523/04.06.98 Hotărîre cu privire la aprobarea Programului de activitate a Guvernului Republicii Moldova pentru anii 1998-2001

HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA cu privire la aprobarea Programului de activitate a Guvernului Republicii Moldova pentru anii 1998-2001 Nr.523 din 04.06.98 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.54-55/370 din 18.06.1998 * * * Abrogat: 08.04.1999 Hotărîrea Guvernului nr.270 din 08.04.1999 Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă Programul de activitate a Guvernului Republicii Moldova pentru anii 1998-2001 <Aprofundarea reformelor, restructurarea şi creşterea economică>. 2. Ministerele, departamentele şi organele administraţiei publice locale vor întreprinde măsurile necesare pentru realizarea Programului nominalizat. Prim-ministru al Republicii Moldova Ion CIUBUC Chişinău, 4 iunie 1998. Nr. 523. Programul de activitate a Guvernului Republicii Moldova pentru anii 1998-2001 Programul Guvernului Republicii Moldova pe anii 1998-2001 este orientat spre aprofundarea reformelor, restructurarea şi creşterea economică, coordonarea acţiunilor cu Preşedintele şi Parlamentul, organizarea activităţii concrete a ministerelor, departamentelor şi organelor administraţiei publice locale pentru mobilizarea resurselor economiei naţionale şi utilizarea eficientă a mijloacelor externe acordate ţării. La baza Programului Guvernului au fost puse interesele primordiale ale naţiunii. Activitatea Guvernului în domeniul reformelor social-economice şi politice va fi direcţionată spre crearea bazei juridice şi instituţionale, a unor mecanisme economice, sociale şi politice ale statului pe principiile economiei de piaţă, fixate în Constituţia Republicii Moldova. În pofida faptului că în anul 1997 pentru prima dată s-a reuşit stoparea declinului economic, situaţia rămîne complicată. Sarcina primordială constă în realizarea voinţei politice de aprofundare a reformării şi restructurării economiei în condiţiile menţinerii stabilităţii macroeconomice, axate pe îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale populaţiei. În acest context, Guvernul va acorda o atenţie deosebită măsurilor preconizate pentru perioada critică 1998-1999. De rînd cu aceasta, avînd în vedere orientările pe termen lung, Guvernul va elabora şi prezenta Parlamentului Conceptul strategiei de dezvoltare a ţării pentru o perspectivă de 5 - 7 ani. Obiectivul principal în politica Guvernului îl constituie depăşirea crizei, modernizarea ţării, apropierea de Europa, aprofundarea relaţiilor bilaterale în cadrul C.S.I., participarea activă în procesele integrării europene şi internaţionale. Modelul optim pentru Republica Moldova este o economie deschisă, competitivă şi atractivă pentru colaborare. 1. Situaţia social-economică actuală Condiţiile în care Guvernul şi-a început activitatea în anul 1998 sînt destul de dificile. Pentru prima dată în ultimii 7 ani a fost oprit declinul economic (1,3% - creştere raportată la PIB real) în condiţiile diminuării continue a nivelului ratei inflaţiei (11,2% în 1997) şi a stabilităţii monedei naţionale (faţă de anul precedent, în 1997 deprecierea nominală a constituit 0,3%). Veniturile bugetului consolidat s-au majorat de 1,4 ori, către 1 ianuarie 1998 fiind reduse restanţele la salarii şi pensii. Deşi lent, totuşi în sectoarele cheie ale economiei au continuat procesele reformatoare şi privatizării. Au fost adoptate Concepţia de privatizare a sectorului energetic şi Programul naţional "Pămînt", ce vor facilita creşterea ponderii sectorului privat în volumul producţiei şi al serviciilor prestate. Faţă de anul 1996, veniturile reale ale populaţiei au crescut cu 5%. Activitatea economică externă a devenit mai dinamică, s-a extins arealul geografic al partenerilor de afaceri. S-au intensificat activităţile de colaborare a Moldovei cu comunitatea internaţională, în special cu organismele financiare, procesul de aderare la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) se află la etapa finalizării. Problemele cu care se confruntă astăzi economia naţională s-au acumulat încă de la începutul anilor 90. De rînd cu procesele pozitive, produse în viaţa social-economică a ţării, au apărut unele fenomene perturbatorii ce au agravat situaţia financiară a statului. Deficitul contului curent al Balanţei de Plăţi şi al bugetului de stat este în creştere continuă, aceasta creînd dificultăţi în achitarea şi deservirea datoriei externe. Balanţa de Plăţi. Deficitul contului curent a atins în anul 1997 cota de 15,8% din PIB (cifra de 10% se consideră deja critică). Asemenea tendinţe pot duce la un colaps: în lipsa unor fluxuri noi suficiente de capital străin în ţară sub formă de investiţii şi credite, într-un timp foarte scurt rezervele valutare ale Băncii Naţionale se pot epuiza complet. În aceeaşi perioadă deficitul balanţei comerciale a contului curent a atins cota record de 344 milioane dolari SUA, ceea ce, raportat la export, alcătuieşte 38,6%. În pofida creşterii volumului exportului, ritmul de creştere a importurilor este mai înalt. După importurile energetice şi de combustibili, importul bunurilor de consum continuă să domine. Reducerea competitivităţii mărfurilor autohtone pe piaţa internă a dus la substituirea lor cu cele din import. Această situaţie demonstrează încă odată necompetitivitatea produselor autohtone pe pieţele externe, pe de o parte, iar pe de altă parte, existenţa în Moldova a unui mediu stimulator pentru importul bunurilor de consum final. Bugetul de stat. Nivelul deficitului bugetar în 1997 a alcătuit 7,8% din PIB. Deficitul finanţelor publice nu permite atingerea nivelului planificat al veniturilor. Prin urmare, cheltuielile, fie pentru investiţii, fie pentru deservirea datoriei externe, nu pot fi majorate. Mai mult decît atît, bugetul se află în prag de dezastru, fiindcă se planifică venituri prea optimiste, în realitate veniturile obţinute de facto sînt mai mici, iar cheltuielile sînt excesive. Deşi în anul 1997 colectările la buget au crescut considerabil, această situaţie este condiţionată în mare măsură de tranzacţiile barter şi decontările reciproce, care denaturează starea reală a lucrurilor şi indicatorii financiari. Datoria publică. Ţara se confruntă cu un deficit extern foarte mare, în creştere. Stocul acumulat al datoriei externe a atins la 1 ianuarie 1998 cifra de 1,2 miliarde dolari SUA, ceea ce reprezintă 64% din PIB. Acesta este un nivel critic pentru orice economie. În plus, datoria internă a statului a constituit 984 milioane lei. O tendinţă alarmantă constă în faptul că, practic, toate creditele pe care le primeşte ţara în prezent sînt absorbite de deservirea datoriei externe, iar în anii următori ele nu vor fi suficiente nici pentru aceasta. Nu există o finanţare externă net pozitivă. Deja în anul 1997 deservirea datoriei externe (inclusiv amortizarea) a costat ţara cca 150 milioane dolari SUA (numai achitarea dobînzilor a necesitat 20% din veniturile bugetului de stat), în timp ce împrumuturile externe noi s-au cifrat la cca 130 milioane dolari S.U.A. În anii ce vin situaţia poate fi mult mai critică, deoarece în anul 1998 Moldova va trebui să achite 215 milioane dolari pentru serviciul datoriei externe. În acest context, politica curentă de împrumuturi externe, destinate susţinerii consumului intern, fără a face investiţii şi a acoperi deficitul balanţei comerciale, este falimentară. Investiţiile. Volumele resurselor străine, canalizate sub formă de investiţii directe în producţie, sînt derizorii, ceea ce reduce perspectivele redresării economiei şi creşterii exportului. Ritmurile încetinite ale reformelor structurale, absorbţia investiţiilor de către consumul privat şi public, reglementările legislative inadecvate şi incertitudinea - toate acestea au creat un climat investiţional nefavorabil. S-a extins considerabil fenomenul economiei tenebre, care, prin evaziune fiscală şi indisciplină economică, cauzează pierderi la buget şi, ca rezultat, lipsa de respect al populaţiei faţă de organele statale, creînd o concurenţă neloială sectorului formal şi diferenţiind şi mai mult populaţia după venituri. Privatizarea în sectorul real. În ritmuri insuficient de rapide se formează baza economiei de piaţă - sectorul privat. Privatizarea contra bonuri patrimoniale a dus la dispersarea fostei proprietăţi publice într-un număr enorm de acţionari, incapabili de a aduna mijloace financiare pentru investiţii în retehnologizarea întreprinderilor privatizate. S-a manifestat inaptitudinea statului de a controla proprietatea publică. Tergiversarea privatizării complexului energetic, telecomunicaţiilor, industriei de prelucrare a tutunului, organizaţiilor de deservire agrochimică, întreprinderilor de vinificaţie, întreprinderilor complexului militar-industrial împiedică restructurarea acestora şi atragerea investiţiilor străine. Nivelul managementului corporativ la întreprinderile privatizate este insuficient. Realizarea privatizării contra mijloace băneşti este torpilată de lipsa resurselor financiare interne. În sectorul agrar doar 9% din persoanele cu drept de primire a loturilor de pămînt au obţinut acte ce le confirmă dreptul de proprietate. Au fost privatizate peste 80% din terenurile întreprinderilor agricole şi transmise în natură doar 13%. Ritmurile lente ale reformelor în sectorul real nu stimulează dezvoltarea lui şi condiţionează nivelul scăzut al investiţiilor interne şi străine. În consecinţă, scade şi ritmul retehnologizării şi calitatea producţiei. Sfera socială. Costurile sociale mari, exprimate prin diferenţierea socială a populaţiei după venituri, extinderea sărăciei, morbiditatea înaltă, calitatea joasă a pregătirii profesionale amplifică şi mai mult incertitudinea oamenilor în rezultatele finale ale reformelor. Bugetul public nu mai este în stare să suporte în continuare programele şi infrastructura socială costisitoare. Deşi peste 50% din mijloacele bugetare sînt alocate sferei sociale, ele acoperă doar jumătate din necesităţile acesteia. Mai mult decît atît, schemele curente de asigurare socială nu sînt orientate spre protejarea eficientă a categoriilor vulnerabile ale populaţiei. Indicatorii ce caracterizează starea socială s-au agravat în continuare. PIB pe cap de locuitor constituie doar $523, fiind unul din cele mai mici din statele în tranziţie. Ponderea salariului în sursele de venit ale populaţiei constituie 33,1% si acoperă doar 50% din coşul minim de consum. Concomitent, iau amploare procesele demografice negative, care afectează grav genofondul uman al ţarii. Sporul natural al populaţiei a înregistrat în anul trecut cel mai jos nivel din perioada postbelică - 0,7 persoane la o mie de locuitori, tendinţa de scădere menţinîndu-se. Comparabil cu statele in dezvoltare, Moldova înregistrează unul din cele mai înalte niveluri ale mortalităţii infantile - cca 20 cazuri la o mie de născuţi. Alarmantă este şi situaţia pe piaţa muncii. În timp ce rata oficială a şomajului constituie doar 1,5% din forţa de muncă existentă, în realitate numărul persoanelor scoase de pe piaţa muncii este mult mai mare. Numai lucrătorii aflaţi in concedii fără plată însumează circa 10% din populaţia activă. Transformările de ordin legal şi instituţional, efectuate pînă acum, au fost inconsecvente şi incoerente. Parlamentul încă nu a adoptat un nou Cod civil, pînă azi rămînînd în vigoare, în linii mari, Codul civil din perioada sovietică (or, aceasta este "constituţia economică" a ţării). De asemenea, nu au fost definite ramurile (domeniile pivot) şi întreprinderile prioritare (cărora statul le-ar oferi facilităţi fiscale şi creditare), iar antreprenoriatul activează în condiţiile dezinteresului total din partea statului. Una din cele mai acute probleme - dezbinarea teritorială a complexului economic al ţării în două sisteme coexistente în condiţii juridice şi forme organizaţionale diferite (determinată de situaţia din raioanele de est ale republicii). Problemele menţionate creează pericole serioase pentru securitatea economică a ţării, deoarece ele limitează posibilităţile legislative şi financiare pentru realizarea practică a acţiunilor de depăşire a crizei. În aşa fel, reieşind din situaţia creată, priorităţile de bază ale politicii Guvernului derivă din interesele naţionale, care constau în afirmarea statalităţii, restabilirea integrităţii teritoriale, formarea unui complex economic viabil unic în condiţiile economiei de piaţă, în care bunăstarea materială, dezvoltarea fizică şi spirituală a poporului să depindă de rezultatele activităţii fiecăruia, şi ocuparea de către Moldova în viitorul apropiat a unui loc binemeritat în contextul european şi mondial. Pornind de la aceste premise, scopurile strategice ale Republicii Moldova se constituie într-o triadă: stabilizarea structurii instituţionale a puterii statale, care ar garanta dezvoltarea democratică a societăţii, supremaţia legii si dreptului constituţional, libertăţile şi obligaţiunile cetăţenilor Moldovei; crearea condiţiilor (mediului) adecvate pentru constituirea economiei de piaţă, care vor asigura creşterea ratei angajării în muncă şi a veniturilor, precum şi competitivitatea produselor moldoveneşti pe pieţele internaţionale; formarea societăţii moldoveneşti în conformitate cu standardele europene şi normele echităţii şi securităţii sociale. Programul Guvernului va avea la bază ideea consolidării, care unifică populaţia (ideea civică, ideea naţională) - afirmarea Republicii Moldova ca stat inependent, modernizarea economiei, acordul civic în baza destinelor istorice comune şi a tradiţiilor seculare de conlocuire, transformarea ţării într-un stat civilizat - politic stabil, neutru, deschis cooperării internaţionale. 2. Politica macroeconomică Transformarea generală Cursul spre creşterea economică şi ameliorarea nivelului de trai al populaţiei reprezintă axa strategiei Guvernului, exprimată în corelarea stabilităţii macroeconomice şi reformelor structurale şi înfăptuirea unui complex de măsuri pentru realizarea concepţiei "Moldova - ţară deschisă lumii". Scopurile economice principale pentru următorii 4 ani constau, în primul rînd, în ridicarea nivelului de trai al populaţiei, modificarea structurii proprietăţii, sporirea ponderii industriei şi serviciilor în PIB, asigurarea creşterii anuale a PIB cu cel puţin 3-5%. În al doilea rînd, menţinerea inflaţiei la nivelul 7-9% anual, a deficitului bugetar - cel mult 3,5%, diminuarea ratei şomajului cu cel puţin 30% şi a deficitului balanţei comerţului extern - de 3 ori. Moldova are o economie deschisă lumii, în care creşterea economică este legată direct de performanţa balanţei externe a ţării, în special de dezvoltarea exportului. De aceea strategia de bază a evoluţiei economiei naţionale trebuie să fie orientarea spre deschidere, spre creşterea competitivităţii externe a Moldovei. Ţara nu poate miza în continuare pe menţinerea fluxurilor neformale, speculative şi extrem de imprevizibile de capital străin pentru a-şi compensa deficitul de resurse financiare. Cu atît mai mult ea nu se poate bizui pe bunăvoinţa necondiţionată a unei părţi a creditorilor comerciali externi. Aplicarea strategiei pe termen mediu comportă măsuri urgente pentru a depăşi constrîngerile externe şi pentru gestionarea prudentă a datoriei externe şi a tuturor fluxurilor de capital străin în general. De aceea, în perspectiva apropiată se vor întreprinde acţiuni de reglementare directă şi indirectă, pentru a evita o eventuală situaţie de criză privind obligaţiunile externe ale ţării. Este extrem de important să rămînem în bune relaţii cu creditorii, astfel încît ţara să poată beneficia şi în continuare de asistenţa financiară din exterior. În plus, nu trebuie admisă deteriorarea credibilităţii externe a ţării, deoarece Moldova ar putea pierde imediat posibilitatea de a împrumuta de pe pieţele private de capital şi s-ar putea reduce dramatic investiţiile de portofoliu. Promovarea exportului trebuie să constituie strategia de bază în atingerea creşterii economice. Oricum, potenţialul de export al ţării va avea nevoie de cîţiva ani pentru a obţine realocarea de facto a fluxurilor de capital străin, adică pentru stabilirea unei balanţe pozitive. Prin urmare, este imperios necesar să se asigure durabilitatea balanţei externe globale atît pentru perspectiva imediată, cît şi pentru următorii 2-3 ani. Sectorul exporturilor are nevoie de infrastructura şi instrumentele respective, de o politică bine definită şi promovată consecvent, care ar include negocieri bilaterale şi multilaterale, încadrate în condiţii nediscriminatorii pentru desfăşurarea activităţilor pe pieţele externe. Întru asigurarea reflectării ample şi calitative a rezultatelor evoluării reformelor în economia naţională, vor fi create condiţii pentru reformarea statisticii de stat, trecerea la sistemul coordonat cu standardele internaţionale, adecvat cerinţelor economiei de piaţă. Politica fiscală şi bugetară Reforma şi politica fiscală este determinată de unele constrîngeri financiare interne, cum sînt obligaţiunile bugetare mari şi povara fiscală excesivă, în special asupra sectorului real al economiei. Totodată, există un şir de facilităţi fiscale care creează o situaţie de concurenţă neloială. Este necesară continuarea eforturilor în următoarele direcţii: realizarea Concepţiei reformei fiscale în Republica Moldova, adoptată de Parlament; adoptarea şi aplicarea integrală a Codului fiscal; finalizarea introducerii standardelor naţionale de evidenţă contabilă; eliminarea sistemului de facilităţi fiscale la toate tipurile de impozite şi taxe, astfel creîndu-se un mediu competitiv pentru toţi agenţii economici; acordarea stimulentelor pentru investitorii interni şi externi; anularea impozitului asupra venitului reinvestit; diminuarea treptată a poverii fiscale; combaterea fraudelor financiare şi a evaziunilor fiscale; sporirea prestigiului şi stimularea colaboratorilor organelor de control financiar şi fiscal; reducerea şi eliminarea treptată a tranzacţiilor barter, a decontărilor reciproce în relaţiile dintre agenţii economici şi în relaţiile cu sistemul bugetar; prognozarea cît mai reală a veniturilor bugetare; eliminarea prognozării veniturilor în baza necesarului de cheltuieli bugetare. Politica bugetară trebuie să accentueze în special eficientizarea maximă a utilizării banului public şi racordarea cheltuielilor la posibilităţile reale ale economiei naţionale în scopul echilibrării balanţei bugetare. Optimizarea cheltuielilor prin reducerea şi eliminarea dublării de funcţii în cadrul administraţiei publice centrale şi locale va fi, de asemenea, una din tezele ei esenţiale. În acest context, se va recurge la substituirea parţială a cheltuielilor publice prin cheltuielile private în aşa domenii ca ocrotirea sănătăţii, educaţia şi învăţămîntul, protecţia socială (sistemul de pensii). În această direcţie se vor întreprinde următoarele măsuri: urgentarea aplicării Legii achiziţii de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului; implementarea sistemului trezorerial de executare unitară a bugetului pe întreg teritoriul ţării; reducerea substanţială a subvenţionării agenţilor economici; reforma sistemului de ocrotire a sănătăţii prin stabilirea garanţiilor minime acordate de către stat, restul cheltuielilor urmînd să fie suportate de sectorul privat, introducerea sistemului asigurărilor de sănătate; reforma sectorului educaţiei şi învăţămîntului în sensul substituirii parţiale a unor cheltuieli bugetare cu cheltuielile private; optimizarea nomenclatorului de specialităţi şi a numărului de studenţi în instituţiile de învăţămînt finanţate de stat în vederea ajustării acestora la necesităţile economiei naţionale şi posibilităţile bugetului; reforma sistemului protecţiei sociale (sistemul de pensii şi asistenţă socială) în sensul substituirii unor cheltuieli bugetare cu cheltuielile private; reforma sistemului de pensionare prin introducerea pensiei minime de stat şi pensionării prin asigurare; reforma structurilor militare şi paramilitare în sensul profesionalizării şi reducerii efectivului; diminuarea şi eliminarea contractării de credite garantate de stat, cu excepţia unor proiecte de importanţă naţională. Politica în domeniul reducerii deficitului bugetar şi a gestionării datoriei Guvernului. În scopul asigurării unei stabilizări macroeconomice reale şi durabile, va fi promovată o politică drastică întru scăderea nivelului deficitului bugetar şi a datoriei publice. Necesitatea acestei politici este determinată de creşterea periculoasă a datoriei publice faţă de PIB şi diminuarea lichidităţii financiare a statului în condiţiile deteriorării considerabile a balanţei contului curent. Sînt necesare măsuri consecvente pentru realizarea următoarelor obiective: reducerea deficitului bugetar pînă la 3,5% din PIB; suma absolută a deficitului bugetar nu va depăşi suma totală a cheltuielilor legate de deservirea datoriei de stat, adică balanţa bugetară primară va fi în excedent sau, în cel mai rău caz, echilibrată, astfel stabilindu-se un control strict asupra mecanismului de autoreproducere a datoriei publice; mijloacele Băncii Naţionale a Moldovei nu vor fi antrenate la finanţarea deficitului bugetar, iar mijloacele interne şi externe de finanţare vor fi atrase în dependenţă de accesibilitatea şi costurile (dobînda) minime pentru bugetul statului; odată cu diminuarea aportului sectorului public în economia naţională şi creşterea contribuţiei sectorului privat la crearea PIB-ului, statul îşi va restrînge activitatea pe piaţa financiară internă a hîrtiilor de valoare de stat, fapt care va contribui la reducerea dobînzilor pentru creditarea bancară a sectorului privat. Promovarea consecventă a reformelor structurale va crea pentru politica în domeniul finanţării deficitului bugetar şi a datoriei publice noi posibilităţi. Pornind de la acest fapt, vor apărea posibilităţi de reeşalonare a unor datorii, termenul de rambursare al cărora începe în anii 1999-2000. Politica monetar-creditară Guvernul intenţionează să colaboreze mai strîns cu Banca Naţională a Moldovei în domeniul politicii monetar-creditare. Avînd ca scop menţinerea stabilităţii monedei naţionale prin stabilirea condiţiilor pieţei monetare, de credite şi valutare, bazate pe principiile funcţionării economiei libere de piaţă, B.N.M. interacţionează cu Guvernul la elaborarea pronosticului dezvoltării social-economice a Republicii Moldova pentru anii 1998-2001, precum şi la întocmirea bugetului de stat pentru anul în curs. Guvernul şi B.N.M. vor întreprinde eforturi în vederea asigurării necesităţilor economiei în resurse creditare pe baza mecanismelor de piaţă şi consolidării continue a sistemului bancar. Va fi promovată o politică monetar-creditară, care să nu admită creşterea nivelului prognozat al inflaţiei anuale, care în perioada 1998-2001 nu trebuie să depăşească 7-9%. În condiţiile sistării creditării Guvernului de către B.N.M., una din sarcinile principale ale politicii monetar-creditare este stabilizarea financiară pe termen lung şi crearea condiţiilor pentru încurajarea atragerii de capital în sectorul real al economiei. Guvernul va susţine activitatea B.N.M. care, începînd din anul 1999, va aplica în exclusivitate noile instrumente financiare ale politicii creditare - operaţiunile pe piaţa deschisă şi operaţiunile lombard. Un rol important îi revine perfecţionării sistemului de plăţi - automatizării lui, în vederea asigurării lucrului în regim de timp real. În acest scop va fi încurajată introducerea şi utilizarea largă a cartelelor electronice. Politica investiţională Întru ameliorarea mediului investiţional, Guvernul va urmări reducerea riscurilor politice şi previzibilitatea politicii economice, diminuarea cotei investiţiilor finanţate de la buget în suma lor totală şi creşterea ponderii mijloacelor proprii ale întreprinderilor şi a investiţiilor străine, protecţia legislativă a dreptului de proprietate (inclusiv a celei intelectuale), facilitarea circulaţiei libere a capitalului şi profitului, dezvoltarea pieţei funciare şi a spaţiului locativ, dezvoltarea pieţei de capital şi îmbunătăţirea managementului. Implementarea politicii investiţionale va fi asigurată cu participarea Comisiei de Stat pentru Politica Investiţională şi Agenţiei Naţionale pentru Promovarea Investiţiilor Străine. Îşi va începe activitatea Banca de Investiţii şi Dezvoltare. În calitate de acţiuni concrete în vederea ameliorării mediului investiţional vor servi: dezvoltarea unei reţele de structuri specializate în finanţarea investiţională (companiile de leasing), precum şi orientarea instituţiilor de finanţare extrabancare spre activitatea investiţională (fondurile investiţionale de privatizare, companiile de asigurări, fondurile de pensii ); crearea cadrului juridic vizînd repatrierea capitalului, antrenarea avantajoasă a mijloacelor care ar putea deveni o sursă substanţială de finanţare a economiei Moldovei; formarea preţurilor în funcţie de condiţiile pieţei şi reeşalonarea plăţilor pentru obiectele privatizate; simplificarea procedurilor tenderelor pentru proiectele individuale de privatizare contra mijloace băneşti, a procedurilor pentru investiţiile de portofoliu şi procurarea acţiunilor întreprinderilor autohtone de către investitorii străini; dezvoltarea sistemului de asigurări vizînd investiţiile. Vor fi îmbunătăţite condiţiile pentru atragerea investiţiilor străine prin: perfecţionarea în continuare a bazei legislative ce reglementează aspectele de drept ale activităţii investitorilor străini, în scopul instaurării unui regim stabil şi favorabil pentru investiţiile străine în ceea ce priveşte impozitele, reglementarea repatrierii valutare şi a comerţului exterior, aderarea la actele legislative de circulaţie regională şi internaţională ce reglementează activitatea investiţională şi comercială - aderarea, în primul rînd, la Acordul Multilateral de Promovare a Investiţiilor, elaborat de către OECD. În acest scop se va promova o politică de deschidere pentru comerţul exterior în baza acordurilor comerciale regionale, pentru lărgirea accesului la pieţele altor ţări; va continua optimizarea funcţionării zonelor libere de antreprenoriat şi a parcurilor industriale; vor fi elaborate programe care vor prevedea scutirea de impozite a obiectelor gajate; vor fi organizate tendere pentru concesionarea obiectelor economice şi transmiterea lor în administrare fiduciară; pentru diminuarea ratei de risc a investitorului, vor fi acumulate garanţiile exterioare. Guvernul va asigura implementarea Programului de Investiţii Publice pe anii 1998-2000 (PIP), elaborat cu participarea ţărilor-donatoare şi a organizaţiilor internaţionale. Restructurarea domeniului energetic şi social, a gospodăriei agricole, transportului, serviciilor comunale şi construcţiilor constituie priorităţi ale acestui program. Politica economică externă, promovarea exportului Guvernul va continua politica de liberalizare a relaţiilor economice externe şi de deschidere, de sporire a potenţialului de export, de colaborare cu organismele financiare internaţionale, atragere a capitalului străin. Obiectivul strategic al acestor relaţii este obţinerea recunoaşterii Moldovei drept partener comercial de încredere, producător de bunuri de calitate. Împrumuturile şi creditele, precum şi asistenţa tehnică acordată Moldovei vor fi utilizate pentru restructurarea economiei ţării în perioada de tranziţie şi în procesul de integrare europeană. În domeniul relaţiilor economice externe priorităţile de acţiune vor fi orientate spre: perfecţionarea cadrului juridic pentru operaţiunile de export-import în vederea lărgirii posibilităţilor de export (abrogarea reglementărilor care frînează dezvoltarea exportului, simplificarea procedurilor de perfectare a documentelor, reducerea taxelor pentru eliberarea certificatelor etc.); armonizarea standardelor şi a normelor tehnice la nivel european (în special, va fi susţinută implementarea următoarelor standarde de calitate la întreprinderi: HACCP, ISO, AZO dyes, CE şi altele); optimizarea şi extinderea structurilor de reprezentare economică a Republicii Moldova în exterior, care vor fi asigurate prin adoptarea de acte normative privind crearea birourilor comerciale în funcţie de virtuala importanţă a pieţelor. Politica de promovare a exportului va fi asigurată de către structurile de promovare a exportului din Moldova, ceea ce va permite agenţilor economici să beneficieze de diverse informaţii referitoare la conjunctura pieţei externe. Se va consolida baza informaţională vizînd cadrul legislativ, regimul comercial, fiscal şi vamal al ţării, potenţialul economic în ansamblu şi pe ramuri. Moldova va fi conectată la reţelele informaţionale europene şi mondiale. Politica în domeniul importului va fi orientată spre diminuarea reciprocă a tarifelor de import şi a restricţionării netarifare în scopul minimizării barierelor pentru tranzacţiile de import-export. În acelaşi timp, Guvernul va înainta o iniţiativă legislativă privind contracararea concurenţei neloiale prin măsuri antidumping şi respectarea standardelor de calitate ale produselor importate, introducerea taxelor compensatorii. Guvernul va continua politica de aderare a Republicii Moldova la Organizaţia Mondială a Comerţului şi, în legătură cu aceasta, cadrul juridic şi instituţional al Republicii Moldova privind reglementarea comerţului exterior va fi ajustat şi constituit în conformitate cu cerinţele numitei organizaţii. În domeniul colaborării cu organizaţiile internaţionale şi aprofundării relaţiilor bilaterale, Guvernul Republicii Moldova va întreprinde următoarele măsuri: atragerea Corporaţiei Financiare Internaţionale, Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi structurilor Uniunii Europene la implementarea unor noi proiecte investiţionale de dezvoltare a sectorului privat şi infrastructurii republicii; demararea negocierilor asupra Acordului de Comerţ Liber cu Uniunea Europeană; valorificarea posibilităţilor de cooperare în baza Acordului de Parteneriat şi Cooperare, semnat între Republica Moldova şi Uniunea Europeană; consolidarea cadrului juridic bilateral, urgentînd în acest scop semnarea unor acorduri privind colaborarea comercial-economică, promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor cu ţările dezvoltate, precum şi cu alte ţări; consolidarea poziţiei Republicii Moldova în arealul C.S.I., punînd în prim plan relaţiile bilaterale; crearea Uniunii Vamale cu Ucraina, a zonelor economice libere Ungheni-Iaşi, Giurgiuleşti - Galaţi - Reni şi Otaci - Moghiliov-Podolsk, a euroregiunilor Dunărea de Sud şi Prutul Superior. Guvernul Republicii Moldova va continua politica de extindere a colaborării cu organismele financiar-bancare internaţionale - Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, cu structurile Uniunii Europene şi guvernele statelor donatoare. 3. Restructurarea economiei Reforma proprietăţii, privatizarea Guvernul va acţiona în direcţia finalizării privatizării patrimoniului public în ramurile principale ale economiei naţionale, reducerii considerabile a monopolurilor naturale. Activitatea Guvernului în acest domeniu va fi direcţionată spre continuarea procesului de privatizare contra mijloace băneşti, crearea unui sector privat eficient al economiei naţionale, promovarea unei politici active în dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, optimizarea gestionării proprietăţii de stat. Întru atingerea acestor obiective vor fi realizate următoarele: utilizarea diverselor metode de privatizare: licitaţii, vînzarea acţiunilor prin intermediul bursei de valori, oferte publice, vînzări; formarea cadrului legislativ şi organizaţional al managementului corporativ, care să permită controlul eficient al activităţii managerilor întreprinderilor privatizate (societăţilor pe acţiuni) şi delimitarea strictă a drepturilor şi obligaţiunilor acţionarilor, inclusiv a fondurilor investiţionale, ridicarea responsabilităţii personale a reprezentanţilor statului în societăţile pe acţiuni (în care statul deţine pachetul de control) şi a managerilor întreprinderilor de stat pentru rezultatele activităţii acestora. Acţiuni prioritare în domeniul privatizării: reducerea preţurilor iniţiale de vînzare şi reeşalonarea datoriilor lor în scopul atragerii investiţiilor; reducerea considerabilă a preţurilor la terenurile aferente întreprinderilor privatizate; restructurarea şi privatizarea complexului energetic; acordarea unei atenţii deosebite privatizării complexului de tutunărit, întreprinderilor industriei de producere a băuturilor alcoolice, privatizării societăţii pe acţiuni <Moldtelecom>. Susţinerea antreprenoriatului Guvernul va asigura elaborarea şi realizarea unor măsuri de ordin juridic, economic şi organizatoric maximal favorabile pentru dezvoltarea stabilă şi accelerată a micului business în sferele prioritare de producere şi servicii, formarea unei pături largi de antreprenori mijlocii, care va contribui la sporirea nivelului de trai al populaţiei, şi dezvoltarea spiritului de iniţiativă în afaceri al cetăţenilor Republicii Moldova. În acest scop Guvernul va adopta Programul de stat de susţinere a micului business pentru anii 1998-2001. Obiectivele strategice ale Guvernului în această perioadă vor fi: formarea unei baze legislative stabile, care să permită simplificarea şi facilitarea înregistrării întreprinderilor mici, acordarea licenţelor pentru activitatea antreprenorială, transmiterea către întreprinderile mici, în arendă sau prin comercializare, a patrimoniului întreprinderilor de stat în procesul privatizării, reorganizării şi lichidării lor, participarea acestor întreprinderi la livrări de producţie proprie pentru necesităţile statului; instituirea Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Micului Business, Băncii Ipotecare, incubatoarelor business, parcurilor industriale, societăţilor de creditare reciprocă, firmelor consulting, companiilor leasing, firmelor franchising, centrelor de consulting - în mun.Chişinău, şi a secţiilor respective - în celelalte localităţi ale republicii; crearea condiţiilor în vederea organizării unei reţele de şcoli ale businessului pentru acordarea ajutorului practic antreprenorilor la înfiinţarea întreprinderilor noi şi gestionarea lor eficientă, organizarea marketingului, analizei financiare, evidenţei contabile şi stabilirea relaţiilor economice externe; crearea condiţiilor pentru dezvoltarea cooperării întreprinderilor mari cu agenţii micului business. În scopul susţinerii de către stat a pregătirii şi reciclării cadrelor se prevede crearea colegiilor pentru pregătirea specialiştilor în sfera micului business. Politica industrială Obiectivul strategic al politicii industriale a Moldovei îl constituie formarea unui complex industrial multiramural, competitiv şi de înaltă tehnicitate, care să asigure dezvoltarea stabilă şi independenţa economică a ţării, venituri suficiente şi integrarea Moldovei în sistemul relaţiilor economice mondiale. Guvernul consideră restructurarea şi reformarea în continuare a întreprinderilor ca un proces de cea mai mare importanţă pentru perioada sa de activitate, principalele direcţii ale restructurării performante fiind: managementul, activitatea de marketing, de producţie, financiară. Pînă în anul 2001 vor fi supuse restructurării, conform planurilor individuale, circa 150-170 de întreprinderi industriale. Concomitent, de susţinerea financiară din partea statului vor beneficia anual circa 100 întreprinderi, care vor încheia acorduri-memorandum cu Consiliul creditorilor de stat. La prima etapă procesul de restructurare se va baza pe principiul redimensionării întreprinderilor mari, avînd ca scop diminuarea costurilor, vînzarea activelor temporar neutilizate. Etapa a două impune introducerea certificării întreprinderilor şi a sistemului de dirijare a calităţii producţiei, atragerea investiţiilor pentru modernizarea producţiei, implementarea tehnologiilor avansate. Calitatea, productivitatea şi competitivitatea vor fi factorii decisivi în restructurarea întreprinderilor în această perioadă. Va fi asigurată operaţionalizarea legislaţiei privind falimentul. O altă direcţie prioritară în dezvoltarea industriei pînă în anul 2001 o va constitui reformarea structurală a industriei pornind de la politica statului în domeniul susţinerii ramurilor şi întreprinderilor strategice, a ramurilor orientate spre utilizarea maximă a materialelor şi resurselor de muncă locale, în domeniul formării în diverse ramuri ale industriei a holdingurilor, grupurilor financiar-industriale, inclusiv transnaţionale, a întreprinderilor mixte cu parteneri străini. Concomitent, se va finaliza privatizarea întreprinderilor preponderent prin mijloace băneşti (actualmente întreprinderile cu capital majoritar de stat constituie circa 1/3 din numărul lor total). În scopul atragerii investiţiilor străine şi autohtone sub formă de tehnologii avansate, creării locurilor noi de muncă, desfăşurării activităţii inovaţionale, dezvoltării potenţialului ştiinţific, de export-import al ţării, direcţia prioritară va fi crearea parcurilor industriale, ştiinţifice, tehnologice şi inovaţionale. În aceste scopuri se preconizează constituirea anuală a 4-5 asemenea parcuri. Restructurarea şi reformarea complexului energetic Reieşind din situaţia creată şi în conformitate cu Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2005, Guvernul prevede următoarele obiective principale de restructurare şi dezvoltare a complexului energetic. Restructurarea şi privatizarea complexului energetic prin crearea unui mediu competitiv în producerea, transportarea şi desfacerea resurselor energetice. Guvernul va promova în domeniul resurselor energetice o politică tarifară orientată spre reducerea şi lichidarea datoriei externe a ţării pentru resursele energetice, care va stimula aplicarea unor tehnologii cu consum mai mic de energie; asigurarea colectării complete a plăţilor pentru consumul de energie şi gaze; perfecţionarea sistemului de înlesniri. În decursul anului 1998 se vor privatiza prin concurs, cu atragerea investorilor străini, societăţile pe acţiuni de producere şi distribuţie a energiei electrice, create după demonopolizarea fostei Companii de Stat "Moldenergo". Vor fi restructurate Asociaţia Republicană de Producţie "Termocomenergo" şi S.A. "Termocom", cu transmiterea capacităţilor termoenergetice în patrimoniul municipal. Vor continua lucrările în cadrul Programului naţional de gazificare. În scopul diversificării surselor de combustibil şi energie şi încurajării concurenţei, vor fi organizate tendere pentru furnizorii de resurse energetice, vor fi întreprinse măsuri în scopul întăririi securităţii energetice prin spoririea surselor de import a combustibililor şi energiei electrice. În corespundere cu Programul de conservare a energiei, vor fi efectuate măsuri, în special pentru contorizarea consumului de energie, implementarea tehnologiilor energoefective etc., care vor permite majorarea eficienţei energetice. În scopul acesta, extrem de importantă este elaborarea unei baze legislative noi şi aplicarea cadrului legislativ existent în domeniul energetic. Va fi elaborat un set de legi şi acte normative, ce vor asigura funcţionarea întreprinderilor energetice în condiţiile economiei de piaţă. Reforma agrară şi dezvoltarea complexului agroindustrial Restructurarea sistemului agroindustrial existent va constitui o prioritate strategică în activitatea Guvernului. În acest scop este necesară: intensificarea reformei funciare reieşind din legislaţia privind vînzarea-cumpărarea pămîntului; încheierea autentificării legale a drepturilor de proprietate asupra pămîntului prin eliberarea către toate persoanele prevăzute de lege a actelor privind dreptul de proprietate asupra unor terenuri; acordarea de ajutor juridic, organizatoric, tehnic şi consultativ ţăranilor la organizarea pe bază de cooperare a unor obiective ale infrastructurii pentru asistenţa tehnică, agrochimică, veterinară, de marketing şi consultanţă; restructurarea completă a gospodăriilor colective şi societăţilor pe acţiuni similare în scopul creării la sate a unor noi agenţi economici, care să concureze între ei, avînd la bază proprietatea privată asupra pămîntului şi averii; perfecţionarea mecanismului relaţiilor economice între producătorii agricoli şi întreprinderile de prelucrare prin folosirea principiilor de cooperare, proprii ţărilor cu o economie de piaţă dezvoltată; crearea unor fonduri de susţinere a producţiei agricole, care ar îndeplini funcţiile de garant pentru obţinerea creditelor de la băncile comerciale, crearea bazei juridice şi organizaţionale pentru dezvoltarea asociaţiilor de creditare ţărăneşti; repartizarea către producătorii agricoli a tehnicii şi utilajului necesare pe bază de leasing; restructurarea datoriilor financiare ale întreprinderilor agricole; dinamizarea politicii investiţionale orientate spre perfecţionarea bazei materiale şi tehnologice a întreprinderilor industriei prelucrătoare; stimularea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii de prelucrare a producţiei agricole şi amplasarea lor în special în mediul rural. Politici în domeniul infrastructurii Guvernul va contribui la dezvoltarea şi restructurarea infrastructurilor prin finanţarea directă şi acordarea creditelor, prin atragerea investiţiilor străine şi prin ameliorarea politicii fiscale. Va fi extinsă colaborarea internaţională în domeniul reconstrucţiei sistemului de comunicaţii al ţării, în special prin modernizarea infrastructurii şi a serviciilor aferente, prin ajustarea lor la standardele europene, conectarea la reţelele, sistemele şi coridoarele de transport europene. În scopul modernizării transportului feroviar se va efectua: restructurarea Întreprinderii de Stat "Calea Ferată din Moldova" prin reorganizarea, privatizarea parţială, transformarea întreprinderilor ei în societăţi pe acţiuni; ameliorarea stării magistralelor prin reparaţia terasamentului uzat de cale ferată. În formarea parcului de automobile al ţării, Guvernul se va orienta spre principiile de piaţă, ţinînd cont de standardele europene. Tendinţa prioritară în reformarea transportului urban este privatizarea lui, liberalizarea activităţii întreprinderilor de transport şi îmbunătăţirea mediului competitiv. Organele municipale vor lua măsuri orientate spre raţionalizarea politicii de formare a preţurilor şi de subvenţionare a transportului obştesc, modernizarea sistemelor inginereşti de asigurare a circulaţiei rutiere. Va continua procesul de dezvoltare a reţelei drumurilor auto, concomitent cu îmbunătăţirea stării tehnice a reţelei existente, inclusiv din contul mijloacelor creditului BERD. Vor continua negocierile pentru includerea Moldovei în sistemul paneuropean de transport prin construirea pe teritoriul ei a celui de al nouălea coridor de transport, care va lega ţările scandinave cu cele balcanice. Pentru soluţionarea problemelor conceptuale şi atingerea standardelor europene în aviaţia civilă, Guvernul va contribui la atragerea capitalului investitorilor străini, aderarea la toate convenţiile internaţionale, ce asigură securitatea zborurilor, securitatea aeronautică, şi la integrarea serviciilor de trafic aerian ale Moldovei în Sistemul european de dirijare a circulaţiei aeriene. Începînd cu anul 1998, prin concursul BERD se preconizează reconstrucţia aeroportului din Chişinău şi dotarea acestuia cu utilaj modern pentru deservirea pasagerilor la nivelul standardelor internaţionale. De asemenea, se prevede construcţia şi darea în exploatare a terminalului petrolier din apropierea satului Giurgiuleşti cu o capacitate de cel puţin un milion tone. Acest obiect va fi finalizat pînă în anul 2000 cu concursul BERD. Se prevede modernizarea reţelei naţionale de telecomunicaţii prin intermediul programului de digitalizare, ce include înlocuirea a cel puţin 25% din echipamentul centralelor telefonice, introducerea sistemului telefoniei mobile (GSM), paging-ului (ERMES), serviciului transport de date. Guvernul va contribui la crearea unei reţele de fibre optice Cahul-Chişinău-Bălţi-Briceni, cu conectarea la nodurile internaţionale CAFDS (Galaţi) şi TEL (Cernăuţi), la extinderea reţelei INTERNET prin integrarea în ea a reţelelor locale şi prin lărgirea bazelor de date publice. Totodată, va fi asigurată executarea legislaţiei privind activitatea antimonopol. Compania <Moldtelecom> urmează sa fie privatizată şi modernizată cu atragerea unui investitor strategic străin. În domeniul informaticii se preconizează efectuarea schimbului electronic de date şi accesul la reţelele informaţionale globale, inclusiv INTERNET, al abonaţilor Reţelei Naţionale de Transport - date din orice raion al republicii, racordarea serverelor informaţionale la sistemul RICE, extinderea continuă a procesului de informatizare în sfera bancară, organele administraţiei publice centrale şi locale etc. Va fi lichidat monopolul statului asupra canalelor de conectare la magistralele externe INTERNET. Ţinînd cont de rolul important al gospodăriei comunale şi de locuinţe în crearea unor condiţii favorabile de trai pentru populaţie, Guvernul va urgenta adoptarea Concepţiei reformării gospodăriei comunale şi de locuinţe, Legii locuinţei şi Legii condominiului, ceea ce va permite crearea condiţiilor noi de administrare, întreţinere şi exploatare mai eficientă a fondului locativ existent. În conformitate cu Concepţia naţională locativă, Guvernul va acorda cetăţenilor posibilitatea de a-şi procura spaţiu locativ, formînd în acest scop piaţa internă de locuinţe. Cu ajutorul BERD, vor continua lucrările de eficientizare a sistemului de alimentare cu căldură, ceea ce va permite reducerea substanţială a pierderilor la producerea şi transportarea energiei termice. Guvernul va acorda o deosebită atenţie problemei asigurării populaţiei cu apă potabilă de calitate. Creditul acordat de BERD în sumă de 30 mil. dolari S.U.A. va fi utilizat pentru modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare ale municipiului Chişinău. Vor continua tratativele cu investitorii din Franţa, Germania, Italia întru antrenarea lor la construcţia apeductelor interraionale Ungheni-Călăraşi şi Cantemir-Comrat-Ceadîr-Lunga-Basarabeasca. Reforma în sectorul cercetare-dezvoltare Dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova ca stat suveran este posibilă doar pe un fundament ştiinţific şi inovaţional modern. Acest fapt plasează sfera cercetare-dezvoltare printre obiectivele prioritare ale politicii de stat. În domeniul cercetării-dezvoltării Guvernul va acorda prioritate: elaborării cadrului normativ al cercetării-dezvoltării, inclusiv Legii privind organizarea sferei cercetare-dezvoltare; stabilirii direcţiilor prioritare şi a programelor de stat de dezvoltare a sferei cercetare-dezvoltare, prin aplicarea unui mecanism competitiv şi transparent; concentrării resurselor pentru realizarea programelor de stat întru operaţionalizarea şi depăşirea divizării departamentale a activităţilor de cercetare-dezvoltare şi integrării cercetărilor din cadrul sistemului universitar, Academiei de Ştiinţe şi instituţiilor specializate ramurale; creării mecanismelor ce ar stimula activitatea de inovare; creării infrastructurii inovaţionale şi a condiţiilor pentru comercializarea rezultatelor cercetării-dezvoltării. Politica regională Guvernul consideră că una din principalele bariere în calea reformelor economice şi dezvoltării social-economice a ţării în ansamblu o constituie nesoluţionarea unui şir de probleme cu caracter regional. Printre acestea: rolul neînsemnat al organelor administraţiei publice locale în viaţa societăţii şi nivelul lor redus de răspundere; lipsa delimitării raţionale a împuternicirilor între organele centrale şi locale ale puterii de stat; neacordarea autonomiei financiare şi economice reale unităţilor teritorial-administrative; lipsa legăturii directe între nivelul scăzut de trai al populaţiei din teritorii şi nivelul calitativ de gospodărire şi administrare a acestor teritorii; dispersarea puterii executive între micile unităţi teritorial-administrative, fapt ce nu le permite să-şi exercite puterea la nivelul cuvenit. Ţinînd cont de faptul că Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în iunie 1997 hotărîrea cu privire la aderarea Republicii Moldova la Carta Europeană privind administrarea locală şi analizînd din toate punctele de vedere contradicţiile persistente dintre sistemul vechi al administraţiei publice locale şi noile cerinţe, dictate de relaţiile de piaţă, Guvernul în colaborare cu Parlamentul va asigura pe parcursul anilor 1998-2001 promovarea reformelor în domeniul administraţiei publice locale, prevăzînd în acest scop: reformarea organizării teritorial-administrative şi trecerea la unităţi teritorial-administrative mai mari, cu un înalt nivel de autonomie economică şi socială; ajustarea structurii organelor de administrare la noile condiţii; redistribuirea împuternicirilor şi funcţiilor între organele executive ale puterii de diverse niveluri; consolidarea bazei economico-financiare a autorităţilor publice. În aceste scopuri se preconizează elaborarea şi adoptarea unui întreg pachet de acte normative: concepţia politicii regionale (administrative), o serie de legi cu privire la organizarea teritorial-administrativă, administraţia publică locală, delimitarea împuternicirilor autorităţilor publice, proprietatea municipală, bugetul local etc. Guvernul va elabora şi asigura realizarea Programului de stat de dezvoltare a regiunii de sud, care prevede un sistem de măsuri pentru lichidarea deficitului de apă potabilă, dezvoltarea reţelei de drumuri auto, infrastructurii sociale, îmbunătăţirea climatului investiţional. În contextul Memorandumului privind bazele normalizării relaţiilor dintre organele centrale ale Republicii Moldova şi cele din Transnistria din 8 mai 1997 şi Acordului cu privire la bazele organizatorice ale colaborării social-economice din10 noiembrie 1997, Guvernul va face tot posibilul pentru restabilirea şi extinderea colaborării agenţilor economici de pe ambele maluri ale Nistrului, avînd în vedere dezvoltarea acestei colaborări în toate domeniile de activitate şi integrarea treptată a Transnistriei în complexul economic şi social unic al ţării. Referitor la reglementarea relaţiilor cu Transnistria, Guvernul îşi propune realizarea următoarelor măsuri: extinderea legislaţiei financiare şi de creditare, vamale şi fiscale pe întreg teritoriul Republicii Moldova; emiterea garanţiilor de executare a bugetului şi folosirea surselor creditare conform destinaţiei. Aceasta va permite examinarea posibilităţilor de folosire a unei părţi din creditele externe şi de investiţii pentru agenţii economici din stînga Nistrului; reducerea, în baza unor acorduri, a mijloacelor pentru întreţinerea aparatului administrativ, contingentului forţelor militare; păstrarea Căii Ferate a Moldovei ca întreprindere unitară a Republicii Moldova. O problemă regională de mare importanţă o constituie lichidarea disproporţiilor mari în dezvoltarea social-economică a unităţilor administrativ-teritoriale, mai ales în localităţile rurale. Problema în cauză va fi soluţionată prin distribuirea raţională a subvenţiilor pentru teritoriile cu diverse niveluri de dezvoltare, stimularea iniţiativei şi antreprenoriatului, dinamizarea activităţii economice a primăriilor oraşelor (municipiilor), satelor (comunelor), comitetelor executive şi administraţiilor din formaţiunile teritoriale autonome, utilizarea pe teren a mecanismelor economice de piaţă şi a metodelor de administrare. Utilizarea resurselor naturale şi protecţia mediului înconjurător În activitatea sa Guvernul va pune accentul pe constituirea cadrului legislativ, organizatoric, economic şi educativ. Pentru a atinge aceste obiective, se va proceda la descentralizarea funcţiilor de gestionare a mediului, revizuirea sferei de competenţe şi reorganizarea structurală a instituţiilor ce gestionează resursele naturale şi mediul ambiant; divizarea distinctă a împuternicirilor şi responsabilităţii autorităţilor publice locale în domeniu; elaborarea mecanismelor de aplicare a legilor promulgate, precum şi a unor noi acte legislative privind securitatea ecologică a populaţiei; întreprinderea de acţiuni urgente pentru stabilizarea fertilităţii solului şi reconfortarea ecologică a pădurilor; revizuirea standardelor de utilizare a resurselor naturale şi de protecţie a mediului înconjurător, armonizîndu-le treptat cu cele ale Uniunii Europene. Mecanismul economic de gestiune a resurselor naturale va deveni o parte componentă a sistemului unic de gestiune a economiei naţionale şi va fi orientat spre stimularea folosirii raţionale a resurselor naturale renovabile şi economisirii celor nerenovabile prin: stabilirea cotei minime din PIB care trebuie investită în regenerarea resurselor naturale şi protecţia mediului înconjurător; atribuirea priorităţii investiţiilor în protecţia mediului; includerea în costurile de producţie a cotelor de compensare a efectelor legate de mediul înconjurător (prin taxe, plăţi, impozite, tarife de utilizare etc.); transparenţa plăţilor şi cheltuielilor de protecţie a mediului; stabilirea unui mecanism eficient de finanţare de către stat a activităţilor ecologice; orientarea şi stimularea politicii de reducere a consumului de resurse naturale, materie primă şi energie; promovarea sistemului bazat pe potenţialul agroecologic al teritoriului; desfăşurarea acţiunilor de minimizare a impactului şi de utilizare a deşeurilor, sporirea capacităţilor şi creşterea eficienţei instalaţiilor de purificare a apelor uzate. Guvernul va acorda atenţie deosebită cadrului educativ vizînd problemele mediului înconjurător, va susţine activităţile organizaţiilor neguvernamentale în acest domeniu. 4. Politica socială Obiectivul de bază al politicii sociale a Guvernului constă în promovarea îmbunătăţirii condiţiilor de trai ale populaţiei şi intensificarea protecţiei sociale a acesteia, în reducerea cheltuielilor sociale ale reformei economice şi neadmiterea pauperizării populaţiei prin crearea mediului economic şi instituţional favorabil creşterii veniturilor reale ale populaţiei şi aplicarea schemelor flexibile de protecţie socială; utilizarea eficientă a forţei de muncă şi evitarea şomajului în masă; reformarea sistemelor de asigurări şi asistenţă socială a populaţiei şi consolidarea bazei lor financiare; aprofundarea reformelor în sectoarele de bază ale sferei sociale - învăţămînt, ocrotirea sănătăţii, cultură; dezvoltarea şi activizarea dialogului social. Angajarea forţei de muncă. Guvernul îşi va concentra eforturile la atenuarea dezechilibrelor pe piaţa muncii prin realizarea măsurilor ce prevăd: elaborarea programului de stat al angajării în muncă, inclusiv crearea locurilor noi de muncă şi perfecţionarea profesională a forţei de muncă în baza dezvoltării unui sistem viabil de recalificare a lucrătorilor disponibilizaţi; întocmirea programelor sectoriale şi teritoriale de creare a locurilor noi de muncă, cu referire specială la businessul mic şi mijlociu şi sectorul privat; extinderea practicii privind utilizarea contractelor individuale de muncă; aplicarea pîrghiilor stimulatorii privind extinderea activităţilor de prestare a serviciilor şi celor ce asistă dezvoltarea şi consolidarea gospodăriilor ţărăneşti; organizarea lucrărilor publice ca instrument de angajare temporară; crearea cadrului legislativ privind protecţia lucrătorilor autohtoni pe piaţa internă şi a migranţilor ce activează peste hotarele republicii; ajustarea actualului sistem de remunerare a muncii prin aplicarea mecanismelor de stimulare diferenţiată a angajaţilor în funcţie de performanţa muncii prestate. În domeniul ocrotirii sănătăţii activităţile de bază vor constitui: creşterea accesibilităţii serviciilor medicale pentru cetăţeni; revizuirea volumului şi condiţiilor de asistenţă medicală la diferite etape şi trecerea la sistemul de asistenţă medicală prin asigurare, concomitent implimentînd Programul de stat privind minimumul garantat de asistenţă medicală gratuit pentru populaţie; intensificarea proceselor de diagnosticare şi tratare a bolnavilor în condiţii de staţionar, respectiv de reducere a termenelor de internare a pacienţilor; dezvoltarea sectorului ambulator-policlinic (nivel raional, municipal), îndeosebi pentru efectuarea măsurilor de profilaxie a maladiilor; implementarea practicii de asistenţă medicală prin intermediul medicilor de familie; realizarea programelor de stat de combatere a maladiilor cu caracter medico-social (tuberculoză, cancer, boli psihice, cardiovasculare, SIDA etc.), precum şi a programelor de asistenţă medicală a mamei şi copilului, invalizilor; reglementarea procesului privind asigurarea instituţiilor medicale şi a populaţiei cu medicamente; susţinerea şi stimularea privatizării la toate nivelurile asistenţei medicale. Guvernul se va orienta spre efectuarea reformei sistemului de pensionare, prevăzînd: (a) pensii minime garantate tuturor cetăţenilor ajunşi la vîrsta de pensionare, indiferent de vechimea în muncă, precum şi persoanelor inapte de muncă; (b) pensii pentru vechime în muncă, stabilite în dependenţă de vechimea în muncă şi mărimea contribuţiei individuale; (c) pensii prin asigurări benevole, în baza plăţilor cetăţenilor în fondurile de pensionare nestatale, cu testarea către moştenitori a dreptului de a primi depunerile pentru pensie ale părinţilor decedaţi. Reforma va include revizuirea cenzului de pensionare pentru a corela obligaţiunile Fondului Social cu capacităţile economiei naţionale şi cu situaţia demografică existentă. Asistenţa socială va fi orientată spre reducerea efectelor averse ale riscurilor sociale şi evitarea erodării standardelor de trai ale populaţiei în baza consolidării viabilităţii financiare a sistemului de protecţie socială. Activităţile programate vor fi realizate prin: diversificarea şi autonomizarea schemelor de asigurări sociale; crearea mediului favorabil dezvoltării tipurilor private (nestatale) de asigurări obligatorii şi benevole; revizuirea actualului sistem de privilegii şi înlesniri sociale în vederea protejării mai eficiente a segmentelor vulnerabile ale populaţie şi creşterea volumului de înlesniri nominative; modificarea reţelei instituţiilor sociale în scopul sporirii eficacităţii şi operaţionalităţii lor; aplicarea unor programe speciale de stat menite să asigure protejarea persoanelor vîrstnice solitare, invalizilor, copiilor orfani, familiilor cu mulţi copii. În sistemul de învăţămînt se prevede: accelerarea proceselor de reformare a învăţămîntului, definitivarea şi promovarea Programului naţional de dezvoltare a învăţămîntului şi mecanismului de punere a lui în aplicare; trecerea consecventă la noua structură organizatorică ierarhică în sistemul de învăţămînt şi stimularea dezvoltării sectorului privat (nestatal); realizarea reformei curiculare: plan, program, manuale, evaluare; elaborarea şi aplicarea standardelor educaţionale naţionale şi a tehnologiilor avansate, precum şi a unui sistem modern de evaluare şi dirijare în învăţămînt; modificarea şi raţionalizarea procesului de instruire şi pregătire a cadrelor cu calificare înaltă pentru economia naţională; evaluarea nivelului de asigurare a republicii cu instituţii de tip internat, optimizarea reţelei lor, promovarea unor programe care ar stimula plasamentul în familie a copiilor rămaşi fără tutelă părintească şi supraveghere; instituirea autonomiei universitare, descentralizarea financiară şi administrativă a învăţămîntului prin delegarea competenţelor către inspectoratele şcolare şi şcoli; diversificarea surselor de finanţare a învăţămîntului public, creşterea eficienţei utilizării resurselor alocate; desfăşurarea activităţii de evaluare şi acreditare a instituţiilor de învăţămînt; consolidarea bazei material-didactice a instituţiilor de învăţămînt, creîndu-se condiţiile favorabile de muncă şi instruire, înzestrarea tuturor liceelor şi şcolilor medii de cultură generală cu clase de calculatoare; desfăşurarea pregătirii şi perfecţionării specialiştilor şi cadrelor didactice în străinătate în baza surselor financiare bugetare şi ofertelor parvenite de la organismele internaţionale; utilizarea unui sistem de credite pe termen lung pentru tineret în scopul achitării plăţii pentru studii în instituţiile de învăţămînt superior. În domeniul culturii accentele de bază vor fi plasate în direcţiile revenirii la tradiţiile naţionale ale culturii, revitalizării creaţiei populare, afirmării identităţii culturale pe plan internaţional prin: crearea unui cadru favorabil pentru salvarea, păstrarea, valorificarea şi exprimarea identităţii etnice culturale, stimularea dialogului cu alte culturi ale lumii; realizarea prevederilor Programului de stat de dezvoltare a culturii şi artei şi a Porgramului de dezvoltare a bibliotecilor; realizarea măsurilor de ocrotire şi păstrare a patrimoniului naţional, dezvoltarea vieţii spirituale a colectivităţilor, susţinerea potenţialului artistic; restructurarea sistemului instituţional corelat cu descentralizarea structurilor şi actului decizional, diversificarea surselor de finanţare, acordarea independenţei manageriale instituţiilor culturale, încurajarea iniţiativei private în creaţia culturală; reglementarea statutului juridic al creatorului şi artistului, al profesiunilor liberale de tip cultural; constituirea unei imagini veridice a Republicii Moldova printr-o nouă politică culturală externă, care să promoveze valori autentice şi competitive şi să le susţină în dialogul cu producţia culturală internaţională. Guvernul va elabora şi implementa concepţia privind creşterea rolului femeii în societate, care ar stipula: asigurarea drepturilor social-economice ale femeilor; prevenirea şi excluderea violenţei faţă de femeie; ocrotirea sănătăţii femeii, planificarea familiei. Concomitent se va realiza Planul de acţiuni primordiale privind îmbunătăţirea situaţiei femeii şi creşterea rolului ei în societate. În domeniul tineretului şi sportului Guvernul va promova iniţiativele legislative necesare susţinerii tinerilor şi sportului, va asigura condiţiile pentru integrarea tinerilor în societate şi participarea lor în procesul de luare a deciziilor. Guvernul va stimula elaborarea şi implementarea programelor ce au drept obiective instituirea unui sistem de valori morale, dezvoltarea spiritului întreprinzător, participarea tinerilor la activităţile comunităţii. Întru promovarea politicii de stat în domeniul tineretului, se impune: elaborarea şi realizarea unui program guvernamental pentru susţinerea tinerilor şi tinerii familii; înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea structurilor asociative şi pentru tineret; promovarea activităţilor pentru prevenirea excluderii sociale a copiilor şi tinerilor; realizarea unui monitoring în vederea identificării corelării între nevoile societăţii şi necesităţile tinerilor şi prognozarea în această bază a dinamicii pieţei de muncă în perioada 1998-2001. Guvernul va asigura: realizarea activităţilor ce ţin de pregătirea lotului sportiv naţional către jocurile olimpice-2000; modernizarea procesului de pregătire sportivă şi concurs; desfăşurarea activităţilor sportive şi dezvoltarea bazei materiale pentru sport şi cultură fizică prin susţinere financiară privată, bugetară şi extrabugetară. În domeniul turismului vor fi elaborate şi implementate programe speciale de dezvoltare a turismului intern şi internaţional. În domeniul asigurării cetăţenilor cu locuinţe se vor întreprinde măsuri în următoarele direcţii: creşterea ponderii construcţiilor locative pe baza surselor individuale şi nebugetare; transmiterea construcţiilor locative nefinalizate cetăţenilor luaţi în evidenţă pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai; îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale categoriilor sociale susţinute de stat, acordarea creditelor preferenţiale pentru construcţia locuinţelor. În scopul promovării dialogului social, Guvernul va contribui la crearea condiţiilor ce ar favoriza instituirea dialogului social şi consolidarea rolului comisiilor tripartite, coordonarea procedurilor de negocieri. 5. Politica externă şi de securitate naţională Orientările fundamentale ale politicii externe a Republicii Moldova, aşa cum acestea au fost formulate în concepţia politicii externe, derivă din interesele naţionale vitale şi vor fi promovate în continuare. În acelaşi timp priorităţile politicii externe vor fi nuanţate şi adaptate în funcţie de evoluţiile internaţionale cu impact direct şi indirect asupra Republicii Moldova şi în concordanţă cu interesele specifice ale ţării. Priorităţile principale ale Guvernului în domeniul politicii externe în perioada 1998 - 2001 sînt următoarele: Consolidarea independenţei şi suveranităţii ţării Luînd în considerare fenomenele globalizării şi regionalizării, precum şi procesele integratorii care marchează profund sistemul relaţiilor internaţionale, Guvernul se va conduce în activitatea sa de strategii adecvate în vederea compatibilizării proceselor interne cu cele externe, astfel încît să nu se aducă prejudicii caracteristicilor principale ale independenţei şi suveranităţii ţării. În scopul asigurării integrităţii teritoriale a ţării, Guvernul îşi va intensifica eforturile pe plan extern în vederea facilitării reglementării situaţiei conflictuale din raioanele de est. Pentru a dinamiza procesul de negocieri asupra viitorului statut al Transnistriei, se va acţiona în vederea eficientizării serviciilor de mediere oferite de Federaţia Rusă, Ucraina, OSCE şi alte organisme internaţionale cu autoritate. Se va urmări ca acordarea serviciilor de mediere şi funcţionarea mecanismului politic de garanţii, care va fi constituit, să aibă loc în strictă conformitate cu principiile fundamentale de drept internaţional. Vor fi continuate demersurile politico-diplomatice atît pe plan bilateral, cît şi pe plan multilateral în vederea urgentării retragerii necondiţionate, complete şi ordonate a trupelor ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova. Vor fi depuse eforturi susţinute în vederea edificării unui mecanism viabil de asigurare a securităţii statului, luîndu-se în considerare statutul de neutralitate permanentă a ţării declarat în Constituţia Republicii Moldova. În scopul consolidării securităţii economice a ţării, se va acţiona în vederea reducerii dependenţei unilaterale de furnizorii agenţilor energetici şi materiei prime. Republica Moldova şi integrarea europeană Integrarea ţării în Uniunea Europeană este un obiectiv strategic al politicii externe a Republicii Moldova. Această orientare este determinată de factorii obiectivi ai edificării unui stat democratic şi prosper, bazat pe economia de piaţă, şi angajării în spaţiul european de securitate şi stabilitate. În scopul realizării obiectivului de integrare în Uniunea Europeană, Guvernul va acţiona în vederea: elaborării şi realizării consecvente a strategiei naţionale de integrare în Uniunea Europeană; constituirii unui comitet interministerial pentru integrare europeană, precum şi a unui departament pentru integrare europeană cu atribuţii de coordonare pe plan intern a procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, inclusiv avizarea asupra compatibilităţii actelor normative naţionale cu cele comunitare; realizării întocmai a prevederilor Acordului de parteneriat şi cooperare; intensificării demersurilor politico-diplomatice în favoarea demarării negocierilor privind asocierea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Cooperarea bilaterală Evaluarea realistă şi echilibrată a relaţiilor bilaterale ale Republicii Moldova cu alte state şi promovarea acestora în baza unor programe coerente care să ţină cont de interesele naţionale specifice pe termen scurt, mediu şi lung, precum şi de priorităţile şi interesele partenerilor noştri. În contextul promovării relaţiilor externe o atenţie deosebită va fi acordată "diplomaţiei economice". Aprofundarea şi diversificarea raporturilor de parteneriat cu statele vecine România şi Ucraina, inclusiv prin definitivarea cadrului juridic bilateral. Imprimarea unui conţinut concret cooperării trilaterale dintre Republica Moldova, România şi Ucraina şi valorificarea activă a euroregiunilor şi zonelor economice libere. Dezvoltarea în continuare a relaţiilor constructive cu Federaţia Rusă şi utilizarea deplină a potenţialului de colaborare cu această ţară, acordîndu-se, totodată, o atenţie deosebită problemei determinării în viitorul apropiat a poziţiei cu privire la tratatul bilateral moldo-rus. Adîncirea şi diversificarea relaţiilor cu Statele Unite ale Americii şi efectuarea demersurilor politico-diplomatice pe lîngă administraţia americană în vederea includerii Republicii Moldova în Planul de acţiune pentru Europa de Sud-Est. Lărgirea şi adîncirea relaţiilor cu statele din Europa occidentală, îndeosebi cu Germania, Franţa, Italia şi Marea Britanie, care pot sprijini eficient Republica Moldova în vederea realizării cu succes a reformelor politice şi economice şi integrării sale în structurile europene şi internaţionale. Diversificarea şi permanentizarea raporturilor cu ţările baltice şi cele din Europa Centrală, ţări cu care împărtăşim valori şi aspiraţii comune. Iniţierea unei colaborări reciproc avantajoase cu ţările din Asia, Africa şi America Latină şi diversificarea relaţiilor bilaterale existente (China, Japonia, Coreea de Sud etc.). Intensificarea raporturilor cu statele din Caucaz şi Asia Centrală şi aprofundarea cooperării în domeniile economic, comercial, energetic şi transporturi (participarea în proiectul TRASEKA). Cooperarea multilaterală Definirea pragmatică a obiectivelor şi intereselor specifice ale Republicii Moldova vis-a-vis de activitatea în cadrul organismelor internaţionale şi iniţiativelor regionale la care Moldova este parte sau intenţionează să devină parte şi transpunerea în practică a acestora printr-o activitate coerentă şi coordonată. Îmbogăţirea conţinutului concret al participării Republicii Moldova în cadrul activităţii în ONU, OSCE şi Consiliul Europei şi asumarea alături de alte ţări a rolului de "producător de securitate" prin participarea la operaţiuni de menţinere a păcii care se desfăşoară cu mandatul ONU şi diversificarea participării în cadrul Parteneriatului pentru Pace. Adîncirea cooperării pe toate planurile în cadrul organismelor regionale şi subregionale facilitează procesele de integrare europeană (CEMN, SEI, CEI etc.). Aprofundarea şi diversificarea relaţiilor în cadrul Comunităţii Statelor Independente în domeniul economico-comercial, accentul în acest sens urmînd a fi pus pe aspectul bilateral al acestor raporturi. Pregătirea temeinică a fiecărei etape de negocieri în procesul de aderare a Republicii Moldova la Organizaţia Mondială a Comerţului şi relansarea demersurilor politico-diplomatice în vederea aderării ţării la CEFTA. Supunerea unui control riguros a îndeplinirii angajamentelor politice şi financiare ale Republicii Moldova care rezultă din calitatea ei de membru al diverselor organisme şi convenţii internaţionale. Interesele securităţii naţionale vor fi asigurate prin perfecţionarea politicii de apărare. Guvernul va acorda o atenţie sporită creşterii capacităţii de luptă a Forţelor Armate în cadrul realizării Concepţiei reformei militare prin perfectarea organizării militare a statului într-un sistem eficient şi suplu de asigurare a securităţii militare, corelat normelor statului de drept, cadrului modern şi perspectivelor geopolitice, social-politice şi economice ale statului. Pentru corelarea volumului de cheltuieli militare cu nivelul necesar de asigurare a securităţii militare a statului, Guvernul îşi va concentra eforturile în domeniul apărării pe următoarele direcţii: dezvoltarea şi perfectarea bazei de drept a construcţiei militare, în conformitate cu actualul nivel al relaţiilor militare şi de drept, principiile şi normele dreptului internaţional; integrarea forţelor şi mijloacelor care asigură apărarea statului împotriva ameninţărilor militare interne şi externe în baza unei concepţii şi a unui plan unic de formare, dezvoltare, pregătire şi aplicare; reformarea şi desfiinţarea organelor de conducere militară şi formaţiunilor militare, care nu au atribuţii de asigurare a apărării şi securităţii militare; micşorarea treptată a duratei serviciului militar în termen, creşterea nivelului profesional al Forţelor Armate şi crearea unei armate compacte, bine înzestrate şi pregătite; adoptarea şi realizarea concepţiei de educaţie militar-patriotică a tinerei generaţii, ridicarea rolului şi prestigiului serviciului militar; dezvoltarea şi perfecţionarea învăţămîntului militar, formarea unei baze naţionale de pregătire a cadrelor militare; optimizarea cheltuielilor militare, determinarea şi aprobarea nivelului garantat al cheltuielilor militare, adoptarea unui program de stat privind înzestrarea Forţelor Armate; asigurarea capacităţii de mobilizare a economiei naţionale, susţinerea de către stat a întreprinderilor care asigură necesităţile Forţelor Armate, stimularea fabricării producţiei cu destinaţie dublă. Guvernul va întreprinde acţiuni întru realizarea angajamentelor luate prin aderarea la Programul parteneriatului pentru pace, asigurarea capacităţii Forţelor Armate de a participa la misiuni internaţionale de menţinere a păcii, umanitare şi de salvare. 6. Perfecţionarea administrării publiceşi asigurarea ordinii publice Guvernul îşi asumă sarcina de a contribui activ la executarea întocmai a prevederilor Constituţiei referitor la conlucrarea puterilor în baza unui dialog permanent constructiv între toate ramurile puterii de stat. În conformitate cu cerinţele unui stat democratic, bazat pe drept, Guvernul va asigura raţionalizarea structurii sale şi a funcţiilor administraţiei publice, selectarea cadrelor pentru organele conducerii de stat în baza profesionalismului şi competenţei, reducerea aparatului de stat şi, totodată, îmbunătăţirea remunerării funcţionarilor de stat. În cadrul măsurilor luate pentru suprimarea economiei tenebre, Guvernul va întreprinde acţiuni pentru combaterea corupţiei. În condiţiile dispariţiei multor funcţii ale organelor administrării ramurale şi independenţei agenţilor economici, creşte importanţa extinderii drepturilor şi responsabilităţii organelor administrării teritoriale. Din aceste considerente, Guvernul se orientează la desfăşurarea reformei teritorial-administrative şi acordarea posibilităţii pentru cetăţeni de a-şi rezolva majoritatea din problemele lor cotidiene nemijlocit în organele administrării publice locale. În scopul menţinerii ordinii publice, combaterii crimei organizate, a corupţiei şi protecţionismului, Guvernul prevede: realizarea Concepţiei reformei Ministerului Afacerilor Interne, care ar conduce la optimizarea efectivului şi sporirea eficacităţii în activitatea de profilaxie şi combatere a criminalităţii; realizarea măsurilor pentru suprimarea economiei tenebre prin intensificarea activităţii operative a organelor de resort; publicitatea privind rezultatele inspectărilor agenţilor economici de către organele de drept, revizie şi control; formarea în comun cu Ucraina a punctelor de control vamal mixte întru evitarea exportului-importului şi tranzacţiilor ilicite de mărfuri; continuarea reformei conform Concepţiei privind reforma judiciară şi de drept; combaterea crimelor cu caracter internaţional, în primul rînd, a terorismului, narcobusinessului, autobusinessului, traficului ilicit de copii, prin lărgirea şi întărirea în continuare a relaţiilor de colaborare cu organele de drept din alte state; apărarea intereselor patrimoniale şi personale ale cetăţenilor de atacurile tîlhăreşti, jafuri, furturi şi alte categorii de infracţiuni; asigurarea şi menţinerea ordinii publice şi de drept, a securităţii la trafic în localităţile rurale şi orăşeneşti, combaterea narcomaniei şi prostituţiei, profilaxia generală şi individuală a infracţiunilor, inclusiv printre copiii dificili. * * * Guvernul este conştient de faptul că realizarea prezentului Program necesită o voinţă politică fermă şi îşi asumă toată răspunderea în faţa ţării şi a poporului. Anexa nr.1 La Programul de activitate a Guvernului Republicii Moldova pentru anii 1998-2001 Asigurarea bazei legislative a Programului Guvernului Pentru promovarea continuă a reformelor economice, soluţionarea problemelor stringente de ordin social, perfecţionarea mecanismului de atragere a investiţiilor străine, crearea unui sistem de administrare locală bazat pe principiile constituţionale ale autonomiei locale, se impune crearea unui cadru legislativ corespunzător prin adoptarea de către Parlament în mod prioritar a actelor legislative specificate în această anexă, unele din ele fiind deja prezentate spre examinare Parlamentului. În acest scop Guvernul va aproba planul prezentării proiectelor conform domeniilor de activitate a organelor competente. În contextul realizării politicii externe şi susţinerii angajamentelor faţă de organismele internaţionale, Guvernul va continua procesul de constituire a cadrului legislativ în vederea asigurării compatibilităţii acestuia cu actele internaţionale la care Republica Moldova este parte, inclusiv elaborarea actelor conform Programului de ajustare a legislaţiei la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, adoptat de Parlament în 1997, şi prevederilor actelor Consiliului Europei. Guvernul va continua realizarea şi finalizarea reformei judiciare şi de drept prin înaintarea iniţiativelor legislative respective de reformare a sistemului organelor de anchetă, concepţiei reformării organelor afacerilor interne şi realizării depline a reglementărilor cuprinse în Concepţia reformei judiciare şi de drept. Un aspect important al activităţii Guvernului va fi crearea suportului juridic necesar pentru combaterea corupţiei, crimei organizate şi criminalităţii prin elaborarea şi înaintarea în Parlament a unui program concret de măsuri, avînd suportul financiar necesar. În scopul realizării integrale a Programului său de activitate, Guvernul va acorda o atenţie sporită creării cadrului juridic necesar pentru perfecţionarea structurii şi funcţiilor Guvernului, conformarea la cerinţele statului democratic, asigurarea aparatului de stat cu cadre de înaltă calificare în baza principiilor profesionalismului şi competenţei. Realizarea practică a reformelor în societate va fi efectuată prin crearea unui sistem transparent de activitate şi, în special, prin dinamizarea procesului şi instituirea mecanismelor de informare juridică a populaţiei. Anual Guvernul va prezenta Parlamentului spre aprobare propuneri de asigurare legislativă a reformelor, a creşterii economice a ţării. Întru asigurarea unui cadru legal compatibil în toate domeniile relaţiilor social-economice, Guvernul va ţine evidenţa strictă a lucrului înfăptuit de Comisia republicană de ajustare a legislaţiei şi va prezenta, după caz, Parlamentului spre examinare proiectele actelor legislative respective. Pentru realizarea practică a actelor legislative adoptate şi a obiectivelor sale de activitate, Guvernul va adopta hotărîrile şi dispoziţiile de rigoare. L I S T A actelor legislative ce urmează a fi adoptate în anul 1998 în mod prioritar C O D U R I: 1. Codul civil 2. Codul muncii 3. Codul căsătoriei şi familiei 4. Codul locuinţelor 5. Codul penal 6. Codul de procedură penală 7. Codul de procedură civilă 8. Codul cu privire la procedura de executare 9. Codul cu privire la contravenţiile administrative 10. Codul fiscal (compartimentele IV-VI) L E G I: În domeniul economic: 1. Legea cu privire la proprietate (redacţie nouă) 2. Legea cu privire la proprietatea municipală 3. Legea privind registrul de stat al proprietăţii publice 4. Legea cu privire la licenţierea unor activităţi 5. Legea cu privire la antidumping 6. Legea cu privire la protecţia concurenţei 7. Legea cu privire la expropriere pentru cazuri de utilitate publică 8. Legea cu privire la cooperaţie (redacţie nouă) 9. Legea cu privire la holdinguri 10. Legea cu privire la condominiu 11. Legea cu privire la Camera de Comerţ şi Industrie 12. Legea privind bazele controlului economico-financiar 13. Legea cu privire le certificare În domeniul social: 1. Concepţia reformării retribuirii muncii în condiţiile relaţiilor de piaţă 2. Concepţia reformării sistemului de pensionare 3. Legea cu privire la salarizare (redacţie nouă) 4. Legea cu privire la asigurarea cu pensii de stat (redacţie nouă) 5. Legea cu privire la înlesnirile sociale de stat 6. Legea cu privire la minimul de existenţă 7. Legea cu privire la minimul de asistenţă medicală gratuită de stat 8. Legea cu privire la dreptul de azil 9. Legea cu privire la cultură 10. Legea cu privire la sfera cercetare-dezvoltare 11. Legea cu privire la proprietatea intelectuală 12. Legea privind statutul cadrului didactic 13. Legea privind activitatea editorială 14. Programul naţional de dezvoltare a învăţămîntului. În domeniul administrativ: 1. Legea privind administraţia publică 2. Legea privind bazele organizării administrativ-teritoriale 3. Legea privind administraţia publică locală 4. Legea privind reprezentantul Guvernului în teritoriu 5. Concepţia privind reformarea organelor afacerilor interne 6. Legea cu privire la organele de anchetă 7. Aprobarea Programului de stat privind combaterea criminalităţii, corupţiei şi protecţionismului 8. Legea cu privire la avocatură 9. Legea cu privire la expertiza judiciară Anexa nr.2 la Programul de activitate a Guvernului Republicii Moldova pentru anii 1998-2001 Pronosticul macroeconomic pentru anii 1998-2001 Pronosticul macroeconomic este elaborat pentru perioada 1998-2001 şi presupune continuarea şi accelerarea reformelor economice, utilizarea eficientă a factorilor interni de creştere economică - resursele umane, investiţii, retehnologizarea sectoarelor de producere, reducerea consumului de energie şi materie primă, creşterea competitivităţii producţiei autohtone şi respectarea angajamentelor luate faţă de instituţiile financiare internaţionale. Estimările efectuate au fost influenţate în mare măsură de necesitatea de a deservi datoria externă, care în anii ce vin va înghiţi tot mai multe mijloace valutare. Cel mai înalt nivel al deservirii datoriei externe revine anului 1999 (în special datorită amortizării integrale a plasamentului privat prin Merrill Lynch de 30 milioane USD, emis în 1996) şi anului 2002 (amortizarea Eurobond-ului de 75 milioane USD, emis în 1997). Deja în anul 1997 deservirea datoriei externe (inclusiv amortizarea) a depăşit ca volum noile împrumuturi externe (în condiţiile deteriorării balanţei comerciale a statului) şi în anii ce vin acestă situaţie se poate agrava. Anume din aceste considerente este extrem de importantă continuarea relaţiilor normale de colaborare a Moldovei cu organismele financiare internaţionale, care sînt principalii ei creditori. Luînd în considerare posibilităţile limitate ale investitorilor interni, în prognoză se pune accentul pe sporirea fluxului de investiţii străine directe. În ceea ce priveşte consumul, menţionăm că consumul privat va creşte, însă cu o rată mai scăzută decît productivitatea muncii sau rata de creştere a PIB, pentru a impulsiona creşterea investiţiilor. Se preconizează raţionalizarea consumului public. Produsul Intern Brut: a fost programată o creştere a PIB în preţuri comparabile de 3-5% pentru perioada 1998-2001, mizînd pe canalizarea majorităţii investiţiilor spre sfera productivă şi relansarea activităţii întreprinderilor sectorului real. Inflaţia: în condiţiile promovării unei politici monetare rigide, se prevede o tendinţa de reducere a ratei inflaţiei. Pentru anul 1998 este pronosticată o rată anuală a inflaţiei de 9%, obiectivul BNM fiind de 7-10%, iar în perioada 1999-2001 inflaţia nu va depăşi 8% anual. Aceasta însă va avea loc în condiţiile în care şi Ministerul Finanţelor va promova o politică fiscală şi bugetară dură. Cursul de schimb: deprecierea nominală anuală a leului moldovenesc faţă de dolarul SUA se consideră oportună în cazurile cînd cursul lui efectiv real atinge cota de cca 99% sau -1%, adică atunci cînd deprecierea reală a leului este mică în raport cu valutele principalilor parteneri comerciali ai ţării (la calcularea cursului efectiv real se ia în considerare oscilaţia cursului leului moldovenesc în raport cu valutele ţărilor parteneri principali ai Moldovei, precum şi rata inflaţiei din aceste ţări). Astfel, conforn prezentului pronostic, în anul 2001 rata nominală a leului moldovenesc faţă de dolarul SUA va atinge 5,85 lei/1USD, în timp ce creşterea cursului real în raport cu inflaţia va constitui +1,7%. Balanţa de Plăţi Externe Exportul: se preconizează că el se va afla într-o creştere continuă, în limitele de 10-12% anual. Trebuie însă de menţionat că la prognozarea acestei creşteri se mizează pe un succes al reformelor la nivelul sectorului real al economiei, care vor impulsiona exporturile ţării. Importul: va creşte în perioada programată, însă cu ritmuri mai scăzute comparativ cu exportul. Se va reduce ponderea importurilor în PIB. Se prevede creşterea ponderii importului de utilaje şi echipamente destinate retehnologizării industriei, cu reducerea simultană a importului mărfurilor de consum. În consecinţă, se prevede o reducere treptată a deficitului balanţei comerciale şi a contului curent de peste 3 ori pînă în 2001, comparativ cu anul 1997. Investiţiile directe: vor fi în creştere, atingînd în 1999-2001 un flux de 100 milioane USD pe an, în baza diminuării riscurilor economice şi politice. Vor creşte şi investiţiile de portofoliu, datorită implicării mai largi a investitorilor străini în procesul de privatizare a proprietăţii de stat, precum şi investiţiile de portofoliu în acţiunile întreprinderilor sectorului privat. Noile credite pe termen mediu şi lung: ţara va beneficia pe deplin de sprijinul instituţiilor financiare internaţionale (acest sprijin fiind însă condiţionat de respectarea de către Moldova a memorandumurilor încheiate cu FMI şi Banca Mondială). Se are în vedere, în primul rînd, obţinerea tranşelor rămase din creditele EFF (FMI), SAL-2 (BM), BERD şi altele, inclusiv continuarea plasării Eurobond-urilor pe pieţele private de capital. Rezervele valutare oficiale: pe piaţa valutară nu se aşteaptă destabilizări şi B.N.M. va continua treptat să-şi consolideze rezervele valutare brute, suma cărora va depăşi, în 2001,400 milioane USD. Excepţie face doar perioada 1998-1999, cînd, după cum s-a menţionat deja, se vor acutiza constrîngerile externe, rezervele valutare micşorîndu-se cu cca 90 milioane USD în 1999 faţă de 1997. Serviciul datoriei: maxima deservirii datoriei externe, care a început în anul 1997, va continua şi în 1998-1999, fiind necesare în acest scop (inclusiv pentru amortizări şi achitarea dobînzilor) peste 100 milioane de dolari S.U.A. Bugetul Volumul produsului intern brut prognozat, evoluţia inflaţiei, integrarea economiei naţionale în relaţii economice internaţionale tot mai vaste, optimizarea şi raţionalizarea infrastructurii publice, reforma sistemului fiscal ne permit să presupunem o evoluţie stabilă în sectorul bugetar-fiscal. Ca rezultat al măsurilor întreprinse, deficitul bugetar se va reduce în continuu pînă la cca 320 milioane lei în anul 2001, adică va alcătui 2,2% din PIB. Veniturile: evoluţia încasărilor veniturilor demonstrează că situaţia va fi încă destul de dificilă, în special în anul 1998. Doar începînd cu anul 1999 se prevede o majorare treptată la acest capitol, fapt determinat de creşterea economică stabilă în anii 1999-2001. Cheltuielile: cheltuielile pentru ocrotirea sănătăţii nu vor suferi schimbări esenţiale în sume absolute, deşi structura acestor cheltuieli va fi modificată esenţial. Modificări neînsemnate vor suporta cheltuielile pentru educaţie, cultură şi sport. Cheltuielile pentru organele apărării, securităţii şi menţinerii ordinii publice vor fi determinate de reformarea activităţii organelor de forţă, care va contribui la optimizarea şi raţionalizarea cheltuielilor la acest compartiment. Cheltuielile pentru deservirea datoriei de stat vor depinde de evoluţia ei. Deoarece nivelul deficitului bugetar va fi destul de semnificativ, vor fi atrase noi credite, atît interne cît şi externe, pentru finanţarea lui. Concluzii: pronosticul efectuat presupune, în condiţiile unor reforme consecvente şi adecvate, diminuarea treptată a tensiunii în sectorul financiar, în special în sectorul bugetar. Printre momentele-cheie urgente, necesare pentru asigurarea realizării indicatorilor prognozei, pot fi următoarele: diminuarea economiei tenebre şi corupţiei în economia naţională; realizarea reformei fiscale în baza implementării Codului fiscal; micşorarea poverii fiscale generale prin eliminarea facilităţilor fiscale acordate unor ramuri ale economiei şi a facilităţilor individuale; renunţarea la politica economică de degrevare de obligaţiunile faţă de buget; introducerea standardelor naţionale ale evidenţei contabile; reformarea sistemului de protecţie socială, asistenţă medicală şi învăţămînt; introducerea elementului "plată" pentru prestarea unor servicii publice; optimizarea infrastructurii statului; asigurarea transparenţei achiziţiilor publice. Anexa nr.3 la Programul de activitate a Guvernului Republicii Moldova pentru anii 1998-2001 Măsuri prioritare în activitatea Guvernului I. Ameliorarea situaţiei în sistemul bugetar În scopul depăşirii situaţiei de criză în sistemul bugetar Guvernul îşi va concentra eforturile asupra: sporirii eficienţei colectării veniturilor la buget, în special, prin reducerea şi eliminarea decontărilor reciproce, asigurînd cu preponderenţă încasările în numerar; drept cheltuieli prioritare se vor considera: plata pensiilor, salariilor (inclusiv a restanţelor) şi compensaţiilor populaţiei; servirea datoriei de stat; achitarea datoriei creditoare pentru resursele energetice; achitarea plăţilor pentru medicamente şi hrană destinate instituţiilor din sfera socială (spitale, serviciul de urgenţă, şcoli speciale etc.). II. Reforma sectorului energetic Guvernul va întreprinde măsuri în vederea evitării falimentului financiar al sectorului dat şi îl va face atractiv pentru investitori în baza: adoptării imediate a cadrului legislativ şi normativ privind reglementarea activităţii sectorului energetic în condiţiile economiei de piaţă; demonopolizării, restructurării şi privatizării, creării unui mediu competitiv în producerea, transportarea şi desfacerea resurselor energetice; perfecţionării mecanismului de calcul al tarifelor pentru energia electrică, termică şi gaze; modificării sistemului de înlesniri; colectării mai complete a plăţilor în numerar pentru consumul de resurse energetice de către populaţie şi agenţi economici, excluzînd decontările reciproce şi achitările în natură. III. Reforma agrară Dată fiind importanţa primordială a sectorului agroindustrial în economia naţională şi necesitatea majorării eficienţei reformelor în acest domeniu, Guvernul va întreprinde măsuri pentru: finalizarea reformei funciare; crearea pieţei funciare în condiţiile legilor despre pămînt ca obiect de vînzare-cumpărare şi altele; curmarea <intereselor speciale>, generatoare de economie tenebră, corupţie şi criminalitate. IV. Privatizarea Guvernul va elimina barierele, care împiedică realizarea procesului de privatizare, accentul fiind pus nu doar pe interesele bugetului, dar şi pe crearea unui proprietar real, precum şi pe atragerea investiţiilor. V. Reforme în sfera socială Reieşind din necesitatea diminuării afectării sociale, generate de reforme, şi luînd în considerare posibilităţile financiare ale statului, Guvernul prevede: determinarea minimului de servicii sociale garantate de stat şi acordarea lor păturilor devaforizate ale populaţiei; realizarea reformei sistemului de pensionare în baza operării modificărilor respective în legislaţie; implementarea formelor alternative de finanţare a serviciilor sociale (ocrotirea sănătăţii, învăţămînt etc.). * * * Avînd în vedere stringenţa acţiunilor stipulate şi importanţa lor vitală pentru stat, Guvernul va asigura transparenţa privind activitatea desfăşurată în vederea modificării cadrului legislativ al mecanismelor economice şi măsurilor administrative. INDICATORII MACROECONOMICI DE BAZĂ ------------------------------------------------------------------------- | 1994 | 1995 | 1996 | 1997 | 1998 | 1999 | 2000 | 2001 ------------------------------------------------------------------------- Rata de creş- tere a PIB real -30,9% -1,4% -7,8% 1,3% 3,0% 4,0% 4,5% 5,0% PIB nominal (excl.Trans- nistria), mi- lioane lei 4737 6480 7658 8655 9900 11200 12700 14330 PIB nominal, milioane do- lari SUA 1167 1443 1665 1873 2017 2145 2286 2451 Export (FOB), milioane do- lari 618 739 823 891 981 1089 1220 1354 Export, în procente fa- ţă de anul precedent 119,5% 111,3% 108,3% 110,1% 111,0% 112,0% 111,0% Import (FOB), milioane do- lari SUA -672 -809 -1075 -1235 -1284 -1323 -1376 -1458 Import, în procente fa- ţă de anul precedent 120,4% 132,8% 114,9% 104,0% 103,0% 104,0% 106,0% Balanţa co- mercială,mi- lioane do- lari SUA -53,9 -70,2 -252,1 -344,0 -303,2 -233,8 -156,0 -104,4 Contul cu- rent, mili- oane dolari SUA -82 -95 -188 -296 -294 -217 -143 -76 Investiţii directe, mi- lioane do- lari SUA 12 64 24 60 80 100 100 110 Noi credi- te**, mili- oane dolari SUA 239 189 180 160 170 189 135 110 Amortizarea+ deservirea creditelor**, milioane do- lari SUA 18 67 53 161 194 235 128 117 Rezervele va- lutare ale BNM, milioa- ne dolari SUA 179,8 256,4 313,7 365,7 312,8 274,5 329,9 416,9 Venituri ale bugetului public naţi- onal, inclu- siv Fondul Social* 1847 2556 2835 3473 3706 4100 4350 4580 în % din PIB 39,4% 37,0% 40,1% 37,4% 36,6% 34,3% 32,0% Cheltuieli ale bugetu- lui public naţional,in- clusiv Fon- dul Social* 2347 2993 3418 4165 4056 4480 4750 4900 în % din PIB 46,2% 44,6% 48,1% 41,0% 40,0% 37,4% 34,2% Balanţa bu- getului pub- lic naţional, milioane lei* -500 -437 -583 -692 -350 -380 -400 -320 Deficitul bu- getului ca % din PIB 10,6% 6,7% 7,6% 8,0% 3,5% 3,4% 3,1% 2,2% Rata inflaţi- ei (la sfîr- şit de peri- oadă) 104,6% 23,8% 15,1% 11,2% 9,0% 8,0% 8,0% 7,0% Rata inflaţi- ei (medie) 487,0% 30,0% 24,0% 12,0% 11,0% 9,0% 8,5% 7,5% Cursul de schimb mediu, lei/1 dolar SUA 4,06 4,50 4,60 4,61 4,91 5,22 5,56 5,85 Aprecierea (+)/deprecie- rea (-) anua- lă nominală -9,8% -2,2% -0,3% -6,0% -6,0% -6,0% -5,0% Aprecierea (+)/depreci- erea (-) anu- ală reală +11,7% +12,6% +10,9% +2,5% +1,5% +1,5% +1,7% ------------------------------------------------------------------------- * - Conform Statisticii Finanţelor Publice. * * - Se includ creditele FMI, BM, BERD, CEE etc.@ emisiile de Eurobonduri.