerţului, în ale căror obligaţii intră exercitarea controlului asupra respectării Regulilor de bază la întreprinderile care practică comerţul cu amănuntul şi desfăşoară activităţi în sfera alimentaţiei publice, indiferent de tipurile de proprietate, cu dreptul de a întocmi în modul stabilit procesele-verbale despre contravenţiile administrative, dacă s-au constatat încălcări ale regulilor comerţului.
4. Controlul asupra respectării Regulilor de bază ale comerţului cu amănuntul şi activităţii în sfera alimentaţiei publice de către agenţii antreprenoriatului este exercitat de către organele împuternicite cu funcţii de control.
| PRIM-VICEPRIM-MINISTRU | |
| AL REPUBLICII MOLDOVA | Nicolae ANDRONATI |
Chişinău, 24 ianuarie 1994 |
|
| Nr.49. |
Aprobate
prin Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova
nr.49 din 24 ianuarie 1994
REGULILE DE BAZĂ
ale comerţului cu amănuntul şi activităţii în sfera alimentaţiei
publice pentru agenţii antreprenoriatului din teritoriul
Republicii Moldova
I. DISPOZIŢII GENERALE
1. Prezentele Reguli de bază ale comerţului cu amănuntul şi activităţii în sfera alimentaţiei publice pentru agenţii antreprenoriatului din teritoriul Republicii Moldova (denumite în continuare Reguli de bază) au drept obiect comerţul cu amănuntul şi activitatea de producţie şi comerţ în alimentaţia publică, practicate în teritoriul Republicii Moldova de agenţii antreprenoriatului (în continuare – întreprinderile), indiferent de apartenenţa lor departamentală şi tipul de proprietate, şi stabilesc cerinţele faţă de aceşti agenţi.
2. În activitatea lor întreprinderile se călăuzesc de legislaţia Republicii Moldova.
3. Lucrătorii întreprinderii sînt obligaţi să cunoască şi să respecte cu stricteţe Regulile de bază.
4. În fiece întreprindere se respectă necondiţionat cerinţele regimului de lucru stabilit şi cele ce ţin de profilul ei comercial.
5. Relaţiile reciproce dintre întreprinderile, care desfăşoară activităţi productive şi de comerţ în alimentaţia publică, şi colectivele deservite de acestea din întreprinderi industriale, instituţii şi organizaţii sînt specificate prin contracte, care prevăd recuperarea cheltuielilor pentru obţinerea şi comercializarea producţiei
6. Regimul de lucru al întreprinderii este stabilit de proprietarul sau conducătorul ei,de comun acord cu organele autoadministrării locale.
Regimul de lucru pentru întreprinderile alimentaţiei publice, care practică activităţi de producţie şi comerţ la întreprinderi industriale, instituţii şi organizaţii, se stabileşte de comun acord cu administraţia lor.
7. Încăperile comerciale şi de producţie ale întreprinderii se amenajează în strictă conformitate cu cerinţele protecţiei muncii, ocrotirii sănătăţii şi mediului ambiant, păstrării, fabricării şi comercializării producţiei (mărfurilor), securităţii antiincendiare şi cu alte prescripţii, specificate în actele normative.
8. La intrarea (pe faţada) întreprinderii se află firma acesteia, pe care se indică în două limbi denumirea ei, apartenenţa (proprietarul), regimul de lucru.
9. Într-un loc vizibil se vor expune extrase din prezentele Reguli de bază şi din alte acte normative, care reglementează comerţul şi activitatea de producţie şi comerţ în alimentaţia publică.
Sesizările şi reclamaţiile consumatorilor se înscriu în Condica de sugestii şi reclamaţii, care este eliberată de către organele de statistică teritoriale, şnuruită şi autentificată prin aplicarea ştampilei şi semnăturii reprezentantului autorităţii administraţiei publice locale.
[Pct.9 completat prin Hot.Guv. nr.1360 din 08.12.04, în vigoare 17.12.04]
10. Cumpărătorii sînt deserviţi de către întreprindere în orele de program. Suspendarea accesului cumpărătorilor în sala comercială în legătură cu apropierea pauzei pentru prînz sau a orei de închidere a întreprinderii este interzisă. Cu 10 minute înainte de închidere lucrătorii întreprinderii previn cumpărătorii că timpul de lucru expiră şi deservirea clienţilor se suspendă.
În restaurante, cafenele accesul clienţilor poate fi suspendat cu 30 minute, iar în celelalte unităţi ale alimentaţiei publice – cu 15 minute înainte de închiderea lor.
Cînd întreprinderea se închide pentru pauza de prînz sau la sfîrşitul zilei de lucru, casa încetează să funcţioneze în strictă corespundere cu orele de program. Însă toţi cumpărătorii, care au deja cecuri de casă sau bonuri de marfă, trebuie să fie deserviţi.
11. Închiderea întreprinderii pentru reparaţii (reutilare) se face de comun acord cu organele autoadministrării locale. Dacă unitatea în cauză îşi desfăşoară activitatea de producţie şi comerţ la întreprinderi industriale, instituţii şi organizaţii, atunci închiderea ei pentru reparaţii se coordonează cu administraţia lor.
Despre închiderea întreprinderii pentru reparaţii (reutilare) cumpărătorii sînt înştiinţaţi printr-un anunţ special, afişat cu cel tîrziu 5 zile înainte de data preconizată. În anunţ se vor indica adresele celor mai apropiate întreprinderi cu profil asemănător.
12. În vitrinele întreprinderilor se expun numai mostre de mărfuri care sînt în vînzare. Modelele mărfurilor din vitrină trebuie vîndute la solicitarea cumpărătorului după ce a fost verificată calitatea lor.
Mostrele de mărfuri, folosite ca elemente ale aranjamentului vitrinei sau care fac parte din inventar, nu se vînd.
II. ASIGURAREA CU MĂRFURI
13. Întreprinderea caută în mod independent resurse de mărfuri, încheie contracte pentru procurarea lor, organizează producerea mărfurilor şi prestarea serviciilor dacă dispune de condiţiile necesare.
III. RECEPŢIONAREA, PĂSTRAREA ŞI PREGĂTIREA
MĂRFURILOR PENTRU VÎNZARE
14. Întreprinderile, independent de apartenenţa şi tipurile lor de proprietate, efectuează recepţionarea mărfurilor sub aspectul cantităţii şi calităţii conform prevederilor contractului şi ale legislaţiei în vigoare.
15. Mărfurile recepţionate de întreprindere în modul stabilit se înregistrează în ziua sosirii potrivit disponibilului lor efectiv. În cazul în care este imposibilă înregistrarea mărfii la data sosirii ei reale (necesitatea convocării expertului, verificării preţului, calităţii şi cantităţii), în partea textuală a dării de seamă comerciale ce urmează după totalul înregistrării se face o menţiune despre intrarea mărfii cu indicarea furnizorului (vînzătorului), costului total al mărfii la preţurile cu ridicata, precum şi a cauzelor care nu permit înregistrarea în ziua sosirii lotului.
Dacă la recepţionarea mărfurilor apar divergenţe în privinţa cantităţii şi calităţii lor, termenul aflării acestora în cadrul întreprinderii nu trebuie să depăşească 10 zile, iar pentru mărfurile primite din alte oraşe – 20 zile.
Mărfurile, recepţionate de către unităţile comerţului de stat şi din sistemul Uniunii Republicane a Asociaţiilor de Consum din Moldova, se expediază pentru vînzare în următoarele termene: producţia pomilegumicolă – în decursul unei zile din ziua intrării ei; mărfurile alimentare – cel tîrziu peste două zile din momentul intrării; iar mărfurile nealimentare – în cel tîrziu trei zile.
16. Mărfurile alimentare se comercializează numai cu documentele respective care confirmă calitatea. În foile de însoţire a celor mai perisabile mărfuri alimentare trebuie să fie indicate data şi ora preparării producţiei, temperatura de păstrare, ultimul termen de comercializare.
Produsele se pun în vînzare imediat după recepţionarea lor sub aspectul cantităţii şi calităţii.
Întreprinderea nu are voie să recepţioneze mărfuri cu termene de utilitate sau păstrare (comercializare) expirate, precum şi produse alimentare ale căror termene de păstrare (comercializare) au expirat la circa 2/3 din durată.
Calitatea şi marcajul, formele şi regimul de păstrare a mărfurilor (temperatura, umiditatea, iluminarea, termenele de păstrare) trebuie să corespundă standardelor şi cerinţelor de calitate, cuprinse în actele tehnice normative de rigoare sau în contractul de livrare.
Controlul şi expertiza calităţii şi inofensivităţii loturilor mici şi a mărfurilor unice se efectuează în modul stabilit.
În cazul cînd i se livrează producţie neconformă cu cerinţele documentaţiei tehnice normative, întreprinderea este obligată să o refuze şi să nu o achite. Mărfurile nealimentare, cu consimţămîntul furnizorului, pot fi reevaluate şi comercializate.
Pentru mărfurile puse în vînzare întreprinderea este obligată să aibă documentele respective cu indicarea în ele a rechizitelor furnizorului (vînzătorului), cantitatea mărfii livrate, preţului, sumei totale.
Se interzice recepţionarea şi păstrarea la întreprindere a mărfurilor fără facturi şi alte documente de însoţire, care confirmă sursa de livrare a mărfurilor şi valoarea lor.
Întreprinderea poartă răspundere pentru neconformitatea mărfurilor cu standardele de calitate.
17. În cazul păstrării mărfurilor în depozite, amplasării lor în reţeaua de desfacere cu amănuntul şi expunerii în sălile comerciale, lucrătorii întreprinderii sînt obligaţi să respecte cu stricteţe principiile compatibilităţii mărfurilor, regulile sanitare, normele depozitării şi cerinţele securităţii antiincendiare.
18. Pentru vînzare întreprinderea va pregăti marfa în modul cuvenit (reglarea şi repararea măruntă a mărfurilor tehnice complicate, scoaterea din ambalaj, curăţirea şi călcarea îmbrăcămintei, îndreptarea ţesăturilor, asamblarea şi curăţarea de lubrifianţi a bicicletelor, motocicletelor, mopedelor şi altor articole din metal, ştergerea sticlelor şi borcanelor de conserve, curăţarea cu cuţitul, tăierea, porţionarea şi preambalarea unor mărfuri alimentare etc.).
IV. VÎNZAREA MĂRFURILOR
19. Înainte de ora deschiderii, în unitatea comercială respectivă se efectuează toate lucrările necesare în vederea asigurării deservirii conforme a cumpărătorilor.
Mărfurile se aşează la vedere (se expun în vitrină) potrivit sortimentului lor deplin, existent în spaţiile auxiliare ale unităţii comerciale, într-o cantitate care să fie suficientă pentru deservirea promptă a cumpărătorilor.
Toate mărfurile puse în vînzare trebuie să aibă indicatoare de preţuri clar completate, cuprinzînd denumirea mărfii, calitatea şi preţul. În plus, pe reversul indicatorului de preţ vor figura în mod obligatoriu semnătura gestionarului responsabil şi data completării.
În cazurile cînd denumirea mărfii, greutatea şi calitatea sînt indicate pe ambalaj, pot fi folosite indicatoare care arată numai preţul articolului în cauză.
20. Mărfurile sînt vîndute de întreprindere în greutate neto şi în măsură deplină contras numerar sau prin virament conform modului stabilit.
Nu se admite vînzarea mărfurilor, prohibite pentru comercializare liberă conform legislaţiei Republicii Moldova.
21. Întreprinderea este obligată să prezinte cumpărătorului informaţia veridică necesară care îl interesează vizînd preţul şi caracteristicile de consum ale mărfurilor (în cazul produselor alimentare – informaţia vizînd componenţa, valoare energetică, conţinutul de substanţe nocive), condiţiile de procurare, obligaţiile de garanţi şi modul de formulare a pretenţiilor, modalităţile şi regulile de folosire a mărfurilor, termenele şi condiţiile de păstrare şi de utilizare inofensivă.
22. Deservirea invalizilor şi altor persoane, cărora din motive de sănătate le vine greu să facă cumpărături, se efectuează în modul stabilit de organele autoadministrării locale.
23. Comerţul cu mărfuri repartizate în mod centralizat din resursele statului se efectuează respectînd ordinea stabilită de organele autoadministrării locale (vînzarea mărfurilor pe bonuri, liste, după normele de livrare la un cumpărător, în baza comenzilor prealabile etc.).
24. La întreprinderile cu autoservire cumpărătorii îşi depun mărfurile alese în coşuri sau cărucioare de inventar. Intrarea cumpărătorilor în sala comercială cu autoservire (cu excepţia magazinelor de pîine specializate şi magazinelor de articole tehnice complexe) fără ambalaj de inventar nu se admite.
Marfa selectată se prezintă spre achitare numai în ambalaj de inventar.
25. Întreprinderile cu autoservire trebuie să fie asigurate cu o cantitate suficientă de ambalaje restituibile, cleşte şi alte obiecte de inventar, necesare pentru alegerea mărfurilor de către cumpărători.
26. Este strict interzisă vînzarea unor mărfuri în calitate de supliment la anumite articole suprasolicitate.
Este interzisă vînzarea mărfurilor nemarcate, de calitate proastă, care nu au spectul corespunzător de marfă, cu termen expirate, precum şi a celor livrate fără documentaţia cuvenită care confirmă calitatea (certificat de calitate, certificat veterinar).
27. Se interzice vînzarea către minorii cu vîrsta sub 18 ani a băuturilor alcoolice, articolelor de tutun, cărţilor de joc, precum şi către minorii care nu au atins 15 ani – a chibriturilor, brichetelor, substanţelor chimice, toxice şi lichidelor inflamabile.
28. Mărfurile alimentare şi nealimentare, vînzarea cărora este reglementată prin Regulile speciale de comerţ, se comercializează în strictă conformitate cu aceste reguli (pîinea şi produsele de panificaţie, mărfurile pomilegumicole, produsele lactate, margarina şi ouăle, produsele de cofetărie, rachiurile şi alte băuturi spirtoase, băuturile fără alcool şi cu un procent redus de alcool, confecţiile, tricotajele, mărfurile textile, articolele din blănuri, şubele din piei de ovine şi acoperămînturile pentru cap, radiomărfurile, încălţămintea, lemnul şi materialele de construcţie, autoturismele, motocicletele cu ataş, mărfurile chimice de uz gospodăresc, mărfurile electrice de uz casnic, mobila etc.).
29. Anumite tipuri ale comerţului cu amănuntul (comerţul cu amănuntul şi prestarea serviciilor contra valută străină, comerţul de consignaţie, achiziţionarea mărfurilor, vînzarea mărfurilor pe credit (cu plată în rate) şi altele) sînt reglementate de reguli speciale pentru atare tipuri de comerţ.
30. La eliberarea mărfurilor vînzătorii şi alt personal de deservire trebuie să folosească aparate de măsură, verificate şi marcate în termenele stabilite de către organele departamentului de stat pentru Standarde şi Metrologie.
Aparatele pentru cîntărire, măsurare şi dozare dereglate sau falsificate se scot din uz, se aduc în stare bună de funcţionare şi sînt supuse controlului. În caz că repararea lor nu este posibilă, ele se confiscă şi se nimicesc în modul stabilit.
31. Întreprinderea este obligată să ofere cumpărătorului posibilitatea de a verifica, de sine stătător sau cu ajutorul lucrătorilor comerţului, corectitudinea greutăţii şi măsurării mărfurilor achiziţionate.
32. În schimbul banilor pentru marfa vîndută cumpărătorului i se eliberează un cec de casă, care confirmă că marfa în cauză a fost cumpărată la întreprinderea respectivă.
În cazul cînd această marfă are un anumit termen de deservire în garanţie, vînzătorul aplică ştampila întreprinderii şi consemnează data vînzării în paşaportul articolului, în semne care confirmă unitatea de desfacere şi data curgerii termenului de garanţie.
33. Mărfurile nealimentare cumpărate pot fi preschimbate. Condiţiile ordinea şi modul preschimbării mărfurilor nealimentare se stabileşte prin hotărîre de Guvern.
[Pct.33 în redacţia Hot.Guv. nr.1360 din 08.12.04, în vigoare 17.12.04]
34. Mărfurile nealimentare, alese de cumpărător, pot fi păstrate la unitatea comercială 2 ore, cu însemnarea pe cecul eliberat de vînzător a timpului de achitare.
Mărfurile care se procură prin virament (prin cecuri, carnete de cecuri etc.) sînt rezervate, pînă la achitarea lor, timp de trei ore. Mărfurile alese spre a fi cumpărate în rate pot să se păstreze la întreprindere timp de 24 ore.
După expirarea termenului stabilit, marfa necumpărată se repune în vînzare.
Cumpărătorul are dreptul să lase la întreprindere spre păstrare mărfurile achitate cu gabarite mari (mobilă, materiale de construcţie, piane, frigidere, maşini de spălat etc.) cel mult pentru 24 ore. De comun acord cu administraţia, termenul de păstrare poate fi prelungit, în schimbul unei anumite plăţi, deduse din cheltuielile suportate efectiv şi nivelul rentabilităţii în limitele a 30 procente.
Cumpărăturii lăsate spre păstrare i se anexează copia cecului de casă sau chitanţa de păstrare, în care este indicat termenul de păstrare şi i se alătură tăbliţa “Vîndut”. În decursul termenului de păstrare indicat vînzătorul poartă răspundere pentru integritatea şi calitatea mărfii.
35. Se interzice vînzarea mărfurilor din depozite, încăperile auxiliare şi de serviciu, precum şi în afara orelor stabilite de program ale întreprinderii.
36. Se interzice personalului întreprinderii să păstreze în sala comercială mărfuri, care nu aparţin întreprinderii. Mărfurile, care nu aparţin întreprinderii, pot fi păstrate în depozitele şi încăperile auxiliare ale acesteia numai pe bază de contract.
Îmbrăcămintea şi obiectele personale ale lucrătorilor întreprinderii trebuie să se păstreze într-o încăpere aparte, în locurile rezervate special în acest scop.
37. Comerţul mărunt cu ridicata către întreprinderi, instituţii şi organizaţii prin virament se efectuează conform regulilor stabilite.
38. În cazul desfacerii mărfurilor nealimentare (îmbrăcăminte, încălţăminte, articole tricotate etc.) întreprinderea va crea condiţii pentru măsurarea lor, iar a articolelor tehnice complexe şi de altă natură, care necesită verificare – condiţii pentru efectuarea ei.
V. ACHITAREA MĂRFURILOR
39. Cumpărătorii pot achita mărfurile cumpărate în numerar sau prin virament, folosind carnetele de cecuri şi cecurile de decontare, eliberate cetăţenilor de către instituţiile bancare.
40. Unităţile comerciale sînt obligate să primească bani în numerar şi cecuri din carnetele de cecuri (cecuri de decontare) prin intermediul aparatelor de casă.
41. Casierul sau vînzătorul care recepţionează banii pentru marfă este obligat să se achite cu cumpărătorul precum urmează: să rostească distinct suma primită de la cumpărător şi să pună aceşti bani deoparte, într-un loc vizibil pentru cumpărător, să extragă cecul din aparatul de casă, să anunţe cumpărătorului restul ce i se cuvine şi să i-l înmîneze împreună cu cecul.
Banii primiţi de la cumpărător se depun în sertarul aparatului de casă numai după achitarea cu acesta.
Corectitudinea calcului cumpărătorul o verifică pe loc, lîngă casă.
La achitarea pentru mărfurile industriale procurate prin reţeaua comerţului cu amănuntul (cu excepţia comerţului de tarabă), vînzătorul este obligat să înmîneze cumpărătorului împreună cu cumpărătura bonul de marfă, care indică numărul sau denumirea întreprinderii, denumirea, calitatea şi preţul articolului, data vînzării, numele de familie al vînzătorului.
42. Casierii şi alţi angajaţi, care au dreptul de a încasa de la cumpărători banii pentru marfa vîndută, sînt obligaţi să primească de la cumpărători bancnotele degradate, care ulterior nu vor fi admise în circulaţie.
43. Se interzice păstrarea în casa de bani (în seif) a banilor lichizi, care nu aparţin întreprinderi, precum şi a obiectelor personale ale casierului sau ale altor salariaţi ai întreprinderii.
[Cap.VI-IX excluse prin Hot.Guv. nr.1209 din 08.11.2007, în vigoare 23.11.2007]