Notă: Legea va fi pusă în aplicare de la 1 martie 1991, iar articolele 16 şi 17 ale Legii de la 1 ianuarie 1992 prin Hot. Parl. nr.511-XII din 19.02.91

Importanţa excepţională şi caracterul absolut indispensabil al produselor agricole pentru activitatea vitală a omului, a societăţii, necesitatea renaşterii ţăranului ca stăpîn al pămîntului, ca purtător al moralei şi al culturii naţionale originale, ca păstrător al obiceiurilor şi tradiţiilor străvechi generează imperativul priorităţii dezvoltării sociale a satului şi a complexului agroindustrial în ansamblu. De nivelul dezvoltării sociale a satului depinde asigurarea republicii cu produse alimentare şi materie primă, bunăstarea poporului.

Prezenta Lege stabileşte condiţiile, conţinutul şi alţi parametri ai priorităţii dezvoltării sociale a satului şi a complexului agroindustrial în structura economiei naţionale a Republicii Moldova.

Capitolul I

PRINCIPII GENERALE

Articolul 1. Măsurile organizatorice, economice şi juridice, care asigură proprietatea dezvoltării sociale a satului şi a complexului agroindustrial

Proprietatea dezvoltării sociale a satului şi a complexului agroindustrial se asigură de către stat prin înfăptuirea următoarelor măsuri organizatorice, economice şi juridice:

apărarea producătorilor de mărfuri agroindustriale a dreptului de a alege liber formele şi direcţiile muncii şi activităţii economice, precum şi a dreptului de proprietate asupra rezultatelor muncii lor;

crearea bazei de resurse necesare pentru satisfacerea deplină a necesităţilor de producţie şi pentru formarea infrastructurii sociale cuvenite;

schimbarea politicii statului în domeniul investiţiilor, orientarea investiţiilor spre întărirea prioritară a bazei tehnico-materiale a ramurilor rămase în urmă ale complexului agroindustrial;

asigurarea deplină cu resurse a investiţiilor capitale pentru dezvoltarea complexului agroindustrial;

schimbul echivalent de mărfuri între industrie şi agricultură cu formarea pe bază de paritate a preţurilor la producţia lor;

reglementarea relaţiilor dintre producătorii de mărfuri agroindustriale şi stat cu ajutorul sistemului de finanţare bugetară, creditare, impunere, asigurare în condiţiile aplicării largi a înlesnirilor;

promovarea unei politici demografice spre stabilizarea tineretului la sat crearea pentru femeile care locuiesc la sat a unor condiţii favorabile pentru educarea copiilor;

pregătirea specialiştilor de înaltă calificare, a cadrelor de profil larg şi de profesii de masă pentru toate tipurile de gospodării şi pentru toate direcţiile activităţii de producţie;

crearea unor posibilităţi egale de satisfacere a necesităţilor sociale, culturale şi de trai ale tuturor cetăţenilor care locuiesc permanent şi lucrează în localităţile rurale.

Articolul 2. Mijloacele de asigurare a priorităţii dezvoltării sociale a satului şi a complexului agroindustrial

Prioritatea dezvoltării sociale a satului şi a complexului agroindustrial determină necesitatea schimbării structurii investiţiilor în economia naţională, reorientării producţiei industriale spre satisfacerea cerinţelor satului şi respectiv mărirea volumului investiţiilor capitale şi al resurselor tehnico-materiale.

În prima etapă de tranziţie la economia de piaţă, la formarea planurilor de lucrări construcţii-montaj şi la asigurarea lor cu resurse tehnico-materiale şi utilaj la toate nivelurile de administrare se porneşte de la premiza că necesităţile complexului agroindustrial se satisfac în primul rînd şi în întregime.

Întreprinderile industriale, organizaţiile de construcţii şi alte organizaţii compensează complexului agroindustrial în întregime pagubele pentru neîndeplinirea livrărilor de resurse tehnico-materiale sau neîndeplinirea planurilor de lucrări construcţii-montaj.

Articolul 3. Independenţa alegerii formelor de proprietate şi de organizare a producţiei

În complexul agroindustrial formele de proprietate şi de organizare a producţiei le determină colectivele de muncă, precum şi fiecare cetăţean al Republicii Moldova în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

Nu se admite amestecul organelor de stat, cooperatiste şi a altor organe în activitatea economică sau de altă natură a proprietarilor, cu excepţia realizării drepturilor, prevăzute de legislaţie, ale organelor de stat privind exercitarea controlului asupra activităţii întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor.

Articolul 4. Egalitatea formelor de gospodărire în complexul agroindustrial

Gospodăriile ţărăneşti (tip fermă), colhozurile, colhozurile, gospodăriile agricole auxiliare ale întreprinderilor şi organizaţiilor, întreprinderile prelucrătoare şi alte întreprinderi, cooperativele, societăţile pe acţiuni, colectivele la arendă, gospodăriile auxiliare individuale ale cetăţenilor şi alte forme de gospodărire din complexul agroindustrial au drepturi egale la organizarea producţiei şi la posedarea mijloacelor de producţie şi a producţiei.

Formaţiunile agroindustriale de toate nivelurile, create pe baza liberului consimţămînt de către întreprinderile şi organizaţiile agricole, de prelucrare, de deservire şi de construcţii, de către gospodăriile ţărăneşti şi de alte gospodării, intră în toate tipurile de relaţii cu statul ca o organizaţie unică.

Capitolul II

PROPRIETATEA INVESTIŢIILOR DE STAT

Articolul 5. Mărimea investiţiilor capitale de stat centralizate în complexul agroindustrial

Greutatea specifică a investiţiilor capitale de stat centralizate (asigurarea cu limitele lucrărilor de antrepriză şi resurse), orientate spre dezvoltarea socială a satului şi spre întărirea bazei tehnico-materiale a complexului agroindustrial, trebuie să depăşească partea acestuia din urmă în venitul naţional al republicii în primii 5 ani cu nu mai puţin de 10 puncte, iar în anii următori trebuie să fie la nivelul părţii complexului agroindustrial în venitul naţional.

Articolul 6. Finanţarea de la buget a unor măsuri în cadrul complexului agroindustrial

La finanţarea infrastructurii sociale a satului de la bugetul de stat se dă prioritate construcţiei de locuinţe, obiectelor de menire social-culturală, dezvoltării sistemelor de alimentare cu energie electrică şi cu apă, gazificării, mijloacelor de telecomunicaţii şi construcţiei de drumuri. Programul de stat de gazificare şi de alimentarea cu apă la sat va fi îndeplinit într-un termen de zece ani.

Construcţia la sat a obiectelor de menire social-culturală, a drumurilor cu îmbrăcăminte dură, a sistemelor de ameliorare şi a instalaţiilor hidrotehnice intergospodăreşti şi din interiorul gospodăriei, a apeductelor săteşti în grup şi demontabile, a reţelelor şi a construcţiilor de canalizare, a staţiilor de gaz şi a celor electrice, irigarea pămînturilor, acţiunile antierozionale, ameliorarea chimică, exploatarea sistemelor şi instalaţiilor intergospodăreşti ale serviciului apelor, plantarea livezilor, arbuştilor fructiferi, viilor se efectuează din contul bugetului republican şi al celui local.

Cheltuielile de întreţinere a instituţiilor social-culturale de la sat se finanţează de la bugetul local.

Construcţia întreprinderilor industriei prelucrătoare şi reutilarea lor tehnică se efectuează din contul bugetului republican.

Şoselele care leagă localităţile rurale, precum şi principalele drumuri din interiorul satelor se clasează la categoria drumurilor de folosinţă publică şi, împreună cu drumurile de acces în localităţile rurale, se transmit Ministerului Transportului al Republicii Moldova.

Articolul 7. Stimularea economică a colectivelor de muncă de la întreprinderile şi organizaţiile care îndeplinesc lucrări pentru complexul agroindustrial

Lucrările de construcţie la obiectele de producţie şi de menire socială, executate de colectivele de muncă de la întreprinderi şi organizaţii orăşeneşti pe bază de contract pentru întreprinderile agricole, se consideră egale cu principalele lor tipuri de activitate.

[Art.7 modificat prin Legea nr.1592-XIII din 27.02.1998, în vigoare 21.05.1998]

Capitolul III

PROTECŢIA SOCIALĂ A ŢĂRANILOR ŞI

A ÎNTREPRINDERILOR AGRICOLE

Articolul 8. Asigurarea social-culturală şi de trai a satului

Satului se acordă condiţii egale cu cele ale oraşului (calculat la cap de locuitor) la construirea locuinţelor, a obiectelor pentru învăţămînt, cultură şi sport, pentru ocrotirea sănătăţii, deservire, comerţ, a reţelei de alimentare cu gaz natural, apă şi energie electrică a sistemului de telecomunicaţii şi la înzestrarea cu reţea telefonică, la serviciile radioului şi televiziunii, la aprovizionarea cu mărfuri industriale şi alimentare, precum şi sub aspectul asistenţei medicale, deservirii nevoilor culturale, de trai, deservirii cu mijloace de transport şi altor tipuri de servicii.

Articolul 9. Inadmisibilitatea modificării sistematizării localităţilor rural e fără a se ţine seama de voinţa locuitorilor lor

Statul apără sistematizarea localităţilor rurale indiferent de categoria, mărimea şi locul amplasării localităţilor rurale. Orice transformare a localităţilor rurale (comasarea, separarea, schimbarea denumirii, trecerea la o altă categorie etc.) poate fi făcută pe baza hotărîrii sesiunii Sovietului raional de deputaţi ai poporului numai la voinţa locuitorilor acestor localităţi.

Articolul 10. Înlesnirile la construcţia individuală de locuinţe la sat

Guvernul Republicii Moldova şi Sovietele locale de deputaţi ai poporului contribuie la dezvoltarea construcţiei individuale de locuinţe la sat, creează beneficiarilor, inclusiv lucrătorilor din sfera socială şi din sfera de deservire a populaţiei rurale, care locuiesc la sat, condiţii avantajoase în asigurarea cu materiale de construcţie şi cu utilaje, în prestarea de servicii şi în acordarea de credite bancare preferenţiale pe termen lung, din care jumătate se compensează (se anulează) după cinci ani de la darea în exploatare a construcţiei cu condiţia că proprietarul lucrează în producţia agricolă sau în industria prelucrătoare. Familiilor tinere care locuiesc şi lucrează în localităţi rurale înlesnirile menţionate se acordă indiferent de durata şi de locul lucrului lor. Această parte din credit se stinge din contul bugetului republican şi a celui local.

Dimensiunile locuinţelor individuale şi ale construcţiilor gospodăreşti la sat nu se reglementează.

Articolul 11. Înlesnirile la plata pentru energie electrică şi responsabilitatea pentru alimentarea cu energie electrică

Locuitorii de la sate şi locuitorii din complexul agroindustrial care locuiesc în orăşele plătesc pentru energie electrică după tarife reduse cu 50 de procente.

De aceste înlesniri beneficiază şi lucrătorii din colhozuri, sovhozuri, din alte întreprinderi agricole care locuiesc în oraşe de subordonare republicană şi raională.

Pagubele pricinuite consumatorilor de la sat prin deconectarea neplanificată sau de urgenţă a energiei electrice se compensează din contul întreprinderilor vinovate ale Ministerului Industriei şi al Energeticii al Republicii Moldova.

Articolul 12. Asigurarea locuitorilor de la sate cu mărfuri de larg consum, cu autotransport şi cu materiale de construcţie

Mărfurile de larg consum se realizează la sat şi la oraş la preţuri unice. Asigurarea cu astfel de mărfuri a pensionarilor, veteranilor, invalizilor, văduvilor, copiilor orfani şi familiilor cu mulţi copii se face conform unor normative identice pentru oraş şi sat.

Locuitorilor de la sat care lucrează în complexul agroindustrial şi în sfera socială a satului li se repartizează jumătate din fondurile republicane de piaţă pentru autotransport şi 90 de procente pentru materiale de construcţie, li se garantează vînzarea prioritară a tehnicii agricole, a inventarului agricol şi a altor mărfuri de primă necesitate.

Nevoia întemeiată de combustibil a locuitorilor de la sat se asigură în întregime.

Capitolul IV

ECHIVALENŢA SCHIMBULUI DE MĂRFURI ŞI PREŢURILE

Articolul 13. Politica preţurilor

Politica preţurilor este orientată spre respectarea permanentă schimbului echivalent dintre agricultură şi industrie, alte ramuri ale economiei naţionale prin intermediul sistemului preţurilor de achiziţie la producţia agricolă, al preţurilor cu ridicata la mijloacele de producţie şi la resursele materiale şi prin intermediul tarifelor la serviciile pentru sat.

Articolul 14. Compensarea cheltuielilor suplimentare ale întreprinderilor care nu intră în complexul agroindustrial

Cheltuielile de producţie suplimentare suportate de întreprinderile care nu intră în complexul agroindustrial în legătură cu reorganizarea structurală a producţiei lor în scopul satisfacerii necesităţilor complexului agroindustrial le compensează statul.

Capitolul V

RELAŢIILE CREDITARE

[Titlul cap.V în redacţia Legii nr.1592-XIII din 27.02.1998, în vigoare 21.05.1998]

Articolul 15. Relaţiile creditare şi anularea datoriilor la împrumuturile bancare

Cotele procentuale la creditele primite de întreprinderile şi organizaţiile complexului agroindustrial pînă la 1 ianuarie 1991 nu se schimbă.

Toate felurile de împrumuturi primite de la bancă pentru construirea în localităţile rurale a obiectelor din sfera socială (indiferent în ce termen au fost primite) urmează să fie anulate.

Articolul 16. Privilegiile fiscale

[Art.16 abrogat prin Legea nr.1592-XIII din 27.02.1998, în vigoare 21.05.1998]

Articolul 17. Impunerea întreprinderilor, organizaţiilor industriale şi ale altor întreprinderi şi organizaţii care nu intră în complexul agroindustrial

[Art.17 abrogat prin Legea nr.1592-XIII din 27.02.1998, în vigoare 21.05.1998]

Capitolul VI

ASISTENŢA ŞTIINŢIFICĂ ŞI ASIGURAREA CU CADRE

Articolul 18. Finanţarea investigaţiilor ştiinţifice în problemele dezvoltării sociale a satului şi a complexului agroindustrial

Investigaţiile ştiinţifice în problemele dezvoltării sociale a satului şi a complexului agroindustrial se finanţează din contul bugetului de stat şi al mijloacelor încasate de la încheierea contractelor cu comanditarii.

Gospodăriile experimentale şi de aplicare şînt independente în determinarea activităţii lor economice, în dezvoltarea legăturilor cu întreprinderile industriale din republică şi partenerii străini.

Potenţialul ştiinţific de producţie al instituţiilor de cercetări ştiinţifice, al organizaţiilor de proiectări-construcţii, al organizaţiilor tehnologice şi al Institutului Agricol "M. V. Frunză" din Chişinău, resursele-financiare şi tehnico-materiale sînt folosite la rezolvarea prioritară a celor mai actuale probleme ale complexului agroindustrial, ale ecologiei şi ale dezvoltării sociale a satului.

[Art.18 modificat prin Legea nr.1592-XIII din 27.02.1998, în vigoare 21.05.1998]

Articolul 19. Cota primirii de studenţi şi elevi care vor lucra în localităţi rurale în instituţiile de învăţămînt superior şi mediu de specialitate

În toate instituţiile de învăţămînt superior şi mediu de specialitate se prevede cota primirii de studenţi şi elevi care, după absolvire, vor lucra în localităţi rurale. Cota o stabilesc Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei al Republicii Moldova şi Sovietele locale de deputaţi ai poporului în conformitate cu necesarul de specialişti.

Pregătirea, reciclarea şi ridicarea nivelului profesional al specialiştilor cu studii superioare şi medii de specialitate, precum şi a cadrelor de profil larg şi de profesii de masă se fac din contul bugetului de stat.

Articolul 20. Plata pentru resursele de forţă de muncă

Întreprinderile şi organizaţiile industriale şi alte întreprinderi şi organizaţii (cu excepţia gospodăriilor lor agricole auxiliare), care nu intră în complexul agroindustrial, ai căror lucrători locuiesc în localităţi rurale, achită plata pentru aceste resurse de forţă de muncă Sovietelor săteşti şi de orăşel respective în modul stabilit de Guvernul Republicii Moldova. Mijloacele numite se folosesc pentru dezvoltarea socială a satului.

Capitolul VII

ASIGURAREA EXECUTĂRII LEGII

Articolul 21. Responsabilitatea pentru executarea Legii

Guvernul Republicii Moldova, Sovietele locale de deputaţi ai poporului sînt responsabili pentru executarea acestei Legi.

Articolul 22. Obligativitatea luării în considerare a cerinţelor Legii la elaborarea şi adoptarea altor acte legislative şi normative

Cerinţele Legii Republicii Moldova "Cu privire la prioritatea dezvoltării sociale a satului si a complexului agroindustrial în economia naţională a Republicii Moldova" trebuie luate în considerare în mod obligatoriu la elaborarea şi adoptarea altor acte legislative şi normative.

PREŞEDINTELE
REPUBLICII MOLDOVA	Mircea SNEGUR
or. Chişinău, 15 februarie 1991.
Nr.506-XII.