Hotărâre nr. 521 din 20.08.2025

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului naţional privind

controlul armelor de calibru mic şi al armamentului

uşor pentru anii 2026-2030

nr. 521  din  20.08.2025

 (în vigoare 01.01.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 463-466 art. 559 din 04.09.2025

* * *

În temeiul art.5 lit.a) şi art.6 lit.h) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul naţional privind controlul armelor de calibru mic şi al armamentului uşor pentru anii 2026-2030 (se anexează).

2. Autorităţile şi instituţiile publice responsabile:

2.1. vor realiza acţiunile incluse în Planul de acţiuni pentru implementarea Programului naţional privind controlul armelor de calibru mic şi al armamentului uşor pentru anii 2026-2030;

2.2. vor prezenta Ministerului Afacerilor Interne anual, până la data de 10 februarie, precum şi la solicitare, rapoarte privind stadiul de realizare a acţiunilor incluse în Planul nominalizat.

3. Ministerul Afacerilor Interne va prezenta Guvernului:

3.1. anual, până la data de 25 februarie, raportul de progres privind implementarea Programului menţionat;

3.2. până la data de 15 aprilie 2028, raportul de evaluare intermediară pentru doi ani;

3.3. până la data de 15 aprilie 2031, raportul de evaluare finală.

4. Finanţarea acţiunilor prevăzute în Planul sus-menţionat se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în acest scop în bugetele autorităţilor publice implicate, precum şi din alte surse, conform cadrului normativ.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Afacerilor Interne.

6. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2026.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.521/2025

PROGRAM NAŢIONAL

privind controlul armelor de calibru mic şi al

armamentului uşor pentru anii 2026-2030

I. INTRODUCERE

Programul naţional privind controlul armelor de calibru mic şi al armamentului uşor pentru anii 2026-2030 (în continuare – Program SALW) este un document de politici publice, elaborat cu scopul de a asigura, pe termen mediu, instituirea în Republica Moldova a unui sistem de control asupra armelor de calibru mic, a armamentului uşor, a muniţiilor acestora şi a materialelor explozive, pornind de la specificul naţional şi regional, precum şi respectând standardele internaţionale aplicabile.

Programul SALW formulează viziunea Guvernului privind controlul armelor, al muniţiilor şi al explozivilor şi prezintă îndrumări generale pentru instituţiile statului responsabile de realizarea măsurilor prevăzute în Planul de acţiuni pentru implementarea Programului SALW, pentru perioada 2026-2030.

Republica Moldova îşi asumă angajamentul de a promova stabilitatea şi siguranţa publică nu numai pe plan intern, ci şi de a contribui semnificativ la securitatea regională şi internaţională. În acest context, colaborarea internaţională în domeniul controlului şi combaterii traficului ilegal cu SALW, muniţii şi explozivi reprezintă o prioritate-cheie pentru Guvern.

Controlul circulaţiei SALW în Republica Moldova este reglementat de un şir de acte normative, şi anume:

‒ Constituţia Republicii Moldova¹;

‒ Legea nr.224/2005 pentru aderarea Republicii Moldova la Protocolul împotriva fabricării şi traficului ilegal cu arme de foc, piese şi componente ale acestora, precum şi de muniţii, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate²;

‒ Legea nr.130/2012 privind regimul armelor şi al muniţiilor cu destinaţie civilă³ (în continuare ‒ Legea nr.130/2012);

‒ Legea nr.105/2015 pentru ratificarea Tratatului privind comerţul cu arme⁴;

‒ Legea nr.67/2024 privind regimul explozivilor de uz civil⁵;

‒ Legea nr.213/2024 privind controlul comerţului cu mărfuri strategice⁶;

________________________

¹ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=145723&lang=ro

² https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=26218&lang=ro

³ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=142512&lang=ro

⁴ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=82614&lang=ro

⁵ https://www.legis.md//cautare/getResults?doc_id=142900&lang=ro

⁶ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=144745&lang=ro

‒ Hotărârea Guvernului nr.293/2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la regimul armelor şi al muniţiilor cu destinaţie civilă⁷;

‒ Hotărârea Guvernului nr.1236/2016 pentru aprobarea Reglementării tehnice privind instituirea unui sistem de identificare şi trasabilitate a explozibililor de uz civil⁸;

‒ Hotărârea Guvernului nr.1324/2016 pentru aprobarea Reglementării tehnice privind cerinţele esenţiale de securitate ale explozibililor de uz civil, punerea la dispoziţie pe piaţă şi controlul explozibililor de uz civil⁹;

‒ Hotărârea Guvernului nr.1447/2016 cu privire la Comisia de stat pentru evaluarea, bonificarea şi rebutarea armelor¹⁰;

‒ Hotărârea Guvernului nr.210/2018 cu privire la crearea Comisiei naţionale pentru monitorizarea circulaţiei armelor de calibru mic şi a armamentului uşor¹¹;

‒ Hotărârea Guvernului nr.609/2018 cu privire la aprobarea Conceptului Sistemului informaţional automatizat “Registrul de stat al armelor”¹²;

‒ Hotărârea Guvernului nr.416/2021 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de ţinere a Registrului de stat al armelor, format de Sistemul informaţional automatizat “Registrul de stat al armelor”¹³;

‒ Hotărârea Guvernului nr.24/2025 cu privire la Sistemul naţional de control al comerţului cu mărfuri strategice în Republica Moldova¹⁴.

________________________

⁷ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=138036&lang=ro

⁸ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=137685&lang=ro

⁹ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=143194&lang=ro

¹⁰ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=138039&lang=ro

¹¹ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=123222&lang=ro

¹² https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=138045&lang=ro

¹³ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=129362&lang=ro

¹⁴ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=147737&lang=ro

Programul SALW este aliniat la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă şi contribuie la realizarea Ţintelor naţionale de dezvoltare durabilă, stabilite conform cadrului naţional de monitorizare a implementării Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.953/2022¹⁵, cum ar fi:

________________________

¹⁵ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=135555&lang=ro

‒ 16.1. Reducerea continuă şi dinamică a tuturor formelor de violenţă, în special a violenţei în familie şi a violenţei sexuale;

‒ 16.4. Reducerea semnificativă a fluxurilor ilicite financiare, consolidarea recuperării şi returnării bunurilor ilicite, combaterea tuturor formelor de crimă organizată şi traficului cu armament.

De asemenea, Programul SALW asigură transpunerea mai multor obiective strategice stabilite prin documentele de politici publice şi de planificare, în special Strategia naţională de dezvoltare “Moldova Europeană 2030”¹⁶ (în continuare – SND “Moldova Europeană 2030”), aprobată prin Legea nr.315/2022, care oferă o viziune pe termen lung, centrată pe nevoile cetăţeanului şi racordată la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă cuprinse în Agenda 2030 a Organizaţiei Naţiunilor Unite.

________________________

¹⁶ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=134582&lang=ro

Potrivit Ţintei naţionale 16.4 din cadrul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, incluse în Agenda 2030 a Organizaţiei Naţiunilor Unite, statele lumii, inclusiv Republica Moldova, s-au angajat ca, până în anul 2030, să reducă semnificativ fluxurile financiare şi de arme ilicite, să îşi consolideze eforturile în vederea recuperării şi restituirii bunurilor sustrase, precum şi să combată toate formele de criminalitate organizată.

Astfel, documentul propus va contribui la implementarea SND “Moldova Europeană 2030”, în special a Obiectivului strategic 9. Promovarea unei societăţi paşnice şi sigure, precum şi a direcţiei de politici şi intervenţii prioritare nr.5.29. Politici şi management de securitate şi ordine publică, în conformitate cu următoarele acţiuni:

6) Sporirea gradului de siguranţă a tuturor persoanelor aflate pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de vârstă, gen, etnie sau religie. Promovarea unor campanii educaţionale în vederea reducerii consumului de alcool, de substanţe stupefiante şi psihotrope în rândul copiilor şi adolescenţilor (O3.1-O3.3, O4.3, O9.1);

7) Eficientizarea acţiunilor de combatere a criminalităţii şi de protecţie a victimelor, inclusiv eliminarea violenţei, neglijării, exploatării şi traficării copiilor şi a femeilor, prin înlăturarea lacunelor din cadrul legal cu privire
la incriminarea, sancţionarea, prevenirea şi combaterea faptelor ce prejudiciază sau pun în pericol viaţa şi sănătatea persoanei, a violenţei în familie şi prin dezvoltarea serviciilor sociale pentru victimele infracţiunilor (O3.1-O3.3, O4.3, O6.1, O9.1, O9.2);

17) Revizuirea mecanismului privind accesul la arme, în sensul restricţionării acestuia şi stabilirea unei proceduri riguroase de monitorizare, marcare şi control al armelor din circuitul civil (O9.1-O9.3).

De asemenea, Programul SALW va integra indicatorii de monitorizare şi de evaluare stabiliţi prin SND “Moldova Europeană 2030”, şi anume:

‒ numărul victimelor omorului intenţionat raportat la 100 000 de locuitori;

‒ percepţia populaţiei privind siguranţa.

Totodată, acţiunile planificate în Programul SALW vor contribui la realizarea Obiectivului general nr.9. Sporirea siguranţei publice prin instituirea unui sistem eficient şi riguros de control al armelor de calibru mic şi al armamentului uşor al Strategiei de dezvoltare a domeniului afacerilor interne pentru anii 2022-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.658/2022¹⁷.

________________________

¹⁷ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=133800&lang=ro

În subsidiar, implementarea Programului SALW va avea loc cu respectarea următoarelor principii fundamentale:

principiul respectării drepturilor omului şi al libertăţilor fundamentale – prevede că toate acţiunile de reglementare, control, marcare sau distrugere a armelor se desfăşoară în strictă conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, precum şi cu respectarea standardelor europene, asigurându-se că nicio măsură nu aduce atingere demnităţii umane, securităţii personale sau altor drepturi fundamentale ale persoanei;

principiul asigurării incluziunii sociale şi al egalităţii de gen – constă în asigurarea participării active şi echilibrate a femeilor şi a bărbaţilor, precum şi a reprezentanţilor grupurilor social vulnerabile, în toate etapele Programului SALW – de la elaborare, implementare şi monitorizare, până la evaluarea impactului politicilor în domeniul controlului SALW;

principiul asigurării durabilităţii şi sustenabilităţii – presupune că măsurile privind evidenţa, marcarea, trasabilitatea, distrugerea stocurilor şi prevenirea traficului ilicit trebuie susţinute prin investiţii în formare profesională, infrastructură, tehnologii moderne şi mecanisme clare de cooperare interinstituţională;

principiul asigurării transparenţei, publicităţii, trasabilităţii şi accesibilităţii – prevede că toate acţiunile întreprinse în cadrul Programului SALW, inclusiv cele legate de importul, exportul, deţinerea, marcarea, evidenţa, transferul sau distrugerea armelor se vor desfăşura într-un mod deschis, clar documentat şi accesibil publicului, cu respectarea normelor privind protecţia datelor cu caracter personal şi a cerinţelor de securitate a informaţiei;

principiul asigurării integrităţii şi prevenirii corupţiei – prevede instituirea unor mecanisme clare de integritate instituţională, aplicarea unor proceduri standardizate şi verificabile, precum şi delimitarea preciză a responsabilităţilor între autorităţile implicate;

principiul asigurării securităţii şi siguranţei – presupune adoptarea şi menţinerea unor măsuri clare şi coerente, care să prevină accesul neautorizat la arme şi muniţii, să reducă incidentele violente şi să sporească siguranţa publică, atât la nivel individual, cât şi comunitar.

Poziţia geografică a Republicii Moldova are o importanţă strategică majoră în asigurarea stabilităţii şi păcii pe continentul european, iar alături de statele membre ale Uniunii Europene, capabilităţile de apărare ale ţării în faţa diverselor ameninţări vor creşte semnificativ.

Prin participarea Republicii Moldova la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, alături de factorii decizionali europeni din domeniul afacerilor interne, a fost recunoscut rolul Republicii Moldova de furnizor de securitate pentru spaţiul european. Împreună cu statele membre ale Uniunii Europene, Republica Moldova contribuie la consolidarea unei centuri de securitate fortificate la frontiera cu un stat aflat în război.

În acest sens, Programul SALW urmăreşte executarea angajamentelor asumate de Republica Moldova prin Programul de Asociere pentru anii 2021-2027 dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova, în special în ceea ce priveşte consolidarea capacităţilor legislative, strategice şi operaţionale la nivel naţional, în vederea prevenirii, detectării şi combaterii fabricării, a transferului şi a circulaţiei ilicite a SALW.

Totodată, prin semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr.112/2014¹⁸, Republica Moldova şi-a asumat un şir de priorităţi ce vizează SALW, precum şi controlul exporturilor de arme convenţionale, cum ar fi:

________________________

¹⁸ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=83489&lang=ro

1) recunoaşterea faptului că fabricarea, transferul şi circulaţia ilicită a SALW, inclusiv muniţia aferentă, precum şi acumularea excesivă, gestionarea ineficientă, stocarea nesecurizată şi răspândirea necontrolată a acestora reprezintă în continuare o ameninţare gravă la adresa păcii şi securităţii internaţionale;

2) respectarea şi executarea integrală a obligaţiilor asumate de Republica Moldova privind combaterea comerţului ilicit cu SALW, inclusiv muniţia aferentă, în temeiul acordurilor internaţionale în vigoare, al rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU, precum şi al angajamentelor asumate prin alte instrumente internaţionale aplicabile în acest domeniu, inclusiv Programul de acţiune al ONU pentru prevenirea, combaterea şi eradicarea comerţului ilicit cu SALW sub toate aspectele sale;

3) cooperarea şi asigurarea coordonării, complementarităţii şi sinergiei eforturilor depuse la nivel global, regional, subregional şi naţional în vederea combaterii comerţului ilicit cu SALW, inclusiv muniţia aferentă, precum şi a distrugerii stocurilor excesive;

4) continuarea cooperării în domeniul controlului exporturilor de arme convenţionale, cu luarea în considerare a Poziţiei comune 2008/944/PESC a Consiliului din 8 decembrie 2008 de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie şi echipament militar, precum şi

5) instituirea unui dialog politic periodic care să însoţească şi să consolideze angajamentele asumate supra.

Integrarea europeană reprezintă un obiectiv strategic al politicii externe şi interne a Republicii Moldova, menit să asigure crearea pe plan intern a unui sistem de securitate, de stabilitate şi de prosperitate, guvernat de valorile democratice şi de respectul pentru drepturile omului şi libertăţile fundamentale. În acest context, eforturile Republicii Moldova au fost şi continuă să fie orientate spre implementarea cu responsabilitate a angajamentelor asumate pe plan extern în raport cu Uniunea Europeană, în special a celor prevăzute în cadrul Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană.

În baza Raportului de ţară pentru anul 2024 privind Republica Moldova al Comisiei Europene¹⁹, care însoţeşte documentul “Comunicarea din 2024 privind politica de extindere a UE” (nr.SWD (2024) 698 din 30 octombrie 2024), pentru anul 2025, Republicii Moldova i-au fost recomandate următoarele direcţii prioritare de acţiune:

________________________

¹⁹ https://enlargement.ec.europa.eu/document/download/858717b3-f8ef-4514-89fe-54a6aa15ef69_en?filename=Moldova%20Report%202024.pdf

‒ continuarea consolidării luptei împotriva criminalităţii organizate, inclusiv prin cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene şi cu instituţiile şi agenţiile europene, precum FRONTEX, Europol, Agenţia Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL), Eurojust, Agenţia Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA) şi prin cooperarea în cadrul Platformei multidisciplinare europene împotriva ameninţărilor infracţionale (EMPACT) şi al Centrului de sprijin UE-Moldova pentru securitatea internă şi gestionarea frontierelor;

‒ continuarea intensificării şi îmbunătăţirii schimbului de date prin canalul SIENA şi colectarea, analiza şi partajarea aferentă a datelor între servicii, cu sprijinul instrumentelor digitale de schimb de informaţii;

‒ operaţionalizarea Punctului central naţional privind armele şi instituirea unui sistem de alertă rapidă în domeniul drogurilor;

‒ continuarea alinierii cadrului normativ naţional în domeniul armelor la acquis-ul comunitar;

‒ continuarea consolidării capacităţilor de depistare, prevenire şi urmărire penală a formelor grave de criminalitate organizată, cu un accent special pe traficul cu persoane, traficul cu droguri, criminalitatea informatică, spălarea banilor şi arme.

Totodată, Comisia Europeană a constatat că, deşi Republica Moldova este parte la Tratatul privind comerţul cu arme, aceasta nu dispune de o strategie naţională separată referitoare la SALW.

De menţionat că, în contextul războiului de agresiune declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, Republica Moldova s-a confruntat cu un aflux neaşteptat de refugiaţi. Riscul traversării ilegale a frontierei Republicii Moldova de către persoane care nu pot emigra legal din Ucraina, conform Legii marţiale, rămâne a fi unul ridicat.

În acest context, se constată şi o vulnerabilitate sporită privind criminalitatea transfrontalieră din partea lumii interlope. Se profilează, totodată, amplificarea unor fenomene infracţionale precum traficul ilicit cu arme, muniţii şi substanţe explozive, organizarea migraţiei ilegale etc.

De asemenea, trebuie subliniat faptul că ameninţările transfrontaliere şi modurile de operare ale infractorilor evoluează permanent, infracţionalitatea dezvoltându-se atât în mediul fizic, cât şi în spaţiul virtual, manifestându-se în cele mai diverse feluri.

În acest sens, nu trebuie omise nici dezvoltările în domeniul tehnologic, care sunt preluate rapid şi aplicate de către infractori în activităţile lor criminale.

În aceste condiţii, cooperarea cu organizaţiile şi instituţiile internaţionale angajate în lupta cu criminalitatea reprezintă un factor esenţial pentru asigurarea capacităţii Republicii Moldova de a preveni şi de a combate, în limitele frontierelor sale, traficul ilicit cu arme de foc, cu SALW, cu componente esenţiale şi muniţii aferente, constituind astfel un pilon fundamental al eforturilor Uniunii Europene de a asigura un mediu de trai sigur în Europa.

La elaborarea Programului SALW au participat reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Interne, ai Ministerului Apărării, ai Ministerului Justiţiei, ai Ministerului Finanţelor (Serviciul Vamal), ai Serviciului de Informaţii şi Securitate, precum şi experţi din cadrul Biroului de control pentru Europa de Sud-Est asupra armelor de calibru mic şi a armamentului uşor (SEESAC).

II. ANALIZA SITUAŢIEI

2.1. Scurt istoric

Actele normative de bază care reglementează circuitul legal şi controlul asupra armelor de uz civil în Republica Moldova sunt Legea nr.130/2012 şi Hotărârea Guvernului nr.293/2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la regimul armelor şi al muniţiilor cu destinaţie civilă.

Legea nr.130/2012 stabileşte categoriile de arme şi de muniţii cu destinaţie civilă, precum şi condiţiile în care procurarea, înstrăinarea, deţinerea, portul, folosirea acestor arme şi muniţii, precum şi operaţiunile cu ele sunt permise persoanelor fizice şi juridice pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi condiţiile pe care trebuie să le întrunească spaţiile de depozitare, de păstrare, de comercializare şi de reparare a armelor şi a muniţiilor.

Hotărârea Guvernului nr.293/2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la regimul armelor şi al muniţiilor cu destinaţie civilă are drept scop asigurarea aplicării uniforme a prevederilor Legii nr.130/2012 şi descrie amănunţit procedurile obligatorii care trebuie urmate de către persoanele care intenţionează să procure arme, condiţiile de păstrare, de transportare şi de asigurare a securităţii armelor letale şi neletale supuse autorizării, inclusiv muniţiile aferente, procedura marcării de trasabilitate a armelor, de acordare şi de retragere a atestatului de colecţionar şi alte proceduri.

Este important de menţionat că, de-a lungul anilor, Legea nr.130/2012 a suferit numeroase modificări, generate atât de dezvoltarea proceselor tehnologice din domeniul armelor, cât şi de necesitatea ajustării treptate a prevederilor acesteia la prevederile Directivei (UE) 2021/555 a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 martie 2021 privind controlul achiziţionării şi deţinerii de arme.

Ultimele modificări operate la Hotărârea Guvernului nr.293/2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la regimul armelor şi al muniţiilor cu destinaţie civilă s-au referit la procedurile de acordare, de vizare şi de retragere a atestatului de colecţionar, la reglementarea detaliată a procedurii şi a specificaţiilor tehnice privind aplicarea marcajului de trasabilitate pe armele de foc şi pe componentele esenţiale ale acestora. De asemenea, modificările operate la Hotărârea Guvernului nr.1447/2016 s-au axat pe îmbunătăţirea descrierii procedurilor efectuate de către Comisia de stat pentru evaluarea, bonificarea şi rebutarea armelor, fiind aprobat şi Regulamentul cu privire la atestarea evaluatorilor în domeniul armelor.

În acelaşi timp, prin Hotărârea Guvernului nr.609/2018 şi Hotărârea Guvernului nr.416/2021, au fost aprobate Conceptul Sistemului informaţional automatizat “Registrul de stat al armelor” şi, respectiv, Regulamentul privind modul de ţinere a acestui Registru. Aceste acte normative contribuie la asigurarea unui control strict şi a urmăririi armelor, a componentelor esenţiale şi a muniţiilor pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în cazul transferului sau transportării acestora peste hotarele ţării.

De menţionat că, în prezent, cadrul normativ al Republicii Moldova cu referire la circulaţia armelor şi muniţiilor de uz civil nu corespunde integral prevederilor Directivei (UE) 2021/555 a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 martie 2021 privind controlul achiziţionării şi deţinerii de arme.

În acest context, în cadrul exerciţiului de screening bilateral, Republica Moldova şi-a asumat angajamentul de a depune eforturile necesare pentru transpunerea integrală a acquis-ului comunitar în domeniul armelor, prin amendarea Legii nr.130/2012, precum şi a Hotărârii Guvernului nr.293/2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la regimul armelor şi al muniţiilor cu destinaţie civilă.

2.2. Analiza situaţională

Republica Moldova se află mai bine de trei ani în imediata vecinătate a unui război de amploare, declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei.

Contextul geopolitic nefavorabil şi amplasarea geografică a Republicii Moldova în proximitatea unui stat măcinat de război creează premise favorabile pentru dezvoltarea traficului ilicit cu arme de foc, cu componente esenţiale, cu muniţii sau cu explozivii, în special a traficului cu SALW şi cu explozivi utilizaţi în operaţiunile militare desfăşurate pe teritoriul Ucrainei.

Aceste riscuri au un impact direct asupra percepţiei de securitate a cetăţenilor Republicii Moldova, mai ales în contextul multiplelor cazuri înregistrate de survolare neautorizată a spaţiului aerian naţional de drone şi rachete lansate de Federaţia Rusă, unele dintre acestea căzând pe teritoriul Republicii Moldova.

Totodată, potrivit constatărilor din Raportului EU-SOCTA 2025 (raport periodic de evaluare a ameninţărilor reprezentate de criminalitatea gravă şi organizată în Europa, elaborat o dată la 4 ani), realizat de Europol, una dintre principalele ameninţări identificate la nivelul Uniunii Europene pentru următorii patru ani este reprezentată de traficul ilicit cu arme, cu muniţii şi cu substanţe explozive²⁰.

________________________

²⁰ https://www.europol.europa.eu/cms/sites/default/files/documents/EU-SOCTA%202025%20-%20Rezumat.pdf

Astfel, s-a constatat că, deşi traficul cu arme nu conduce întotdeauna direct la acte de violenţă, circulaţia ilegală a armelor de foc către şi în interiorul Uniunii Europene, precum şi disponibilitatea generală a armelor reprezintă factori esenţiali care favorizează violenţa asociată criminalităţii organizate.

Utilizarea explozivilor şi a armelor de foc devine tot mai frecventă, fiind susţinută de activitatea intermediarilor şi a traficanţilor de arme. Articolele pirotehnice grele sau dispozitivele explozive improvizate care conţin cantităţi considerabile de pulbere sunt utilizate ca arme, în special în contexte de represalii legate de traficul cu droguri, dar şi în cazuri de trafic cu persoane, furturi şi jafuri.

De asemenea, Raportul EU-SOCTA2025 conţine următoarele constatări:

‒ traficul cu arme de foc şi cu explozivi reprezintă o ameninţare majoră la adresa securităţii interne a Uniunii Europene, tendinţele recente indicând o schimbare în dinamica pieţei negre. Armele de foc şi explozivii proveniţi din surse ilicite facilitează alte forme de criminalitate gravă şi organizată şi alimentează violenţa asociată acestora;

‒ persistă îngrijorările privind Ucraina ca posibilă sursă importantă de arme de foc ilicite. Acest risc este amplificat de stocurile de arme moştenite din conflictele anterioare şi de existenţa unor reţele infracţionale consolidate, capabile să exploateze aceste resurse;

‒ diversitatea surselor şi a tipurilor de arme ilicite aflate în circulaţie pe piaţa neagră din Uniunea Europeană s-a extins, evidenţiind capacitatea de adaptare a traficanţilor. Astfel, armele fabricate artizanal (inclusiv prin tehnologii de imprimare 3D) şi producerea pe scară largă a armelor contrafăcute sunt tot mai frecvente;

‒ armele cu aer comprimat, cu gaze, de alarmă sau de semnalizare, convertite în arme letale, atât în interiorul Uniunii Europene, cât şi în afara acesteia, precum şi armele provenite din stocurile din vecinătatea comunităţii europene, continuă să fie surse importante de armament ilicit care ajunge în Uniunea Europeană;

‒ se preconizează că tehnologiile bazate pe inteligenţă artificială vor face producerea de arme mai accesibilă şi mai precisă;

‒ regiunea Balcanilor de Vest rămâne în continuare o sursă-cheie de arme de foc ilicite traficate în Uniunea Europeană. Totodată, alte zone afectate de conflicte armate, precum Ucraina, ar putea deveni surse similare;

‒ există indicii privind schimbarea dinamicii pieţei negre de armament, manifestată prin faptul că infractorii apelează la surse alternative de arme ilicite;

‒ dezvoltările tehnologice şi evoluţiile geopolitice influenţează şi facilitează producerea şi traficul ilicit cu arme atât în interiorul Uniunii Europene, cât şi către aceasta;

‒ cererea şi oferta pentru arme şi de explozivi traficaţi se menţin la un nivel ridicat. Cererea persistă deoarece aceste arme facilitează violenţa asociată criminalităţii grave şi organizate, dar şi alte forme de criminalitate gravă, precum traficul cu droguri, extorcarea şi şantajul, jafurile armate şi traficul cu migranţi;

‒ se preconizează că utilizarea comerţului online (atât prin intermediul internetului deschis, cât şi prin dark web) pentru traficul cu arme, cu componente, cu muniţii şi cu explozivi va deveni din ce în ce mai importantă.

Referindu-ne la situaţia din Republica Moldova, în urma unui studiu detaliat al situaţiei din domeniul circuitului armelor²¹, s-a constatat că, la sfârşitul anului 2024, Poliţia ţinea în evidenţă 64 719 persoane fizice (comparativ cu 61 436 în anul 2023), care deţineau 81 598 de arme, dintre care 28 977 de arme cu ţeavă ghintuită, 44 593 de arme cu ţeava lisă şi 8 028 de arme neletale.

________________________

²¹ https://igp.gov.md/sites/default/files/raport_activitatea_politiei_pe_anul_2024.semnat_1.pdf

Conform datelor furnizate de Sistemul informaţional automatizat “Registrul de stat al armelor”, în anul 2020, erau înregistraţi 65 790 de posesori de arme, care deţineau în total de 77 555 de arme, ceea ce reprezintă o medie de aproximativ 1,18 arme per posesor.

În anul 2021, s-a înregistrat o uşoară creştere a numărului posesorilor, ajungând la 66 139, iar numărul armelor a crescut la 78 348, ceea ce reflectă o majorare de 1,02% a armelor deţinute faţă de anul precedent.

În anul 2022, situaţia s-a modificat în mod semnificativ, înregistrându-se o scădere simultană a numărului de posesori ‒ 61 436 de persoane (cu -7,1% faţă de 2021), şi a numărului total de arme ‒ 75 159 de unităţi (cu -4,1% faţă de anul anterior).

Anul 2023 a fost unul constant, menţinându-se, ca şi în 2022, acelaşi număr de posesori de arme (61 436) şi acelaşi număr de arme (75 159).

În schimb, anul 2024 marchează o ascensiune evidentă, atât în ceea ce priveşte numărul posesorilor, care a crescut la 64 719 (+5,3%), cât şi în ceea ce priveşte numărul armelor, care a ajuns la 81 598, înregistrând o creştere semnificativă de 8,5% faţă de anul 2023 (figura 1).

Figura 1. Date privind numărul posesorilor de arme şi al armelor deţinute

Sursa: Inspectoratul General al Poliţiei

Cu referire la tipurile de arme deţinute de către cetăţeni, s-a constatat că, în circuitul legal civil, majoritatea armelor sunt din categoria celor cu ţeavă lisă, acestea reprezentând peste jumătate din totalul armelor înregistrare, fiind urmate de armele cu ţeavă ghintuită şi de armele neletale.

Potrivit sondajelor efectuate de către Institutul de Politici Publice în anul 2024, un factor determinant al percepţiei publice privind nevoia de autoapărare îl constituire războiul din Ucraina, care a generat în rândul cetăţenilor Republicii Moldova necesitatea de a se apăra şi de a se simţi în siguranţă în propria casă, pe stradă şi în alte locuri publice, fapt ce îi poate determina să procure arme²².

________________________

²² https://ipp.md/2024-10/barometrul-opiniei-publice-2024/

Deţinerea legală şi responsabilă a armelor de foc de către cetăţenii Republicii Moldova poate contribui, într-o anumită măsură, la sporirea securităţii personale, la protecţia membrilor familiei şi la apărarea bunurilor aflate în proprietate.

Totodată, acest lucru ar putea descuraja comiterea unor infracţiuni, în special a celor îndreptate împotriva drepturilor patrimoniale. Pe de altă parte, există şi riscul că deţinerea armelor de foc ar putea să conducă la creşterea numărului de infracţiuni şi contravenţii săvârşite cu folosirea/aplicarea acestora.

Figura 2. Tipuri de arme deţinute

Sursa: Inspectoratul General al Poliţiei

Tabelul din figura 3 reprezintă numărul armelor deţinute raportat la 100 de locuitori în Republica Moldova, în comparaţie cu alte state din Uniunea Europeană.

Figura 3. Numărul armelor de uz civil deţinute în

statele Uniunii Europene raportat la 100 de locuitori

Sursa: Association of Accredited Public Policy

Advocates to the European Union ²³

________________________

²³ https://www.aalep.eu/rate-civilian-firearms-100-people-eu

Cu toate acestea, contrar tendinţelor menţionate anterior, în anul 2024 s-a înregistrat o creştere semnificativă, de +27,6% (faţă de anul 2023), a numărului infracţiunilor comise cu aplicarea sau folosirea armei de foc. Astfel, au fost înregistrate 74 de cazuri (comparativ cu 58 în anul 2023), din care 26 de cazuri au fost comise cu arme deţinute legal (faţă de 25 în anul 2023), 23 de cazuri au implicat arme deţinute ilegal, iar în 25 de cazuri, arma nu a fost stabilită (faţă de 11 în anul 2023).

Tabelul 1

Numărul infracţiunilor comise cu aplicarea armelor

Sursa: Inspectoratul General al Poliţiei

Potrivit datelor furnizate de Poliţie, infracţiunile comise cu aplicarea sau folosirea armelor aflate legal sau ilegal în circuitul civil în ultimii cinci ani continuă să fie înregistrate, în pofida activităţilor desfăşurate de către organele de drept în vederea informării şi responsabilizării cetăţenilor cu privire la riscurile asociate deţinerii ilegale a armele, precum şi la răspunderea juridică ce poate surveni în cazul încălcării prevederilor legale privind portul şi folosirea armelor de foc.

În acest context, se evidenţiază necesitatea consolidării eforturilor autorităţilor statului pentru identificarea şi ridicarea armelor deţinute ilegal, cu ulterioara lor distrugere, în scopul asigurării unui mediu cât mai sigur pentru populaţie.

Tabelul 2

Numărul infracţiunilor comise cu utilizarea armelor de foc

Sursa: Inspectoratul General al Poliţiei

În acelaşi timp, este îngrijorătoare tendinţa folosirii armelor la comiterea infracţiunilor care atentează la viaţa şi sănătatea persoanei, la proprietate, la ordinea şi securitatea publică (tabelul 2).

Deşi în anul 2022 s-a înregistrat o descreştere semnificativă (doar 6 infracţiuni), actele de huliganism comise cu folosirea/aplicarea armelor se menţin la valori constante: în anul 2020 – 20 de infracţiuni, în anul 2021 – 25, în anul 2023 – 17, în anul 2024 – 25. Huliganismul, prin definiţie, implică acte de violenţă asupra persoanelor sau de ameninţare cu aplicarea unei asemenea violenţe, de opunere de rezistenţă violentă faţă de reprezentanţii autorităţilor sau faţă de alte persoane care intervin pentru curmarea actelor huliganice, precum şi acţiuni care, prin conţinutul lor, se caracterizează printr-o obrăznicie deosebită. Când este comis cu arma de foc, huliganismul capătă un caracter mult mai periculos, punând în pericol vieţi umane şi sporind nivelul de insecuritate socială. Este de remarcat faptul că jumătate dintre aceste infracţiuni au fost comise cu aplicarea armelor de foc deţinute ilegal.

Totodată, nu mai puţin alarmant este şi faptul că, potrivit datelor statistice ale Inspectoratului General al Poliţiei, pe parcursul anului 2024, în Republica Moldova au fost înregistrate 143 de infracţiuni comise în legătură cu păstrarea, procurarea sau fabricarea ilegală a armelor de foc, infracţiuni prevăzute de art.290 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002 (în continuare – Cod penal). Analiza datelor disponibile denotă un caracter stabil al acestui fenomen (tabelul 3), iar în primele patru luni ale anului 2025 deja au fost înregistrate 72 de astfel de infracţiuni.

Tabelul 3

Numărul infracţiunilor comise privind păstrarea, procurarea sau fabricarea

ilegală а armelor de foc, păstrarea neglijentă а armelor de foc şi a muniţiilor

(art. 290 din Codul penal) şi al infracţiunilor comise privind păstrarea

neglijentă a armelor de foc (art. 291 din Codul penal)

Sursa: Inspectoratul General al Poliţiei

În acelaşi timp, potrivit informaţiilor deţinute de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, în perioada anilor 2022 ‒ mai 2025, la punctele de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova au fost înregistrate 316 cazuri privind incidentele cu arme, părţi componente şi muniţii. Ca urmare a documentării acestor cazuri, au fost intentate 133 de cauze penale în temeiul art.290 din Codul penal (în anul 2022 – 19 cauze penale, în anul 2023 – 42, în anul 2024 – 50, până în mai 2025 – 22).

Totodată, în cadrul activităţilor operative desfăşurate, poliţiştii de frontieră au depistat şi au ridicat circa 3 100 de cartuşe de diferite calibre pentru diverse tipuri de arme, peste 110 000 de bile de plumb şi de metal, precum şi 99 de butelii-recipiente cu CO₂.

Având în vedere că, în cadrul controalelor călătorilor realizate în punctele de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova cu Ucraina, nu pot fi depistate întotdeauna armele, părţile componente sau muniţiile transportate ilegal în ţara noastră, riscul că un număr mare de arme şi muniţii se poate afla în circuitul ilicit este iminent, fapt care poate avea un impact direct asupra nivelului de siguranţă publică în societate.

Conform datelor Sistemului informaţional automatizat “Registrul informaţiei criminalistice şi criminologice”²⁴, peste 7 000 de arme sunt înregistrate ca fiind sustrase şi pierdute, dintre care peste 3 000 de arme din regiunea transnistreană, teritoriu necontrolat de către autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova, inclusiv peste 1 700 de pistoale mitralieră.

________________________

²⁴ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=130670&lang=ro#;
                https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=130677&lang=ro#

De menţionat că, în anul 2024, Poliţia a documentat 5 209 contravenţii privind comiterea diverselor încălcări ce ţin de nerespectarea prevederilor Legii nr.130/2012, majoritatea cazurilor fiind cauzate de iresponsabilitatea posesorilor de arme în ceea ce priveşte respectarea regulilor de păstrare, port şi transport al armelor de foc.

Legea nr.130/2012 reglementează în detaliu procedura de import al armelor şi al muniţiilor, potrivit căreia armurierii au dreptul de a importa arme letale şi neletale, precum şi muniţii, în baza permiselor de procurare şi a permiselor de transport al armelor.

În ceea ce priveşte importurile de arme şi de părţi componente, se constată că, în ultimii cinci ani, în Republica Moldova au fost importate mai multe unităţi de arme din diverse ţări, informaţii reflectate în tabelul 4.

Tabelul 4

Date privind importul armelor şi al părţilor componente

Sursa: Serviciul Vamal

În contextul verificării respectării condiţiilor de păstrare a armelor, pe parcursul anului 2024, au fost efectuate 61 641 de verificări (comparativ cu 52 273 în anul 2023) privind respectarea condiţiilor de păstrare a armelor, dintre care: 61 517 verificări (în anul 2023 – 51 710) au vizat persoanele fizice şi 124 de verificări (în anul 2023 – 563) au fost efectuate la persoanele juridice, fiind ridicate în total 3 183 de arme şi muniţii (tabelul 5).

Se poate constata că numărul anual al armelor ridicate de către organele de drept rămâne a fi constant, la fel ca şi numărul încălcărilor admise în ceea ce priveşte regulile de păstrare şi de deţinere a armelor de foc din posesie.

Tabelul 5

Informaţii referitoare la armele ridicate în urma verificărilor

privind condiţiile de păstrare a armelor

Sursa: Inspectoratul General al Poliţiei

De menţionat că Poliţia Republicii Moldova beneficiază, de mai mulţi ani, de sprijinul constant al partenerilor de dezvoltare, în special al SEESAC, în desfăşurarea activităţilor de prevenire şi de combatere a traficului şi a circuitului ilicit de arme de foc, componente esenţiale şi muniţii, cu suportul cărora, în anul 2025, au fost distruse prin topire 2 177 de arme de foc.

În ceea ce priveşte materialele şi substanţele explozive, în prezent, în Republica Moldova activează trei agenţi economici licenţiaţi pentru desfăşurarea activităţilor de producere, de import, de export, de reexport, de comercializare, de depozitare a materialelor explozive şi/sau pentru efectuarea lucrărilor cu explozivi de uz civil.

Doi dintre cei trei agenţi economici licenţiaţi în domeniul de referinţă nu desfăşoară, în prezent, nicio operaţiune de import, de export, de reexport, de transport, de comerţ, de depozitare sau alte activităţi comerciale cu materiale explozive.

Cu toate acestea, materialele explozive depozitate şi păstrate necorespunzător reprezintă un risc sporit de producere a unor explozii, care pot cauza nu doar daune materiale, ci şi pierderi de vieţi omeneşti.

Având în vedere că Republica Moldova, fiind un stat mic după suprafaţa geografică, nu are o industrie foarte dezvoltată în domeniul mineritului, pe teritoriul naţional nu sunt înregistraţi sau licenţiaţi producători de materiale şi substanţe explozive. De asemenea, nu sunt înregistraţi nici agenţi economici care ar desfăşura activităţi de producţie a materialelor şi a articolelor pirotehnice. Agenţii economici activi în acest domeniu efectuează exclusiv lucrări de dinamitare în carierele de piatră, folosind explozivi de uz civil importaţi din statele producătoare, volumul acestor importuri fiind însă relativ redus (tabelul 6).

Tabelul 6

Informaţii privind importul materialelor explozive

şi al dispozitivelor de iniţiere

Sursa: Serviciul Vamal

La acest capitol, se menţionează că, la începutul anului 2025, pe teritoriul Aeroportului Internaţional Chişinău, într-o trimitere poştală sub forma unei jucării, a fost depistat un obiect exploziv, care, datorită intervenţiei şi preluării de către echipele de genişti, nu a cauzat prejudicii pasagerilor sau infrastructurii aeroportuare²⁵.

________________________

²⁵ https://agora.md/2025/01/07/jucarie-cu-explozibil-depistata-intr-un-colet-la-aeroportul-international-chisinau

Acest caz a determinat înăsprirea măsurilor de control şi de verificare a coletelor expediate din şi către Republica Moldova prin intermediul zborurilor cargo, în vederea prevenirii unor incidente similare.

În acest sens, este necesar ca Guvernul Republicii Moldova să adopte un document de politică publică clară, sustenabilă şi finanţată corespunzător, care să reglementeze controlul SALW.

În caz contrar, situaţia existentă poate evolua negativ şi poate conduce la:

‒ producerea de accidente grave şi pericole pentru populaţia civilă ‒ muniţiile învechite, păstrate în condiţii nesigure, pot exploda accidental, punând în pericol viaţa civililor din proximitate şi generând pagube majore;

‒ sustragerea de arme şi muniţii ‒ depozitele neprotejate corespunzător, indiferenţa posesorilor de arme de foc de uz civil, precum şi lipsa supravegherii continue şi a controlului riguros asupra inventarului pot conduce la sustrageri de armament sau muniţii, de arme de foc de la domiciliul posesorilor acestor arme de foc, alimentând astfel piaţa neagră sau grupările criminale;

‒ creşterea traficului ilicit şi a infracţionalităţii armate ‒ în lipsa trasabilităţii eficiente şi a controalelor riguroase asupra armelor aflate în circulaţie legală, Republica Moldova riscă să devină o rută de tranzit sau chiar o sursă de arme ilegale, cu efecte directe asupra securităţii naţionale şi regionale;

‒ scăderea credibilităţii internaţionale a Republicii Moldova ‒ nerespectarea angajamentelor internaţionale privind controlul SALW (de exemplu, cu UE, OSCE, ONU) poate conduce la pierderea încrederii donatorilor şi a partenerilor de dezvoltare, afectând sprijinul acordat Republicii Moldova în domeniul securităţii statului şi a populaţiei;

‒ întârzierea procesului de modernizare şi de profesionalizare a sectorului de apărare ‒ în lipsa unor politici coerente, resursele umane şi tehnice vor continua să fie direcţionate către gestionarea riscurilor vechi (depozite neconforme), în loc să fie orientate spre echipamente moderne şi siguranţă operaţională.

Nu mai puţin importat este şi schimbul de experienţă internaţională cu ţările din regiunea Balcanilor de Vest, care, prin eforturi consolidate şi direcţionate strategic, continuă activităţile în vederea retragerii din circuitul ilicit a unui număr cât mai mare de arme, de componente esenţiale şi de muniţii.

2.3. Realizări

Republica Moldova are o colaborare excelentă cu o serie de organisme internaţionale, în vederea prevenirii şi combaterii criminalităţii organizate, a traficului ilicit cu arme şi muniţii, precum şi a consolidării capacităţilor instituţiilor statului de a interveni în situaţii de risc sporit, în ceea ce priveşte circulaţia ilicită a armelor de foc.

În acest sens, Republica Moldova colaborează activ cu următoarele organisme internaţionale: Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), Oficiul ONU pentru afaceri de dezarmare (UNODA), Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Interpol, Europol, Biroul de control pentru Europa de Sud-Est asupra armelor de calibru mic şi a armamentului uşor (SEESAC), Agenţia Uniunii Europene pentru instruirea forţelor de ordine (CEPOL), Centrul European de Sud-Est pentru organele de aplicare a legii, Agenţia Europeană de Frontieră şi a Coastei de Gardă (FRONTEX), Platforma Europeană Multidisciplinară Împotriva Ameninţărilor Criminale (EMPACT) şi altele.

La etapa actuală, organele de aplicare a legii din Republica Moldova beneficiază de sprijinul partenerilor de dezvoltare, în cadrul mai multor proiecte, cum ar fi:

1. Proiectul “EU4Security Moldova”, cu un buget de 5 500 000 de euro, lansat în anul 2024, implementat de CEPOL pentru o perioadă de 36 de luni, destinat să răspundă nevoilor identificate în programul sectorial al Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova pentru educaţie, integritate şi digitalizare. Proiectul prevede acordarea de fonduri pentru dotarea structurilor poliţiei moldoveneşti cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru a îmbunătăţi capacităţile de combatere a criminalităţii cibernetice şi a traficului ilicit cu arme de foc.

Una dintre componentele proiectului vizează consolidarea capacităţilor punctului focal naţional privind armele de foc, pentru care sunt alocate resurse financiare, inclusiv posibilitatea de dezvoltare a noilor funcţionalităţi ale Sistemului informaţional automatizat “Registrul de stat al armelor”.

2. Proiectul Foaia de parcurs regională privind combaterea traficului ilicit de arme în Balcanii de Vest şi sprijinirea activităţilor de dezarmare şi control al armelor în Europa de Sud-Est şi de Est, susţinut de SEESAC (prelungit până în anul 2027), cu un buget de 4 000 000 de euro.

Una dintre componentele acestui proiect se concentrează pe dezvoltarea capacităţilor organelor de aplicare a legii din Republica Moldova pentru combaterea traficului şi a deţinerii ilegale de arme de foc. Implementarea proiectului este preconizată a se încheia până la sfârşitul anului 2025.

3. Proiect de sprijin al activităţilor SEESAC de dezarmare şi control al armelor în Europa de Sud-Est, vizând reducerea ameninţării reprezentate de armele de calibru mic şi armamentul uşor (SALW) şi muniţia aferentă acestora, cu un buget de 4 000 000 de euro.

Una dintre componentele proiectului se concentrează pe cooperarea regională şi include acordarea sprijinului pentru autorităţile din Republica Moldova, în vederea participării la procesele regionale ale Comisiilor SALW şi ale Reţelei experţilor în arme de foc din Europa de Sud-Est (SEEFEN), facilitate de SEESAC. De asemenea, proiectul prevede activităţi specifice de consiliere şi de sprijin tehnic pentru Comisiile SALW şi pentru membrii SEEFEN, iar implementarea este preconizată a se încheia până la sfârşitul anului 2027.

4. Proiectul “FOCAL SF2”, în valoare totală de 1 788 285,65 euro, din care Inspectoratul General al Poliţiei urmează să beneficieze de o finanţare de 166 248,04 euro, este conform cu apelul şi cu obiectivele Comisiei Europene din Planul de acţiune al UE 2020-2025 privind traficul cu arme de foc. În perioada de implementare (martie 2025 - ianuarie 2028), proiectul îşi propune să abordeze provocările actuale cu care se confruntă punctele focale naţionale privind armele de foc şi conformitatea acestora cu legislaţia şi standardele existente.

Obiectivul proiectului constă în continuarea eforturilor pentru combaterea criminalităţii organizate legate de armele de foc uşoare, prin stabilirea şi consolidarea punctelor focale naţionale privind armele de foc, inclusiv în ţări terţe, prin îmbunătăţirea schimbului de informaţii, a bazei de date privind confiscările şi a cooperării internaţionale.

5. Proiectul “CEASEFIRE” – “Tehnologii avansate de inteligenţă artificială versatilă şi puncte focale naţionale intersectoriale complet operaţionale pentru combaterea traficului ilegal de arme de foc”, în cadrul Programului Comisiei Europene “Horizon Europe 2021-2027”, cu un buget de 4 999 808,75 euro, din care contribuţia Uniunii Europene pentru Inspectoratul General al Poliţiei este de 35 562,50 euro.

Proiectul, a cărui finalizare este preconizată pentru septembrie 2025, dezvoltă o abordare inovatoare şi multidisciplinară, de înaltă tehnologie pentru creşterea/extinderea semnificativă a capacităţilor operaţionale ale agenţiilor de aplicare a legii din Uniunea Europeană în lupta lor de a detecta, de a analiza şi de a urmări ilegalitatea transfrontalieră, inclusiv desfăşurarea activităţilor legate de traficul ilicit cu arme de foc.

6. Proiectul de cooperare regională în domeniul aplicării legii pentru Ucraina, Moldova şi ţările vecine I-FORCE, cu un buget de 7 500 000 de euro, a fost lansat în 2024, pentru o perioadă de 40 de luni, şi prevede, inclusiv, consolidarea capacităţilor şi a asistenţei tehnice pentru Republica Moldova şi Ucraina în domenii privind traficul cu arme de foc, prin asigurarea schimbului de informaţii, prin accesul la baza de date i-Arms etc.

7. Proiectul “Sprijin pentru agenţiile de aplicare a legii din Moldova ca răspuns la provocările de securitate din regiune” (proiect structurat în trei componente ‒ ILP, SALW şi K9), se desfăşoară în perioada 1 decembrie 2022 ‒ 30 noiembrie 2025, având un buget total de 3 260 763 de euro, destinate Poliţiei naţionale şi Poliţiei de Frontieră, implementat de OSCE.

În cadrul proiectului a fost elaborat un raport privind necesarul de instruire şi de echipamente pentru consolidarea capacităţilor de detectare a traficului, în special a traficului cu arme de foc, muniţii şi explozivi, atât pentru Inspectoratul General al Poliţiei, cât şi pentru Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.

8. Proiectul “Răspunsul consolidat al autorităţilor naţionale din Republica Moldova pentru prevenirea şi combaterea traficului ilicit de arme”, susţinut de Oficiul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC), prin intermediul Programului global pentru arme de foc.

Scopul proiectului a fost crearea şi consolidarea unui sistem naţional eficient de gestionare a armelor de foc şi a muniţiilor, care să permită identificarea, urmărirea şi neutralizarea tuturor canalelor de trafic ilicit, reducând astfel riscul ca aceste arme să ajungă în posesia grupărilor infracţionale organizate sau a organizaţiilor teroriste.

9. Proiectul Parteneriatul Estic, coordonat de Europol, are ca scop combaterea criminalităţii organizate şi implică participarea ţărilor partenere: Armenia, Azerbaidjan, Republica Moldova, Georgia şi Ucraina. Obiectivele principale ale proiectului includ consolidarea cooperării operative şi a schimbului de informaţii între statele membre ale Uniunii Europene şi ţările din Parteneriatul Estic în domenii prioritare precum traficul cu arme, traficul cu fiinţe umane şi criminalitatea informatică.

Este de menţionat faptul că, în prezent, este în curs de implementare un nou proiect, intitulat “Consolidarea capacităţilor Republicii Moldova de combatere a traficului ilicit de arme de foc în cadrul Mecanismului de revizuire UNTOC”, cu o durată de 12 luni, având drept scop sporirea capacităţilor autorităţilor de aplicare a legii din Republica Moldova pentru contracararea traficului cu arme cu foc şi modificarea cadrului legal actual pentru a corespunde cerinţelor Protocolului ONU privind armele de foc.

Totodată, ca urmare a sprijinului bugetar de care au beneficiat organele de drept, au fost realizate următoarele acţiuni concrete: crearea unui nou depozit specializat pentru păstrarea armelor al Inspectoratului General al Poliţiei, situat în mun. Chişinău, dotarea Centrului tehnico-criminalistic şi expertize judiciare în subordinea IGP cu echipament pentru marcarea de trasabilitate a armelor, desfăşurarea multiplelor instruiri, precum şi a schimbului de bune practici cu ţările din Uniunea Europeană în domeniul monitorizării şi controlului circuitului legal al armelor şi al muniţiilor.

Astfel, începând cu anul 2022, în contextul războiului din Ucraina, cooperarea Republicii Moldova cu organizaţiile internaţionale din domeniu s-a concentrat cu prioritate pe prevenirea traficului ilicit cu arme şi pe creşterea capacităţii de trasabilitate, de securizare a stocurilor şi de coordonare interinstituţională, în vederea asigurării unui control strict în ceea ce priveşte circulaţia armelor şi a muniţiilor.

Analiza SWOT privind circulaţia armelor de uz civil în Republica Moldova

În concluzie, Republica Moldova dispune de un cadru legal coerent privind circulaţia armelor de uz civil. Cu toate acestea, este necesară consolidarea capacităţilor de aplicare, mai ales în contextul ameninţărilor regionale.

Războiul din Ucraina amplifică riscul traficului ilicit cu arme, fapt ce impune adoptarea unor măsuri consolidate şi eficiente, în special în direcţiile:

‒ întăririi controlul frontierei de stat a Republicii Moldova;

‒ digitalizării complete a registrelor;

‒ fortificării capacităţilor de urmărire şi de examinare a armelor ilegale;

‒ extinderii cooperării regionale şi internaţionale.

III. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE

Republica Moldova se află, de mai bine de trei ani, în proximitatea unui război de agresiune a Federaţiei Ruse asupra Ucrainei. Frontiera comună, cu o lungime de aproximativ 800 km (excluzând segmentul aferent regiunii transnistrene), trebuie consolidat, în vederea minimalizării riscurilor de pătrundere pe teritoriul naţional a armelor, a componentelor esenţiale şi a muniţiilor provenite din zonele de conflict armat din ţara vecină.

În acest context, Republica Moldova, cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, urmăreşte să-şi consolideze eforturile în vederea prevenirii şi combaterii traficului ilicit cu arme de foc, componente esenţiale şi muniţii.

Astfel, Obiectivul general al Programului SALW este conform cu Obiectivul general nr.9. Sporirea siguranţei publice prin instituirea unui sistem eficient şi riguros de control al armelor de calibru mic şi al armamentului uşor al Strategiei de dezvoltare a domeniului afacerilor interne pentru anii 2022-2030.

În vederea realizării acestui obiectiv general, Programul SALW stabileşte cinci obiective specifice, care vor contribui la implementarea cu succes a activităţilor planificate în domeniul de referinţă.

Obiectivul specific nr.1. Până în anul 2030, revizuirea şi armonizarea a 100% a cadrului normativ naţional cu legislaţia Uniunii Europene în domeniul circulaţiei armelor, muniţiilor şi substanţelor explozive, în vederea asigurării unui control eficient, transparent şi sensibil la dimensiunile de gen şi vârstă.

Se vor actualiza şi armoniza cu prevederile legislaţiei Uniunii Europene actele normative naţionale care reglementează autorizarea, raportarea şi trasabilitatea armamentului, a muniţiilor şi a explozivilor, incluzând criterii sensibile la gen şi vârstă.

Totodată, se vor asigura mecanisme de transparenţă şi responsabilitate pentru toate etapele de circulaţie a SALW, a muniţiilor, precum şi a substanţelor explozive.

Obiectivul specific nr.2. Dezvoltarea capacităţilor instituţiilor relevante în domeniul controlului circulaţiei armamentului şi substanţelor explozive, prin instruirea, până la sfârşitul anului 2030, a minimum 100 de angajaţi, dotarea cu echipamente moderne pentru controlul, urmărirea şi trasabilitatea armelor, muniţiilor şi explozivilor.

Obiectivul urmăreşte dezvoltarea resurselor umane şi tehnologice necesare pentru autorităţile implicate (Poliţia, Armata Naţională, Serviciul Vamal etc.). Se vor organiza programe de formare profesională, inclusiv instruiri interdisciplinare. Totodată, sunt planificate investiţii în echipamente moderne, baze de date partajate şi infrastructură IT securizată. Colaborarea interinstituţională este consolidată prin protocoale şi proceduri standardizate.

Obiectivul specific nr.3. Promovarea predării voluntare a armelor deţinute ilegal prin desfăşurarea a cel puţin două campanii naţionale de informare şi sensibilizare, bazate pe principiul “Politica orientată pe problemă” (Problem Oriented Policy) şi realizate cu implicarea activă a societăţii civile, până în anul 2030.

Acţiunile vizează informarea publicului cu privire la riscurile asociate deţinerii ilegale de arme. Se vor identifica şi se vor analiza zonele şi grupurile cele mai expuse acestui fenomen, în vederea elaborării unor mesaje adaptate specificului comunităţilor vizate. Activităţile de informare se vor desfăşura prin intermediul mediei tradiţionale, al reţelelor de socializare şi prin acţiuni în comunitate. Se oferă garanţii legale şi anonimat persoanelor care predau în mod voluntar arme şi muniţii.

Obiectivul specific nr.4. Până în anul 2030, modernizarea a cel puţin 10 spaţii de depozitare pentru arme şi muniţii şi dotarea cu sisteme de securitate conform standardelor internaţionale, pentru a reduce riscul de sustragere a acestora sau explozii accidentale.

Obiectivul urmăreşte modernizarea infrastructurii naţionale de stocare a armelor şi a muniţiilor, prin asigurarea unor condiţii sigure şi conforme cu standardele internaţionale. Măsurile includ investiţii în spaţii securizate, echipamente de monitorizare şi reguli stricte de gestionare. Prin aceasta se reduce riscul de sustragere sau de explozie accidentală, asigurându-se astfel o mai bună protecţie a personalului şi a populaţiei.

Obiectivul specific nr.5. Consolidarea, până în anul 2030, a cooperării între autorităţile naţionale şi cele internaţionale, în vederea combaterii traficului, fabricării şi deţinerii ilicite de armament, muniţii şi substanţe explozive.

Parteneriatele cu organizaţii internaţionale (Interpol, Europol, ONU etc.) şi cu ţările vecine vor fi extinse şi formalizate. Se vor desfăşura operaţiuni comune, schimb de informaţii şi de bune practici. Se vor semna memoranduri de înţelegere şi acorduri de cooperare pentru investigaţii transfrontaliere.

De asemenea, va fi promovată participarea activă a Republicii Moldova în cadrul iniţiativelor regionale şi globale. Obiectivul contribuie la creşterea securităţii naţionale şi internaţionale.

IV. INDICATORI DE MONITORIZARE

V. IMPACTUL

Elaborarea şi implementarea Programului SALW urmăreşte, în primul rând, să producă un impact puternic asupra populaţiei, prin crearea cadrului normativ legal ce ar asigura securitatea cetăţenilor, indiferent de locul în care se află pe teritoriul ţarii, faţă de eventualele ameninţări şi pericole referitoare la circulaţia armelor, a muniţiilor şi a explozivilor.

Astfel, efectele implementării Programului SALW se vor manifesta pe plan social, economic, de gen, de securitate, precum şi la nivel instituţional.

Impactul social

Se va manifesta prin reducerea violenţei în comunităţi, ca urmare a activităţilor de combatere a deţinerii şi a utilizării ilicite a armelor, a muniţiilor şi a substanţelor explozive, fapt ce va contribui la reducerea ratei incidentelor violente (inclusiv infracţiuni, conflicte interpersonale, violenţă domestică etc.).

Creşterea nivelului de siguranţă a oamenilor – populaţia va resimţi o mai mare siguranţă în spaţiul public şi privat, ceea ce va contribui la coeziunea socială şi creşterea încrederii în autorităţile statului.

Prin intermediul programelor educaţionale şi al măsurilor preventive prevăzute în Programul SALW, se va contribui la prevenirea violenţei în rândul tinerilor, fiind astfel diminuate riscurile asociate atragerii acestora în activităţi criminale sau extremiste.

Impactul economic

Implementarea Programului SALW va contribui la reducerea costurilor asociate criminalităţii şi actelor de violenţă comise cu arme de foc. Astfel, statul va cheltui mai puţine resurse pentru intervenţiile medicale, activităţile speciale de investigaţie, acţiunile de urmărire penală, procesele de judecată, întreţinerea persoanelor condamnate în instituţiile penitenciare etc.

Odată cu consolidarea percepţiei Republicii Moldova ca stat de drept stabil şi sigur pentru populaţie, va creşte şi atractivitatea ţării pentru investiţiile străine şi pentru dezvoltarea turismului.

Reducerea pericolului circuitului ilicit al armelor de foc, al muniţiilor şi al substanţelor explozive va contribui direct la dezvoltarea economică locală a zonelor urbane şi rurale, acestea urmând să beneficieze de diverse investiţii în dezvoltarea economiei regionale, a agriculturii, a turismului rural etc.

Impactul de gen

Posesia ilegală a armelor de foc de către agresori este o problemă gravă, care poate creşte riscul unor consecinţe fatale. Potrivit celor mai recente date analizate de Comisia de analiză a cazurilor de femicid şi a violenţei în familie, soldate cu decesul victimei sau cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, instituită în baza Ordinului interinstituţional nr.355/140/550/960/187/73/12 al MAI/MMPS/MS/MEC/MJ/PG/ANPCV din 20 iunie 2025 “Cu privire la instituirea mecanismului interinstituţional de analiză a cazurilor de femicid şi a violenţei în familie, soldate cu decesul victimei sau cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii”, s-a constatat că trei agresori familiali deţineau ilegal arme de foc²⁶.

________________________

²⁶ https://mai.gov.md/sites/default/files/Comisia%20cazuri%20de%20violenta/raport%20letalitate%202023.pdf

Totodată, Comisia menţionată a relevat că, în cazurile de femicid, niciun agresor nu deţinea armă de foc.

Studiile arată că accesul la arme de foc poate amplifica gravitatea şi letalitatea actelor de violenţă împotriva femeilor. În acest context, este esenţială abordarea problemei privind posesia ilegală de arme (pentru a preveni actele de violenţă şi a proteja victimele), dezvoltarea şi desfăşurarea programelor de conştientizare şi educaţie (pentru a informa publicul despre riscurile asociate deţinerii şi utilizării armelor de foc în contextul violenţei domestice).

În plus, normele şi rolurile de gen, în special anumite concepţii despre masculinitate, pot alimenta cererea şi utilizarea abuzivă a armelor de calibru mic. Luarea în considerare a acestui aspect şi integrarea perspectivei de gen în măsurile de control al armelor de calibru mic pot îmbunătăţi semnificativ prevenirea violenţei armate.

Totodată, Programul SALW poate promova participarea echitabilă a femeilor în procesele decizionale referitoare la controlul armelor, în special prin obiectivul privind politicile sensibile la gen. Astfel, Programul SALW susţine includerea femeilor în elaborarea politicilor publice ce reglementează circulaţia armelor, a muniţiilor şi a explozivilor.

Analiza datelor dezagregate pe sexe şi categorii de vârstă va permite dezvoltarea unor intervenţii mai bine structurate şi adaptate nevoilor bărbaţilor şi femeilor în ceea ce priveşte siguranţa şi securitatea, asigurându-se astfel accesul egal la servicii şi la informaţii.

Impactul asupra securităţii şi ordinii publice

Îmbunătăţirea capacităţilor statului de a controla circulaţia armelor, prin armonizarea legislaţiei naţionale cu actele normative ale Uniunii Europene şi prin aplicarea eficientă a acesteia, va conduce la reducerea considerabilă a lacunelor legislative care pot permite traficul şi folosirea abuzivă a armelor.

Eforturile statului menite să contribuie la scăderea nivelului de violenţă în societate şi la creşterea securităţii populaţiei vor asigura un grad constant şi înalt de încredere a cetăţenilor în forţele de ordine şi în alte instituţii de aplicare a legii.

Cu toate că Republica Moldova nu prezintă riscuri de comitere a acţiunilor teroriste, monitorizarea şi controlul permanent al circuitului armelor va contribui la reducerea riscurilor asociate actelor de terorism şi criminalităţii organizate, prin limitarea capacităţii reţelelor ilegale de a opera eficient.

Impactul instituţional

Implementarea cu succes a Programului SALW va contribui la consolidarea cooperării interinstituţionale în domeniul controlului armelor, prin asigurarea unei coordonări mai eficiente între ministere, organele de poliţie, armată, autorităţile vamale etc.

Dezvoltarea unor sisteme eficiente de colectare şi de analiză a datelor va contribui nemijlocit la creşterea eficienţei instituţiilor în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea infracţionalităţii legate de arme, determinând totodată sporirea capacităţii administrative şi analitice a acestora.

În vederea respectării angajamentelor internaţionale, prin aderarea Republicii Moldova la tratatele şi reglementările Uniunii Europene, se consolidează credibilitatea şi angajamentul statului în promovarea păcii şi securităţii în zona europeană şi la nivel internaţional.

Impactul psihologic şi cultural

Campaniile de informare, de educare, de prevenire şi de sensibilizare, orientate spre reducerea gradului de acceptare socială a armelor în viaţa persoanelor civile, ca simbol al puterii sau al protecţiei, vor contribui la schimbarea percepţiei populaţiei faţă de arme.

De asemenea, mesajele din cadrul campaniilor menţionate vor promova cultura păcii şi a nonviolenţei, în special în rândul tinerilor şi în comunităţile vulnerabile, în vederea asigurării unei educaţii bazate pe valori precum respectul, toleranţa şi nonviolenţa, având un impact pe termen lung în modelarea comportamentului nonviolent.

În calitate de indicatori de impact al documentului de politici publice se stabilesc:

VI. COSTURI

Costul estimativ pentru realizarea Programului SALW va fi acoperit din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în bugetele autorităţilor implicate, precum şi prin intermediul asistenţei financiare şi tehnice acordate de organizaţiile internaţionale şi de partenerii de dezvoltare ai Ministerului Afacerilor Interne, ai Ministerului Apărării, ai Serviciului Vamal din cadrul Ministerului Finanţelor, ai Serviciului de Informaţii şi Securitate, precum şi din alte surse care nu sunt interzise de lege.

În acest context, se menţionează că finanţarea activităţilor prevăzute în Programul SALW şi în Planul de acţiuni pentru implementarea acestuia este esenţială, întrucât, în lipsa unei finanţări corespunzătoare a activităţilor planificate, autorităţile naţionale de aplicare a legii vor avea o capacitate redusă de monitorizare şi de reacţie în cazurile de incidente ce implică SALW, iar obiectivele stabilite în documentul de politici publice nu vor putea fi realizate integral.

În consecinţă, ineficienţa Programului SALW poate conduce la diminuarea încrederii populaţiei în capacităţile funcţionale ale autorităţilor statului de a asigura securitatea publică, afectând astfel imaginea instituţională a acestora în ansamblu.

În urma estimării costurilor necesare pentru implementarea Programului SALW, cheltuielile previzionate pentru realizarea acţiunilor planificate constituie aproximativ 254 963 000 de lei, dintre care 31 005 000 de lei sunt cheltuieli din bugetul de stat, 110 108 000 de lei sunt asigurate prin suportul partenerilor externi, iar 113 850 000 de lei reprezintă costuri neacoperite.

Totodată, instituţiile implicate în realizarea activităţilor planificate vor continua discuţiile cu partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, care sunt implicaţi plenar în acordarea sprijinului necesar pentru consolidarea eforturilor statului privind controlul SALW, în special UNDP, UNODA, OSCE, CEPOL, SEESAC, FRONTEX, AMAT, Golden West şi alţi parteneri, în vederea identificării şi oferirii surselor de asistenţă financiară externă, care să acopere desfăşurarea acţiunilor planificate pentru care, în prezent, nu există acoperire bugetară.

Cheltuielile estimative aferente implementării acţiunilor prevăzute în cadrul Planului de acţiuni pentru implementarea Programului SALW sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Distribuirea costurilor estimate pentru implementarea

Programului SALW pe obiective şi pe ani de implementare

VII. RISCURI DE IMPLEMENTARE

Fiind un document naţional de politici publice, implementarea Programului SALW poate fi afectată de diverse riscuri, care pot influenţa mai mult sau mai puţin realizarea acţiunilor planificate. Riscurile identificate şi măsurile de atenuare a acestora sunt prezentate în tabelul de mai jos.

VIII. AUTORITĂŢI/INSTITUŢII RESPONSABILE

Reuşita activităţilor planificate pentru implementarea Programului SALW depinde de implicarea şi abordarea multidisciplinară a instituţiilor care au competenţe în domeniul controlului SALW.

Având în vedere că Programul SALW are caracter naţional, un rol primordial în procesul de coordonare a acţiunilor preconizate în acest document de politici publice îi revine Comisiei naţionale pentru monitorizarea circulaţiei armelor de calibru mic şi a armamentului uşor (în continuare ‒ Comisie), care are atribuţia de a asigura coordonarea politicii naţionale în domeniul controlului asupra circulaţiei SALW.

Astfel, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.210/2018 cu privire la crearea Comisiei naţionale pentru monitorizarea circulaţiei armelor de calibru mic şi a armamentului uşor, Comisia este condusă de un secretar de stat al Ministerului Afacerilor Interne, având în calitate de vicepreşedinţi câte un secretar de stat al Ministerului Afacerilor Externe şi al Ministerului Apărării.

În acelaşi context, secretarul Comisiei este un reprezentat al Inspectoratului Naţional de Securitate Publică al Inspectoratului General al Poliţiei, ceilalţi membri fiind câte un secretar de stat al Ministerului Justiţiei, al Ministerului Finanţelor şi al Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării, precum şi şeful Inspectoratului General al Poliţiei, directorul adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate şi directorul adjunct al Serviciului Vamal.

Totodată, un rol important în acest proces îi revine Comisiei naţionale de control al comerţului cu mărfuri strategice, în vederea asigurării controlului asupra comerţului cu mărfuri strategice pe teritoriul Republicii Moldova.

Corespunzător, această comisie este condusă de către ministrul dezvoltării economice şi digitalizării, iar funcţia de vicepreşedinte este deţinută de către şeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, comandant al Armatei Naţionale. Secretariatul Comisiei este asigurat de către şeful Secţiei autorizare şi certificare din cadrul Agenţiei Servicii Publice. Membrii acestei comisii sunt: secretarul de stat/secretarul general al Ministerului Afacerilor Interne, secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe, şeful Direcţiei generale din cadrul Serviciului de Informaţii şi Securitate, şeful adjunct al Departamentului venituri şi control vamal din cadrul Serviciului Vamal şi directorul adjunct al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor.

Astfel, potrivit competenţelor deţinute, au fost identificate autorităţile responsabile de implementarea Programului SALW după cum urmează:

‒ Ministerul Afacerilor Interne;

‒ Ministerul Justiţiei;

‒ Ministerul Apărării;

‒ Ministerul Afacerilor Externe;

‒ Ministerul Finanţelor;

‒ Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării;

‒ Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale;

‒ Ministerul Educaţiei şi Cercetării;

‒ Serviciul de Informaţii şi Securitate;

‒ Serviciul Vamal;

‒ Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor;

‒ Agenţia Servicii Publice;

‒ Inspectoratul Naţional de Supraveghere Tehnică.

În procesul de implementare a Programului SALW, autorităţile responsabile vor coopera cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, cu organizaţiile neguvernamentale, precum şi cu partenerii de dezvoltare.

IX. PROCEDURI DE MONITORIZARE,

DE EVALUARE ŞI DE RAPORTARE

Implementarea Programului SALW se va realiza în conformitate cu Planul de acţiuni pentru implementarea Programului SALW, în două etape:

‒ etapa I: anii 2026-2027;

‒ etapa a II-a: anii 2028-2030.

Procesul de monitorizare şi de raportare se va realiza de către Ministerul Afacerilor Interne pe parcursul perioadei de implementare a Programului SALW, în vederea stabilirii gradului de realizare a acţiunilor, a nivelului de conformitate a acţiunilor întreprinse cu cele planificate, a identificării cauzelor nerealizării în termen a acţiunilor planificate şi a modificărilor necesare pentru îmbunătăţirea procesului de implementare.

Astfel, ministerele şi autorităţile administrative centrale şi instituţiile publice, în limitele competenţelor atribuite, vor asigura realizarea Programului SALW şi vor transmite anual, până la data de 10 februarie, Ministerului Afacerilor Interne rapoarte privind acţiunile realizate.

Rezultatele implementării vor fi incluse în raportul de progres privind implementarea Programului SALW, elaborat anual de către Ministerul Afacerilor Interne şi transmis până la data de 25 februarie, prin intermediul sistemului informatic de monitorizare, în baza informaţiilor prezentate de către autorităţile/instituţiile responsabile de implementare.

În cazul acţiunilor care implică mai mulţi responsabili de implementare, rolul de coordonator/executor primar al implementării îi revine primei autorităţi/instituţii indicate. Executorul primar va generaliza informaţiile executorilor secundari şi le va prezenta în termenele stabilite Direcţiei politici în domeniul ordinii şi securităţii publice, combaterii criminalităţii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Rapoartele de progres trebuie să conţină inclusiv date cantitative privind progresul realizării obiectivelor specifice, indicatorii de rezultat şi indicatorii de impact.

Procesul de evaluare a implementării Programului SALW se va realiza în două etape, în anul 2028 şi în anul 2031.

Astfel, Ministerul Afacerilor Interne va prezenta Cancelariei de Stat raportul de evaluare intermediară (până la data de 15 aprilie 2028) şi raportul de evaluare finală (până la data de 15 aprilie 2031), în conformitate cu cadrul metodologic aprobat de Cancelaria de Stat, respectiv Ghidul metodologic pentru evaluarea intermediară şi ex post a politicilor publice, respectând criteriile de relevanţă, efectivitate, eficienţă, durabilitate, impact şi coerenţă.

X. PLANUL DE ACŢIUNI PENTRU IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI SALW

LISTA

de acronime