270/08.04.99 Hotărîre cu privire la aprobarea Programului de activitate a Guvernului Republicii Moldova pentru anii 1999-2002 "Supremaţia legii, revitalizare economică, integrare europeană"

HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA cu privire la aprobarea Programului de activitate a Guvernului Republicii Moldova pentru anii 1999-2002 "Supremaţia legii, revitalizare economică, integrare europeană" Nr.270 din 08.04.99 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.39-41/279 din 22.04.1999 * * * Abrogat: 11.01.2000 Hotărîrea Guvernului nr.20 din 11.01.2000 Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă Programul de activitate a Guvernului Republicii Moldova pentru anii 1999-2002 "Supremaţia legii, revitalizare economică, integrare europeană". 2. Ministerele, departamentele şi autorităţile administraţiei publice locale: vor întreprinde măsurile necesare pentru asigurarea realizării incontestabile a prevederilor programului nominalizat; vor prezenta trimestrial, pînă la data de 5 a lunii ce urmează după trimestrul gestionar, Ministerului Economiei şi Reformelor informaţii despre mersul îndeplinirii programului. 3. Ministerul Economiei şi Reformelor va generaliza materialele prezentate şi, pînă la data de 10 a lunii ce urmează după trimestrul gestionar, va prezenta Guvernului darea de seamă respectivă. 4. Se abrogă hotărîrile Guvernului Republicii Moldova nr.523 din 4 iunie 1998 "Cu privire la aprobarea Programului de activitate a Guvernului Republicii Moldova pentru anii 1998-2001" (Monitorul Oficial, 1998, nr.54-55, art.370) şi nr.766 din 8 iulie 1998 "Cu privire la unele măsuri vizînd asigurarea cadrului normativ în realizarea programului de activitate a Guvernului pentru anii 1998-2001" (Monitorul Oficial, 1998, nr.72-73, art.702). 5. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina dlui Alexandru Muravschi, viceprim-ministru, ministrul economiei şi reformelor. Prim-ministru al Republicii Moldova Ion STURZA Contrasemnată: Viceprim-ministru, ministrul economiei şi reformelor Alexandru Muravschi Chişinău, 8 aprilie 1999. Nr. 270. Aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 270 din 8 aprilie 1999 Programul de activitate a Guvernului Republicii Moldova pentru perioada 1999-2002 "SUPREMAŢIA LEGII, REVITALIZARE ECONOMICĂ, INTEGRARE EUROPEANĂ" Prezentul Program stabileşte priorităţile activităţii Guvernului Republicii Moldova pentru anii 1999-2002, obiectivele şi politicile economice şi sociale menite să impulsioneze reformele structurale şi să asigure consolidarea instituţiilor guvernamentale. Programul presupune continuitatea acţiunilor iniţiate de Guvernul precedent, ţinîndu-se cont de realităţile economice, sociale şi politice. Prin punerea în aplicare cu succes a acestui Program se va realiza un progres în dezvoltarea economică şi ridicarea nivelului de trai în Republica Moldova. I. Evaluarea situaţiei social-economice actuale Ultimii ani de evoluţie social-economică a Republicii Moldova sînt marcaţi de declinul profund în toate domeniile, de scăderea continuă a nivelului de trai al populaţiei şi, drept consecinţă, de un climat social general nefast. Indicatorii economici principali atestă că economia Republicii Moldova se confruntă cu probleme fundamentale cu caracter nu numai economic, ci şi politic şi social. De aceea este necesară direcţionarea activităţii spre: 1) afirmarea ţării ca stat democratic şi de drept; 2) evitarea intrării ţării în incapacitatea de plată; 3) efectuarea schimbărilor structurale în economie. Obiectivele şi politicile cuprinse în prezentul Program derivă din situaţia extrem de dificilă în care se află economia naţională la momentul elaborării lui şi iau în considerare scenariile evoluţiei acestora. Evaluarea situaţiei social-economice conduce la următoarele concluzii: (i) datoria externă constituie circa 80% din PIB, în timp ce, conform experienţei mondiale, pentru buna funcţionare a sistemului economic şi celui social se consideră admisibilă o pondere ce nu depăşeşte 65%. În valori absolute, la 1 ianuarie 1999 datoria externă constituia 1,3 miliarde dolari S.U.A. Statul depune eforturi tot mai mari pentru a deservi datoria externă. Anul 1999 este vîrful de plată a datoriei externe, Guvernul urmînd să ramburseze 221 mil. dolari, în timp ce resursele reale disponibile sînt extrem de neînsemnate; (ii) cheltuielile pentru serviciul datoriei externe constituie circa 7, 5 % din export, nivelul admisibil fiind de 5%; (iii) la 1 ianuarie 1999 datoria internă a statului a constituit 1572 mil. lei, iar cheltuielile pentru serviciul ei se cifrează la circa 11% din cheltuielile bugetului de stat; (iv) repartizarea geografică a comerţului exterior este defectuoasă. Astfel, exportul către o altă ţară şi importul dintr-o altă ţară nu trebuie să depăşească 30 şi, respectiv, 20% din volumul total, în timp ce indicatorii respectivi ai relaţiilor noastre cu Federaţia Rusă constituie 60 şi, respectiv, 30%; (v) indicele gradului de acoperire a importului prin export este în continuă descreştere, constituind în anul 1998, raportat la anul 1995, 0,74, iar nivelul de acoperire a importului prin export a constituit în anul 1998 circa 62 la sută, fiind necesară o acoperire totală a importului prin export. Deficitul balanţei comerciale în anul 1998 s-a cifrat la 390 mil. dolari S.U.A; (vi) rata evaziunii fiscale în bugetul consolidat este extrem de înaltă şi constituie un pericol serios pentru securitatea economică a statului; (vii) din cauza consumului excesiv de materii prime şi energie, calităţii inferioare a produselor, precum şi din cauza managementului ineficient, întreprinderile industriale mari sînt falimentare şi sustrag din circuitul economic un volum enorm de resurse; (viii) deficitul general de casă al bugetului consolidat în perioada 1993-1997 a variat între 5,8 şi 9,1 % din PIB, diminuînd în anul 1998 pînă la 2,7% şi impunînd căutarea permanentă a unor surse interne şi/sau externe de acoperire, care sînt destul de costisitoare şi care, de fapt, împiedică fluxul de credite în sectorul real al economiei; (ix) practica larg răspîndită a plăţilor în natură, precum şi plata impozitelor prin achitări reciproce aduc prejudicii economiei, distorsionînd mecanismele economiei de piaţă; (x) nivelul şi structura actuală a salariilor în sectorul bugetar denotă rolul pe care îl avea Guvernul în sistemul economic anterior. La 1000 de locuitori în sectorul bugetar revin circa 90 de angajaţi, în timp ce în ţările cu acelaşi nivel de dezvoltare în acest sector sînt antrenaţi cu circa 30 angajaţi mai puţin; (xi) datorită dependenţei excesive a exportului nostru de piaţa Federaţiei Ruse, economia republicii a fost serios afectată de criza financiară regională, al cărei impact negativ se va face simţit nu numai o perioadă de scurtă durată, ci şi o perioadă de durată medie; (xii) pentru Moldova riscurile sînt deosebit de serioase, dată fiind situaţia economică precară, manifestată prin diminuarea continuă a PIB, a indicatorilor financiari pe piaţa capitalului şi prin administrarea fiscală ineficientă. Aceste fenomene au loc pe fundalul diminuării cronice a producţiei industriale şi agricole, deteriorării potenţialului ştiinţifico-tehnic şi productiv, existenţei unor numeroase întreprinderi neviabile; (xiii) deşi s-au depus eforturi pentru atragerea investiţiilor străine, nivelul acestora este nesatisfăcător şi persistă tendinţa scurgerii de capital peste hotare şi decapitalizării continue a economiei. Situaţia dificilă a economiei influenţează defavorabil şi indicatorii sociali şi de mediu: a) nivelurile critice ale tuturor componentelor bunăstării sociale se află la limită sau au fost chiar depăşite: nivelul de viaţă al populaţiei, stratificarea ei, datorată diferenţei de venituri, gradul de satisfacere a necesităţilor sociale, respectarea drepturilor şi libertăţilor persoanei, nivelul criminalităţii, sporul natural, longevitatea vieţii; b) într-o sărăcie profundă se află familiile numeroase, invalizii, bătrînii, şomerii; c) în pofida eforturilor depuse, nu s-a soluţionat problema arieratelor la pensii şi salarii faţă de bugetari. Către sfîrşitul decadei a doua a lunii februarie 1999 acestea constituiau 217 şi, respectiv, 278 milioane de lei; d) serioase probleme ridică şomajul, care are o rată extrem de înaltă. Deşi numărul şomerilor oficial înregistraţi se cifrează la aproximativ 32 mii persoane, numărul lor real este de circa opt ori mai mare; e) într-o situaţie critică se află învăţămîntul şi ocrotirea sănătăţii, constatîndu-se o erodare a valorilor spirituale; f) societatea este afectată de corupţie, ponderea mare a economiei tenebre provoacă îngrijorări. Reforma judiciară şi de drept a fost efectuată doar parţial, procuratura, poliţia, securitatea rămînînd în afara ei; g) continuă poluarea surselor subterane de apă potabilă (69% nu corespund standardelor), anual fertilitatea solului se reduce cu circa 0,5%, se agravează starea pădurilor. Existenţa unor grave probleme în toate domeniile sferei social-economice ne impun să recunoaştem că pe parcursul anilor nu reformele au fost promovate, ci simulacrul lor. Cadrul extrem de nefavorabil şi posibilităţile politice şi financiare reduse ale statului limitează capacităţile de manevră ale Guvernului în selectarea şi realizarea strategiei de creare a unei economii competitive. În acest scop, Guvernul va întreprinde măsurile organizatorice, funcţionale şi operaţionale ce se impun pentru a-şi realiza obiectivele strategice. II. Evitarea intrării ţării în incapacitate de plată şi asigurarea creşterii economice În situaţia actuală, statul se confruntă cu serioase probleme în ceea ce priveşte posibilităţile reale de onorare a obligaţiunilor lui de plată. Pentru depăşirea acestei situaţii, se va acţiona în următoarele domenii: Stabilizarea macroeconomică Guvernul va acţiona în următoarele direcţii: (i) stabilizarea macroeconomică va fi abordată de manieră globală, prin echilibrarea indicatorilor stabilităţii (deficit intern şi extern, inflaţie, şomaj, respectiv creştere economică), astfel încît indicele de stabilitate economică să se îmbunătăţească (în prezent acesta reprezintă doar 52% din nivelul optim); (ii) în condiţiile actuale de incertitudine şi riscuri înalte ale economiei regionale, se va promova scenariul reformelor imediate, care presupune obligativitatea înfăptuirii continue a schimbărilor structurale iniţiate anterior. Acest scenariu impune o creştere moderată, cu ameliorări mai durabile pe termen mediu. Realizarea reformelor structurale fundamentale, în special restructurarea şi privatizarea întreprinderilor, va permite către anul 2002 creşterea stabilă a PIB cu circa 5% anual, după o creştere de 1 şi 2,5% în anii 1999 şi 2000; (iii) deficitul bugetar va fi diminuat prin reducerea drastică a cheltuielilor nejustificate, concomitent cu sporirea veniturilor prin ameliorarea administrării fiscale; (iv) Guvernul îşi va axa acţiunile pe promovarea insistentă a politicii exporturilor în sensul sporirii volumelor acestora, va contribui la diversificarea pieţelor de export şi va elabora instrumentele şi mecanismele adecvate pentru sporirea competitivităţii mărfurilor destinate exportului. Pînă în anul 2001 creşterea exportului va atinge cota de 10%, după o creştere nominală de 7% în anul 1999; (v) din cauza devalorizării leului şi ridicării preţurilor la resursele energetice, în anii 1999-2000 se preconizează o diminuare a importurilor. În implementarea acestui scenariu, Guvernul mizează pe accesul Republicii Moldova la creditele externe în condiţii acceptabile, pe atragerea investiţiilor străine directe, în special în industria prelucrătoare, creditarea concesională din partea donatorilor bilaterali şi multilaterali, precum şi pe redeschiderea căilor spre pieţele internaţionale de capital cu dobînzi pertinente. Politica fiscală Pentru promovarea politicii lui fiscale, Guvernul se va conduce de următoarele principii: 1) uniformizarea sistemului fiscal concomitent cu simplificarea procedurilor fiscale; 2) lărgirea bazei impozabile prin anularea înlesnirilor fiscale nejustificate; 3) asigurarea transparenţei şi stabilităţii politicii fiscale; 4) neadmiterea modificărilor legislaţiei fiscale şi bugetare pe parcursul anului financiar în defavoarea contribuabililor. În domeniul politicii fiscale, Guvernul va întreprinde următoarele măsuri: (i) realizarea noii concepţii de reformă fiscală în Republica Moldova, adoptată de Parlament; (ii) adoptarea integrală şi aplicarea Codului fiscal; (iii) finalizarea introducerii standardelor naţionale ale evidenţei contabile; (iv) crearea unei baze de date integrate în scopul coordonării acţiunilor de combatere a fraudelor financiare şi a evaziunilor fiscale concomitent cu ridicarea prestigiului colaboratorilor organelor de control financiar, fiscal, vamal şi ai poliţiei, stimularea lor pentru activitate performantă şi loialitate; (v) eliminarea totală a achitărilor reciproce şi plăţilor în natură în relaţiile dintre agenţii economici şi în relaţiile acestora cu sistemul bugetar şi sectorul energetic; (vi) reglementarea procesului de inspectare şi control al agenţilor economici de către autorităţile fiscale; (vii) corelarea bazei de impozitare cu evoluţia ratei inflaţiei; (viii) ajustarea cheltuielilor bugetare la veniturile reale; (ix) sancţionarea contribuabililor rău platnici conform legislaţiei; (x) asigurarea publicităţii fraudelor financiare şi evaziunilor fiscale de proporţii, comise de persoanele fizice şi juridice. Politica bugetară Scopul principal al politicii bugetare constă în atingerea stabilităţii bugetare de lungă durată în baza ajustării cheltuielilor la posibilităţile reale ale economiei naţionale şi utilizării eficiente a banului public. În domeniul cheltuielilor publice Guvernul: (i) va garanta doar plăţile pentru achitarea datoriei de stat, salariilor, burselor, pensiilor, alimentaţiei, medicamentelor, apei şi energiei, precum şi compensaţiile acordate categoriilor social vulnerabile ale populaţiei. În scopul transparentizării cheltuielilor efectuate pentru categoriile menţionate, Guvernul va publica lunar informaţii, evidenţiind modificările datoriilor la aceste capitole; (ii) va asigura valorificarea eficientă şi raţională a resurselor financiare publice prin instituirea unui regim de control rigid asupra utilizării lor, va întreprinde măsuri pentru respectarea întocmai a legislaţiei privind achiziţiile publice, inclusiv la nivelul administraţiei publice locale, şi va implementa sistemul trezorerial la executarea bugetelor locale; (iii) în scopul asigurării unei stabilităţi macroeconomice reale şi durabile, va fi promovată o politică dură de gestionare a nivelului deficitului bugetar şi a datoriei publice. Necesitatea unei astfel de politici este determinată de creşterea periculoasă a datoriei publice în raport cu PIB şi diminuarea lichidităţii financiare a statului în condiţiile deteriorării considerabile a balanţei contului curent; (iv) va renunţa la practica adoptării actelor normative neasigurate financiar. Realizarea consecventă a reformelor structurale va oferi noi posibilităţi pentru promovarea politicii guvernamentale în domeniul finanţelor publice. Vor apărea posibilităţi de reeşalonare a unor datorii, al căror termen de rambursare începe în perioada 1999-2002. Politica monetară şi de credite Guvernul va conlucra cu BNM în scopul promovării unei politici monetar-creditare adecvate situaţiei din economia naţională, finanţelor publice şi balanţei de plăţi externe. Politicile de creditare şi monetară vor fi orientate spre controlul inflaţiei şi al echilibrului extern. Există cîteva precondiţii pentru aplicarea politicilor monetare şi creditare în scopuri de stabilizare: (i) accelerarea reformelor economice şi structurale în vederea reducerii pierderilor, mai ales în sectorul agricol şi sectorul energetic; (ii) întărirea disciplinei financiare şi ridicarea responsabilităţii agenţilor economici pentru onorarea obligaţiunilor ce le revin; (iii) adoptarea măsurilor privind reducerea esenţială a tranzacţiilor barter şi diminuarea plăţilor în numerar, crearea condiţiilor pentru sporirea ponderii decontărilor prin virament între agenţii economici; (iv) consolidarea de către BNM a instrumentelor antiinflaţioniste ale politicii monetare (operaţiuni de piaţă deschisă); (v) stoparea acordării de împrumuturi Guvernului pentru finanţarea deficitului bugetar, cu excepţia creditelor pe termen scurt pentru decalaj de casă. În condiţiile sistării creditării Guvernului de către BNM, una din sarcinile principale ale politicii monetar-creditare este atît stabilizarea financiară pe termen lung, cît şi crearea condiţiilor pentru încurajarea atragerii de capital în sectorul real al economiei. Guvernul va întreprinde măsuri urgente pentru depăşirea constrîngerilor externe, gestionarea prudentă a datoriei externe şi a fluxurilor de capital străin. De aceea, în perspectiva apropiată, se va acţiona în vederea reglementării directe şi indirecte, pentru a evita o eventuală situaţie de criză privind obligaţiunile externe ale ţării. III. Reformarea sectorului public Eforturile guvernamentale se vor concentra în următoarele direcţii principale: administraţia publică, politica socială, politica regională şi asigurarea ordinii de drept. Administraţia publică Recentele evoluţii ale evenimentelor în Republica Moldova impun cu necesitate măsuri energice orientate spre consolidarea administraţiei publice. În acest scop, se vor întreprinde acţiuni pentru eficientizarea activităţii administraţiei publice centrale şi locale, a politicii regionale, serviciilor, perfecţionarea sistemului judiciar, precum şi a sistemului reglementărilor de stat, după cum urmează: A. Eficientizarea administraţiei publice centrale si locale Guvernul îşi asumă sarcina de a contribui activ la executarea prevederilor Constituţiei referitoare la conlucrarea puterilor în stat. În scopul eficientizării administrării se va acţiona în direcţia: (i) raţionalizării structurii şi funcţiilor autorităţilor administraţiei publice. Se vor lua măsuri pentru crearea unui mecanism de selectare şi promovare a cadrelor în exclusivitate pe bază de concurs deschis, ferit de amestecul politic şi de interesele de grup; (ii) concentrării eforturilor pentru asigurarea exercitării funcţiilor de bază ale statului, inclusiv sistemul de drept, învăţămîntul general, protecţia socială şi a mediului, crearea condiţiilor şi cadrului normativ pentru funcţionarea eficientă a sectorului privat; (iii) excluderii intervenţiei statului în activităţile care pot fi realizate mai eficient de sectorul privat sau delegarea unor funcţii instituţiilor publice nonguvernamentale; (iv) consolidării sistemului judiciar independent, promovării reformei judiciare şi de drept, ajustîndu-le la standardele internaţionale şi la posibilităţile economico-financiare ale republicii; (v) elaborării şi implementării unui sistem de drept comercial apt să reglementeze asigurarea îndeplinirii contractelor, consolidării sistemului financiar-bancar, reorganizării serviciului de executare a deciziilor judecătoreşti etc.; (vi) asigurării supremaţiei legii în calitate de condiţie obligatorie pentru promovarea reformelor în toate sferele, puterea judecătorească devenind garantul ireversibilităţii proceselor democratice şi de reformare din societate. B. Reglementările de stat Unul din obiectivele principale ale Guvernului va fi asigurarea libertăţii bazate pe supremaţia legii. În acest sens, activitatea Guvernului se va conduce după trei principii fundamentale: 1) libertatea economică; 2) relaţiile economice contractuale; 3) consolidarea proprietăţii private. Procesul de consolidare a transformărilor economice de bază presupune îndeplinirea următoarelor condiţii-cheie: a) crearea unor condiţii propice de activitate cu accent pe protecţia concurenţei loiale, în cadrul cărora preţurile se vor forma în funcţie de cererea şi oferta pe piaţă, iar statul va reglementa preţurile şi tarifele pentru un nomenclator foarte restrîns de mărfuri şi servicii preponderent în ramurile monopol; b) excluderea ingerinţei în activitatea economică a întreprinderilor; c) înlăturarea barierelor administrative în sfera producerii şi comercializării; d) asigurarea protejării intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară; e) utilizarea metodelor administrative şi economice de influenţare în scopul respectării cerinţelor privind mediul. C. Asigurarea ordinii de drept În scopul menţinerii ordinii publice, combaterii crimei organizate şi corupţiei, Guvernul prevede: (i) continuarea reformei judiciare şi de drept, inclusiv reforma procuraturii şi organelor de anchetă penală; (ii) conlucrarea cu organele de drept din alte state pentru combaterea crimelor cu caracter internaţional; (iii) apărarea intereselor patrimoniale şi personale ale cetăţenilor de atacuri tîlhăreşti, jafuri, raket, furturi şi alte infracţiuni; (iv) combaterea narcomaniei şi prostituţiei, profilaxia generală şi individuală a infracţiunilor, inclusiv printre copiii dificili. În scopul reducerii substanţiale a ponderii economiei tenebre, care este suportul prosperării corupţiei în organele statale şi al crimanilzării societăţii, Guvernul: (i) va asigura funcţionarea unor mecanisme coerente de sancţionare conform legislaţiei a activităţilor economice ilicite; (ii) va înlătura barierele birocratice din calea antreprenoriatului prin intermediul ridicării prestigiului social al funcţionarilor publici, concomitent cu responsabilizarea lor, inclusiv prin tragerea la răspundere a funcţionarilor publici pentru intervenţie abuzivă în activitatea antreprenorilor. În scopul reducerii pericolului corupţiei şi protecţionismului, Guvernul: (i) va elabora mecanismele de remunerare adecvată şi de asigurare cu pensii a funcţionarilor publici; (ii) va elabora şi adopta Codul deontologic al funcţionarului public; (iii) va depune eforturi pentru atenţionarea societăţii asupra pericolului corupţiei şi necesităţii implicării fiecărui cetăţean în realizarea acţiunilor Guvernului pentru contracararea corupţiei şi protecţionismului. Politica socială Stoparea declinului social şi asigurarea securităţii sociale a populaţiei va constitui o prioritate în activitatea Guvernului. Eforturile principale vor fi concentrate în următoarele direcţii: (i) intensificarea şi diversificarea activităţii organelor de resort, susţinerea agenţilor economici în vederea creării locurilor noi de muncă, organizarea lucrărilor publice, eficientizarea procesului de pregătire profesională, recalificare a personalului disponibilizat şi reintegrare a lui în activitatea social-economică; (ii) realizarea măsurilor de eradicare a sărăciei şi minimizare a pierderilor populaţiei datorate efectelor negative ale perioadei de tranziţie. Pe parcursul anului 1999 vor fi puse în aplicare mecanisme calitativ noi de protecţie şi asistenţă socială a categoriilor de populaţie cu venituri mici. În acest context: a) vor fi elaborate şi realizate programe speciale de protecţie socială a celor mai afectate categorii de populaţie (cu nivelul de trai sub pragul sărăciei), pentru care se vor stabili compensaţii nominative; b) vor fi revăzute categoriile de beneficiari şi structura facilităţilor sociale cu caracter compensatoriu, ajustînd mărimea şi modalitatea de acordare a ajutorului social la posibilităţile reale ale statului; c) se va finaliza procesul de elaborare a cadrului legislativ şi normativ pentru asigurarea accesului populaţiei la minimul de servicii şi asistenţă socială garantat de stat. (iii) dirijarea activităţii de achitare la timp a salariilor şi pensiilor, precum şi prevenirea acumulării restanţelor la aceste plăţi; (iv) reglementarea eficientă a relaţiilor cu mediul în scopul minimizării efectelor negative ale activităţii economice şi menţinerii calităţii mediului la un nivel care să nu afecteze sănătatea populaţiei. În mod consecvent se vor desfăşura reformele sociale ca factori decisivi în procesul de redresare a situaţiei în sfera socială. În baza reformelor propuse: (i) se va asigura consolidarea bazei financiare a sistemului de protecţie socială, a sectoarelor de bază ale sferei sociale (învăţămîntul public, ştiinţa, ocrotirea sănătăţii, cultură) şi va spori viabilitatea programelor sociale; (ii) va fi promovată politica de optimizare a cheltuielilor publice şi de eliminare a dezechilibrelor financiare existente. Raţionalizarea cheltuielilor şi veniturilor sociale se va efectua în contextul reformei sistemului de finanţare publică, accentul punîndu-se pe utilizarea eficientă a resurselor alocate şi pe sistemele alternative de finanţare; (iii) reţeaua instituţiilor sociale va fi ajustată la cerinţele concrete, simplificîndu-se procedurile administrative şi reducîndu-se astfel costurile operaţionale; (iv) va fi creat mediul favorabil de susţinere a dezvoltării instituţiilor social-culturale cu toate formele de proprietate, asigurîndu-se accesul tuturor categoriilor de populaţie la pachetul minim de servicii sociale garantate de stat. Pentru realizarea acestor măsuri, Guvernul va asigura: în sistemul de protecţie socială: - promovarea reformei în sistemul public de asigurări sociale; - crearea sectorului nestatal de asigurări suplimentare şi facultative de pensie; - consolidarea bazei financiare a Fondului Social; - perfectarea sistemului de asistenţă socială şi promovarea formelor alternative de protecţie a unor categorii de populaţie; în domeniul sănătăţii: - trecerea la medicina prin asigurare; - implementarea minimului gratuit de asistenţă medicală garantat de stat şi a sistemului de asistenţă medicală prin intermediul medicilor de familie; - stimularea dezvoltării sectorului privat pentru acordarea serviciilor medicale; - promovarea eficientă a politicii de asigurare cu medicamente accesibile populaţiei; - intensificarea activităţii serviciului sanitar-epidemiontologic în scopul prevenirii maladiilor infecţioase; - acreditarea şi licenţierea instituţiilor medico-sanitare şi farmaceutice; - restructurarea sistemului sănătăţii în conformitate cu reforma administrativ-teritorială; - pregătirea managerilor pentru instituţiile medico-sanitare; - conlucrarea cu organismele internaţionale în susţinerea reformelor în sistemul ocrotirii sănătăţii; în domeniul educaţiei: - perfecţionarea structurii ierarhic-organizatorice şi instituţionale a sistemului de învăţămînt profesional şi superior; - elaborarea şi aplicarea pe scară largă a standardelor educaţionale naţionale şi ridicarea nivelului de pregătire a specialiştilor în instituţiile de învăţămînt; - implementarea mecanismelor de acordare a creditelor pentru tineret în scopul efectuării studiilor; - dezvoltarea sectorului privat şi acreditarea instituţiilor de învăţămînt privat în condiţiile respectării standardelor naţionale; - orientarea prioritară a resurselor financiare publice către învăţămîntul preşcolar, primar, secundar, special şi către sistemul de pregătire a cadrelor, reieşind din necesităţile statului; - promovarea reformelor educaţionale cu orientare spre performanţele învăţămîntului mondial avansat; - gestionarea procesului de plasare a tinerilor specialişti în cîmpul muncii; în domeniul culturii: - diversificarea formelor de proprietate şi gestionare a activităţilor cultural-artistice, restructurarea sistemului instituţional; - păstrarea şi ocrotirea patrimoniului cultural naţional, menţinerea şi dezvoltarea potenţialului artistic şi a instituţiilor culturale; - propagarea pe plan internaţional a culturii şi artei naţionale, stimularea dialogului cu alte culturi ale lumii, corelarea politicii culturale a Republicii Moldova cu politicile culturale ale ţărilor membre ale Uniunii Europene; în domeniul tineretului: - crearea condiţiilor pentru participarea activă a tinerilor în cele mai diverse domenii de activitate a societăţii, inclusiv plasarea în cîmpul muncii şi angrenarea lor în activitatea ştiinţifică prin programe guvernamentale speciale; - asigurarea unui nivel corespunzător de protecţie socială a familiilor tinere şi a copiilor din familiile vulnerabile; - dezvoltarea şi propagarea pe scară largă a sportului; - pregătirea lotului naţional pentru Jocurile Olimpice 2000. Reforma administrativ-teritorială şi politica regională În procesul realizării reformei teritorial-administrative, Guvernul îşi asumă responsabilitatea soluţionării principalelor probleme de formare a organelor de administrare publică locală pe baze economico-financiare noi. În acest scop: (i) se va acorda autonomie reală organelor locale în administrarea activităţilor publice din teritoriu prin: - descentralizarea bugetului de stat; - stabilirea drepturilor asupra proprietăţii publice locale; - crearea premiselor pentru completarea părţilor de venituri ale bugetelor locale; (ii) pentru soluţionarea conflictului cu raioanele de est ale republicii, Guvernul va depune eforturi conjugate în vederea elaborării şi realizării ulterioare a unei politici multidimensionale de stat, care va include componentele economice, politice, umane, precum şi sprijinul din exterior. Guvernul va elabora un program special de relaţii cu agenţii economici din partea stîngă a Nistrului, bazat pe realităţile actuale şi orientat spre reintegrarea părţilor. În scopul administrării fiscale eficiente, se vor stabili posturi de control interioare, menite să contribuie la ameliorarea încasărilor bugetare prin eliminarea fenomenului evazionist; (iii) se vor promova politici eficiente de protecţie a mediului şi de utilizare raţională a resurselor naturale. În acest scop: - va continua promovarea politicii de prevenire a poluării şi de asanare a mediului; - se vor elabora şi pune în aplicare planuri de acţiuni la nivel naţional, local şi sectorial în domeniul mediului, în special vizînd protecţia apelor, solurilor, resurselor forestiere; - va fi asigurată securitatea ecologică a populaţiei prin menţinerea capacităţii potenţialului natural de a satisface cerinţele adecvate de viaţă şi recreere; - cerinţele ecologice se vor constitui în strategii de dezvoltare a sectoarelor economiei (agricultură, energetică, industrie, transporturi) şi a sferei sociale; - se va extinde cadrul colaborării internaţionale în domeniul protecţiei mediului înconjurător prin implicarea activă în realizarea convenţiilor internaţionale la care Moldova a aderat. Vor fi extinse relaţiile cu România şi Ucraina pentru realizarea proiectelor legate de soluţionarea problemelor ecologice comune; - se va reforma cadrul instituţional de administrare a resurselor naturale. În domeniul protecţiei mediului vor prima următoarele măsuri: - îmbunătăţirea calităţii apei potabile; - stoparea degradării ecosistemelor (solul, pădurile) şi conservarea biodiversităţii; - controlul emisiilor de poluanţi; - marcarea ecologică a produselor; - reducerea volumului deşeurilor şi reciclarea acestora; - utilizarea eficientă a mecanismelor economice de protecţie a mediului şi trecerea treptată a acestor activităţi la autofinanţare; - colaborarea bilaterală şi internaţională în vederea obţinerii asistenţei tehnice şi investiţiilor. IV. Transformări structurale şi dezvoltarea sectorului real Guvernul va continua realizarea reformelor structurale, orientate spre eficientizarea economiei naţionale, impulsionarea economiei reale, stimularea utilizării profitabile a resurselor şi dezvoltarea unui sector privat dinamic. În domeniul reformării proprietăţii Guvernul va promova politici direcţionate spre: (i) extinderea şi accelerarea procesului de privatizare. Guvernul intenţionează să sporească numărul întreprinderilor publice supuse privatizării din contul privatizării întreprinderilor infrastructurii (telecomunicaţiile, sectorul energetic), întreprinderilor sectorului agroindustrial (complexele de tutun, zootehnic şi vinicol), precum şi a unor instituţii din sectorul social; (ii) perfecţionarea gestionării proprietăţii de stat, responsabilizarea personală a reprezentanţilor statului în societăţile pe acţiuni şi a managerilor întreprinderilor de stat pentru rezultatele activităţii acestora; (iii) crearea unui sector privat operaţional, formarea cadrului legislativ şi organizaţional, a managementului corporativ, care să permită controlul eficient al activităţii managementului întreprinderilor privatizate şi delimitarea strictă a drepturilor şi obligaţiunilor acţionarilor, inclusiv a fondurilor investiţionale. Politica industrială a Guvernului se va canaliza spre formarea complexului industrial competitiv, menit să contribuie la dezvoltarea economică durabilă a ţării şi la integrarea ei în sistemul relaţiilor economice mondiale. Politica industrială a Guvernului se va realiza prin: (i) restructurarea întreprinderilor prin redimensionarea întreprinderilor mari în scopul diminuării costurilor, vînzării activelor fixe neutilizate, stimulrea creării întreprinderilor mici şi mijlocii în sectorul privat şi a locurilor noi de muncă; (ii) lichidarea întreprinderilor neviabile prin aplicarea procedurii de faliment în scopul consolidării disciplinei financiare, deblocării mijloacelor imobilizate şi recuperării creanţelor; (iii) aplicarea mecanismelor de conciliere reciprocă cu creditorii întreprinderilor aflate în stare de insolvabilitate tehnică sau temporară, prin încheierea acordurilor-memorandum pe perioada realizării procesului de restructurare; (iv) implementarea mecanismelor şi instrumentelor financiare moderne pentru eliminarea blocajului financiar al întreprinderilor; (v) promovarea politicii de sporire a competitivităţii şi productivităţii, instituirea certificării întreprinderilor (ISO 9000), introducerea managementului ecologic şi standardului ISO 14000, a sistemului de dirijare a calităţii în procesul de producţie şi comercializare, a tehnologiilor nonpoluante, aplicarea asigurării lor ecologice şi auditului ecologic; (vi) stimularea constituirii parcurilor industriale, tehnologice şi inovaţionale, sprijinirea procesului de asociere a întreprinderilor în holdinguri şi grupuri financiar-industriale; (vii) intensificarea cooperării cu partenerii străini pentru a impulsiona procesul formării structurilor de marketing şi a fortifica capacităţile manageriale. Promovarea reformei agrare va constitui o prioritate strategică în activitatea Guvernului. În acest scop se vor realiza următoarele măsuri primordiale: (i) finalizarea Programului naţional "Pămînt", încheierea procesului de înmînare a titlurilor de autentificare a drepturilor deţinătorilor de terenuri agricole; (ii) restructurarea gospodăriilor agricole cu reeşalonarea concomitentă a datoriilor istorice şi crearea unor societăţi noi bazate pe proprietatea privată asupra pămîntului şi patrimoniului; (iii) crearea unui sistem eficient de finanţare a agriculturii prin: dezvoltarea reţelei asociaţiilor de microfinanţare rurală, implementarea unui mecanism eficient de finanţare şi susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii în localităţile rurale, intensificarea creditării prin atragerea unor credite destinate dezvoltării sectorului agricol privat, extinderea leasing-ului de echipament şi utilaj agricol; (iv) direcţionarea asistenţei tehnice a donatorilor străini preponderent spre sectorul agricol pentru dezvoltarea infrastructurii de servicii, asistenţa tehnică şi agrochimică, instruire, marketing şi consultanţă; (v) simplificarea sistemului de impozitare a întreprinderilor agricole private prin introducerea impozitului funciar unic; (vi) stimularea fiscală a importului mijloacelor de producţie şi utilajului agricol şi acordarea de sprijin în promovarea exportului de produse agricole; (vii) stimularea creării infrastructurii de aprovizionare a sectorului agrar şi de desfacere a produselor agricole. Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii va fi sprijinită de către Guvern prin atragerea creditelor şi investiţiilor străine, finanţarea directă, extinderea cooperării internaţionale. Luînd în considerare situaţia critică din sectorul energetic, impactul asupra economiei naţionale şi importanţa lui pentru asigurarea securităţii energetice a statului, Guvernul va asigura: (i) crearea unui mediu competitiv în sfera producerii şi furnizării resurselor energetice, reducerea cheltuielilor şi rentabilizarea economică a întreprinderilor energetice, optimizarea politicii tarifare şi de preţuri în sectorul energetic; (ii) restructurarea datoriilor sectorului energetic, ridicarea responsabilităţii managerilor întreprinderilor energetice pentru reducerea pierderilor tehnice şi comerciale de resurse energetice, pentru colectarea integrală a creanţelor; (iii) privatizarea întreprinderilor de producere şi distribuţie a energiei electrice, finalizarea procesului de reorganizare şi privatizare a sectorului de gaze şi a sectorului de combustibili; (iv) reorganizarea şi restructurarea întreprinderilor de producere şi distribuţie a energiei termice; transferul centralelor şi reţelelor termice în proprietate municipală, cu privatizarea lor ulterioară; (v) diversificarea surselor de aprovizionare cu resurse energetice, inclusiv din import; promovarea concurenţei prin organizarea de licitaţii pentru furnizori şi achiziţionarea resurselor energetice la cele mai mici preţuri; (vi) promovarea politicii de modernizare şi dezvoltare a surselor proprii de energie electrică, inclusiv cu sprijinul investitorilor străini; (vii) asigurarea fiabilităţii sistemului electroenergetic prin realizarea interconexiunilor cu sistemele respective ale ţărilor vecine şi promovarea politicii de aderare în perspectivă la sistemul electroenergetic european; (viii) promovarea politicii de conservare a energiei, realizarea măsurilor de reducere a consumului şi de economisire a resurselor energetice, contorizarea integrală a consumului de resurse energetice; (ix) reducerea impactului sistemului energetic asupra mediului înconjurător, încadrarea în programele internaţionale în acest domeniu; (x) dezvoltarea cercetărilor ştiinţifice şi elaborărilor tehnice în domeniul energetic, extinderea colaborării cu organizaţiile şi instituţiile internaţionale. Transportul feroviar va fi reorganizat şi restructurat în scopul eficientizării lui şi eliminării cheltuielilor neproductive, precum şi al creării premiselor pentru privatizarea ulterioară a unor sectoare. Vor continua activităţile de îmbunătăţire a stării tehnice şi de dezvoltare a reţelei de drumuri auto, inclusiv din contul creditului acordat de BERD, şi se vor intensifica acţiunile pentru includerea Moldovei în sistemul paneuropean de transport. Pentru dezvoltarea transportului aerian va fi modernizat aeroportul Chişinău, se vor întreprinde acţiuni pentru integrarea serviciilor de trafic aerian ale Moldovei în sistemul european de dirijare a circulaţiei aeriene. In domeniul telecomunicaţiilor şi informaticii se vor întreprinde acţiuni de modernizare a reţelei prin privatizarea Companiei "Moldtelecom", punerea în aplicare a programului de digitalizare, extinderea procesului de informatizare a structurilor publice centrale şi locale, a instituţiilor de învăţămînt etc. Guvernul va realiza reforma gospodăriei comunale şi locative prin descentralizarea serviciilor, transmiterea lor în administrarea autorităţilor publice locale şi atragerea agenţilor privaţi în prestarea serviciilor. Va fi adoptată concepţia restructurării şi privatizării întreprinderilor specializate de alimentare cu apă şi de canalizare, a întreprinderilor de termoficare, strategia şi programul de stat privind modernizarea şi dezvoltarea sistemelor comunale de alimentare cu apă şi de canalizare în localităţile republicii. Vor fi întreprinse măsuri de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă potabilă şi căldură, inclusiv din contul creditelor alocate de BERD. O altă direcţie de activitate o va constitui încheierea procesului de privatizare în masă a fondului locativ, crearea asociaţiilor de proprietari în blocurile locative şi condominiurilor, atragerea investitorilor privaţi la finalizarea construcţiilor, precum şi transmiterea caselor de locuit nefinalizate persoanelor ce stau la evidenţă pentru îmbunătăţirea condiţiilor locative, privatizarea acestor obiecte. Dezvoltarea antreprenoriatului şi micului business va constitui fundamentul creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă, va contribui la transformările economice structurale, dezvoltarea concurenţei, implementarea realizărilor tehnico-ştiinţifice, sporirea posibilităţilor de export ale ţării. Pentru stimularea dezvoltării micului business se vor realiza următoarele: (i) perfecţionarea bazei legislative şi normative de reglementare a micului business; (ii) consolidarea cadrului instituţional de elaborare şi implementare a politicilor pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi micro-întreprinderilor; (iii) creşterea capacităţii administraţiei publice locale de a elabora şi implementa politici eficiente în acest domeniu; (iv) reformarea sistemului de evidenţă contabilă şi statistică a activităţii micului business; (v) acordarea suportului informaţional şi asistenţei tehnice agenţilor micului business; (vi) stimularea creării asociaţiilor mutuale de împrumut şi asigurare a împrumuturilor. Înviorarea procesului investiţional. Creşterea economică depinde de volumul şi eficienţa investiţiilor. De aceea Guvernul va stimula investiţiile private în economie, atît cele autohtone, cît şi cele efectuate de investitorii străini, considerînd acest lucru o prioritate a etapei actuale. Guvernul va asigura eficienţa investiţiilor prin: (i) stimularea utilizării rentabile a resurselor; (ii) crearea unui mediu investiţional favorabil (cadrul legal, stabilitate macroeconomică, reglementări statale transparente etc.); (iii) dezvoltarea aptitudinilor şi cunoştinţelor manageriale (spirit inovaţional, capacităţi şi abilităţi manageriale, autoperfecţionare continuă, cunoaşterea limbilor străine etc.). În scopul ameliorării situaţiei grave din domeniul investiţional, se vor aplica măsuri de stimulare a activităţii investiţionale prin introducerea mecanismului de amortizare accelerată, aplicarea ratelor progresive şi atractive la închirierea şi arendarea suprafeţelor industriale şi a terenurilor, precum şi prin simplificarea procedurilor de acces al investitorilor la valorificarea activelor existente în economie. Guvernul va prezenta Parlamentului propuneri referitoare la ameliorarea bazei legislative ce reglementează activitatea investitorilor străini în scopul creării unui cadru stabil şi favorabil pentru investiţiile străine în ceea ce priveşte garantarea repatrierii veniturilor şi a capitalului. Realizarea proceselor investiţionale se va efectua în baza programelor investiţionale de dezvoltare a ramurilor economiei naţionale cu participarea statului (programele dezvoltării sectorului energetic, gospodăriei comunale). În scopul atragerii investiţiilor străine se vor depune eforturi pentru îmbunătăţirea continuă a imaginii republicii în exterior. Prin deschiderea unei pagini în Internet se vor face publice oportunităţile de afaceri, se vor promova proiectele antreprenoriale cu participare străină, iar prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Atragerea Investiţiilor investitorilor străini li se vor acorda facilităţi pentru iniţierea afacerilor. Depăşirea crizei este posibilă doar pe un fundament ştiinţific şi inovaţional avansat, ceea ce impune reformarea cercetării-dezvoltării în corespundere cu noile realităţi social-economice. Politica statului în acest domeniu prevede determinarea în concordanţă cu priorităţile social-economice ale ţării a direcţiilor prioritare de dezvoltare a acestei sfere şi concentrarea resurselor în aceste direcţii. Forma principală de promovare a politicii de stat în domeniu vor fi programele de cercetare, selectate prin concurs în bază contractuală, cu finanţare din surse externe şi expertize imparţiale şi transparente. Politica Guvernului în domeniul relaţiilor economice externe va fi orientată spre două obiective de bază: reorientarea sectorului economic de producere şi servicii spre export, diversificarea pieţelor de desfacere externe, promovarea activă a exporturilor; atragerea finanţării externe concesionale şi nerambursabile pentru susţinerea procesului de reformare şi a investiţiilor străine directe; eficientizarea utilizării lor. În cadrul colaborării cu instituţiile financiare internaţionale, Guvernul va asigura: (i) îndeplinirea necondiţionată a măsurilor prevăzute în Memorandumul cu privire la Politica Economică în cadrul Mecanismului de Creditare Lărgită al Fondului Monetar Internaţional; (ii) sporirea eficienţei proiectelor Băncii Mondiale şi optimizarea administrării procesului de implementare a lor; (iii) reevaluarea şi reorientarea radicală a strategiei de colaborare cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în scopul realizării cît mai eficiente a proiectelor comune; (iv) aprofundarea colaborării cu instituţiile financiare internaţionale cum sînt Corporaţia Financiară Internaţională (IFC), Fondul Internaţional de Dezvoltare a Agriculturii (IFAD), Fondul Dezvoltării Sociale (FDS); (v) diversificarea şi atragerea noilor surse de finanţare externă concesională. În domeniul cooperării tehnice activitatea Guvernului va fi concentrată asupra: (i) diversificării surselor de finanţare; (ii) consolidării coordonării activităţii donatorilor externi; (iii) valorificării eficiente a fondurilor acordate; (iv) îmbinarea capacităţilor de administrare şi a responsabilităţii instituţiilor de ramură pentru utilizarea resurselor alocate. În ceea ce priveşte promovarea politicii comerciale, vor fi întreprinse măsuri pentru: (i) reducerea deficitului balanţei comerciale prin orientarea economiei naţionale spre export; (ii) restructurarea sferei productive în baza încheierii acordurilor de cooperare pe termen lung cu partenerii de afaceri; (iii) atragerea investiţiilor străine si a tehnologiilor de vîrf în scopul ameliorării esenţiale a calităţii şi sporirii competitivităţii producţiei, corespunderii acesteia cu cerinţele standardelor internaţionale. Va fi consolidat cadrul instituţional si legislativ pentru promovarea exportului în scopul integrării în sistemul dreptului comercial internaţional, se va accelera procesul de aderare la OMC. Vor fi întreprinse masuri în vederea contracarării traficului ilicit de mărfuri şi a concurenţei neloiale, protejării producătorilor şi consumatorilor autohtoni, optimizării importului de mărfuri şi servicii. V. Politica externă Orientările fundamentale ale politicii externe a Republicii Moldova, care derivă din interesele naţionale vitale de edificare a unui stat independent, prosper şi democratic, integrat plenar în structurile europene, vor fi menţinute şi promovate în continuare. În acelaşi timp, luînd în considerare fenomenele globalizării, regionalizării şi procesele integratorii care marchează profund sistemul relaţiilor internaţionale, Guvernul se va conduce în activitatea sa de strategii adecvate în vederea compatibilizării proceselor interne cu cele externe, astfel încît independenţa şi suveranitatea ţării să nu fie prejudiciate. Priorităţile Guvernului în domeniul politicii externe în perioada 1999-2002 sînt: Consolidarea independenţei ţării (i) În scopul asigurării integrităţii teritoriale a ţării, Guvernul îşi va intensifica eforturile pe plan extern în vederea reglementării situaţiei conflictuale din raioanele de est. Pentru a dinamiza procesul de negocieri asupra viitorului statut al acestor teritorii, se va acţiona în vederea eficientizării serviciilor de mediere oferite de Federaţia Rusă, Ucraina, alte state, precum şi de către OSCE sau alte organisme internaţionale cu autoritate. Se va urmări ca acordarea serviciilor de mediere şi funcţionarea mecanismului politic de garanţii, care va fi constituit, să se facă în strictă conformitate cu principiile fundamentale de drept internaţional; (ii) vor fi continuate legăturile politico-diplomatice atît pe plan bilateral, cît şi pe plan multilateral în vederea urgentării retragerii necondiţionate, ordonate si complete a trupelor ruseşti din teritoriul Republicii Moldova. Se va insista asupra necesitaţii respectării cu stricteţe a intereselor legitime ale ţării noastre în procesul negocierilor în cadrul Tratatului FACE; Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană Integrarea în Uniunea Europeană este obiectivul strategic principal al politicii externe a Republicii Moldova. Această orientare este determinată de factorii obiectivi ai edificării unui stat democratic şi prosper, bazat pe economia de piaţă, şi angajării lui în spaţiul european de securitate şi stabilitate. În scopul realizării obiectivului de integrare în Uniunea Europeană, Guvernul va acţiona în vederea: (i) elaborării şi realizării consecvente a strategiei naţionale de integrare în UE; executării stricte a prevederilor Acordului de Parteneriat şi Cooperare; (ii) constituirii unui departament pentru Integrare Europeană cu atribuţii de coordonare pe plan intern a procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană; (iii) intensificării demersurilor politico-diplomatice pentru demararea negocierilor privind asocierea Republicii Moldova la UE, încheierea unui acord de liber schimb între Republica Moldova şi Uniunea Europeană şi obţinerea din partea UE a unui regim de vize favorabil pentru cetăţenii Republicii Moldova. În scopul promovării unei politici guvernamentale coerente de integrare în Uniunea Europeană, se va urmări cu stricteţe ca angajamentele asumate pe plan extern să nu contravină exigenţelor UE pentru ţările aspirante la integrare. Cooperarea bilaterală va fi orientată spre: (i) evaluarea realistă şi echilibrată a relaţiilor bilaterale ale Republicii Moldova cu alte state şi promovarea acestora în baza unor programe coerente, care să ţină cont de interesele naţionale specifice pe termen scurt, mediu şi lung, precum şi de priorităţile şi interesele partenerilor noştri; (ii) executarea strictă a prevederilor Acordului de Parteneriat şi Cooperare; (iii) aprofundarea şi diversificarea raporturilor de parteneriat cu România şi Ucraina inclusiv prin definitivarea cadrului juridic bilateral. Imprimarea unui conţinut concret cooperării trilaterale dintre Republica Moldova, România şi Ucraina şi valorificarea activă a euroregiunilor şi zonelor libere; (iv) dezvoltarea în continuare a relaţiilor constructive, bazate pe respect reciproc, cu Federaţia Rusă - furnizorul principal de resurse energetice şi consumatorul principal al producţiei naţionale din sectorul agrar şi industria prelucrătoare; (v) aprofundarea şi diversificarea relaţiilor cu Statele Unite ale Americii şi realizarea integrală a prevederilor Planului bilateral de acţiuni; (vi) lărgirea şi aprofundarea relaţiilor cu statele Europei Occidentale, în special cu Germania, Franţa, Olanda, Italia şi Marea Britanie, care pot sprijini eficient Republica Moldova în vederea realizării cu succes a reformelor politice şi economice şi integrării ei în structurile europene şi internaţionale; (vii) diversificarea şi permanentizarea raporturilor cu Ţările Baltice şi cele din Europa Centrală, ţări care promovează aceleaşi valori şi aspiraţii; (viii) iniţierea unei colaborări reciproc avantajoase cu ţările din Asia, Africa şi America Latină şi diversificarea relaţiilor bilaterale existente (China, Japonia, Coreea de Sud etc.); (ix) intensificarea raporturilor cu statele din Caucaz şi Asia Centrală şi aprofundarea cooperării cu acestea în domeniile economic, comercial, energetic şi în transporturi. În domeniul cooperării multilaterale se va trece la: (i) definirea obiectivelor şi intereselor Republicii Moldova în cadrul organismelor internaţionale şi iniţiativelor regionale la care Moldova este sau intenţionează să devină parte şi transpunerea în practică a acestora printr-o activitate coerentă şi coordonată; (ii) îmbogăţirea conţinutului concret al participaţiilor Republicii Moldova în cadrul activităţilor ONU, OSCE şi ale Consiliului Europei şi asumarea, de rînd cu alte ţări, a statutului de "producător de securitate" prin participarea la operaţiuni de menţinere a păcii, desfăşurate cu mandatul ONU, şi diversificarea angajărilor ei în cadrul Parteneriatului pentru Pace; (iii) aprofundarea cooperării pe toate planurile în cadrul organismelor regionale şi subregionale care facilitează procesele de integrare europeană (CEMN, SECI, CEI, Planul de Acţiuni pentru Europa de Sud-Est etc.); (iv) aprofundarea şi diversificarea relaţiilor derulate în cadrul Comunităţii Statelor Independente în domeniul economico-comercial, cu accentuarea ulterioară a aspectului bilateral al acestor raporturi. În acelaşi timp, se va urmări ca reformarea instituţională a C.S.I. să se realizeze de o manieră care să conducă la eficientizarea activităţilor şi respectarea intereselor tuturor ţărilor membre; (v) intensificarea demersurilor politico-diplomatice în vederea aderării ţării la CEFTA; (vi) exercitarea unui control riguros asupra modului în care sînt onorate angajamentele politice şi financiare ale Republicii Moldova ce rezultă din calitatea ei de stat-parte la diverse organisme şi convenţii internaţionale. * * * Pentru realizarea măsurilor stipulate în prezentul Program, Guvernul va utiliza o serie de instrumente şi tehnici corespunzătoare. Cel mai important în acest sens este Contractul social pe care Guvernul este dispus să-l respecte, astfel încît măsurile de reformă să poată conduce la rezultatele dorite. Acest Contract se bazează pe principiile contractuale de guvernare, conform cărora autoritatea politică se angajează să promoveze măsurile declarate în condiţiile în care populaţia, partidele politice, sindicatele se angajează, la rîndul lor, să sprijine eforturile Guvernului pentru reformarea efectivă a economiei.