509/19.02.91 Hotărîre despre proiectul Tratatului asupra creării Comunităţii de State Suverane

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

despre proiectul Tratatului asupra creării Comunităţii de State Suverane

nr. 509-XII din 19.02.91

 (în vigoare 19.02.1991) 

Veştile nr.7-8-9-10/7, 1991

* * *

Examinînd şi supunînd dezbaterilor informaţia vicepreşedintelui Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova domnul Puşcaş Victor despre proiectul Tratatului asupra creării Comunităţii de State Suverane, elaborat de grupul de experţi, instituit de Prezidiul Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova,

Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă proiectul Tratatului asupra creării Comunităţii de State Suverane, elaborat de grupul de experţi, instituit de Prezidiul Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova, şi se dă publicităţii pentru a fi discutat de întregul popor.

2. Sovietele locale de deputaţi ai poporului din R.S.S. Moldova vor asigura discutarea proiectului tratatului menţionat în colectivele de muncă ale întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor de pe teritoriul de subordine.

3. Mijloacele de informare în masă vor reflecta discutarea proiectului Tratatului asupra creării Comunităţii de State Suverane.

4. Prezidiul Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova va asigura evidenţa şi analiza propunerilor şi observaţiilor care vor sosi din partea cetăţenilor, organizaţiilor şi mişcărilor obşteşti, oamenilor de ştiinţă şi altor specialişti pe parcursul discutării de către întregul popor a proiectului tratatului menţionat.

5. Prezenta Hotărîre intră în vigoare din momentul adoptării ei.

TRATAT

asupra creării Comunităţii de State Suverane

Noi, popoarele statelor suverane (urmează lista statelor suverane, ai căror reprezentanţi plenipotenţiari semnează prezentul Tratat), conştiente de răspundere ce ne revine pentru păstrarea şi dezvoltarea istoriei noastre, culturii noastre originale şi tradiţiilor noastre seculare, constatînd necesitatea obiectivă a democratizării profunde a societăţii şi a măririi garanţiilor, drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, ţinînd seama de faptul că păstrarea în continuare a structurii statale existenţe nu este raţională, dorind să formăm condiţii calitativ noi de integrare economică şi să stabilim relaţii interstatale reciproc avantajoase, în scopul ameliorării vieţii cetăţenilor statelor suverane, declarăm:

- Tratatul Unional încheiat anterior nu corespunde condiţiilor reale de dezvoltare a actualei Uniuni; el şi-a epuizat posibilităţile şi nu mai este în vigoare;

- se impune un nou tip de relaţii reciproce între state suverane în cadrul unei confederaţii, denumite în continuare Comunitate de State Suverane.

1. Comunitatea de State Suverane (C.S.S.) este o confederaţie, formată pe baza exprimării liber consimţite a voinţei poporului fiecărui stat suveran în parte, care a participat la elaborarea şi la semnarea prezentului Tratat C.S.S. nu are atributele statalităţii.

2. Fiecare stat suveran stabileşte în mod independent în cadrul prezentului Tratat condiţiile intrării, aflării şi ieşirii sale din componenţa C.S.S.

3. Fiecare stat membru al C.S.S. are dreptul la libera ieşire din componenţa C.S.S. cu condiţia de a notifica hotărîrea sa tuturor membrilor confederaţiei cu un an înainte de ieşire, are dreptul de a propune Comunităţii de Stat Suverane modificări în condiţiile aflării sale în cadrul ei şi dreptul de a propune statelor membre ale Comunităţii modificarea sau reînnoirea Tratatului.

4. Subiecte (membri) ale C.S.S. pot fi fostele republici unionale, precum şi alte state suverane ce aderează la prezentul Tratat, prin depunerea unei cereri, prin semnarea şi ratificarea Tratatului.

5. Subiecte ale C.S.S. nu pot fi republicile autonome, regiunile autonome, districtele autonome, precum şi alte unităţi administrativ-teritoriale (ţinutul, regiunea, raionul) şi formaţiuni politico-administrative, ce fac parte din componenţa membrilor Comunităţii de State Suverane. Relaţiile dintre subiectele confederaţiei şi formaţiunile ce fac parte din componenţa unui stat suveran sînt de resortul statului suveran.

6. Fiecare stat suveran formează pe bază democratică sistemele sale ale puterii de stat, administraţiei de stat şi controlului de stat, de judecată, de arbitraj şi de procuratură şi dispune de întreaga putere pe teritoriul său.

7. Fiecare stat suveran poate delega o parte din împuternicirile sale unui alt stat. Această delegare se face printr-o hotărîre a parlamentului. Împuternicirile transmise pot fi restituite în orice moment statului suveran la cererea sa.

8. Relaţiile reciproce dintre subiectele confederaţiei se întemeiază pe baza recunoaşterii şi respectării stricte a principiilor şi normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional.

9. La soluţionarea problemelor confederaţiei fiecare stat suveran are un singur vot.

Toate hotărîrile în probleme de procedură se adoptă în cadrul C.S.S. cu 2/3 de voturi, iar în probleme ce nu ţin de procedură - numai de comun acord (prin consens). Fiecare subiect al C.S.S. are drept de "veto" şi de a face opinie separată.

10. Pe teritoriul statelor suverane acţionează numai constituţiile şi legislaţiile lor. Actele normative ale C.S.S. intră în vigoare pe teritoriul statelor suverane numai după ce sînt ratificare de parlamentele lor.

11. Statele suverane ce fac parte din componenţa C.S.S. sînt subiecte cu dreptul depline ale dreptului internaţional şi pot încheia tratate şi acorduri internaţionale cu alte state, face schimb de reprezentanţe diplomatice şi consulare cu ele, pot fi membre şi pot participa la activitatea organizaţiilor internaţionale şi a altor structuri atît în mod autonom, cît şi în alianţă cu alte state.

12. În afara cadrului prezentului Tratat colaborarea dintre subiectele C.S.S. în toate problemele social-economice, tehnico-ştiinţifice, culturale, umanitare şi de altă natură se reglementează pe baza tratatelor şi acordurilor bilaterale şi multilaterale, încheiate între ele.

13. Subiectele C.S.S. recunosc dreptul exclusiv al fiecărui stat suveran de a poseda, de a administra şi de a dispune de întreaga avuţie naţională, aflată pe teritoriul lor. Pămîntul, subsolul, apele interne şi apele teritoriale, zona terigenă, spaţiul aerian şi celelalte resurse naturale, potenţialul economic şi tehnico-ştiinţific creat se află în proprietatea popoarelor lor.

14. Statele suverane asigură pe teritoriul lor existenţa egală în drepturi şi ocrotirea tuturor formelor de proprietate, inclusiv a proprietăţii altor subiecte ale C.S.S., a statelor străine şi a cetăţenilor acestora, a organizaţiilor internaţionale.

15. Statele membre ale C.S.S. pot forma o proprietate comună, constituită pe bază de acţiuni. Pe aceste principii pot fi create şi utilizate sistemele de transport, energetice, de combustibil, informaţionale, financiar-valutare şi de altă natură.

16. Întreprinderile, instituţiile, organizaţiile şi alte obiecte, ce aparţin C.S.S. (pe bază de acţiuni), statelor străine şi cetăţenilor acestora, organizaţiilor internaţionale, pot fi amplasate pe teritoriul unui stat suveran, pot utiliza resursele lui naturale numai cu consimţămîntul organelor corespunzătoare ale puterii statului respectiv.

17. Statele suverane membre ale C.S.S. creează un spaţiu economic unic pentru dezvoltarea relaţiilor economice interstatale reciproc avantajoase.

18. Teritoriul statului suveran este inviolabil. Frontierele statului suveran pot fi schimbate numai cu consimţămîntul statului respectiv şi al altor state suverane în conformitate cu voinţa exprimată a popoarelor, cu luarea în considerare a frontierelor istorice şi a regulilor şi normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional.

19. Pe teritoriul statelor suverane se instituie cetăţenia respectivă. Tuturor cetăţenilor statului suveran, cetăţenilor străini şi persoanelor fără cetăţenie care locuiesc pe teritoriul lui li se garantează drepturile şi libertăţile prevăzute de constituţie şi de alte acte juridice normative ale statului suveran, de regulile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional în cadrul legislaţiei statului suveran.

Cetăţenia C.S.S. se exclude.

20. Statele suverane garantează tuturor cetăţenilor lor, tuturor partidelor politice, organizaţiilor obşteşti, mişcărilor de masă şi organizaţiilor clericale ce îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile constituţiei statului suveran, posibilităţi juridice egale pentru a participa la conducerea treburilor de stat şi obşteşti.

21. De competenţa statului suveran membru al C.S.S. în persoana organelor lui supreme ale puterii de stat şi administraţiei de stat ţin:

1) stabilirea frontierei de stat şi aprobarea modificărilor frontierelor statului suveran de comun acord cu alte state;

2) problemele organizării şi activităţii organelor supreme şi locale ale puterii de stat şi administraţiei de stat, precum şi a organelor de judecată, de arbitraj şi de procuratură;

3) adoptarea de hotărîri în problemele orînduirii naţional-statale şi teritoriale;

4) crearea de noi formaţiuni statale sau autonome;

5) asigurarea uniformităţii reglementării legislative pe întreg teritoriul statului suveran;

6) problemele politicii social-economice;

7) elaborarea şi aprobarea bugetului de stat, aprobarea dării de seamă cu privire la executarea lui, stabilirea impozitelor şi veniturilor încasate la bugetul de stat; administrarea sistemelor: bancar, monetar şi de credit; determinarea politicii în domeniul preţurilor şi retribuirii muncii; instituirea unităţii monetare naţionale;

8) conducerea tuturor ramurilor economiei naţionale;

9) problemele păcii şi războiului, apărarea suveranităţii, paza frontierelor de stat şi apărarea integrităţii teritoriale, organizarea apărării, conducerea formaţiunilor militare;

10) comerţul exterior şi alte forme de activitate economică externă;

11) soluţionarea altor probleme de importanţa statală.

22. De competenţa Comunităţii de State Suverane ţin următoarele împuterniciri, transmise de bună voie de către membrii Comunităţii:

1) primirea de noi state suverane în componenţa C.S.S.;

2) elaborarea unor programe comune (economice, de ocrotire a naturii, tehnico-ştiinţifice etc.);

3) coordonarea funcţionării transportului feroviar, maritim şi aerian conductelor magistrale; cercetărilor cosmice; sistemului energetic; sistemului de comunicaţii şi informaţii; reglementarea producţiei, stocării şi utilizării materialelor fisionabile;

4) crearea de structuri pentru combaterea criminalităţii;

5) acordarea de ajutor în caz de calamităţi naturale şi catastrofe şi formarea fondurilor corespunzătoare.

Fiecare stat suveran poate transmite C.S.S. şi alte împuterniciri ale sale cu dreptul de a le retrage ulterior.

23. Organul suprem al puterii Comunităţii de State Suverane este Consiliul Suprem (C.S.) care se formează din şefii (primele persoane) ai statelor. C.S. îşi alege (pe principiul rotaţiei) preşedintele pentru prezidarea şedinţelor sale.

Consiliul Suprem este finanţat de statele membre ale C.S.S. prin defalcarea unor sume, repartizate şi aprobate anual de către aceste state bugetele lor de stat.

Consiliul Suprem examinează cererile statelor privind intrarea în C.S.S., ieşirea şi excluderea lor din C.S.S., ia în primire şi păstrează exemplarele tratatelor încheiate de C.S.S. cu alte state, precum şi ale tratatelor încheiate între membri C.S.S.

24. Organul executiv şi de dispoziţie suprem al Comunităţii de State Suverane este Comitetul Executiv (C.E.) format din prim-miniştri statelor suverane.

C.E. alege un preşedinte pe perioada desfăşurării şedinţelor sale.

Pentru funcţionarea normală C.E. poate forma consilii consultative ale ministerelor de acelaşi profil ale statelor suverane.

În scopul soluţionării operative a problemelor, transmise benevol de către statele suverane Comunităţii, se creează centre de ramură respective, în componenţa cărora pe bază de paritate intră organele respective ale statelor suverane:

Centrul pentru problemele interstatale şi externe;

Centrul pentru comunicaţii şi informaţii;

Centrul pentru energetică;

Centrul pentru transporturi;

Centrul pentru problemele de drept şi combaterea criminalităţii;

Centrul pentru problemele drepturilor omului;

Centrul pentru ecologie şi exploatarea resurselor naturale;

Centrul pentru investigaţii ştiinţifice fundamentale;

Centrul pentru spaţiul cosmic şi cercetări spaţiale;

Centrul pentru asistenţă în caz de situaţii extremale.

Este posibilă crearea şi a altor centre.

Problemele privind colaborarea cu aceste centre sînt soluţionate de către statele suverane în mod autonom.

25. Litigiile dintre statele suverane, precum şi litigiile dintre statele suverane şi Comunitate se soluţionează de către Arbitrajul confederativ, format pe principiul parităţii din reprezentanţii statelor suverane.

26. Tratatul asupra creării Comunităţii de State Suverane intră în vigoare din momentul ratificării lui.

COMENTARIU

la proiectul Tratatului asupra creării

Comunităţii de State Suverane

Noul Tratat asupra Uniunii constituie una dintre problemele de cea mai mare importanţă polarizează atenţia opiniei publice şi se află astăzi în focarul discuţiilor politice. De acest Tratat sînt legate perspectivele democratizării, dobîndirea de către republici a independenţei, bunăstarea lor economică, pacea şi înţelegerea dintre popoarele care şi-au proclamat suveranitatea prin adoptarea declaraţiilor de rigoare.

Analiza de pe aceste poziţii a proiectului de Tratat asupra Uniunii, prezentat la finele anului trecut de Centru, ne dă temei pentru a ajunge la următoarele concluzii.

Centrul consideră raţională menţinerea şi în continuare a principiilor federative. Necesitatea acestei forme de organizare statală este explicată de Centru prin afinitatea destinelor istorice şi ale tradiţiilor seculare de colaborare şi prietenie a popoarelor care fac parte în prezent din U.R.S.S. Proiectul presupune crearea, ca rezultat al unirii republicilor suverane, a unui stat unional cu toate atributele organizării statale inerente lui: suveranitate, teritoriu, cetăţenie, sistem juridic, proprietate, fond monetar şi valutar unic etc.

În plus, se specifică, că statul unional îşi exercită puterea de stat în limitele împuternicirilor acordate lui de către părţile la Tratat. În principiu, într-un stat federativ aşa şi trebuie să fie. Totuşi analiza articolului şase din proiectul Tratatului asupra Uniunii ne convinge de faptul că autorii proiectului aşa şi nu s-au debarasat de ştampurile şi stereotipurile perimate, fixate în Constituţia U.R.S.S. Se întreprinde o nouă tentativă de a păstra Uniunea existentă, cu alte cuvinte a aceluiaşi stat autoritar, fardat cu ideea federalismului, organizat pe principiul centralismului. Autorii se ocupă mai mult de bunăstarea suprastatului reînnoit decît de destinele republicilor care, prin adoptarea declaraţiilor de suveranitate, au pornit pe calea restabilirii organizării lor statale.

Pornind de la premisa că sistemul organelor puterii de stat şi al administraţiei de stat este determinat de acele împuterniciri, atribuţii care sînt cesionate Centrului, practic se va păstra (ce-i drept cu unele modificări) sistemul existent al organelor puterii de stat şi ale administraţiei de stat care, după cum se ştie, s-a perimat.

Este necesar să fie luate în considerare şi următoarele momente:

Primo, însăşi ideea federalismului pe care se bazează proiectul Tratatului asupra Uniunii este evident depăşită de concepţiile moderne propuse de savanţi. În prezent la formarea statelor federative ştiinţa recomandă cu precădere egalitatea în drepturi a subiectelor federaţiei, care asigură reprezentanţa pe principii paritare a subiectelor federaţiei în toate organele ei. Cu toate acestea proiectul ignoră evident recomandările ştiinţifice şi, drept rezultat, republicile suverane, în majoritatea lor, se pot pomeni "egale între egale" numai pe hîrtie.

Secundo, proiectul prezentat nu ţine seama de rezultatele reuniunilor consultative ale reprezentanţilor republicilor unionale, de concepţiile lor asupra noii Uniuni. E destul să precizăm că nici o propunere venită din partea republicii noastre nu a fost luată în considerare de Centru.

Trezeşte îngrijorare şi faptul că elaborarea unui asemenea document, cum este Tratatul asupra Uniunii, s-a aflat şi se află, nu se ştie de ce, întru torul în mîinile şi sub controlul aparatului puterii centrale, aparat care evident nu doreşte să cedeze poziţiile. Firesc ar fi să se asigure participarea pe picior de egalitate la elaborarea Tratatului a reprezentanţilor plenipotenţiari ai tuturor republicilor. Nu există nici o îndoială că tratativele de rigoare trebuie să fie purtate de republici, deoarece anume ele urmează să formeze noua Uniune.

Luînd în considerare cele expuse mai sus, Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova a respins proiectul Tratatului asupra Uniunii, prezentat de Centru, a cărui menire este să legifereze de facto statului actual al U.R.S.S., fără nici un fel de modificări în pofida bunului simţ şi voinţei popoarelor din republicile unionale.

Totuşi respingerea proiectului Tratatului asupra Uniunii, după cum a declarat cu toată răspunderea Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova, nicidecum nu înseamnă renunţarea la noul Tratat. Un nou Tratat este necesar, însă el trebuie să modifice radical caracterul relaţiilor reciproce dintre republici ca state suverane. Republica Moldova intenţionează să consfinţească în Tratatul asupra creării Comunităţii de State Suverane interesele vitale ale poporului care locuieşte pe teritoriul ei, egalitatea, suveranitatea lui, năzuinţa de a convieţui în pace şi bună înţelegere cu toate popoarele celorlalte state suverane.

Noi pornim de la premisa că procesul de integrare poate şi trebuie să fie eminamente benevol şi reciproc avantajos. Este necesar să excludem orice presiune, fie ea politică, economică sau, cu atît mai mult, militară. La baza proiectului de Tratat trebuie să fie pusă, după părerea noastră, ideea varietăţii condiţiilor de intrare a statelor suverane în componenţa Comunităţii şi posibilitatea alegerii acestor condiţii în funcţie de factorii obiectivi ai dezvoltării fiecărui stat.

Cele spuse mai sus dau posibilitatea de a trage concluzia că între statele suverane trebuie să se stabilească relaţii confederative. Spre deosebire de federaţie şi de stat unitar, confederaţia reprezintă o alianţă de state suverane, creată pentru atingerea anumitor scopuri, relaţiile dintre subiectele confederaţiei se reglementează de normele dreptului internaţional şi nu de cele ale dreptului interstatal.

Comunitatea de State Suverane este privată de atributele organizării statale, prin urmare ea nu are teritoriu comun, proprietate comună, cetăţenie comună, constituţie unică, sistem juridic unic, sistem creditar şi bancar unic etc.

Organizarea legislativă a comunităţii unor state suverane pune sub semn de întrebare şi sistemul existent al organelor centrale. În legătură cu adoptarea de către Sovietul Suprem al Republicii Moldova a Declaraţiei suveranităţii şi a declaraţiilor analogice din celelalte republici, sistemul existent al organelor puterii de stat şi ale administraţiei de stat ale U.R.S.S. nu poate fi păstrat. Cade şi necesitatea unor astfel de organe cum sînt: Congresul deputaţilor poporului din U.R.S.S., Sovietul Suprem al U.R.S.S., Cabinetul de Miniştri al U.R.S.S. etc.

Fiecare stat suveran îşi formează pe principii democratice sistemele proprii de organe ale puterii de stat şi ale administraţiei de stat, judecătoreşti, organele arbitrajului, ale procuraturii şi dispune de toată puterea pe teritoriul său.

În scopul soluţionării în comun a problemelor ce vizează viitoarea comunitate, Republica Moldova propune următorul sistem de organe ale puterii şi ale administraţiei:

1. Organul suprem al puterii Comunităţii de State Suverane (C.S.S.) este Consiliul Suprem (C.S.), care se formează din şefii (primele persoane) ai statelor. Preşedintele C.S. este ales (pe principiul rotaţiei) pentru prezidarea şedinţelor.

Consiliul Suprem este finanţat de statele membre ale C.S.S. prin defalcarea unor sume repartizate şi aprobate de către aceste state din bugetele lor de stat.

Consiliul Suprem examinează cererile statelor privind intrarea, ieşirea şi excluderea lor din C.S.S., ia în primire şi păstrează exemplarele Tratatelor încheiate de C.S.S. cu alte state, precum şi ale tratatelor încheiate între membrii C.S.S., exercită, în interesele tuturor sau a cîtorva state suverane, activitatea în domeniul politicii externe în volumul împuternicirilor delegate Consiliului Suprem în acest scop.

2. Organul executiv şi de dispoziţie suprem al Comunităţii de State Suverane este Comitetul Executiv (C.E.) format din primii miniştri ai statelor suverane.

C.E. alege un preşedinte pe perioada desfăşurării şedinţelor sale.

Pentru funcţionarea normală C.E. poate forma consilii consultative ale ministerelor de acelaşi profil ale statelor suverane.

În scopul soluţionării operative a problemelor transmise benevol de către statele suverane Comunităţii se creează centre de ramură respective, în a căror componenţă intră, pe bază de paritate, organele respective ale statelor suverane. Problemele colaboratorii cu aceste centre sînt soluţionate de către statele suverane în mod autonom.

Litigiile dintre statele suverane, precum şi litigiile dintre statele suverane şi Comunitate se soluţionează de către Arbitrajul Confederativ, format pe principiul parităţii din reprezentanţii statelor suverane.

Republica Moldova porneşte de la premisa că la soluţionarea problemelor Comunităţii fiecare stat suveran are un singur vot. Fiecare stat suveran are drept de "veto" şi drept de a face opinie separată.

Este important să menţionăm faptul că Comunitatea de State Suverane poate deveni subiect al relaţiilor internaţionale şi este în drept să promoveze, în interesele tuturor statelor suverane care fac parte din ea, o politică externă în volumul împuternicirilor delegate Comunităţii.

Principiile fundamentale ale activităţii Comunităţii de State Suverane sînt următoarele: coexistenţa paşnică ca principiu fundamental şi generalizator; egalitatea suverană a statelor; neaplicarea forţei şi neameninţarea cu forţa; inviolabilitatea frontierelor; integritatea teritorială; reglementarea paşnică a litigiilor; neamestecul în afacerile interne ale altui stat; respectarea întru totul a dreptului omului şi a libertăţilor fundamentale; egalitatea în drepturi şi dreptul popoarelor de a dispune singure de destinele lor; cooperarea statelor; conştiinciozitatea îndeplinirii obligaţiilor ce rezultă din tratatele şi acordurile internaţionale, încheiate de stat în conformitate cu principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.

Propunînd forma confederativă de asociere a statelor suverane, noi sîntem profund convinşi de faptul că în condiţiile ce s-au creat aceasta e singura cale de ieşire din criza social-economică în care s-au pomenit popoarele din vechea federaţie.

Ce soartă va avea confederaţia noastră? La această întrebare va răspunde istoria. Experienţa mondială cunoaşte diferite exemple în acest sens: au fost cazuri cînd confederaţiile s-au destrămat (de exemplu, Austro-Ungaria), avem şi cazuri cînd confederaţiile nu numai că s-au dezvoltat cu succes, dar au şi evoluat prin stabilirea unor relaţii mai strînse (S.U.A., Elveţia).

Proiectul Tratatului asupra creării Comunităţii de State Suverane propus de Republica Moldova, ce se deosebeşte de modelul organizării viitorului nostru propus de Centru, ne dă tot temeiul să sperăm că anume calea confederaţiei va asigura stabilirea unui climat de încredere, bunăvoinţă, linişte socială şi va da posibilitate să ajungem în viitor la edificarea firească a comunităţii de state pe principii federative.