491/23.10.2019 Hotărîre cu privire la aprobarea Conceptului Sistemului informaţional automatizat "Cadastrul de stat al apelor"
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E
cu privire la aprobarea Conceptului Sistemului informaţional
automatizat "Cadastrul de stat al apelor"
nr. 491 din 23.10.2019
(în vigoare 22.11.2019)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 346-351 art. 852 din 22.11.2019
* * *
Notă: Pe tot parcursul textului hotărârii, textul "Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "Ministerul Mediului", la forma gramaticală corespunzătoare, conform Hot.Guv. nr.586 din 21.08.2024, în vigoare 06.09.2024
În temeiul art.14 din Legea apelor nr.272/2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.81, art.264), cu modificările ulterioare, Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Conceptul Sistemului informaţional automatizat "Cadastrul de stat al apelor" (se anexează).
2. Ministerul Mediului:
1) va asigura implementarea, funcţionarea şi dezvoltarea Sistemului informaţional automatizat "Cadastrul de stat al apelor";
2) în termen de 6 luni de la data publicării prezentei hotărîri, va elabora şi va prezenta spre aprobare Guvernului Regulamentul privind modul de ţinere a Cadastrului de stat al apelor, format de Sistemul informaţional automatizat "Cadastrul de stat al apelor".
3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.
| PRIM-MINISTRU | Maia SANDU |
| Contrasemnează: | |
| Ministrul agriculturii, | |
| dezvoltării regionale | |
| şi mediului | Georgeta Mincu |
| Nr.491. Chişinău, 23 octombrie 2019. | |
Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr.491/2019
CONCEPTUL
SISTEMULUI INFORMAŢIONAL AUTOMATIZAT
"CADASTRUL DE STAT AL APELOR"
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
1. Denumirea sistemului
Denumirea deplină a sistemului este Sistemul informaţional automatizat "Cadastrul de Stat al Apelor", iar cea prescurtată şi abrevierea – SIA CSA.
2. Definirea SIA CSA
Conform Legii apelor nr.272/2011, Cadastrul de stat al apelor (în continuare – CSA) reprezintă sistemul informaţional de stat în care sînt colectate, prelucrate şi păstrate datele privind resursele de apă, gestionarea resurselor de apă, construcţiile hidrotehnice, zonele protejate, bilanţul apelor şi terenul fondului apelor.
SIA CSA reprezintă un ansamblu de mijloace organizatorice, tehnice, programatice şi de personal, utilizate pentru colectarea, prelucrarea, transmiterea şi păstrarea informaţiei pentru realizarea evidenţei datelor despre resursele de apă şi oportunitatea asigurării persoanelor interesate cu date privind starea şi protecţia lor pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
SIA CSA, în interacţiune cu sistemele altor organizaţii de ramură, oferă posibilitatea:
1) de a reduce la minimum cheltuielile pentru introducerea şi actualizarea întregului complex de date;
2) de a spori nivelul de veridicitate şi complexitate al informaţiei;
3) de a reduce substanţial perioada de colectare şi procesare a datelor utilizate pentru luarea deciziilor manageriale.
În Conceptul Sistemului informaţional automatizat "Cadastrul de stat al apelor" (în continuare – Concept) sînt expuse principiile fundamentale de colectare şi monitorizare a datelor, de prezentare a acestora, cerinţele de bază faţă de conţinutul funcţional al informaţiei şi descrierea criteriilor interoperabilităţii datelor în cadrul sistemului şi în afara acestuia.
SIA CSA reprezintă un ansamblu sistematizat de date consolidat pentru asigurarea unei evidenţe unitare despre Cadastrul de stat al apelor. SIA CSA formează Cadastrul de stat al apelor, care reprezintă o totalitate de date sistematizate despre următoarele obiecte:
1) reţeaua hidrografică;
2) corpurile de apă;
3) construcţiile hidrotehnice;
4) zonele şi fîşiile de protecţie;
5) zonele protejate conform Directivei nr.2000/60/CE din 23 octombrie 2000 privind stabilirea unui cadru de politică comunicară în domeniul resurselor de apă;
6) captările şi deversările de apă;
7) bilanţul apei;
8) managementul bazinal.
3. Locul CSA în spaţiul informaţional unic
CSA reprezintă o parte a resurselor informaţionale de stat ale Republicii Moldova în componenţa Resurselor informaţionale de mediu. SIA CSA creează un spaţiu informaţional unitar şi reprezintă sursa oficială de date despre resursele de apă de pe teritoriul Republicii Moldova.
4. Destinaţia SIA CSA
SIA CSA are ca destinaţie asigurarea formării resursei informaţionale despre resursele de apă şi prezentarea informaţiei Guvernului, Ministerului Mediului la elaborarea şi implementarea politicilor de protecţie a mediului, autorităţilor administraţiei publice: autorităţilor de supraveghere a domeniului automatizat, altor persoane fizice şi juridice, în modul stabilit de legislaţie.
5. Scopul creării SIA CSA
SIA CSA se creează în scopul formării CSA, al asigurării şi reglementării accesului operativ la informaţia privind resursele de apă şi la luarea operativă a deciziilor.
6. Principiile de bază ale creării SIA CSA
SIA CSA este creat în conformitate cu principiile generale de constituire a sistemelor informaţionale automatizate, şi anume:
1) principiul modularităţii (conexiunea maximă a funcţiilor procesului şi legătura minimă dintre procese) şi responsabilităţii (procesul se asociază cu responsabilitatea pentru realizarea sa). Funcţiile îndeplinite de aceste procese se determină de scopurile specifice, rezultatele cerute şi seturile de activităţi care alcătuiesc acest proces;
2) principiul legitimităţii – presupune crearea şi exploatarea SIA CSA în conformitate cu legislaţia naţionnală;
3) principiul integrităţii şi veridicităţii datelor:
a) integritatea datelor se referă la starea datelor, care presupune că acestea îşi păstrează conţinutul şi se interpretează univoc în condiţiile unor influenţe imprevizibile. Integritatea datelor se consideră păstrată dacă acestea nu au fost denaturate şi/sau deteriorate (lichidate);
b) veridicitatea datelor constituie gradul de conformitate a datelor păstrate în memoria computerului sau în documente cu starea reală a obiectelor dintr-un domeniu concret al sistemului pe care acestea le reprezintă;
4) principiul controlului formării şi utilizării SIA CSA – se referă la totalitatea de măsuri organizatorice şi tehnice de program prevăzute să asigure calitatea înaltă a resurselor informaţionale de stat formate, fiabilitatea sporită a păstrării lor şi corectitudinea utilizării, în conformitate cu legislaţia;
5) principiul modularităţii şi scalabilităţii – semnifică posibilitatea dezvoltării SIA CSA fără modificarea componentelor create anterior.
7. Sarcinile SIA CSA
SIA CSA va realiza următoarele sarcini:
1) asigurarea formării resurselor informaţionale de stat în domeniul evidenţei resurselor de apă;
2) asigurarea furnizării de date corecte şi în timp real către autorităţile administraţiei publice, direcţiile responsabile de elaborarea politicilor în domeniu;
3) ca parte componentă a infrastructurii naţionale de date spaţiale, reglementată în pct.8 din anexa nr.1 la Legea nr.254/2016 cu privire la infrastructura naţională de date spaţiale, hidrografia este o sursă de informaţie oficială şi veridică despre reţeaua hidrografică şi corpurile de apă pe teritoriul Republicii Moldova. Folosirea acestor date lărgeşte posibilitatea utilizării informaţiei geospaţiale pentru gestiunea altor resurse informaţionale de bază din ramură şi regionale şi a componentelor lor, asigurînd integrarea cu alte date geospaţiale tematice.
Capitolul II
SPAŢIUL JURIDICO-NORMATIV AL FUNCŢIONĂRII SIA CSA
Spaţiul juridico-normativ al funcţionării SIA CSA este constituit din legislaţia naţională şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. În mod special, s-a ţinut cont de cadrul legal în domeniul de profil şi cadrul legal în domeniul TIC.
8. Cadrul legal general
1) Constituţia Republicii Moldova (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.78, art.140);
2) Convenţia privind accesul la informaţie, justiţie şi participarea publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului (Convenţia Aarhus), ratificată prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.346/1999 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.39, art.178);
3) Legea nr.982/2000 privind accesul la informaţie (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.88-90, art.664).
9. Cadrul legal în domeniul de profil
1) Legea nr.303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.60-65, art.123);
2) Legea apelor nr.272/2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.81, art.264);
3) Legea nr.272/1999 cu privire la apa potabilă (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.39-41, art.167);
4) Legea nr.1536/1998 cu privire la activitatea hidrometeorologică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.60-61, art.409);
5) Legea nr.440/1995 cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.43, art.482);
6) Legea nr.1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1993, nr.10, art.283);
[Subpct.7) abrogat prin Hot.Guv. nr.586 din 21.08.2024, în vigoare 06.09.2024]
8) Hotărîrea Guvernului nr.1063/2016 cu privire la aprobarea Programului Naţional pentru implementarea Protocolului privind Apa şi Sănătatea în Republica Moldova pentru anii 2016-2025 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.314, art.1141);
9) Hotărîrea Guvernului nr.1467/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind accesul publicului la informaţia de mediu (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.60-66, art.132);
10) Strategia de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014-2028), aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.199/2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.72-77, art.222);
11) Hotărîrea Guvernului nr.250/2014 privind aprobarea componenţei nominale a comitetelor districtelor bazinelor hidrografice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.86, art.271);
12) Hotărîrea Guvernului nr.728/2014 privind aprobarea Listei corpurilor de apă de suprafaţă, a zonelor şi a fîşiilor de protecţie, precum şi a Listei construcţiilor hidrotehnice gestionate de autoritatea administrativă de gestionare a apelor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.275-281, art.788);
13) Hotărîrea Guvernului nr.882/2014 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei "Apele Moldovei", structurii şi efectivului-limită ale acesteia (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.325-332, art.950);
14) Hotărîrea Guvernului nr.763/2013 cu privire la Regulamentul Cadastrului de stat al apelor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.213-215, art.866);
15) Hotărîrea Guvernului nr.775/2013 cu privire la hotarele districtelor bazinelor şi subbazinelor hidrografice şi hărţile speciale în care sînt determinate (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.222-227, art.880);
16) Hotărîrea Guvernului nr.867/2013 pentru aprobarea Regulamentului-tip privind modul de constituire şi de funcţionare a comitetului districtului bazinului hidrografic (Monitor Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.252-257, art.973);
17) Hotărîrea Guvernului nr.866/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de elaborare şi de revizuire a Planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.252-257, art.972);
18) Hotărîrea Guvernului nr.890/2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.262-267, art.1006);
19) Hotărîrea Guvernului nr.932/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.276-280, art.1038);
20) Hotărîrea Guvernului nr.931/2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cerinţele de calitate a apelor subterane (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.276-280, art.1037);
21) Hotărîrea Guvernului nr.779/2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la planificarea gestionării secetei (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.222-227, art.884);
22) Hotărîrea Guvernului nr.802/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind condiţiile de deversare a apelor uzate în corpurile de apă (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.243-247, art.931);
23) Hotărîrea Guvernului nr.835/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind evidenţa şi raportarea apei folosite (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.243-247, art.941);
24) Hotărîrea Guvernului nr.881/2013 pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, delimitarea şi clasificarea corpurilor de apă (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.258-261, art.986);
25) Hotărîrea Guvernului nr.887/2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la gestionarea riscurilor de inundaţii (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.258-261, art.992);
26) Hotărîrea Guvernului nr.949/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind zonele de protecţie sanitară a prizelor de apă (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.284-289, art.1060);
27) Hotărîrea Guvernului nr.950/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisari pentru localităţile urbane şi rurale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.284-289, art.1061);
28) Hotărîrea Guvernului nr.894/2013 cu privire la organizarea şi funcţionarea ghişeului unic în domeniul autorizării de mediu pentru folosinţa specială a apei (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.262-267, art.1010);
29) Hotărîrea Guvernului nr.836/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea poluării apelor din activităţi agricole (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.243-247, art.942);
30) Hotărîrea Guvernului nr.1003/2010 cu privire la aprobarea Conceptului tehnic al Sistemului informaţional automatizat "Registrul geologic de stat" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.214-220, art.1124);
31) Hotărîrea Guvernului nr.665/2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al zonelor umede de importanţă internaţională (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.86-89, art.698);
32) Hotărîrea Guvernului nr.632/2002 cu privire la studierea, utilizarea şi protecţia apelor minerale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.69-70, art.725);
33) Ordinul ministrului mediului nr.61/2014 cu privire la aprobarea Ghidului pentru aplicarea celor mai bune tehnici disponibile pentru emisiile de apă uzată din industria alimentară (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.275-281, art.1312).
10. Cadrul legal în domeniul infrastructurii naţionale de date spaţiale
1) Legea nr.254/2016 cu privire la infrastructura naţională de date spaţiale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.441-451, art.887);
2) Hotărîrea Guvernului nr.254/2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la normele de partajare a seturilor de date spaţiale şi a serviciilor aferente între entităţile publice şi terţi ( Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.108-112, art.289);
3) Hotărîrea Guvernului nr.458/2017 pentru aprobarea responsabilităţilor entităţilor publice privind seturile de date spaţiale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.216-228, art.549);
4) Hotărîrea Guvernului nr.737/2017 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la normele de creare a serviciilor de reţea şi termenul de implementare a acestora (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.340-351, art.842);
5) Hotărîrea Guvernului nr.738/2017 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la normele de creare şi actualizare a metadatelor pentru seturile şi serviciile de date spaţiale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.340-351, art.843);
6) Hotărîrea Guvernului nr.1298/2003 cu privire la crearea Sistemului Informaţional Geografic Naţional (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.223-225, art.1350).
11. Cadrul legal în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) al Republicii Moldova
1) Legea nr.142/2018 cu privire la schimbul de date şi interoperabilitate (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.295-308, art.452);
2) Legea nr.91/2014 privind semnătura electronică şi documentul electronic (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.174-177, art.397);
3) Legea nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.170-175, art.492);
4) Legea nr.71/2007 cu privire la registre (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.70-73, art.314);
5) Legea nr.467/2003 cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.6-12, art.44);
6) Legea nr.982/2000 privind accesul la informaţie (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.88-90, art.664);
7) Legea nr.1069/2000 cu privire la informatică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.73-74, art.547);
8) Hotărîrea Guvernului nr.211/2019 privind platforma de interoperabilitate (MConnect) (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.132-138, art.254);
9) Hotărîrea Guvernului nr.683/2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la normele de aplicare care stabilesc modalităţile tehnice de interoperabilitate şi armonizare a seturilor şi serviciilor de date spaţiale, precum şi termenul de implementare (Monitorul Оfficial al Republicii Moldova, 2018, nr.267-275, art.742);
10) Hotărîrea Guvernului nr.1141/2017 pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de aplicare a semnăturii electronice pe documentele electronice de către funcţionarii persoanelor juridice de drept public în cadrul circulaţiei electronice ale acestora (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.451-463, art.1269);
11) Hotărîrea Guvernului nr.201/2017 privind aprobarea Cerinţelor minime obligatorii de securitate cibernetică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.109-118, art.277);
12) Hotărîrea Guvernului nr.128/2014 privind platforma tehnologică guvernamentală comună (MCloud) (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.47-48, art.145);
13) Hotărîrea Guvernului nr.708/2014 privind serviciul electronic guvernamental de jurnalizare (MLog) (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.261-267, art.756);
14) Hotărîrea Guvernului nr.405/2014 privind serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign) (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.147-151, art.445);
15) Hotărîrea Guvernului nr.1090/2013 privind serviciul electronic guvernamental de autentificare şi control al accesului (MPass) (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.4-8, art.2);
16) Hotărîrea Guvernului nr.656/2012 cu privire la aprobarea Programului privind Cadrul de Interoperabilitate (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.186-189, art.708);
17) Hotărîrea Guvernului nr.710/2011 cu privire la aprobarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare) (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.156-159, art.780);
18) Hotărîrea Guvernului nr.562/2006 cu privire la crearea sistemelor şi resurselor informaţionale automatizate de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.79-82, art.591).
12. Standarde şi metodologii
1) Ordinul ministrului dezvoltării informaţionale nr.78 din 1 iunie 2006 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice "Procesele ciclului de viaţă al software-lui" RT 38370656-002:2006 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.95-97, art.335);
2) Standardul Republicii Moldova SMV ISO/CEI 15288:2015 "Ingineria sistemelor şi software-ului. Procesele ciclului de viaţă al sistemului";
3) Standardul Republicii Moldova SM ISO/CEI 12207:2014 "Ingineria sistemelor şi software-ului. Procesele ciclului de viaţă al software-ului";
4) Standardul Republicii Moldova SM ISO/CEI 27002:2014 "Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Cod de bună practică pentru managementul securităţii informaţiei".
SIA CSA va opera, va prelucra şi va stoca date cu caracter personal în conformitate cu prevederile Legii nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.
Capitolul III
SPAŢIUL FUNCŢIONAL AL SIA CSA
13. Funcţiile de bază
SIA CSA are următoarele funcţii:
1) formarea bazei de date a SIA CSA
Funcţiile primare de punere iniţială în evidenţă, actualizare a datelor şi radiere din evidenţă constituie funcţiile principale de formare a băncii de date.
Aceste funcţii se realizează în procesul organizării colectării datelor, înregistrării, schimbului de informaţii cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile din domeniul gestionării resurselor acvatice etc.:
a) punerea iniţială în evidenţă
Punerea iniţială în evidenţă constă în atribuirea obiectului de evidenţă a identificatorului unic şi introducerea în banca de date a CSA a volumului stabilit de informaţii despre obiect. Procedura în cauză prevede punerea iniţială în evidenţă a obiectelor proprii SIA CSA de tipul apelor de suprafaţă, bazinelor hidrografice, obiectelor de administrare a resurselor acvatice;
b) actualizarea datelor
Actualizarea datelor SIA CSA constă în introducerea sistematică a modificărilor (completărilor, corectărilor) în banca de date a acestuia, în temeiul informaţiei oferite de următoarele organizaţii din domeniul gestiunii apelor:
Ministerul Mediului;
Agenţia de Mediu;
Agenţia "Apele Moldovei";
Serviciul Hidrometeorologic de Stat;
Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale;
Inspectoratul pentru Protecţia Mediului;
Agenţia Naţională pentru Sănătatea Publică;
alte instituţii.
Toate modificările sînt păstrate în SIA CSA în ordine cronologică;
c) radierea din evidenţă
Radierea obiectului din evidenţă (ce nu înseamnă lichidarea fizică a obiectului) şi transferul datelor despre acesta în arhivă constă în introducerea unei menţiuni speciale în banca de date. Procedura în cauză se efectuează în cazul:
- expirării termenului de acţiune a datelor;
- încetării existenţei entităţii în natură din anumite cauze (ex.: secarea obiectului).
Informaţia se introduce în SIA CSA numai în baza documentelor care confirmă veridicitatea datelor cu referinţă la documentul în baza căruia s-a efectuat actualizarea lui. Datele privind documentele confirmative se introduc în banca de date;
2) asigurarea informaţională a SIA CSA
Informaţia din CSA se pune la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice, a persoanelor fizice şi juridice conform legislaţiei;
3) asigurarea securităţii informaţiei
Asigurarea securităţii informaţiei se referă la etapele de colectare, păstrare şi utilizare a resurselor informaţionale de stat ce vizează sfera de ocrotire a normelor de drept. Nivelul de acces al beneficiarului la CSA este stabilit de regulamentul SIA CSA şi prevederile legale;
4) asigurarea funcţionării
Asigurarea funcţionării se referă la asigurarea funcţionării SIA CSA sub toate aspectele.
14. Contururile funcţionale de bază ale SIA CSA
Îndeplinirea funcţiilor SIA CSA este asigurată de contururile funcţionale, determinate conform destinaţiei acestuia. Fiecare contur funcţional înglobează o totalitate de funcţii specifice realizate de alte subsisteme automatizate ale SIA CSA, integrate între ele.
SIA CSA conţine următoarele contururi funcţionale:
1) conturul "Administrare şi control", care presupune următoarele funcţii:
- înregistrarea-administrarea utilizatorilor SIA CSA;
- crearea rolului de utilizator şi determinarea drepturilor de acces la funcţionalităţile SIA CSA;
- administrarea informaţiei normative;
- configurarea parametrilor SIA CSA;
- administrarea şi menţinerea bazei de date privind CSA;
2) conturul "Evidenţa obiectelor reţea hidrografică", în care sînt incluse funcţiile care asigură procesul de evidenţă a obiectelor reţea hidrografică, a indicilor şi parametrilor lor:
- evidenţa obiectelor reţea hidrografică (rîu; lac; canal);
- evidenţa сorpurilor de apă de suprafaţă;
3) conturul "Obiectelor de ape subterane", care include funcţii privind:
- evidenţa obiectelor de ape subterane (bazine de ape subterane, orizont acvifer);
- evidenţa corpurilor de apă subterane;
4) conturul "Monitoringul apelor de suprafaţă", care include următoarele funcţii:
- evidenţa post hidrometric de rîu;
- evidenţa post hidrometric de lac;
- evidenţa punct de prelevare a probelor de calitate din apele de suprafaţă;
- evidenţa datelor ce caracterizează calitatea apelor de suprafaţă sub aspectul obiectelor acvatice;
- evidenţa datelor ce caracterizează sursele de poluare punctiformă;
5) conturul "Monitoringul apelor subterane", care include următoarele funcţii:
- evidenţa punct de prelevare a probelor de calitate din apele subterane;
- evidenţa datelor ce caracterizează calitatea apelor subterane;
6) conturul "Management bazinal", care include următoarele funcţii:
- evidenţa district al bazinului hidrografic; bazin hidrografic; subbazin hidrografic şi datele ce le caracterizează;
7) conturul "Construcţii hidrotehnice", care include funcţiile privind evidenţa construcţii hidrotehnice şi datele ce le caracterizează;
8) conturul "Zone protejate", care include funcţiile privind evidenţa zone protejate şi datele ce le caracterizează;
9) conturul "Teren fondul apelor şi sectoare de gestionare a resurselor de apă", care include următoarele funcţii:
- evidenţa terenurilor fondului apelor şi hotarelor acestora;
- evidenţa sectoare de gestionare a resurselor de apă;
10) conturul "Folosirea apei", care include funcţiile de stabilire a punctelor de captare a apei şi punctelor de deversare a apei;
11) conturul "Zone inundabile", care include funcţiile stabilirii zonelor districtului bazinului hidrografic, în care persistă riscul acoperirii cu apă sau al inundaţiei;
12) conturul "Monitorizare şi raportare", care presupune următoarele funcţii:
- calcularea bilanţului apei;
- generarea rapoartelor analitice cu privire la resursele de apă de suprafaţă şi subterane, calitatea şi utilizarea acestora;
- generarea rapoartelor statistice cu privire la resursele de apă;
- generarea rapoartelor statistice cu privire la monitoringul cantităţii şi calităţii apei;
- publicarea informaţiei cu privire la procedurile de raportare anuală privind utilizarea resurselor de apă.
Toate contururile funcţionale enumerate vor îndeplini şi funcţiile de "Reprezentarea cartografică a datelor" şi de "Modelarea spaţială a datelor".
Capitolul IV
STRUCTURA ORGANIZAŢIONALĂ A SIA CSA
15. Subiecţii raporturilor juridice în domeniul creării şi funcţionării SIA CSA sînt: proprietarul, posesorul, deţinătorul, registratorii, furnizorii şi destinatarii resursei informaţionale.
1) Proprietarul CSA este statul.
2) Posesorul CSA este autoritatea competentă – Ministerul Mediului, care asigură condiţiile juridice, organizatorice şi financiare pentru funcţionarea SIA CSA.
3) Deţinător din punct de vedere informaţional al SIA CSA este Agenţia "Apele Moldovei", iar administrator tehnic – Instituţia Publică "Serviciul Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică".
4) Registratori ai informaţiei în CSA sînt următoarele instituţii:
a) Agenţia "Apele Moldovei", care va înregistra datele cu privire la următoarele obiecte informaţionale: rîu; lac; canal; district al bazinului hidrografic; bazin hidrografic; subbazin hidrografic; punct de captare a apei; punct de deversare a apei; corp de apă de suprafaţă (rîu); corp de apă de suprafaţă (lac); sector de gestionare a resurselor de apă; zona inundabilă; zona cu risc de inundaţii; baraj; dig de protecţie contra inundaţiilor; staţie de pompare a apei; depozit de reziduuri lichide; sistem de irigare; zona destinată pentru captările de apă potabilă; zona destinată pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic; zona destinată pentru protecţia habitatelor şi speciilor, unde îmbunătățirea stării apei este un factor important pentru susţinerea lor; corp de apă destinat pentru recreare şi îmbăiere; zone vulnerabile şi zone sensibile;
b) Serviciul Hidrometeorologic de Stat, care va înregistra datele cu privire la următoarele obiecte informaţionale: post hidrometric de rîu; post hidrometric de lac;
c) Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale, care va înregistra datele cu privire la următoarele obiecte informaţionale: acvifer; corp de apă subteran; sonda arteziană;
d) Agenţia de Mediu, care va înregistra datele cu privire la următoarele obiecte informaţionale: punct de prelevare a probelor de calitate din apele de suprafaţă; punct de prelevare a probelor de calitate din apele subterane; sursă de poluare punctiformă;
5) Furnizor al informaţiei CSA este Agenţia Naţională pentru Sănătatea Publică, care va furniza Agenţiei de Mediu pentru înregistrare date cu privire la: punctele de prelevare a probelor de calitate din apele de suprafaţă; punctele de prelevare a probelor de calitate din apele subterane; sursele de poluare punctiformă.
6) Destinatarii datelor din CSA sînt:
a) operatorii;
b) Ministerul Mediului şi instituţiile subordonate;
c) autorităţile centrale de specialitate ale statului;
d) publicul.
Funcţiile de bază legate de formarea CSA vor fi atribuite Ministerului Mediului şi autorităţilor competente din subordinea acestuia.
Capitolul V
DOCUMENTELE SIA CSA
16. Documente de intrare
SIA CSA asigură stocarea datelor în baza documentelor de intrare corespunzător conturului informaţional, după cum urmează:
1) documentele de descriere a cercetărilor de cîmp;
2) probele prelevate de la staţiile hidrometrice;
3) hărţile, inclusiv hărţile tematice de mediu;
4) planurile topografice;
5) materialele teledetecţiei;
6) documentele de proiectare, ridicările de teren, schemele, schiţele şi documentaţia grafică inginerească;
7) materialele video;
8) datele statistice;
9) ltă informaţie grafică şi descriptivă.
17. Documente de ieşire
SIA CSA diseminează date prin expunerea datelor primare şi derivate în formă de documente de ieşire şi rapoarte de monitorizare şi performanţă corespunzător conturului informaţional:
1) baze de date geografice, cu totalitatea posibilităţilor funcţionale respective pentru modelări geospaţiale şi soluţionarea sarcinilor inginereşti şi analitice;
2) modelările de date proprii ale Sistemul informaţional naţional geografic sau importate din alte sisteme;
3) harta precipitaţiilor;
4) scurgerile de suprafaţă;
5) harta evaporării potenţiale;
6) harta evaporării actuale;
7) prezentarea pe ecran a hărţilor electronice, cu posibilitatea reproducerii depline şi/sau parţiale a informaţiilor conform elementelor topografiei;
8) informaţiile intermediare, acceptabile pentru redactare şi conversie, în scopul utilizării în crearea produselor tematice;
9) imprimările pe suport rigid, cu păstrarea particularităţilor determinate, ţinînd cont de exigenţele faţă de produs şi posibilităţile tehnologice accesibile în perioada de realizare.
18. Documente tehnologice
Din documentele tehnologice ale SIA CSA fac parte:
1) descrierea clasificatoarelor;
2) documentele de descriere a formatului datelor interne;
3) şabloanele de formulare;
4) documentele privind descrierea indicatorilor;
5) ghidurile de utilizare şi administrare a acestuia;
6) documentele de descriere a rapoartelor.
19. Mecanismul de raportare, audit şi statistică al SIA CSA
Sistemul de raportare delimitează 3 categorii de rapoarte:
1) documentele de intrare/ieşire. Pentru fiecare tip se creează şablonul în baza căruia va fi inserată informaţia;
2) rapoartele de performanţă destinate auditului şi analizei activităţii sistemului;
3) rapoartele de monitorizare destinate autorităţilor administraţiei publice în scopul exercitării atribuţiilor legale care le revin.
De asemenea, SIA CSA va genera rapoarte în baza criteriilor stabilite de utilizatorii acestuia.
Pe parcurs, documentele pe suport de hîrtie ale SIA CSA se substituie cu documente electronice.
Capitolul VI
SPAŢIUL INFORMAŢIONAL AL SIA CSA
SIA CSA creează un spaţiu informaţional unitar, care reprezintă sursa oficială de date despre resursele de apă de pe teritoriul Republicii Moldova.
20. Obiectele informaţionale al CSA
Totalitatea obiectelor informaţionale şi datelor (sau atributele obiectelor) ce se conţin în CSA este determinată de destinaţia SIA CSA, este organizată pe tematică şi include atît obiecte proprii, cît şi împrumutate:
1) rîu;
2) lac;
3) canal;
4) district al bazinului hidrografic;
5) bazin hidrografic;
6) subbazin hidrografic;
7) orizont acvifer;
8) post hidrometric de rîu;
9) post hidrometric de lac;
10) punct de prelevare a probelor de calitate din apele de suprafaţă;
11) punct de prelevare a probelor de calitate din apele subterane;
12) sursă de poluare punctiformă;
13) punct de captare a apei;
14) punct de deversare a apei;
15) corp de apă de suprafaţă (rîu);
16) corp de apă de suprafaţă (lac);
17) corp de apă subterană;
18) teren fondul apelor (obiect împrumutat din Registrul bunurilor imobile, cu identificatorul din SIA);
19) sectoare de gestionare a resurselor de apă;
20) zone inundabile;
21) zona cu risc de inundaţii;
22) baraj;
23) dig de protecţie contra inundaţiilor;
24) staţie de pompare a apei;
25) depozit de reziduuri lichide (industriale şi agricole);
26) sistem de irigare;
27) clădirea Centralei hidroelectrice (obiect împrumutat din Registrul bunurilor imobile, cu identificatorul din SIA);
28) sonda arteziană;
29) zona destinată pentru captările de apă potabilă;
30) zona destinată pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic;
31) zona destinată pentru protecţia habitatelor şi speciilor, unde îmbunătăţirea stării apei este un factor important pentru susţinerea lor;
32) corp de apă destinat pentru recreare şi îmbăiere;
33) zone vulnerabile şi zone sensibile.
21. Identificarea obiectelor informaţionale
Identificatorul obiectelor informaţionale din SIA CSA este numărul de identificare (IDCSA) (conţine 15 simboluri) şi are structura MDHHBBSBHXXXXXX, în care:
MD – codul ISO pentru Republica Moldova;
HH – codul districtului bazinului hidrografic;
BB – codul bazinului hidrografic;
SBH – codul subbazinului hidrografic;
XXXXXX – numărul de ordine al obiectului informaţional, construit pe bază consecventă de la nord-vest spre sud-est.
22. Datele SIA CSA
Datele SIA CSA reprezintă totalitatea atributelor obiectelor informaţionale. Datele obiectelor informaţionale reprezintă cel puţin următoarele cîmpuri şi nu se limitează la:
1) rîu – obiect informaţional ce reprezintă un curs de apă permanent sau intermitent, care se alimentează din precipitaţii atmosferice şi ape subterane şi care curge prin albia formată de acesta, avînd o lungime mai mare de 10 km şi o suprafaţă a bazinului de recepţie mai mare de 50 km2. Este o parte componentă a reţelei hidrografice:
a) codul;
b) tipul;
c) ordinul;
d) denumirea;
e) lungimea, km;
f) suprafaţa bazinului de recepţie, km2;
2) lac – obiect informaţional care reprezintă un corp de apă stătătoare de suprafaţă ce nu are legătură cu oceanul planetar. Este o parte componentă a reţelei hidrografice:
a) codul;
b) tipul;
c) denumirea;
d) localitatea aferentă;
e) Clasificatorul unităţilor administrativ-teritoriale al Republicii Moldova;
f) lungimea, km;
g) lăţimea, km;
h) nivelul normal de retenţie;
i) nivelul forţat de retenţie;
j) adîncime maximă;
k) suprafaţa (nivel normal de retenţie), km2;
l) volumul (nivel normal de retenţie), m3;
3) canal – obiect informaţional care reprezintă un corp de apă liniar, artificial, destinat alimentării cu apă sau desecării. Este o parte componentă a reţelei hidrografice:
a) codul;
b) tipul;
c) denumirea;
d) localitatea aferentă;
e) Clasificatorul Unităţilor Administrativ-Teritoriale a Republicii Moldova;
f) lungimea, km;
g) lăţimea, km;
4) district al bazinului hidrografic – obiect informaţional care reprezintă o suprafaţă de teren din Republica Moldova, constituită din unul sau din mai multe bazine hidrografice învecinate, precum şi din apele subterane asociate, identificat ca principală unitate de gestionare a bazinelor hidrografice:
a) codul;
b) denumirea;
c) suprafaţa, km2;
d) densitatea reţelei hidrografice;
e) ponderea suprafeţei de apă;
f) ponderea suprafeţei cu păduri;
g) ponderea terenurilor agricole;
h) ponderea ariilor urbanizate;
5) bazin hidrografic – obiect informaţional care reprezintă o porţiune de teren de pe care toate scurgerile de suprafaţă curg printr-o succesiune de rîuri, fluvii şi lacuri spre mare, într-o singură gură de vărsare, estuar sau deltă, delimitată prin cumpăna apelor:
a) codul;
b) denumirea;
c) districtul bazinului hidrografic;
d) suprafaţa, km2;
e) lungimea;
f) lăţimea medie;
g) lăţimea maximă;
h) lungimea cumpenei de apă;
i) asimetria;
j) altitudinea maximă;
k) altitudinea medie;
l) panta medie;
m) densitatea reţelei hidrografice;
n) ponderea suprafeţei de apă;
o) ponderea suprafeţei cu păduri;
p) ponderea terenurilor agricole;
q) ponderea terenurilor ocupate de localităţi;
6) subbazin hidrografic – obiect informaţional care reprezintă o suprafaţă de teren în cadrul unui district hidrografic, din care toate scurgerile de apă se varsă, printr-o reţea de rîuri, fluvii şi lacuri, către un anumit punct al unui curs de apă în cadrul acestui district hidrografic:
a) codul;
b) denumirea;
c) districtul bazinului hidrografic;
d) bazinul hidrografic;
e) suprafaţa, km2;
f) lungimea;
g) lăţimea medie;
h) lăţimea maximă;
i) lungimea cumpenei de apă;
j) asimetria;
k) altitudinea maximă;
l) altitudinea medie;
m) panta medie;
n) densitatea reţelei hidrografice;
o) ponderea suprafeţei de apă;
p) ponderea suprafeţei cu păduri;
q) ponderea terenurilor agricole;
r) ponderea terenurilor ocupate de localităţi;
7) orizont acvifer – obiect informaţional care reprezintă un strat sau straturi subterane de rocă ori alte tipuri de straturi geologice cu o porozitate şi o permeabilitate suficiente pentru a permite fie o curgere semnificativă a apelor subterane, fie captarea unor cantităţi importante de ape subterane:
a) codul;
b) denumirea;
c) vîrsta;
d) geologia;
e) porozitatea;
f) destinaţia de utilizare;
g) volumul utilizat;
h) rezerve de apă;
i) resurse de apă;
8) post hidrometric de rîu – obiect informaţional care conţine date despre indicii cantitativi măsuraţi la post:
a) codul;
b) denumirea rîului;
c) denumirea postului;
d) localitatea aferentă;
e) Clasificatorul unităţilor administrativ-teritoriale al Republicii Moldova;
f) anul începerii exploatării;
g) numărul de ani cu observaţii;
h) nivel;
i) debit lichid;
j) debit solid;
k) turbiditatea;
l) temperatura apei şi aerului;
m) precipitaţii atmosferice;
n) fenomene de gheaţă;
9) post hidrometric de lac – obiect informaţional care conţine date despre indicii cantitativi măsuraţi la post:
a) codul;
b) denumirea lacului;
c) denumirea postului;
d) localitatea aferentă;
e) Clasificatorul unităţilor administrativ-teritoriale al Republicii Moldova;
f) anul începerii exploatării;
g) numărul de ani cu observaţii;
h) nivelul;
i) temperatura apei şi aerului;
j) precipitaţiile atmosferice;
k) fenomenele de gheaţă;
10) punct de prelevare a probelor de calitate din apele de suprafaţă – obiect informaţional care conţine date despre indicii calitativi ai apelor de suprafaţă determinaţi în punct:
a) codul;
b) denumirea corpului de apă;
c) localitatea aferentă;
d) Clasificatorul unităţilor administrativ-teritoriale al Republicii Moldova;
e) pH-ul;
f) ioxid de carbon;
g) bicarbonat;
h) ion de clor;
i) ion de sulfat;
j) cation de calciu;
k) cation de magneziu;
l) reziduu sec de natriu şi kaliu;
m) reziduu sec;
n) duritatea;
o) oxigen dizolvat;
p) consum biochimic de oxigen în 5 zile;
q) amoniu;
r) nitriţi;
s) produse petroliere;
t) fenoli;
u) nitraţi;
v) fosfor;
w) substanţe specifice neorganice;
x) pesticide;
y) cupru;
z) zinc;
aa) clasa de calitate a apei conform parametrilor chimici calitativi;
bb) clasa de calitate a apei conform parametrilor fizico-chimici;
cc) clasa de calitate a apei conform parametrilor hidrobiologici;
11) punct de prelevare a probelor de calitate din apele subterane – obiect informaţional care conţine date despre indicii calitativi ai apelor subterane determinaţi în punct:
a) codul;
b) denumirea acviferului;
c) localitatea aferentă;
d) Clasificatorul unităţilor administrativ-teritoriale al Republicii Moldova;
e) bicarbonat;
f) ion de clor;
g) ion de sulfat;
h) cation de calciu;
i) cation de magneziu;
j) reziduu sec de natriu şi kaliu;
k) mineralizare totală;
l) duritate;
m) fier;
n) ion de amoniu;
o) ion de nitrit;
p) ion de nitrat;
q) fluor;
12) sursă de poluare punctiformă – obiect informaţional care conţine date despre indicii de poluare punctiformă a apelor de suprafaţă şi subterane:
a) codul;
b) denumirea corpului de apă;
c) localitatea aferentă;
d) Clasificatorul unităţilor administrativ-teritoriale al Republicii Moldova;
e) substanţa poluantă;
f) volumul poluării;
13) punct de captare a apei – obiect informaţional care conţine date despre volumele de apă extrase din corpul de apă de către întreprinderea dată:
a) codul
b) municipiul, raionul conform Clasificatorului unităţilor administrativ-teritoriale al Republicii Moldova;
c) localitatea
d) Clasificatorul unităţilor administrativ-teritoriale al Republicii Moldova;
e) denumirea întreprinderii;
f) activitatea principală conform CAEM Rev.2 (Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei);
g) forma organizatorico-juridică conform Clasificatorului formelor organizatorico-juridice ale agenţilor economici din Republica Moldova);
h) forma de proprietate a întreprinderii (organizaţiei) conform Clasificatorului formelor de proprietate al Republicii Moldova;
i) forma de proprietate a întreprinderii conform Clasificatorului evidenţei de stat a folosirii apelor;
j) codul sectorului de gestionare a apei;
k) denumirea sectorului de gestionare a apei;
l) denumirea sursei de captare a apei;
m) codul tipului de sursă sau al întreprinderii distribuitoare;
n) codul corpului de apă (sursei de alimentare cu apă);
o) codul categoriei de calitate a apei;
p) distanţa de la gura rîului;
q) apa captată ori primită în total pe an;
r) apa captată ori primită în total în fiecare lună;
s) limita de apă captată ori primită pe an;
t) apa utilizată efectiv;
u) apa utilizată pentru necesităţi gospodăreşti şi apa potabilă;
v) apa utilizată în producţie;
w) apa utilizată în irigare;
x) apa utilizată în agricultură;
y) apa utilizată pentru alte necesităţi;
z) apa distribuită altor consumatori fără utilizare;
aa) apa distribuită altor consumatori după utilizare;
bb) pierderi la transportare;
cc) identificatorul utilizatorului de apă;
14) punct de deversare a apei – obiect informaţional care conţine date despre apa evacuată de către întreprinderea dată:
a) codul;
b) denumirea localităţii;
c) Clasificatorul formelor de proprietate al Republicii Moldova;
d) denumirea întreprinderii;
e) codul corpului de apă;
f) denumirea corpului de apă;
g) codul categoriei calităţii apei;
h) volumul de apă evacuat total;
i) volumul de apă evacuat poluat (neepurat);
j) volumul de apă evacuat epurat insuficient;
k) volumul de apă evacuat normativ curat (purificat);
l) volumul de apă evacuat normativ purificat de instalaţiile de epurare biologică;
m) volumul de apă evacuat normativ purificat de instalaţiile de epurare fizico-chimică;
n) volumul de apă evacuat normativ purificat de instalaţiile de epurare mecanică;
o) consumul biologic deplin al oxigenului în ape evacuate;
p) produsele petroliere în apele evacuate;
q) substanţele în suspensie în apele evacuate;
r) resturile uscate în apele evacuate;
s) sulfaţi în apele evacuate;
t) cloruri în apele evacuate;
u) nitraţi în apele evacuate;
v) nitriţi în apele evacuate;
w) amoniu în apele evacuate;
x) azot în apele evacuate;
y) grăsimi în apele evacuate
z) uleiuri în apele evacuate;
aa) suma de control (total)
15) corp de apă de suprafaţă (rîu) – obiect informaţional care conţine date despre corpurile de apă de suprafaţă de tip rîu:
a) codul;
b) districtul hidrografic;
c) bazinul hidrografic;
d) subbazinul hidrografic;
e) denumirea cursului de apă;
f) limita amonte kilometrul rîului;
g) limita aval, km;
h) altitudinea medie a bazinului;
i) suprafaţa bazinului de recepţie în secţiunea inferioară;
j) lăţimea medie a albiei;
k) viteza medie a apei;
l) litologia malurilor albiei;
m) înălţimea malurilor albiei;
n) panta albiei;
o) sinuozitatea albiei;
p) rugozitatea albiei;
q) caracterul fundului albiei;
r) geologia;
s) ecoregiunea;
t) categoria;
u) eventual corp de apă puternic modificat;
v) numărul de baraje;
w) numărul digurilor de protecţie;
x) debit mediu;
y) debit mediu de etiaj;
debit mediu de viitură;
aa) numărul de probe calitative prelevate pe an;
bb) clasa de calitate a apei conform parametrilor hidrochimici;
cc) clasa de calitate a apei conform parametrilor hidrobiologici;
dd) clasa de calitate a apei conform parametrilor sanitari;
ee) clasa de folosinţă;
16) corp de apă de suprafaţă (lac) – obiect informaţional care conţine date despre corpurile de apă de suprafaţă de tip lac:
a) codul;
b) districtul hidrografic;
c) bazinul hidrografic;
d) subbazinul;
e) denumirea lacului (localităţii aferente);
f) Clasificatorului formelor de proprietate al Republicii Moldova;
g) denumirea cursului de apă;
h) suprafaţa nemijlocită de recepţie;
i) suprafaţa de recepţie;
j) geologia;
k) ecoregiunea
l) categoria;
m) eventual corp de apă puternic modificat;
n) probe prelevate pe an;
o) volumul de apă captat;
p) volumul de apă deversat;
q) clasa de calitate a apei conform parametrilor hidrochimici;
r) clasa de calitate a apei conform parametrilor hidrobiologici;
s) clasa de calitate a apei conform parametrilor sanitari;
17) corp de apă subteran – obiect informaţional care conţine date despre corpurile de apă subterane:
a) codul;
b) denumirea;
c) suprafaţa;
d) grosimea;
e) adîncimea nivelului de apă;
f) amplitudinea oscilaţiei nivelului;
g) acviferul;
h) vîrsta geologică;
i) litologia;
j) geochimia (ioni şi cationi principali);
k) straturi superioare (enumerare, litologie, grosime);
l) permeabilitatea;
m) ponderea straturilor permeabile;
18) terenul fondului apelor – obiect informaţional care conţine date despre terenul aflat sub ape, albiile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor, iazurilor, rezervoarelor de apă, mlaştini, terenurile pe care sînt amplasate construcţii hidrotehnice şi alte structuri ale serviciului apelor, terenuri repartizate pentru fîşiile de deviere (de pe maluri) a rîurilor, a bazinelor de apă, a canalelor magistrale şi a colectoarelor, precum şi terenuri folosite pentru construcţia şi exploatarea instalaţiilor ce asigură satisfacerea necesităţilor de apă potabilă, de apă tehnică, de apă curativă, altor necesităţi de interes public:
a) codul;
b) suprafaţa;
c) tipul obiectului;
d) numărul cadastral;
e) adresa;
f) modul de folosinţă;
g) suprafaţa;
h) tipul hotarelor;
i) tipul de proprietate;
19) sector de gestionare a resurselor de apă – obiect informaţional care conţine date despre resursele de apă din suprafaţa indicată:
a) codul;
b) denumirea;
c) suprafaţa;
d) suprafaţa de recepţie;
e) pondera lacurilor;
f) ponderea pădurilor;
g) ponderea terenurilor arabile;
h) ponderea terenurilor ocupate de localităţi;
i) volumul de apă ajuns în sectorul de calcul din sectoarele amonte (volum de intrare în sector);
j) volumul scurgerii locale, formate în limitele sectorului dat (aportul lateral);
k) volumul extragerii apei din acviferele subterane în limitele sectorului dat;
l) volumul apelor returnate în sectorul dat;
m) volumul de apă primit din alte sectoare sau transmis spre alte sectoare din contul redirecţionării scurgerii din cadrul sectorului sau în alte sectoare;
n) golirea sau umplerea lacurilor de acumulare şi iazurilor din sector;
o) pierderile la evaporarea suplimentară de pe suprafaţa lacurilor de acumulare şi iazurilor din sectorul dat;
p) pierderile la infiltrarea apei din cuvetele lacurilor de acumulare şi iazurilor;
q) diminuarea scurgerii rîurilor prin captarea apelor subterane care au legătură hidraulică cu apele de suprafaţă;
r) captarea apei din corpurile de apă de suprafaţă în limitele sectorului dat;
s) scurgerea sanitară sau ecologică în secţiunea terminus a sectorului dat;
20) zona inundabilă – obiect informaţional care conţine date despre principalele caracteristici ale inundaţiei din zona indicată:
a) codul;
b) districtul bazinului hidrografic;
c) bazinul hidrografic;
d) subbazinul hidrografic;
e) denumirea cursului de apă;
f) suprafaţa inundată;
g) probabilitatea inundaţiei;
h) adîncimea medie a inundării;
i) viteza cursului de apă;
21) zona cu risc de inundaţii – obiect informaţional care conţine date despre clasele de risc ale inundaţiei din zona indicată:
a) codul;
b) districtul bazinului hidrografic;
c) subbazinul hidrografic;
d) denumirea cursului de apă;
e) clasa de risc;
22) baraj – orice construcţie hidrotehnică care este capabilă să asigure acumularea permanentă sau nepermanentă de apă, de deşeuri industriale lichide sau solide depuse subacvatic, a căror rupere poate produce pierderea necontrolată a conţinutului acumulat, cu efecte negative deosebit de importante asupra mediului social, economic şi/sau natural. La proprietăţile din obiectul abstract "construcţii hidrotehnice" sînt adăugate proprietăţile proprii obiectului "baraj":
a) codul;
b) materialele de construcţie a barajului;
c) tipul bazei;
d) consolidarea taluzurilor amonte;
e) consolidarea taluzurilor aval;
f) lungimea crestei;
g) lăţimea crestei;
h) cota crestei;
i) înălţimea maximă;
j) caracteristica carosabilului;
k) nivelul normal de retenţie;
l) nivelul forţat de retenţie;
m) nivelul volumului mort;
n) adîncimea maximă la baraj;
o) panta taluzurilor amonte;
p) panta taluzurilor aval;
q) scurgerea medie multianuală în secţiunea barajului;
r) suprafaţa lacului de acumulare la nivelul normal de retenţie;
s) volumul total al lacului de acumulare;
t) volumul util al lacului de acumulare;
u) construcţia de golire şi descărcare a apei (obiect informaţional component al obiectului informaţional "baraj": parametrii dispozitivului, tipul, dimensiunile, căderea, conductele de golire a apei, debit maxim de calcul);
v) evacuator de fund al apei (obiect informaţional component al obiectului informaţional baraj: parametrii tehnici, caracteristicile reglării deversării apei);
w) ecluza (obiect informaţional component al obiectului informaţional baraj: caracteristicile dispozitivului, căderea apei, debit de calcul, numărul obturatorilor, tipul obturatorilor);
23) dig de protecţie contra inundaţiilor – reprezintă orice construcţie hidrotehnică din pămînt, piatră sau beton, situată în general paralel cu malul unui curs de apă sau al unui lac, avînd drept scop prevenirea pătrunderii apei pe terenurile situate în spatele digului. La proprietăţile obiectului abstract "construcţii hidrotehnice" sînt adăugate proprietăţile proprii obiectului "dig de protecţie contra inundaţiilor":
a) codul;
b) materiale de construcţie a digului;
c) lungimea;
d) înălţimea medie;
e) lăţimea crestei;
f) cota crestei amonte;
g) cota crestei aval;
h) panta taluzurilor amonte;
i) panta taluzurilor aval;
j) consolidarea taluzurilor;
k) distanţa de la muchia malului pînă la taluzul amonte;
24) staţie de pompare a apei – obiectul informaţional "staţie de pompare a apei" reprezintă orice construcţie hidrotehnică formată dintr-un ansamblu de construcţii şi instalaţii destinate pompării apelor prin metode mecanice. La proprietăţile obiectului abstract "construcţii hidrotehnice" sînt adăugate proprietăţile proprii obiectului "staţie de pompare a apei":
a) codul;
b) descrierea clădirii;
c) lungimea;
d) lăţimea;
e) înălţimea;
f) captarea apei pentru folosinţe (pe an);
g) destinaţia;
h) tipul staţiei;
i) agregate montate;
j) productivitatea medie;
k) înălţimea maximă a pompării apei;
l) capacitatea;
m) sursa de captare a apei;
n) pompe auxiliare;
o) apometrul;
p) reţelele electrice;
q) transformatoarele;
25) depozit de reziduuri lichide (industriale şi agricole) – orice construcţie hidrotehnică destinată depozitării finale a deşeurilor colectate selectiv, dimensionate corespunzător şi amenajate pentru a asigura protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului. La proprietăţile din obiectul abstract "construcţii hidrotehnice" sînt adăugate proprietăţile proprii obiectului "depozit de reziduuri lichide":
a) codul;
b) lungimea depozitului;
c) lăţimea depozitului;
d) adîncimea depozitului;
e) materialul de construcţie;
f) tipul reziduului;
g) volumul util;
h) volumul reziduurilor depozitate;
i) măsurile de protecţie contra infiltrării;
26) sistem de irigare – obiectul informaţional "sistem de irigare" reprezintă orice construcţie hidrotehnică teritorială de tip hidroameliorativ, cu rol de susţinere a activităţilor din agricultură din cadrul ariilor geografice cu deficit de umiditate sau afectate de fenomenul de secetă. Adăugător proprietăţilor din obiectul abstract "construcţie hidrografică" sînt adăugate proprietăţi proprii obiectului Sistem de irigare:
a) codul;
b) sursa de apă;
c) mineralizarea apei şi calitatea apei în detaliu;
d) reţeaua de conducte (obiect informaţional component al obiectului informaţional "sistem de irigare": lungimea, diametrul, materialul de construcţie);
e) staţie de pompare (obiect informaţional component al obiectului informaţional "sistem de irigare": tip staţie de pompare, debitul, presiunea, bazinul de apă, suprafaţa atribuită);
f) bazinul de apă (obiect informaţional component al obiectului informaţional "sistem de irigare": lungime, lăţime, adîncime, panta taluzurilor amonte, panta taluzurilor aval, consolidarea taluzurilor, materialul de construcţie, volumul de apă);
g) numărul bazinelor;
h) volumul total al bazinelor;
i) debitul maxim de calcul;
j) suprafaţa irigată (proiect);
k) suprafaţa irigată (real);
l) volumul de apă necesar;
m) modul de irigare;
n) asolamentul culturilor;
o) norma de irigare a culturilor;
p) raportul hidroameliorativ;
q) fişa tehnică şi regulamentul de exploatare;
27) clădirea Centralei hidroelectrice – orice construcţie hidrotehnică care include un ansamblu de instalaţii, construcţii şi de echipamente necesare pentru conversia energiei cinetice a apei dintr-un rîu în energie electrică. La proprietăţile obiectului abstract "construcţii hidrotehnice" sînt adăugate proprietăţile proprii obiectului "clădirea Centralei hidroelectrice":
a) codul;
b) lungimea maximă;
c) lăţimea maximă;
d) înălţimea maximă;
e) cota podelei sălii turbinelor;
f) nivelul normal de retenţie amonte;
g) nivelul forţat de retenţie;
h) nivelul maxim aval;
i) numărul de agregate de producere a energiei;
j) capacitatea de producere sumară a agregatelor;
k) productivitatea anuală a energiei;
28) sonda arteziană – orice construcţie hidrotehnică în formă de gaură cilindrică forată în interiorul scoarţei pămîntului, în vederea exploatării resurselor de ape arteziene. La proprietăţile obiectului abstract "construcţii hidrotehnice" sînt adăugate proprietăţile proprii obiectului "sondă arteziană":
a) codul;
b) construcţia pentru captarea apei (obiect preluat din Registrul geologic de stat);
c) captarea apei pentru folosinţe;
d) mineralizarea apei şi calitatea apei în detaliu;
e) anul punerii în funcţiune;
f) drumul de acces;
g) nodul de evidenţă;
h) cota absolută a gurii sondei;
i) adîncimea totală a sondei;
j) diametrul sapei;
k) diametrul ţevilor;
l) diametrul coloanelor de filtrare;
m) adîncimea de montare;
n) pompa instalată;
o) numărul orificiilor în carcasa filtrului, la 1 m2;
p) înmagazinarea apei (castel, turn, rezervor etc.);
q) panoul de comandă;
r) nivelul stabilit;
s) nivelul static;
t) nivelul dinamic;
u) debitul;
v) debitul specific;
w) adîncimea tavanului orizontului acvifer;
x) grosimea rocii înmagazinate cu apă;
y) vîrsta geologică a orizontului acvifer (corpului de apă);
z) componenţa litologică a orizontului acvifer (corpului de apă);
aa) îngrădirea sanitară;
29) zona destinată pentru captările de apă destinate potabilizării – obiectul informaţional reprezintă ariile destinate captării apei potabile din ape de suprafaţă şi din cele subterane, care au un debit, în medie, mai mare de 10 m³ pe zi sau care deservesc mai mult de 50 de persoane, precum şi ariile care pot fi utilizate astfel în viitor:
a) codul;
b) denumirea;
c) rîul pe care este localizat;
d) lacul pe care este localizat;
e) suprafaţa;
f) lungimea;
g) adîncimea;
h) subbazinul hidrografic;
i) corpul de apă de suprafaţă;
j) corpul de apă subteran;
k) districtul hidrografic;
l) orizonturile de apă subterană;
m) raioanele administrative;
n) localităţile;
o) clasa de calitate a apelor;
p) numărul populaţiei;
q) debitul apei;
r) prizele de apă;
s) tipul de monitoring;
30) zona destinată pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic – obiectul informaţional reprezintă ariile destinate protecţiei speciilor acvatice de importanţă economică – corpuri de apă stagnante sau cursuri de apă, habitate ale speciilor indigene, care menţin biodiversitatea:
a) codul;
b) denumirea;
c) rîul pe care este localizat;
d) lacul pe care este localizat;
e) aria;
f) lungimea;
g) adîncimea;
h) subbazinul hidrografic;
i) corpul de apă de suprafaţă;
j) corpul de apă subteran;
k) districtul hidrografic;
l) orizonturile de apă subterane;
m) raioanele administrative;
n) speciile semnificative economic;
o) clasa de calitate a apelor;
p) cantitatea pescuită;
q) indicele de periclitare;
r) perioada de prohibiţie;
s) statutul internaţional al speciilor;
31) zone destinate protecţiei habitatelor sau a speciilor, în care întreşinerea sau îmbunătăţirea stării apelor este un factor important pentru protecţia lor – obiectul informaţional reprezintă ariile destinate protecţiei habitatelor sau a speciilor, în care întreţinerea sau îmbunătăţirea stării apelor este un factor important pentru protecţia acestora, inclusiv zonele importante pentru reţeaua Emerald şi zonele umede de importanţă internaţională:
a) codul;
b) denumirea;
c) rîul pe care sînt localizate;
d) lacul pe care sînt localizate;
e) aria;
f) lungimea;
g) adîncimea;
h) subbazinul hidrografic;
i) corpul de apă de suprafaţă;
j) corpul de apă subteran;
k) districtul hidrografic;
l) orizonturile de apă subterană;
m) raioanele administrative;
n) localităţile aferente;
o) clasa de calitate a apelor;
p) speciile floristice;
q) speciile faunistice;
r) tipurile de habitat;
s) indicele de periclitare;
t) statutul internaţional al speciilor;
32) corp de apă desemnat pentru recreare şi îmbăiere – obiectul informaţional reprezintă un corp de apă destinat recreerii, inclusiv scăldatului:
a) codul;
b) denumirea;
c) rîul pe care este localizat;
d) lacul pe care este localizat;
e) suprafaţa;
f) lungimea;
g) adîncimea;
h) subbazinul hidrografic;
i) corpul de apă de suprafaţă;
j) corpul de apă subteran;
k) districtul hidrografic;
l) raioanele administrative;
m) localităţile;
n) clasa de calitate a apelor de iarnă;
o) clasa de calitate a apelor de vară;
p) numărul populaţiei;
33) zone vulnerabile şi zone sensibile – obiect informaţional care reprezintă atît zone vulnerabile, cît şi zone sensibile, cele în care se produc deversări ale apelor uzate insuficient tratate din staţiile de epurare municipale, în special din cele care nu au un sistem biologic de tratare a apelor uzate, conform unei metodologii aprobate de Guvern:
a) codul;
b) denumirea;
c) rîul pe care este localizată (zona afectată);
d) lacul pe care este localizată (zona afectată);
e) suprafaţa;
f) lungimea;
g) adîncimea;
h) subbazinul hidrografic;
i) corpul de apă de suprafaţă;
j) corpul de apă subteran;
k) districtul hidrografic;
l) orizonturile de ape subterane;
m) raioanele administrative;
n) localităţile;
o) suprafaţa urbanizată;
p) suprafaţa agricolă;
q) clasa de calitate a apelor.
23. Scenariile de bază ale SIA CSA
Scenariile de bază reprezintă o listă a evenimentelor obiectului informaţional după cum urmează.
Obiectele informaţionale proprii ale SIA CSA au următorul comportament:
1) rîu. Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează la lansarea sistemului şi la depistarea formării unui obiect nou; modificarea obiectului se realizează la depistarea schimbării geometriei (meandrări, devieri); radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul constatării dispariţiei fizice a obiectului (secare, colmatare);
2) lac. Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează la lansarea sistemului şi la depistarea formării unui obiect nou; modificarea obiectului se realizează la depistarea schimbării geometriei (meandrări, devieri); radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul constatării dispariţiei fizice a obiectului (secare, colmatare);
3) canal. Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează la lansarea sistemului şi la depistarea formării unui obiect nou; modificarea obiectului se realizează la depistarea schimbării geometriei (meandrări, devieri; radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul constatării dispariţiei fizice a obiectului (secare, colmatare);
4) district al bazinului hidrografic. Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează la lansarea sistemului şi la aprobarea lui în cadrul legal; modificarea obiectului se realizează la modificarea cadrului legal; radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul constatării excluderii din cadrul legal;
5) bazin hidrografic. Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează la lansarea sistemului şi la aprobarea lui în cadrul legal; modificarea obiectului se realizează la depistarea schimbării geometriei (meandrări, devieri0; radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul constatării dispariţiei fizice a obiectului;
6) subbazin hidrografic. Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează la lansarea sistemului şi la aprobarea lui în cadrul legal; modificarea obiectului se realizează la depistarea schimbării geometriei (meandrări, devieri); radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul constatării dispariţiei fizice a obiectului;
7) orizont acvifer. Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează la lansarea sistemului şi la depistarea formării unui obiect nou; modificarea obiectului se realizează la depistarea schimbării geometriei (meandrări, devieri); radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul constatării dispariţiei fizice a obiectului;
8) post hidrometric de rîu. Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează la lansarea sistemului şi la crearea unui post nou; modificarea obiectului se realizează anual de către registrator; radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul lichidării postului hidrometric;
9) post hidrometric de lac. Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează la lansarea sistemului şi la crearea unui post nou; modificarea obiectului se realizează anual de către registrator; radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul lichidări postului hidrometric;
10) punct de prelevare a probelor de calitate din apele de suprafaţă. Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează la lansarea sistemului şi la crearea unui post nou; modificarea obiectului se realizează anual de către registrator; radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul lichidării punctului de monitoring;
11) punct de prelevare a probelor de calitate din apele subterane. Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează la lansarea sistemului şi la crearea unui post nou; modificarea obiectului se realizează anual de către registrator; radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul lichidării punctului de monitoring;
12) sursă de poluare punctiformă. Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează la lansarea sistemului şi la identificarea unei noi surse; modificarea obiectului se realizează la depistarea schimbărilor caracteristicilor; radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul dispariţiei sursei de poluare;
13) punct de captare a apei. Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează la lansarea sistemului şi la crearea unui punct nou; modificarea obiectului se realizează anual de către registrator; radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul lichidării obiectului;
14) punct de deversare a apei. Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează la lansarea sistemului şi la crearea unui punct nou; modificarea obiectului se realizează anual de către registrator; radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul lichidării obiectului;
15) corp de apă de suprafaţă (rîu). Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează la lansarea sistemului şi la aprobarea lui în cadrul legal; modificarea obiectului se realizează la modificarea cadrului legal; radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul constatării excluderii din cadrul legal;
16) corp de apă de suprafaţă (lac). Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează la lansarea sistemului şi la aprobarea lui în cadrul legal; modificarea obiectului se realizează la modificarea cadrului legal; radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul constatării excluderii din cadrul legal;
17) corp de apă subteran. Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează la lansarea sistemului şi la aprobarea lui în cadrul legal; modificarea obiectului se realizează la modificarea cadrului legal; radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul constatării excluderii din cadrul legal;
18) teren fondul apelor. Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează prin preluarea acestuia din Registrul bunurilor imobile; modificarea obiectului se realizează de către registrator după caz; radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul schimbării statutului acestuia în Registrul bunurilor imobile;
19) sector de gestionare a resurselor de apă. Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează la lansarea sistemului şi la aprobarea lui în cadrul legal; modificarea obiectului se realizează anual de către registrator; radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul constatării excluderii din cadrul legal;
20) zona inundabilă. Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează la lansarea sistemului şi la aprobarea lui în cadrul legal; modificarea obiectului se realizează la remodelarea zonelor inundabile; radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul constatării lipsei fenomenului;
21) zona cu risc de inundaţii. Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează la lansarea sistemului şi la aprobarea lui în cadrul legal; modificarea obiectului se realizează la remodelarea zonelor riscului inundaţiilor; radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul constatării lipsei fenomenului;
22) baraj. Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează la lansarea sistemului şi la darea în exploatare a construcţiei hidrotehnice; modificarea obiectului se realizează în urma inventarierii; radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul lichidării construcţiei hidrotehnice;
23) dig de protecţie contra inundaţiilor. Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează la lansarea sistemului şi la darea în exploatare a construcţiei hidrotehnice; modificarea obiectului se realizează în urma inventarierii; radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul lichidării construcţiei hidrotehnice;
24) staţie de pompare a apei. Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează la lansarea sistemului şi la darea în exploatare a construcţiei hidrotehnice; modificarea obiectului se realizează în urma inventarierii; radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul lichidării construcţiei hidrotehnice;
25) depozit de reziduuri lichide (industriale şi agricole). Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează la lansarea sistemului şi la darea în exploatare a construcţiei hidrotehnice; modificarea obiectului se realizează în urma inventarierii; radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul lichidării construcţiei hidrotehnice;
26) sistem de irigare. Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează la lansarea sistemului şi la darea în exploatare a construcţiei hidrotehnice; modificarea obiectului se realizează în urma inventarierii; radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul lichidării construcţiei hidrotehnice;
27) clădirea Centralei hidroelectrice. Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează prin preluarea acestuia din Registrul bunurilor imobile; modificarea obiectului se realizează de către registrator după caz; radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul schimbării statutului acestuia în Registrul bunurilor imobile;
28) sonda arteziană. Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează la lansarea sistemului şi la darea în exploatare a construcţiei hidrotehnice; modificarea obiectului se realizează în urma inventarierii; radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul lichidării construcţiei hidrotehnice;
29) zona destinată pentru captările de apă potabilă. Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează la lansarea sistemului şi la aprobarea lui în cadrul legal; modificarea obiectului se realizează anual de către registrator; radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul constatării excluderii din cadrul legal;
30) zona destinată pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic. Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează la lansarea sistemului şi la aprobarea lui în cadrul legal; modificarea obiectului se realizează anual de către registrator; radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul constatării excluderii din cadrul legal;
31) zona destinată pentru protecţia habitatelor şi speciilor, în care întreţinerea sau îmbunătăţirea stării apelor este un factor important pentru protecţia lor. Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează la lansarea sistemului şi la aprobarea lui în cadrul legal; modificarea obiectului se realizează anual de către registrator; radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul constatării excluderii din cadrul legal;
32) corp de apă destinat pentru recreare şi îmbăiere. Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează la lansarea sistemului şi la aprobarea lui în cadrul legal; modificarea obiectului se realizează anual de către registrator; radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul constatării excluderii din cadrul legal;
33) zone vulnerabile şi zone sensibile. Înregistrarea în sistem a unui obiect nou se realizează la lansarea sistemului şi la aprobarea lui în cadrul legal; modificarea obiectului se realizează anual de către registrator; radierea din sistem a obiectului (arhivarea) se realizează la momentul constatării excluderii din cadrul legal.
Obiectele informaţionale importate în SIA CSA au următorul comportament:
a) înregistrarea în sistem a unui obiect nou importat din alt sistem;
b) înlocuirea obiectului în cazul modificării lui în sistemul informaţional de origine;
c) modificarea statutului obiectului importat în caz de lichidare a obiectului original (arhivarea).
24. Reprezentarea spaţială a datelor SIA CSA
Fiecare obiect spaţial în cadrul SIA CSA este reprezentat geometric prin punct, linie sau poligon. În funcţie de contextul de utilizare (ex.: rezoluţie diferită), unele obiecte pot fi prezentate prin cîteva geometrii. Astfel, un teritoriu la rezoluţie mare poate fi reprezentat prin poligon, iar la rezoluţie mică – prin punct – centroidul poligonului.
În SIA CSA se foloseşte modelul bazei de date geospaţiale, în care datele reprezintă modele de obiecte spaţiale reale.
Baza datelor geospaţiale dispune de reguli de verificare a corectitudinii şi clase atributive care garantează că, la formarea şi actualizarea obiectelor spaţiale, atributele lor vor rămîne corecte în raport cu obiectele spaţiale şi nespaţiale conexe.
În reprezentare vectorială, fiecare obiect spaţial are formă asociată cu geometria sa şi se referă la unul dintre tipurile geometrice de localizare primite: punct, linie, poligon etc.
La vizualizarea obiectelor, conform regulilor de generalizare a imaginii, pentru fiecare dintre scările discrete se stabilesc condiţii corespunzătoare pentru reflectarea obiectului. Fiecare scară de vizualizare a reflectării obiectului este o combinaţie de primitive geometrice stabilite: simboluri convenţionale, inscripţii explicative, precum şi un şir de semne grafice: culoare, dimensiune, grosime, discontinuitate, haşurare, fundal, font.
Scările care determină regulile de reprezentare spaţială a obiectelor sînt următoarele:
1) detaliată – de la 1:200 pînă la 1:2.000;
2) de scară mare – de la 1:5.000 pînă la 1:50.000;
3) de scară medie – de la 1:10.0000 pînă la 1:200.000;
4) de scară mică – de la 1:300.000 pînă la 1:1.000.000;
5) de sinteză – 1:2.500.000 şi mai mică.
25. Clasificatoarele SIA CSA
Pentru asigurarea autenticităţii informaţiei şi reducerii volumului informaţiei stocate în SIA CSA se utilizează sistemul de clasificatoare, care poate fi divizat în trei grupe:
1) internaţionale;
2) naţionale;
3) intrasistemice.
Clasificatoarele intrasistemice se elaborează şi se utilizează în cadrul SIA CSA doar în cazul lipsei clasificatoarelor naţionale şi internaţionale aprobate.
Pentru a asigura veridicitatea şi reducerea volumului informaţiei stocate în SIA CSA, se vor utiliza categorii de nomenclatoare şi clasificatoare:
Clasificatorul unităţilor administrativ-teritoriale al Republicii Moldova, conform Hotărîrii Guvernului nr.570/2017 cu privire la aprobarea Nomenclatorului unităţilor teritoriale de statistică al Republicii Moldova;
Clasificatorul formelor de proprietate, aprobat prin Hotărîrea Departamentului Standarde, Metrologie şi Supraveghere Tehnică, nr.276-ST din 4 februarie 1997;
Clasificatorul formelor organizatorico-juridice ale agenţilor economici din Republica Moldova, conform Hotărîrii Moldova-Standard nr.1607-ST din 9 noiembrie 2004, pus în aplicare din 1 ianuarie 2005;
Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei, aprobat prin Ordinul Biroului Naţional de Statistică nr.28 din 7 mai 2019, pus în aplicare de la 7 mai 2019;
Clasificatorul străzilor şi al adreselor, conform Hotărîrii Guvernului nr.1518/2003 despre crearea Sistemului informaţional automatizat "Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al adreselor".
26. Fluxurile informaţionale
SIA CSA gestionează 3 fluxuri informaţionale de bază: colectarea datelor, procesarea datelor şi distribuirea datelor.
Colectarea datelor – procesul de bază ce asigură introducerea datelor în sistem, inclusiv referinţele geografice, utilizînd mai multe instrumente precum: formularele electronice, integrarea cu alte surse de date, importul de date.
Procesarea datelor – procesul de bază destinat analizei şi procesării datelor colectate, precum şi evaluarea resurselor de apă prin aplicarea diferitor metodologii de calcul. Totodată, acest proces oferă instrumente pentru modelarea spaţială a datelor.
Distribuţia datelor (raportarea) – procesul de bază pentru distribuirea datelor prin rapoarte, tabele, diagrame, hărţi.
27. Interacţiunea cu alte sisteme informaţionale
Spaţiul informaţional al SIA CSA realizează schimbul de date prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect) cu următoarele resurse informaţionale:
1) Sistemul informaţional automatizat "Harta digitală de bază" este furnizorul oficial de date spaţiale de referinţă şi prezintă datele ce reflectă elementele topografice şi fenomenele localităţii tradiţionale pentru harta topografică, modelul reliefului suprafeţei terestre,. Din Sistemul informaţional automatizat "Harta digitală de bază", SIA CSA preia denumiri geografice, ortoimagini, elevaţii. Concepţia Sistemului Informatic Geografic "Harta Digitală de Bază", aprobat prin Ordinul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru nr.2 din 14 ianuarie 2009 şi Ordinul Ministerului Dezvoltării Informaţionale nr.4 din 14 ianuarie 2009;
2) Registrul bunurilor imobile din care se vor prelua informaţiile despre terenul fondului apelor (terenuri) şi clădirile centralelor hidroelectrice (construcţii);
3) Registrul de stat al unităţilor de drept, pentru a valida şi a prelua informaţiile necesare despre agenţii economici care vor raporta utilizarea apei;
4) Registrul autorizaţiilor de mediu pentru folosinţa specială a apei, din care se vor prelua informaţii din autorizaţiile de mediu pentru folosinţa specială a apei (pînă la elaborarea registrului specializat "Registrul autorizaţiilor de mediu şi de practicare a activităţii antreprenoriale").
Capitolul VII
SPAŢIUL TEHNOLOGIC AL SIA CSA
28. Arhitectura SIA CSA
Arhitectura reprezintă structura sistemului pe componentele acestuia, modul în care componentele interacţionează, precum şi regulile după care sistemul este proiectat şi modificat. Pentru arhitectura SIA CSA se insistă asupra respectării următoarelor reguli:
1) implementarea unei soluţii client-server multinivel;
2) aplicaţii software pentru management, componenta operaţională, front-office;
3) acceptarea soluţiilor care vor furniza o interfaţă web pentru utilizatorii sistemului;
4) asigurarea unei securităţi sistemului împotriva utilizării neautorizate sau a divulgării informaţiei cu caracter personal sau a celei cu accesibilitate limitată;
5) asigurarea posibilităţii de reutilizare pentru alte procese;
6) asigurarea posibilităţii de dezvoltare de noi funcţionalităţi;
7) asigurarea unei viteze performante de procesare a solicitărilor beneficiarilor;
8) asigurarea interoperabilităţii prin utilizarea tehnologiei Web Services.
SIA CSA trebuie să asigure atît exercitarea funcţiilor de bază ale sistemului informaţional tip, cît şi a funcţiilor specifice, determinate de destinaţia sistemului şi grupate în blocuri funcţionale specializate.
Acesta se proiectează ca sistem modular compatibil cu tehnologiile de tip cloud computing, care asigură posibilitatea dezvoltării sale fără a perturba continuitatea funcţionării.
SIA CSA va fi integrat cu serviciile guvernamentale de platformă (MPass, MSign, MLog) şi va fi găzduit pe platforma tehnologică guvernamentală (MCloud).
Serviciul electronic guvernamental de autentificare şi control al accesului (MPass) se va utiliza pentru a securiza procesul de autentificare şi controlul accesului utilizatorilor în SIA CSA.
Serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign) se va utiliza pentru asigurarea aplicării şi verificării autenticităţii semnăturii electronice aplicate de către utilizatorii cu drept de semnătură în SIA CSA.
Serviciul electronic guvernamental de jurnalizare (MLog) se va utiliza pentru jurnalizarea evenimentelor importante în contextul administrării şi utilizării SIA CSA, constituind, în acelaşi timp, şi un mecanism securizat şi flexibil de audit.
SIA CSA va folosi tehnologii de ultima generaţie, care vor permite utilizarea acestuia în toate instituţiile implicate în sistem, atît la nivel central, cît şi local, fără necesitatea instalării de programe suplimentare.
SIA CSA se va integra cu alte sisteme prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect).
29. Complexul tehnic de program
Complexul tehnic de program, şi anume lista produselor software şi a mijloacelor tehnice care se utilizează la implementarea SIA CSA, este stabilit la etapa de dezvoltare, de comun acord cu prosesorul şi deţinătorul SIA CSA:
1) implementarea unei soluţii bazate pe arhitectura orientată pe servicii, care va oferi posibilitatea reutilizării unor funcţii ale sistemului în cadrul altor procese sau extinderea sistemului cu noi funcţionalităţi, fără a perturba funcţionarea acestuia;
2) implementarea funcţionalităţilor de arhivare (backup) şi restabilire a datelor în caz de dezastru.
SIA CSA va asigura atît exercitarea funcţiilor de bază ale sistemului informaţional, cît şi a funcţiilor specifice determinate de destinaţia sistemului, grupate în blocuri funcţionale specializate.
Capitolul VIII
ASIGURAREA SECURITĂŢII INFORMAŢIONALE A SIA CSA
30. Asigurarea securităţii, confidenţialităţii şi integrităţii datelor
Asigurarea securităţii, confidenţialităţii şi integrităţii datelor prelucrate în cadrul SIA CSA se efectuează cu respectarea strictă a cerinţelor faţă de asigurarea securităţii datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaţionale care constituie resurse informaţionale de stat. Sistemul securităţii informaţionale reprezintă un ansamblu de măsuri juridice, organizatorice, economice şi tehnologice destinate prevenirii pericolelor pentru resurse şi infrastructura informaţională.
Riscurile pentru securitatea informaţională a sistemelor informaţionale de stat sînt:
1) colectarea şi utilizarea ilegală a informaţiei;
2) încălcarea tehnologiei de prelucrare a informaţiei;
3) implementarea în produsele software şi hardware a componentelor care îndeplinesc funcţii neprevăzute în documentaţia aferentă acestor produse;
4) elaborarea şi difuzarea programelor care afectează funcţionarea sistemelor de protecţie a informaţiei;
5) nimicirea, deteriorarea, suprimarea radioelectronică sau distrugerea mijloacelor şi a sistemelor de prelucrare a informaţiei;
6) exercitarea influenţei asupra sistemelor cu parolă-cheie de protecţie a sistemelor automatizate de prelucrare şi transmitere a informaţiei;
7) compromiterea cheilor şi mijloacelor de protecţie criptografică a informaţiei;
8) scurgerea informaţiei prin canalele tehnice;
9) implementarea dispozitivelor electronice pentru interceptarea informaţiei în mijloacele tehnice de prelucrare, păstrare şi transmitere a informaţiei prin canalele de comunicaţii, precum şi în încăperile de serviciu ale instituţiilor de stat;
10) nimicirea, deteriorarea, distrugerea sau sustragerea suporturilor de informaţie mecanice sau a altor suporturi;
11) interceptarea informaţiei în reţelele de transmitere a datelor şi liniile de comunicaţii, decodificarea acestei informaţii şi impunerea informaţiei false;
12) utilizarea tehnologiilor informaţionale necertificate, a mijloacelor de protecţie a informaţiei, a mijloacelor de informatizare, de telecomunicaţii şi comunicaţii la crearea şi dezvoltarea infrastructurii informaţionale;
13) accesul nesancţionat la resursele informaţionale care se află în băncile şi bazele de date;
14) încălcarea restricţiilor legale privind răspîndirea informaţiei.
31. Securitatea informaţională a SIA CSA
Securitatea informaţională a sistemului se obţine prin aplicarea setului corespunzător de mijloace de control: politica, măsurile practice, procedurile, structurile organizatorice şi funcţiile de program.
1) Sarcinile de bază ale asigurării securităţii informaţionale sînt:
a) asigurarea securităţii, confidenţialităţii şi integrităţii datelor prelucrate, cu respectarea cerinţelor faţă de asigurarea securităţii datelor, inclusiv a datelor cu caracter personal;
b) asigurarea securităţii şi confidenţialităţii informaţiei, adică prevenirea accesului la informaţie al persoanelor fără drepturi şi împuterniciri corespunzătoare;
c) asigurarea integrităţii logice a informaţiei, prevenirea introducerii, actualizării şi nimicirii nesancţionate a informaţiei;
d) asigurarea integrităţii fizice a informaţiei;
e) asigurarea protecţiei infrastructurii informaţionale de deteriorare şi de modificare a funcţionării.
2) Mecanismele de bază ale asigurării securităţii informaţionale sînt:
a) autentificarea şi autorizarea informaţiei;
b) utilizarea semnăturii electronice avansate calificate la introducerea şi/sau modificarea datelor în sistem;
c) criptarea informaţiei;
d) administrarea accesului la informaţie;
e) înregistrarea acţiunilor utilizatorilor sistemului;
f) monitorizarea şi supravegherea accesărilor informaţiei;
g) auditul securităţii;
h) realizarea copiilor de siguranţă a datelor;
i) procedurile de restabilire.
Mecanismele de asigurare a securităţii informaţionale se planifică la stadiul de proiectare a sistemelor şi infrastructurii informaţionale.
Una dintre cele mai vulnerabile verigi în sistemul securităţii informaţionale este factorul uman. În acest context, un element important al securităţii informaţionale este însuşirea de către personal a metodelor şi procedeelor de contracarare a pericolelor.