529/07.08.92 Hotărîre cu privire la înregistrarea Statutului Sindicatului salariaţilor din industria uşoară a Republicii Moldova

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la înregistrarea Statutului Sindicatului salariaţilor

din industria uşoară a Republicii Moldova

nr. 529  din  07.08.92

 (în vigoare 30.08.1992) 

Monitor nr.8/242 din 30.08.1992

* * *

În conformitate cu Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S.M. din 25 august 1989 “Cu privire la modul provizoriu de înregistrare a asociaţiilor obşteşti ale cetăţenilor în R.S.S.M.” Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

Se înregistrează Statutul Sindicatului salariaţilor din industria uşoară a Republicii Moldova (se anexează).

STATUTUL

Sindicatului salariaţilor din industria uşoară a Republicii Moldova

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Sindicatul salariaţilor din industria uşoară a Republicii Moldova (în continuare – Sindicatul) este o organizaţie obştească, independentă care întruneşte pe baza liberului consimţămînt, salariaţi din întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de genul de activitate, forma de proprietate şi de subordonare administrativă, persoane angajate în activitate de muncă individuală, studenţi şi elevi ai instituţiilor de învăţămînt superior, mediu şi profesional-tehnic din domeniu, indiferent de rasă, naţionalitate, convingeri politice şi religioase, stare socială.

2. Sindicatul este parte componentă a mişcării sindicale din Republica Moldova şi îşi desfăşoară activitatea sa conform Constituţiei şi Legilor în vigoare ale Republicii Moldova, prezentului Statut şi convenţiilor internaţionale ratificate de Republica Moldova.

3. Sindicatul este independent de organele de stat şi administrative, partidele politice şi organizaţiile obşteşti, nu se subordonează şi nu este supus controlului din partea acestora, întreţinînd cu ele relaţii pe bază de egalitate şi de parteneriat, de colaborare şi dialog.

4. Sindicatul îşi stabileşte structura sa de sine stătător, îşi alege organele de conducere şi executive, formează aparatul de conducere şi organizează activitatea sa, desfăşoară adunări, conferinţe, plenare, congrese.

II. SCOPURILE ŞI SARCINILE SINDICATULUI

5. Sindicatul are drept scop de bază ocrotirea drepturilor şi intereselor profesionale şi social-economice ale muncitorilor.

6. Prin intermediul organelor sale elective Sindicatul:

coordonează activitatea organizaţiilor sindicale ale republicii la soluţionarea problemelor comune;

în conformitate cu Constituţia şi legislaţia în vigoare a Republicii Moldova încheie în numele colectivului de muncă contracte şi acorduri colective cu administraţia, patronul sau cu un organ împuternicit de el, indiferent de formele de proprietate, reprezintă şi apără drepturile şi interesele legitime ale oamenilor muncii în organele puterii şi administraţiei de stat, în organele economice şi organizaţiile obşteşti;

elaborează şi realizează în colaborare cu organele de stat şi economice, organizaţiile obşteşti şi alte organizaţii cointeresate programe social-economice, care garantează ocrotirea reală a membrilor săi, inclusiv şi a celora ce au pierdut locul de muncă, avînd statut de şomer, în condiţiile trecerii la economia de piaţă, schimbării formelor de proprietate, în problemele angajării în muncă conform profesiei şi remunerării echitabile;

participă la elaborarea proiectelor hotărîrilor Guvernului şi altor acte normative în probleme, care ţin de interesele muncitorilor;

controlează respectarea legislaţiei de muncă în sfera de producţie, ocrotirii sociale a fiecărui membru al Sindicatului, pe baza contractelor colective de muncă şi a altor acorduri;

participă la elaborarea şi coordonarea actelor normative privind protecţia muncii. Efectuează supravegherea şi controlul îndeplinirii legislaţiei cu privire la protecţia muncii, normelor, regulilor şi instrucţiunilor tehnicii securităţii, în întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de forma lor de proprietate;

se preocupă de sănătatea muncitorilor, elaborează propuneri pentru a o îmbunătăţi, îşi dă concursul la organizarea asistenţei medicale a colectivelor;

acordă membrilor Sindicatului asistenţă metodică, de consultaţie juridică şi ajutor material;

organizează şi coordonează instruirea cadrelor sindicale, a activului;

participă la mişcarea sindicală internaţională, intră, din proporţie iniţiativă în uniuni sindicale internaţionale, colaborează cu sindicatele altor ţări.

7. Sindicatul, în persoana Comitetului republican, deţine dreptul de iniţiativă legislativă.

8. În realizarea funcţiilor sale, Sindicatul foloseşte toate mijloacele prevăzute de lege pentru apărarea drepturilor legitime şi intereselor muncitorilor, inclusiv dreptul la grevă.

III. MEMBRII SINDICATULUI, DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE LOR

9. Membru al Sindicatului poate fi orice lucrător al întreprinderii, instituţiei, asociaţiei, uniunii, cooperativei, persoanele care practică munca individuală, studenţii şi elevii şcolilor medii speciale şi profesional-tehnice, începînd cu vîrsta de 14 ani şi care recunosc Statutul Sindicatului, participă în activitatea organizaţiei sindicale, achită cotizaţiile de membru şi nu face parte din alt sindicat. Membru al Sindicatului pot fi şi lucrătorii, pentru care munca la întreprinderea de ramură nu este de bază (activitatea prin contract, în acord şi alte forme, care reglementează relaţiile de muncă).

10. Înscrierea în rîndurile membrilor Sindicatului este benevolă, efectuîndu-se în mod individual, pe baza cererii personale. Hotărîrea cu privire la înscrierea membrilor în Sindicat se adoptă la adunarea sindicală a grupului, secţiei, sau organizaţiei primare.

Evidenţa membrilor Sindicatului se ţine în organizaţiile primare sindicale. Persoanei înscrise în baza fişei de evidenţă, i se eliberează carnetul de membru al Sindicatului după modelul stabilit: Stagiul sindical se calculează începînd cu data înscrierii.

11. Toţi membrii Sindicatului se bucură de drepturi egale, prevăzute de prezentul Statut.

12. Membrul Sindicatului are dreptul:

să revendice în faţa Sindicatului apărarea drepturilor şi intereselor profesionale şi social-economice;

să se adreseze în oricare organ sindical, pentru a primi consultaţii, ajutor şi susţinere juridică gratuită, în vederea unui răspuns concret pe problemele abordate;

să primească ajutor material din contul mijloacelor băneşti ale Sindicatului, inclusiv şi în cazurile pierderii temporare a locului de muncă, în urma lichidării sau falimentării întreprinderii, organizaţiei sau uniunii;

să procure, în mod prioritar, acţiuni şi alte hîrtii de valoare emise în cadrul Sindicatului la întreprinderi şi societăţi pe acţiuni cu activitate comercială, să beneficieze de serviciile băncilor sindicale;

să participe la greve anunţate conform legii;

să delegheze reprezentanţi în organele superioare, să participe în activitatea acestora, la adoptarea hotărîrilor, la gestionarea şi utilizarea proprietăţii comune;

să revoce şi să substituie reprezentanţii organizaţiei sale sindicale în organele de conducere ale Sindicatului;

să propună candidaturi, să aleagă şi să fie ales în organele de conducere ale sindicatului;

să-şi expună liber opinia privitoare la activitatea Sindicatului în cadrul adunărilor conferinţelor, congreselor, şedinţelor comitetului sindical, în presă şi în alte mijloace de informare, să înainteze propuneri, proiecte alternative;

să participe la adunări (conferinţe), şedinţe ale comitetelor sindicale, atunci cînd se examinează chestiunile sale personale;

să dispună de informaţii privitoare la activitatea organizaţiei sindicale, organelor sindicale de conducere, persoanelor cu funcţii de răspundere;

să procure bilete de tratament şi odihnă la sanatorii şi case de odihnă pentru sine şi membrii familiei; să beneficieze de serviciile instituţiilor cultural-sportive şi ale altor instituţii din subordonarea Sindicatului, de alte înlesniri, în modul stabilit;

să devină membru al casei de ajutor reciproc de pe lîngă organul sindical respectiv;

să se retragă din Sindicat conform cererii personale predînd carnetul de membru.

13. Membrul Sindicatului este obligat:

să respecte Statutul Sindicatului, să participe în activitatea organizaţiei sindicale, la lucrările adunărilor sindicale, să execute hotărîrile şi însărcinările acestora;

să protejeze autoritatea organizaţiei sindicale şi Sindicatului, în caz de necesitate, să manifeste solidaritate şi susţinere camarazilor de muncă, în cazul cînd drepturile acestora sînt indicate de administraţie;

să îndeplinească cerinţele, prevăzute în contractul colectiv de muncă sau de acordul încheiat de Sindicat, să contribuie la crearea unui climat moral-psihologic favorabil în colectiv;

să achite în modul stabilit cotizaţiile de membru.

14. Calitate de membru al Sindicatului este valabilă şi pentru persoanele:

care temporar şi-au încetat activitate de muncă în legătură cu îngrijirea copiilor, pînă la vîrsta de 3 ani sau a copiilor-invalizi, conform ultimului loc de muncă;

care şi-au pierdut locul de muncă în legătură cu reducerea statelor, lichidarea sau falimentarea întreprinderii, căpătînd statut de şomer;

care şi-au întrerupt activitatea de muncă din motive de boală sau au fost pensionaţi ca vîrstă şi şi-au manifestat dorinţa de a rămîne în Sindicat (conform ultimului loc de muncă);

care îşi satisfac serviciul militar obligatoriu.

15. Pentru merite în muncă, participare activă la activitatea Sindicatului, membrul Sindicatului poate fi stimulat moral sau material, în mărimea prevăzută de organele sindicale, de asemenea poate fi înaintat la decorare cu ordine guvernamentale şi acordare de titluri onorifice.

16. Calitatea de membru al Sindicatului este retrasă în cazurile:

ieşirii din Sindicat din propria iniţiativă;

excluderii din Sindicat.

17. Pentru nerespectarea obligaţiilor statutare membrilor sindicatului i se pot aplica următoarele sancţiuni: preîntîmpinare, mustrare, şi ca măsuri extremă – excluderea din Sindicat.

Hotărîrea cu privire la aplicarea sancţiunii este adoptată de organizaţiile, care au dreptul de a acorda calitatea de membru a Sindicatului, precum şi organele sindicale, cu informarea ulterioară a organizaţiei primare.

Hotărîrea cu privire la aplicarea pedepsei faţă de membrul Sindicatului se adoptă în prezenţa lui şi se socoate valabilă, dacă pentru ea au votat cel puţin două treimi din cei prezenţi la adunare (conferinţă) sau din membrii organului electiv, care au participat la şedinţă (cu o prezenţă majoritară).

În cazul cînd membrul Sindicatului refuză nemotivat să participe la adunare (conferinţă), şedinţă a organului electiv, decizia poate fi adoptată în absenţa lui.

18. Anularea sancţiunii faţă de membrul Sindicatului se examinează de organizaţia primară sau organul electiv, care a aplicat-o. Dacă pe parcursul unui an după aplicarea sancţiunii membrul Sindicatului nu va fi supus penalităţii, sancţiunea se anulează.

19. Membrul Sindicatului, faţă de care a fost aplicată o sancţiune, inclusiv excluderea din Sindicat, are dreptul timp de două luni să facă un recurs în organele sindicale superioare.

20. Hotărîrea cu privire la restabilirea persoanei în Sindicat este adoptată de organizaţie, care are dreptul de a primi în rîndurile Sindicatului.

21. Persoana, care se retrage sau este exclusă din Sindicat, pierde drepturile stipulate în punctul 12 al prezentului Statut. Suma cotizaţiilor plătite anterior nu i se restituie.

IV. PRINCIPIILE DE ORGANIZARE ŞI ACTIVITATE A SINDICATULUI.

RESPECTAREA DEMOCRAŢIEI ÎN CADRUL ORGANIZAŢIILOR SINDICALE

22. Sindicatul se formează conform principiului teritorial de producţie.

Structura Sindicatului include organizaţiile primare sindicale, care întrunesc muncitorii şi funcţionarii din întreprinderi, instituţii, organizaţii, cooperative, tineri ce-şi fac studiile în instituţiile de învăţămînt din ramură.

23. În cadrul Sindicatului pot fi înfiinţate asociaţii, uniuni şi alte formaţiuni benevole conform principiului profesional precum şi altor criterii. Drepturile, obligaţiile şi funcţiile acestor formaţiuni sînt stabilite în regulamente speciale, care se aprobă de organele sindicale corespunzătoare în limitele atribuţiilor acestora, respectînd prezentul Statut.

24. Sindicatul îşi rezervează dreptul la libera alegere de a intra sau nu în uniuni sindicale, pe baza hotărîrilor adoptate de congres, iar în perioada dintre congres – de plenara comitetului republican al Sindicatului, cu participarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale membre cu drept de vot deliberativ.

25. Activitatea Sindicatului are la bază următoarele principii:

libera decizie a organelor sindicale asupra modului de realizare a prevederilor Statutului, şi unitatea de acţiune la realizarea scopurilor şi sarcinilor mişcării sindicale;

eligibilitatea organelor sindicale de jos pînă sus, subordonarea şi controlul organelor elective şi a membrilor acestora faţă de organizaţiile sindicale care le-au ales;

publicitatea şi colegialitatea în activitatea organizaţiilor sindicale, organelor elective şi responsabilitate personală a membrilor Sindicatului pentru Îndeplinirea hotărîrilor adoptate şi sarcinile sindicale;

pluralismul de opinii, libertatea discuţiilor în perioada examinării problemelor şi unitatea de acţiuni după adoptarea hotărîrilor;

respectarea intereselor minorităţii, opiniei fiecărui membru al Sindicatului, dreptului minorităţii de a-şi apăra poziţia;

solidaritatea organizaţiilor sindicale în realizarea scopurilor Sindicatului, susţinere reciprocă;

executarea obligatorie a hotărîrilor organelor superioare de către cele inferioare, dacă ele sînt adoptate în limita competenţei, stabilite de prezentul statut.

26. Adunarea, conferinţa, congresul se socot deliberative, dacă la lucrările acestora participă mai mult de jumătate din membrii organizaţiei sindicale sau 2/3 din numărul delegaţilor. Hotărîrea adunării, conferinţei, congresului se adoptă cu majoritatea de voturi în cazul unei prezentei majoritare.

27. Adunarea sindicală, conferinţa congresul:

examinează dările de seamă cu privire la activitatea organelor elective sindicale şi comisiilor de revizie, apreciază activitatea lor şi aprobă termenul împuternicii;

stabileşte direcţiile prioritare ale activităţii organizaţiei sindicale (Sindicatului) şi modul dării de seamă a organelor elective sindicale privind executarea lor;

alege sau aprobă (în cazul formării conform principiului delegării directe) membrii comitetului sindical corespunzător sau al altui organ electiv, care este organ executiv şi dirijează activităţii curentă a organizaţiei sindicale (Sindicatului) în perioada dintre adunări, conferinţe, congrese;

alege sau aprobă (în cazul formării conform principiului delegării directe) componenţa comisiei de revizie;

alege organizatorul grupului sindical, responsabilul sindical, preşedintele comitetului sindical, stabileşte modul de alegere a conducătorilor organelor elective sindicale;

prezintă candidaturile pentru a fi alese membrii organului superior sindical (în cazul formării conform principiului delegării directe), delegaţi la conferinţele sindicale, congrese;

adoptă hotărîri referitor la includerea (retragerea) în componenţa (din componenţa) organului sindical ierarhic superior;

adoptă statutul şi regulamentul comisiei de cenzori din cadrul Sindicatului, precum şi modificările acestora.

28. Norma de reprezentare şi modul de alegere a delegaţiilor la conferinţă se stabileşte de comitetul sindical corespunzător, la congres – de comitetul republican al Sindicatului.

29. Formarea organelor elective sindicale şi a comisiei de revizie are loc în timpul adunării, conferinţei, congresului sau conform principiului delegării directe din organizaţiile sindicale inferioare, cu dreptul de revocare şi substituire conform normei de reprezentanţi, de regulă, cu vot secret. Modul de votare este stabilit de adunare, conferinţă, congres.

Modul formării organelor elective sindicale şi norma reprezentanţilor este stabilită de organul electiv sindical corespunzător la o şedinţă cu participarea conducătorilor organizaţiilor sindicale de bază. La alegerea membrilor organelor sindicale se consideră aleşi candidaţi, care au întrunit un număr considerabil de voturi ce constituie mai mult de jumătate din voturile celor prezenţi la adunare, ale delegaţilor la conferinţă, congres, desfăşurată cu o prezenţă majoritară.

30. Conducătorii organului electiv sindical se aleg în cadrul şedinţei din componenţa acestuia sau nemijlocit la adunare, conferinţă, acordîndu-se prioritate alegerii pe bază de alternativă.

Hotărîrea referitoare la modul votării (vot secret sau deschis) se adoptă la plenare, adunări, conferinţe, congrese, la şedinţele organelor sindicale elective.

În cazul cînd conducătorii organului electiv sindical nu este delegat în componenţa lui din partea organizaţiei inferioare (organul format conform principiului de delegare directă), după alegere, el simulant devine membru al organului electiv în cauză.

Se consideră alese candidaturile conducătorilor care au acumulat mai mult de jumătate de voturi ale celor prezenţi la şedinţa organului sindical electiv, plenară, adunare a delegaţilor de conferinţă, congres şi care au participat la vot cu o prezentă majoritară.

În cazul cînd nici unul din candidaţi n-a acumulat mai mult de 50 procente din voturile participanţilor, votarea se repetă pentru doi candidaţi, care au întrunit cel mai mare număr de voturi. Dacă şi la votarea repetată nici unul din candidaţi n-a acumulat mai mult de 50 procente din voturi, se procedează la înaintarea candidaturilor a doua oară.

31. Alegerea tuturor organelor sindicale şi a conducătorilor lor, precum şi a organizatorilor grupurilor sindicale şi a organizatorilor sindicali se desfăşoară în funcţie de necesitate, dar nu mai rar decît o dată în cinci ani. Pe acelaşi termen se alege comisia de cenzori.

Termenul de aflare a membrului Sindicatului în funcţie electivă este stabilit de organul electiv în cauză.

32. Adunarea (conferinţa) pentru alegerea înainte de termen al organizatorului sindical de grupă, organizatorului sindical, preşedintelui comitetului sindical al oricărui organ electiv sindical se convoacă la cererea a cel puţin 1/3 din membrii organizaţiei sindicale sau la decizia organului sindical ierarhic superior.

33. Eliberarea din funcţie a conducătorului organului sindical în perioada dintre adunări, conferinţe, congrese se efectuează la propunerea organului executiv în faţa plenarei organizaţiei sindicale corespunzătoare sau la şedinţa organului sindical ales în modul stabilit.

În asemenea caz conducătorul se alege la şedinţa aceluiaşi organ în modul stabilit.

34. Membrul organului electiv sindical, care n-a îndreptăţit încrederea, sau a încetat activitatea din cauza schimbării locului de lucru sau de trai, este revocat prin hotărîrea organizaţiei sindicale care l-a ales sau a organului sindical respectiv, cu acordul organizaţiei sindicale.

Decizia se adoptă cu vot secret sau deschis, cu o majoritate de cel puţin 2/3, din voturile membrilor Sindicatului (delegaţilor), membrilor organului electiv sindical, prezenţi la adunare, conferinţă, şedinţă a organului sindical electiv.

La retragerea membrilor organului sindical componenţa acestuia se completează prin alegeri, direct la adunare, conferinţă, congres sau prin delegarea candidaţilor din organizaţiile sindicale inferioare corespunzătoare (la formarea organului sindical conform principiului delegării directe).

35. Plenarele comitetului republican al Sindicatului, şedinţele organelor elective se desfăşoară în funcţie de necesitate, însă nu mai rar decît o dată în şase luni; periodicitatea şedinţelor prezidiului e stabilită de organul electiv sindical corespunzător (plenară). Şedinţele organelor elective sindicale, ale prezidiului se consideră deliberative dacă sînt prezenţi mai mult de jumătate din membrii organului respectiv. Hotărîrea se adoptă dacă pentru ea au votat mai mult de jumătate din membrii prezenţi la şedinţă, întrunind cvorumul. La şedinţele organului electiv sindical au dreptul să asiste membrii comisiei de cenzori cu drept de vot consultativ.

36. Organele sindicale formează comisii, grupuri de lucru şi alte formaţii, numărul cărora şi structura organizaţională pot fi modificate în funcţie de direcţiile de activitate trasate de organizaţia sindicală. Organele sindicale stabilesc împuternicirile lor, în funcţia de necesitate.

37. Comitetul sindical al organizaţiei primare este subordonat adunării generale (conferinţei), prezintă anual informaţii şi dări de seamă privind propria activitate.

38. Comisia de cenzori a organizaţiei sindicale primare de ramură exercită controlul asupra activităţii financiar-economice a organului sindical corespunzător, organizaţiilor şi asociaţiilor din subordinea acestuia, de asemenea controlează utilizarea corectă a bugetului şi fondurilor sociale. Comisia de cenzori îşi desfăşoară activitatea conform Regulamentului stabilit, hotărîrilor organului sindical, de care a fost aleasă.

Hotărîrile comisiei de cenzori sînt obligatorii pentru organul sindical.

Divergenţele dintre comisia de cenzori şi organul electiv sindical sînt examinare de organul sindical ierarhic superior sau de adunare, conferinţă, congres, cu adoptarea hotărîrii corespunzătoare.

39. Comitetele sindicale utilizează mijloacele băneşti, rămase la dispoziţia lor, de sine stătător. Aprobă structura şi statele de personal ale aparatului, reieşind din necesitatea şi posibilităţile financiare.

40. Organul sindical superior asigură protecţia socială şi juridică a celor angajaţi în organele elective inferioare, iar comitetul sindical al organizaţiei primare asigură protecţia socială şi juridică a activului sindical.

V. ORGANIZAŢIILE PRIMARE ALE SINDICATULUI

41. Baza Sindicatului o constituie organizaţia primară sindicală. Organizaţia primară sindicală se formează din salariaţii unei întreprinderi (asociaţii), instituţii, organizaţii, cooperative sau din persoane ce lucrează sau învaţă la instituţii de învăţămînt, incluzînd cel puţin trei persoane. Hotărîrea cu privire la formarea organizaţiei primare sindicale şi admiterea în Sindicat se adoptă la adunarea de fondare (conferinţă) a organizaţiei primare şi se înregistrează în organul sindical ierarhic superior.

42. Organizaţiile primare sindicale au dreptul:

să stabilească de sine stătător direcţiile prioritare în activitatea sa, propria structură, atribuţiile şi funcţiile organelor elective;

să stabilească statele lucrătorilor sindicali eliberaţi precum şi condiţiile de remunerare a muncii acestora;

să utilizeze propriile mijloace băneşti, rămase în organizaţie după efectuarea tuturor decontărilor;

să angajeze contra plată diferiţi experţi şi specialişti la realizarea funcţiilor lor.

43. Organizaţiile primare sindicatele participă la formarea organelor sindicale şi finanţează activitatea lor.

44. Organizaţiile primare sindicale acţionează în conformitate cu prezentul Statut, hotărîrile sindicale ierarhic superioare, legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.

45. În asociaţiile de producţie, ştiinţifice de producţie, industriale, comerciale, de regulă, se înfiinţează organizaţii sindicale unice în frunte cu comitetul sindical al asociaţiei sau consiliului preşedinţilor comitetelor sindicale ale subdiviziunilor, care intră în asociaţie. Problema este soluţionată de organizaţiile sindicale ale instituţiilor, organizaţiilor, întreprinderilor, din cadrul asociaţiei.

46. Organul suprem al organizaţiei primare sindicale şi al unităţilor ei structurale este adunarea (conferinţa), care se convoacă în funcţie de necesitate, dar nu mai rar decît o dată în an. Despre convocarea ei se anunţă cel tîrziu cu două săptămîni înainte de termenul fixat.

47. Pentru asigurarea Conducerii activităţii curente se aleg:

în grupul sindical – organizatorul sindical de grupă şi adjunctul sau (adjuncţii săi);

în organizaţia sindicală de secţie, sector – comitetul (biroul) sindical de secţie, de sector;

în organizaţia primară sindicală, care numără mai puţin de 15 membri – organizatorul sindical şi adjunctul acestuia;

în organizaţia primară sindicală, care numără 15 şi mai mulţi membri – comitetul sindical.

48. Comitetul sindical:

coordonează acţiunile în perioada dintre adunările (conferinţele) sindicale conform direcţiilor activităţii organizaţiei sindicale şi hotărîrilor organelor sindicale superioare.

creează condiţii pentru ca fiecare membru al Sindicatului să beneficieze din plin de drepturile prevăzute de Statut, să se încadreze în activitatea organizaţiei primare. Comitetul sindical este subordonat adunării sindicale, conferinţei.

Comitetul sindical al organizaţiei primare îşi stabileşte structura în modul autonom.

Numărul unităţilor salarizate ale comitetului sindical, mărimea salariilor, precum şi suplimentele de plată şi adaosurile la salariu pentru activiştii sindicali neeliberaţi se stabileşte în devizul anual de cheltuieli din bugetul sindical al organizaţiei primare, care se aprobă la adunarea (conferinţa) sindicală.

49. Comitetul sindical al organizaţiei primare sindicale, în funcţie de necesităţi poate alege un prezidiu pentru dirijarea activităţii curente.

50. Lichidarea organizaţiei primare sindicale sau retragerea ei din cadrul Sindicatului are loc în rezultatul lichidării întreprinderii , instituţiei, organizaţiei sau în baza hotărîrii adunării (conferinţei) sindicale a organizaţiei în cauză sau a organului sindical ierarhic superior, cu o majoritate de 2/3 din voturi.

51. Tuturor persoanelor alese în componenţa organelor sindicale la expirarea termenului împuternicirilor li se acordă garanţii, prevăzute de legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.

VI. ORGANELE SUPREME ALE SINDICATULUI

52. Organul suprem al Sindicatului este congresul, care se convoacă de comitetul republican al Sindicatului cel mai rar o dată în cinci ani. Ziua convocării congresului şi ordinea de zi se anunţă cel mai tîrziu cu două luni înainte de deschiderea lucrărilor congresului.

53. Congresul extraordinar al Sindicatului se convoacă de comitetul republican din iniţiativa proprie sau la cererea organizaţiilor sindicale, care întrunesc cel puţin o jumătate din numărul Sindicatului.

54. În perioada dintre congrese comitetul republican al Sindicatului are dreptul, în funcţie de necesitate, să convoace conferinţa Sindicatului pentru discutarea problemelor arzătoare. Conferinţa e împuternicită să examineze şi să aprobe dările de seamă ale comitetului republican şi comisiei de cenzori, să modifice pînă la o treime componenţa acestora, să introducă schimbări în Statutul Sindicatului, să examineze alte chestiuni.

55. Comitetul republican al Sindicatului în perioada dintre congrese:

coordonează activitatea Sindicatului în vederea îndeplinirii sarcinilor principale, trasate de congres;

apără drepturile şi prezintă interesele muncitorilor şi tineretului studios, organizaţiilor sindicale în organele puterii de stat, organele economice, precum şi în organizaţiile obşteşti;

acordă ajutor practic, metodic şi juridic organizaţiilor şi comitetelor sindicale;

generalizează şi propagă experienţa de lucru a organizaţiilor sindicale;

organizează instruirea cadrelor şi activului, informează organizaţiile şi membrii Sindicatului despre activitatea sa;

conlucrează în diverse domenii cu alte sindicate, prezintă Sindicatului în organizaţiile sindicale internaţionale.

56. Pentru dirijarea activităţii Sindicatului în perioada dintre plenare comitetul republican al Sindicatului alege un prezidiu, constituit din preşedinte, adjunctul preşedintelui comitetului republican al Sindicatului şi membrilor prezidiului, de asemenea instituie comisii.

57. Prezidiul comitetului republican organizează activitatea în limitele împuternicirilor stabilite de comitetul republican al Sindicatului.

58. Comitetul republican al Sindicatului este subordonat membrilor Sindicatului, organizaţiilor sindicale, congresului (conferinţei) sindicale.

VII. DREPTURILE JURIDICE ŞI PATRIMONIUL SINDICATULUI

59. Comitetul sindical republican, este o organizaţie financiară autonomă care îşi asigură de sine stătător activitatea financiară de gospodărire.

60. Comitetele sindicale ale organizaţiilor primare şi comitetul republican al Sindicatului sînt persoane juridice, deţin cont în bancă, ştampile proprii de un model stabilit.

61. Mijloacele băneşti ale organizaţiilor sindicale se formează din cotizaţiile de membru ale membrilor Sindicatului, veniturile rezultate din activitatea economică, şi alte activităţi ale Sindicatului, defalcările organelor gospodăreşti, cotizaţiile benevole personale şi colective, din alte surse.

62. Cotizaţiile de membru, lunare, se stabilesc în mărimea unui procent din salariul lunar. Membrii Sindicatului care nu sînt angajaţi în muncă, pensionarii, femeile care şi-au întrerupt temporar activitatea de muncă în legătură cu educarea copilului, persoanele ce îşi fac studiile şi nu primesc bursă, membrii Sindicatului, care temporar n-au venituri băneşti, plătesc cotizaţiile în mărime de o rublă pe lună.

Taxa de înscriere în Sindicat este echivalentă cu o cotizaţie lunară.

63. Organizaţiile sindicale primare, la adunările (conferinţele) lor, stabilesc procentul defalcărilor din cotizaţii în organele sindicale ierarhic superioare pentru finanţarea activităţii orientate spre realizarea sarcinilor statutare şi problemelor Sindicatului.

Mărimea mijloacelor destinate finanţării activităţii comitetului republican al Sindicatului este stabilită de congres (conferinţă), în perioada dintre lucrul lor – de plenara comitetului republican, ţinînd cont de activitatea planificată la momentul aprobării bugetului sindical pe anul următor.

Cotizaţiile de membru, depuse pe contul Sindicatului în bancă, nu se înapoiază.

Dreptul de dispunere de sursele băneşti ale Sindicatului îl are organul sindical electiv, conducătorul căruia execută dări de seamă, în funcţie de necesitatea, dar nu mai rar decît o dată pe an, în faţa membrilor Sindicatului, delegaţilor, şi poartă răspundere pentru distribuirea raţională a acestora.

Organizaţiile sindicale, care nu-şi achită datoriile financiare faţă de organele sindicale ierarhic superioare, nu pot beneficia de drepturile de membru al Sindicatului.

Mijloacele băneşti, defalcările în bugetele organelor superioare, precum şi mijloacele provenite din alte surse, se folosesc de organizaţiile primare conform planului de cheltuieli, aprobat la adunarea sindicală.

64. Organizaţia sindicală în persoana organului electiv are dreptul:

să utilizeze mijloacele sale băneşti pentru asigurarea financiară a activităţii prevăzute de Statut, conform, bugetului (planului) adoptat, prezentînd în faţa membrilor Sindicatului şi organizaţiei sindicale dări de seamă anuale şi pe perioada împuternicirii privind utilizarea lor;

să-şi păstreze mijloacele băneşti în bănci, să primească procente din depuneri, să devină acţionar al băncilor sindicale şi al altor bănci;

să formeze şi să stabilească modul de constituire şi utilizare a acestora.

Pentru soluţionarea unor probleme concrete, finanţarea programelor cu scop special, proiectelor, etc. poate să întreţină relaţii şi contracte cu persoane juridice şi fizice, inclusiv şi în afara hotarelor Republicii Moldova.

65. Sindicatul dispune de propria avere şi de veniturile obţinute în rezultatul activităţii economice, cu titlu de proprietate şi posesiune, după virarea în bugetul de stat al Republicii Moldova a plăţilor în modul stabilit.

organizaţiile primare sindicale, în persoana organelor lor elective, a organizatorului sindical, dispun de partea de bunuri ale Sindicatului, care se formează la nivelul lor.

Proprietatea Sindicatului, formată la nivelul comitetului republican, se consideră ca proprietate a Sindicatului întreg.

66. Controlul asupra activităţii economice şi financiare e realizat de comisiile de cenzori ale organizaţiilor sindicale corespunzătoare, care activează în conformitate cu regulamentul privind comisiile de cenzori, aprobat.

VIII. DISPOZIŢIILE FINALE

67. Plenara comitetului republican are dreptul, în cazuri excepţionale, să facă modificări şi completări în Statutul Sindicatului, care nu contravin principiilor generale, fiind adoptate ulterior la congres.

68. Activitatea Sindicatului poate fi suspendată în baza hotărîrii congresului şi în alte cazuri, prevăzute de legislaţia în vigoare a Republicii Moldova. Hotărîrea se consideră valabilă, dacă a întrunit cel mai puţin 2/3 din voturile delegaţilor ce reprezintă cel mai puţin 2/3 din membrii organizaţiilor primare ale Sindicatului.

În cazul sistării activităţii Sindicatului, mijloacele băneşti şi averea acestuia se folosesc în scopurile stabilite de congres.

69. Sediul comitetului republican al Sindicatului se află în oraşul Chişinău.