Hotărâre nr. 530 din 17.07.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea şi

funcţionarea Serviciului de specializare înaltă de tip unitate

de educaţie incluzivă în cadrul instituţiei de învăţământ

general (primar şi gimnazial)

nr. 530  din  17.07.2024

 (în vigoare 22.08.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 364-366 art. 686 din 22.08.2024

* * *

În temeiul art.33 alin.(4¹) din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova 2014, nr.319-324, art.634), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Serviciului de specializare înaltă de tip unitate de educaţie incluzivă în cadrul instituţiei de învăţământ general (primar şi gimnazial) (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.530/2024

REGULAMENT

cu privire la organizarea şi funcţionarea Serviciului

de specializare înaltă de tip unitate de educaţie

incluzivă în cadrul instituţiei de învăţământ

general (primar şi gimnazial)

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentul Regulament stabileşte modul de organizare şi funcţionare a serviciului de specializare înaltă de tip unitate de educaţie incluzivă în cadrul instituţiei de învăţământ general (primar şi gimnazial) (în continuare – UEI), pentru asistenţa copiilor cu dizabilităţi severe şi accentuate care nu pot fi şcolarizaţi în condiţii generale şi/sau care necesită un pachet extins de servicii educaţionale şi servicii de sprijin, constituind o subdiviziune structurală a instituţiei de învăţământ general (primar şi gimnazial).

2. UEI se creează în instituţiile de învăţământ la care pot fi arondate alte localităţi, în conformitate cu necesităţile regiunii concrete, stabilite în urma evaluării complexe şi multidisciplinare a situaţiei copiilor şi a familiilor acestora.

3. În UEI procesul educaţional se planifică, se organizează şi se realizează în baza standardelor educaţionale de stat.

II. MODUL DE INSTITUIRE ŞI DE ORGANIZARE A UEI

4. UEI se creează în cadrul instituţiei de învăţământ cu un număr de cel puţin 300 de elevi, prin decizia autorităţii administraţiei publice locale de nivelul al doilea, coordonată cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării (în continuare – MEC), având la bază recomandarea Centrului Republican de Asistenţă Psihopedagogică, precum şi demersul argumentat al organului local de specialitate în domeniul învăţământului.

5. Criteriile de instituire a UEI în instituţia de învăţământ general (primar, gimnazial) sunt:

5.1. numărul de copii cu dizabilităţi severe şi accentuate, confirmate de către autorităţile competente în modul stabilit de actele normative, care urmează a fi înmatriculaţi în UEI (15-25 de elevi din localitate şi/sau din localităţile amplasate pe o rază de cel mult 20 km de la instituţie);

5.2. asigurarea condiţiilor de acces în instituţia de învăţământ;

5.3. infrastructura şcolară adaptată la necesităţile copiilor cu cerinţe educaţionale speciale;

5.4. personal didactic/nedidactic calificat şi deschis spre schimbare;

5.5. bune practici referitoare la educaţia incluzivă, dezvoltate în instituţie;

5.6. politici educaţionale privind protecţia copilului, aprobate şi promovate în instituţia de învăţământ;

5.7. parteneriat constructiv intraşcolar şi extraşcolar cu autorităţile publice locale, precum şi cu structurile şi serviciile locale în domeniul sănătăţii, în domeniul social şi de ordine publică şi cu societatea civilă;

5.8. implicarea părinţilor în calitate de parteneri ai instituţiei.

6. UEI este creată pentru prestarea serviciilor educaţionale şi a serviciilor de sprijin (medicale şi sociale/de îngrijire pentru copiii cu dizabilităţi severe şi accentuate).

7. Spaţiile UEI au conexiune cu toate spaţiile destinate activităţilor educaţionale din instituţia de învăţământ (săli de clasă, laboratoare, sală pentru sport, bibliotecă, bucătărie, blocuri sanitare), asigurând participarea nemijlocită a copiilor la toate activităţile şcolare şi extraşcolare.

III. MISIUNEA, SCOPUL, OBIECTIVELE ŞI ATRIBUŢIILE UEI

8. Misiunea UEI este asigurarea dreptului la educaţie şi maximizarea opţiunilor educaţionale pentru copiii cu dizabilităţi severe şi accentuate.

9. UEI funcţionează în baza principiului incluziunii, asigurând:

9.1. eliminarea barierelor în calea accesului la educaţie al copiilor cu dizabilităţi;

9.2. valorificarea potenţialului şi a intereselor copiilor, luându-le ca bază la proiectarea şi realizarea demersului educaţional şi la centrarea procesului educaţional pe elev;

9.3. crearea şi creşterea graduală a oportunităţilor de acces al copiilor cu dizabilităţi severe şi accentuate, după caz, la curriculumul general;

9.4. promovarea ideii de acceptare a diversităţii în rândurile copiilor, al personalului şi al părinţilor;

9.5. implicarea copiilor cu şi fără dizabilităţi în activităţi educaţionale şi extraşcolare comune;

9.6. colaborarea între specialiştii care lucrează cu copiii, cu sau fără dizabilităţi;

9.7. valorificarea experienţei părinţilor în relaţia cu copiii, identificarea şi utilizarea potenţialului lor;

9.8. identificarea şi dezvoltarea resurselor educaţionale pentru asigurarea incluziunii copiilor;

9.9. monitorizarea şi îmbunătăţirea continuă a incluziunii.

9.10. flexibilitatea aplicată în toate elementele/aspectele procesului educaţional: curriculum, tehnologii de predare-învăţare-evaluare, competenţe.

10. Scopul UEI este asigurarea dreptului la educaţie pentru copiii cu dizabilităţi severe şi accentuate prin dezvoltarea şi furnizarea unui sistem de servicii integrate: servicii educaţionale şi de sprijin care să contribuie la abilitarea/reabilitarea copiilor şi la pregătirea acestora pentru viaţa independentă prin adaptarea procesului educaţional la necesităţile specifice şi la potenţialul acestora.

11. În procesul activităţii sale, UEI realizează următoarele obiective de bază:

11.1. asigurarea accesului la educaţie de calitate pentru copiii cu dizabilităţi severe şi accentuate;

11.2. facilitarea incluziunii sociale şi educaţionale a copiilor cu dizabilităţi severe şi accentuate;

11.3. valorificarea maximă a potenţialului de dezvoltare a copilului;

11.4. abilitarea, reabilitarea şi pregătirea pentru viaţa independentă a copiilor cu dizabilităţi severe sau accentuate;

11.5. formarea competenţelor de comunicare, de relaţionare cu semenii şi de autoadministrare;

11.6. organizarea/realizarea activităţilor cu şi pentru părinţii/unicul părinte/alt reprezentant legal/responsabil legal al copilului;

11.7. sensibilizarea şi informarea comunităţii privind dreptul tuturor copiilor la educaţie, precum şi importanţa incluziunii sociale şi educaţionale a persoanelor cu dizabilităţi.

12. Atribuţiile de bază ale UEI sunt:

12.1. organizarea procesului educaţional destinat copiilor cu dizabilităţi severe şi accentuate, proiectat şi realizat conform necesităţilor şi potenţialului lor, în baza planurilor educaţionale individualizate (în continuare – PEI);

12.2. furnizarea programelor educaţionale comprehensive, care conţin inclusiv formarea deprinderilor de autoadministrare şi de viaţă independentă;

12.3. asigurarea dobândirii de către copiii înmatriculaţi a competenţelor conform obiectivelor PEI;

12.4. monitorizarea şi evaluarea continuă a dezvoltării copiilor înmatriculaţi şi a progreselor înregistrate de către aceştia;

12.5. asigurarea sănătăţii, a bunăstării şi a securităţii copiilor;

12.6. pregătirea copiilor pentru tranziţie/părăsirea UEI/absolvire;

12.7. dezvoltarea resurselor educaţionale (materiale de sprijin curricular, modele de adaptări curriculare, metodologii specifice de predare‑învăţare‑evaluare, materiale didactice şi de învăţare, instrucţiuni privind utilizarea echipamentelor specializate, metodologii privind evaluarea progresului în dezvoltarea copiilor) şi difuzarea/împărtăşirea acestora cu instituţiile de învăţământ care înmatriculează copii cu dizabilităţi severe şi accentuate;

12.8. organizarea şi realizarea activităţilor de formare/dezvoltare profesională a personalului didactic şi nedidactic din cadrul instituţiei şi al UEI;

12.9. acordarea suportului cadrelor didactice din instituţia de învăţământ în procesul de educaţie/asistenţă a copiilor;

12.10. colaborarea cu instituţiile de învăţământ, cu structurile naţionale şi locale specializate, cu asociaţiile persoanelor cu dizabilităţi, precum şi cu alte organizaţii de profil pentru eficientizarea şi creşterea calităţii asistenţei copiilor;

12.11. valorificarea potenţialului şi experienţei familiilor, al părinţilor şi al comunităţii ca resurse în educaţia/asistenţa copiilor cu dizabilităţi;

12.12. diseminarea experienţelor de lucru cu copiii cu dizabilităţi, sprijinirea, respectarea, precum şi promovarea politicilor şi practicilor incluzive;

12.13. sensibilizarea comunităţii, promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi la educaţie şi incluziune socială.

IV. BENEFICIARII UEI ÎNMATRICULAREA COPIILOR

13. Instituţia de învăţământ publică procedurile privind înmatricularea în UEI, criteriile de eligibilitate şi alte informaţii relevante şi asigură corectitudinea desfăşurării procesului de admitere. Procedurile privind înmatricularea în UEI prevăd: orarul înmatriculării în UEI, depunerea cererii, termenul de examinare a cererii şi a actelor anexate la aceasta, afişarea listei copiilor înmatriculaţi în UEI, informarea părintelui/unicului părinte/altui reprezentant legal/responsabil legal al copilului despre admiterea sau refuzul motivat privind înmatricularea în UEI.

14. Pentru înmatriculare în UEI sunt eligibili copiii care întrunesc următoarele criterii:

14.1. au vârsta cuprinsă între 7 şi 16 ani;

14.2. au dizabilităţi severe sau accentuate, certificate de către Consiliul Naţional de Determinare a Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă;

14.3. prezintă necesităţi multiple şi deficienţe concomitente care duc la limitarea activităţii şi la restricţii de participare, exprimate în raport cu funcţionarea adaptivă în domenii importante de dezvoltare, cum ar fi: învăţarea, comunicarea, relaţionarea socială/interpersonală, mobilitatea, autoadministrarea şi participarea la viaţa socială;

14.4. se confruntă cu bariere în participarea la procesul educaţional şi nu pot să atingă nivelurile corespunzătoare de dezvoltare în condiţii generale de şcolarizare;

14.5. necesită suport şi un program educaţional individualizat pentru asigurarea accesului şi participarea la educaţie;

14.6. sunt recomandaţi pentru înmatriculare în UEI de către structurile teritoriale de asistenţă psihopedagogică.

15. Părinţii/reprezentanţii legali/responsabilii legali ai copiilor eligibili pentru şcolarizare în UEI depun, pe adresa instituţiei de învăţământ, o cerere de înmatriculare. La cererea de înmatriculare se anexează un dosar care conţine următoarele documente:

15.1. copia actului de naştere;

15.2. copia documentului privind confirmarea dizabilităţii şi copia Certificatului de încadrare în grad de dizabilitate valabil (Formularul nr.1) şi a anexei acestuia, eliberate de Consiliul Naţional de Determinare a Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă;

15.3. situaţia şcolară de la instituţia de învăţământ anterioară (sau alternativă), dacă a fost şcolarizat;

15.4. raportul de evaluare/reevaluare complexă a dezvoltării copilului, eliberat de structura teritorială de asistenţă psihopedagogică cu cel mult 6 luni de la ultima evaluare, cu recomandarea structurii teritoriale de asistenţă psihopedagogică privind înmatricularea copilului în UEI;

15.5. copia actului de identitate al unuia dintre părinţi/reprezentanţi legali/responsabili legali.

16. Actele din dosarul de înscriere se includ, în cazul înmatriculării, în dosarul personal al elevului.

17. Părinţii/unicul părinte/alt reprezentant legal/responsabil legal al copilului semnează împreună cu directorul instituţiei de învăţământ Acordul privind înmatricularea copilului, conform modelului din anexa nr.1, care conţine clauzele generale privind înscrierea copilului în instituţia de învăţământ şi responsabilităţile părinţilor/unicului părinte/altui reprezentant legal/responsabil legal al copilului pentru perioada şcolarizării copilului.

18. După înmatricularea propriu-zisă în UEI începe etapa de pregătire, care constă în:

18.1. evaluarea complexă a dezvoltării copilului;

18.2. organizarea, după caz, a unor investigaţii de precizare (medicale sau de alt tip);

18.3. informarea familiei şi a copilului privind misiunea UEI, oportunităţile de incluziune şi serviciile prestate;

18.4. efectuarea vizitelor de cunoaştere a spaţiilor UEI şi a destinaţiei acestora;

18.5. cunoaşterea regulilor de ordine internă, a programului şi a orarului activităţilor;

18.6. organizarea sesiunilor de asistenţă/consiliere psihologică a copilului;

18.7. instituirea unor forme de sprijin reciproc între copiii înscrişi anterior şi cei nou-admişi;

18.8. implicarea activă a părinţilor în procesul de pregătire a copiilor pentru înmatriculare;

18.9. realizarea, la necesitate, a altor acţiuni de pregătire.

19. Etapa de pregătire a copilului pentru înmatriculare în UEI se realizează pe parcursul a 5-8 zile, în funcţie de necesităţile copilului;

20. Copiii înmatriculaţi în UEI se înscriu în clase conform vârstei.

21. Copiii înmatriculaţi în UEI se înscriu în catalogul clasei, în registrul general de evidenţă a copiilor din instituţia de învăţământ şi în registrul general de evidenţă a copiilor înmatriculaţi în UEI, conform modelului din anexa nr.2.

22. Copii înmatriculaţi în UEI se bucură, împreună cu toţi elevii, de drepturile elevilor stabilite în Regulamentul de funcţionare a instituţiei de învăţământ şi de următoarele drepturi, în contextul asistenţei în UEI:

22.1. să le fie respectate drepturile şi libertăţile fundamentale fără nicio discriminare, inclusiv pe bază de capacitate intelectuală, fizică sau situaţie materială a lor sau a părinţilor:

22.1.1. să fie respectaţi şi să nu fie supuşi unor tratamente discriminatorii;

22.2. să le fie garantată demnitatea şi respectată viaţa intimă;

22.3. să fie luate în considerare, în limita posibilităţilor, propunerile lor cu privire la programul şi activităţile desfăşurate în cadrul UEI;

22.4. să participe, conform potenţialului, la procesul de luare a deciziilor referitoare la furnizarea serviciilor şi activităţilor care îi vizează;

22.5. să participe, conform potenţialului, la evaluarea serviciilor de care beneficiază;

22.6. să se folosească de spaţiile şi de dotările UEI în condiţiile prezentului Regulament;

22.7. să fie însoţiţi/asistaţi de către părinte/reprezentantul lor legal/responsabilul legal în cadrul şi în spaţiile UEI, în condiţiile stabilite de instituţie, în cazul în care acest lucru este în interesul superior al copilului.

23. Copiii înmatriculaţi în UEI au următoarele obligaţii:

23.1. să respecte prevederile Regulamentului de ordine internă al instituţiei de învăţământ, ale Regulamentului UEI şi ale altor acte normative în vigoare;

23.2. să respecte programa şcolară, conform PEI, pentru dobândirea competenţelor;

23.3. să dea dovadă de un comportament corect, conform statutului de elev;

23.4. să păstreze ordinea în spaţiile unde învaţă, se joacă sau realizează alte activităţi;

23.5. să folosească şi să păstreze cu grijă patrimoniul UEI.

V. PLANIFICAREA ŞI ORGANIZAREA ASISTENŢEI COPIILOR

CU DIZABILITĂŢI SEVERE ŞI ACCENTUATE

24. Procesul educaţional pentru copiii şcolarizaţi în UEI este parte integrantă a procesului şcolar general din instituţia de învăţământ, fiind organizat şi realizat în aşa fel încât să corespundă, cât mai adecvat posibil, cerinţelor speciale ale copiilor şi să valorifice la maximum potenţialul de dezvoltare al lor.

25. Organizarea procesului educaţional pentru copiii şcolarizaţi în UEI are la bază flexibilitatea aplicată în toate elementele/aspectele procesului: curriculum, tehnologii de predare-învăţare-evaluare, competenţe.

26. Procesul educaţional se realizează prin elaborarea şi implementarea curriculumului modificat, conform potenţialului şi necesităţilor elevului, cu includerea disciplinelor obligatorii ori integrate.

27. Procesul educaţional organizat în UEI asigură formarea competenţelor în toate domeniile, conform PEI: dezvoltarea fizică, dezvoltarea abilităţilor de limbaj/comunicare, dezvoltare cognitivă, comportament socioemoţional şi de relaţionare, precum şi dezvoltarea comportamentului adaptiv.

28. Procesul educaţional poartă un caracter individualizat şi se organizează prin educaţie formală şi nonformală, în baza reglementărilor stabilite de MEC, şi presupune:

28.1. elaborarea şi realizarea PEI axat pe formarea competenţelor care asigură progres în dezvoltarea copilului şi care răspund, în cea mai mare măsură, cerinţelor acestuia;

28.2. acordarea serviciilor de suport multidisciplinar care îl ajută pe copil să achiziţioneze competenţe conform PEI;

28.3. adaptarea semnificativă a curriculumului, a tehnologiilor de predare‑învăţare şi de evaluare, a materialelor de învăţare şi, după caz, alte adaptări potrivite;

28.4. monitorizarea şi evaluarea continuă a situaţiei copiilor, a progreselor privind dobândirea competenţelor conform PEI.

29. Copiii şcolarizaţi în UEI sunt incluşi în procesul educaţional prin:

29.1. accesarea, după posibilităţi, a programului general, cu sprijinul adecvat în clasa de elevi din instituţia de învăţământ;

29.2. accesarea serviciilor de suport, a serviciilor educaţionale şi de sprijin, furnizate în cadrul şi în spaţiile UEI;

29.3. accesarea învăţământului la domiciliu, după caz, inclusiv la distanţă;

29.4. alternarea formelor de şcolarizare.

30. Învăţământul la domiciliu se stabileşte pentru perioade bine determinate, pe durata imposibilităţii de a frecventa activităţile în cadrul UEI a unui copil anume, şi se organizează în conformitate cu prevederile aprobate de MEC.

31. Incluziunea prin accesarea programului general se consideră prioritară şi se valorifică la maximum acolo şi atunci când este posibil. În cazul accesării de către copilul înmatriculat în UEI a orelor de curs în clasa de elevi, acesta va fi însoţit de către cadrul didactic de sprijin şi, după caz, de dădacă.

32. Forma de incluziune, durata participării la activităţile educaţionale şi alte aspecte organizatorice şi de conţinut ale programului educaţional se stabilesc în urma evaluării complexe a dezvoltării copilului şi se consemnează în PEI.

33. PEI se elaborează pentru fiecare copil înmatriculat în UEI. Elaborarea PEI se face prin consultarea copilului (ţinând cont de vârsta şi de gradul de maturitate/participare al fiecăruia), precum şi cu implicarea părinţilor şi, la necesitate, a specialiştilor din domeniul sănătăţii şi social. PEI va conţine informaţii despre toate activităţile şi serviciile acordate copilului.

34. PEI pentru fiecare beneficiar UEI se elaborează şi se implementează de către echipa abilitată, în conformitate cu reglementările MEC. La elaborarea PEI se va ţine cont de recomandările din Programul individual de reabilitare şi incluziune socială (Formularul nr.2) şi de cele din anexa la Certificatul de încadrare în grad de dizabilitate, eliberat de către Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă.

35. Obiectivele PEI reflectă necesităţile copilului şi sunt adaptate la particularităţile individuale de dezvoltare şi la potenţialul acestuia. Formarea deprinderilor de viaţă independentă este un obiectiv principal în programul de studiu al copiilor înmatriculaţi în UEI.

36. Modalităţile de lucru cu copiii înmatriculaţi în UEI se stabilesc ţinând cont de forma de incluziune şi de capacitatea de participare a acestora şi pot include:

36.1. lucru în grup mare, în clasă de elevi;

36.2. lucru în grup mare (10-12 elevi), în Centrul de resurse pentru educaţia incluzivă din instituţia de învăţământ;

36.3. lucru în grup mic (2-3 elevi), în cadrul UEI;

36.4. lucru individual, în cadrul UEI.

37. Formele de lucru cu copiii şi durata participării lor la procesul educaţional se stabilesc de către echipă multidisciplinară, în funcţie de capacitatea de participare şi se modifică ţinând cont de evoluţia şi de progresele înregistrate. Modificările în programul educaţional al copilului se decid de către echipa PEI în cadrul şedinţelor de examinare a rezultatelor privind evoluţia copilului şi de revizuire a PEI.

38. Tehnologiile didactice aplicate în procesul de predare-învăţare în cadrul UEI, în funcţie de vârsta copiilor şi de achiziţiile pe care le deţin, se bazează pe diferenţierea şi individualizarea procesului educaţional, precum şi pe utilizarea flexibilă a tuturor resurselor disponibile.

39. Procesul educaţional în cadrul UEI este susţinut şi de aplicarea tehnologiilor asistive, implicând dotarea unităţii cu dispozitive (sisteme/programe informaţionale, piese de echipament) necesare pentru educaţia copiilor cu dizabilităţi severe şi accentuate pentru a asigura menţinerea şi/sau dezvoltarea capacităţilor funcţionale ale acestora. Tehnologiile asistive se aplică în baza PEI, sunt personalizate şi răspund necesităţilor de învăţare ale copiilor.

40. În funcţie de caz, dacă copilul cu dizabilităţi necesită dispozitive şi tehnologii asistive şi în afara instituţiei de învăţământ, acestea sunt puse la dispoziţie pentru a fi utilizate.

41. Materialele didactice utilizate în procesul educaţional realizat în cadrul UEI corespund principiilor diferenţierii şi individualizării învăţării, asigurând flexibilitate în procesul educaţional. Materialele didactice utilizate în procesul educaţional în cadrul UEI trebuie:

41.1. să aibă mărimea, formatul şi culoarea potrivite pentru a fi accesibile (conform particularităţilor de vârstă şi individuale);

41.2. sa fie intuitive şi uşor de folosit;

41.3. să implice diferiţi analizatori;

41.4. să solicite efort fizic şi intelectual realizabil;

41.5. să excludă riscurile de accidentare în timpul utilizării lor;

41.6. să fie accesibile pentru copii nevăzători (în sistem Braille), pentru cei slabvăzători (cu litere de dimensiuni mari), să includă literatură în variantă sonoră, inclusiv cu sisteme auditive pentru învăţarea în grup şi cu asigurarea transpunerii în limbaj mimico-gestual pentru copii cu deficienţe de auz.

42. Copiii înmatriculaţi în UEI beneficiază de activităţi de consiliere şi de ghidare în carieră, care constau dintr-un sistem de activităţi prin care copiii sunt ajutaţi să îşi determine traseul educaţional ulterior şi viitoarea ocupaţie/profesie/meserie conform capacităţii de participare, intereselor şi aspiraţiilor vocaţionale.

43. Programele de orientare şcolară şi profesională, parte a PEI, care sunt axate pe principiul asigurării de egalităţii de şanse, se planifică şi se realizează urmărind dezvoltarea copilului, precum şi pregătirea lui pentru viaţa independentă şi pentru integrarea socioprofesională.

44. Obiectivele orientării şcolare şi profesionale se realizează în procesul derulării tuturor activităţilor cu copiii, la lecţii în clasă şi în cadrul activităţilor în cadrul UEI.

45. În UEI se desfăşoară activităţi extraşcolare, parte a programului educaţional, care se proiectează şi se realizează în scopul pregătirii copiilor cu dizabilităţi pentru participarea în procesul educaţional şi în viaţa cotidiană alături de semenii lor.

46. Activităţile extraşcolare (vizite de informare, excursii, cercuri pe domenii de interese, cluburi de dezbateri şi jocuri în aer liber) au un caracter recreativ şi de socializare şi realizează un echilibru între activităţile de învăţare şi cele de relaxare, contribuind la crearea şi menţinerea stării necesare pentru o dezvoltare armonioasă.

47. Activităţile extraşcolare sunt planificate prin coordonare între specialişti, evitând suprasolicitarea copiilor, şi se realizează în condiţii de securitate, fiind dotate cu resursele necesare conform vârstei şi opţiunilor copiilor.

48. Activităţile zilnice cu/şi pentru copii se desfăşoară în baza orarului de activităţi personalizat pentru fiecare copil şi realizat pe principiul flexibilităţii, ţinându-se cont de starea de sănătate a copilului la zi.

49. Evaluarea competenţelor copiilor înmatriculaţi în UEI se face conform obiectivelor PEI, fiind măsurat progresul înregistrat pe domenii de dezvoltare, pe parcursul perioadei pentru care se face evaluarea, precum şi prin raportare despre nivelul şi rezultatele proprii ale copilului la începutul perioadei.

50. În cadrul procesului educaţional desfăşurat în UEI, pentru fiecare copil şcolarizat se completează fişa de monitorizare a progreselor privind dezvoltarea copilului, conform anexei nr.3, care constituie temei pentru planificarea şi îmbunătăţirea continuă a serviciilor de suport educaţional prestate. Informaţiile şi înregistrările din fişa de monitorizare sunt valorificate în cadrul procesului de revizuire a PEI.

51. Performanţele copiilor la disciplinele de studiu sunt notate prin aplicarea sistemului naţional de notare, raportat la obiectivele curriculumului modificat, în baza căruia copilul parcurge materia de studiu.

52. Evaluarea finală şi certificarea se organizează şi se realizează în conformitate cu procedurile şi reglementările aprobate de MEC.

53. Activităţile în cadrul UEI încep conform orarului lecţiilor în instituţie şi se desfăşoară în baza orarului de prestări servicii.

54. Programul zilnic al copiilor este adus la cunoştinţa părinţilor, fiind afişat într-un loc vizibil/accesibil.

55. Serviciile de sprijin furnizate în cadrul UEI se organizează şi se prestează, după principii integrate, sub forma intervenţiilor/programelor de sprijin orientate spre depăşirea barierelor existente în procesul de achiziţionare de către copiii înmatriculaţi a competenţelor adecvate vârstei şi nivelului de dezvoltare.

VI. SERVICII EDUCAŢIONALE ŞI SERVICII CONEXE PRESTATE ÎN UEI

56. UEI asigură fiecărui copil suport adecvat pentru acces, pentru incluziune şi dezvoltare conform potenţialului şi necesităţilor fiecăruia.

57. Copiii înmatriculaţi în UEI beneficiază de servicii de suport educaţional şi de servicii de sprijin.

58. Suportul educaţional include un sistem de mijloace şi acţiuni structurate, centrate pe copil, orientate spre asigurarea incluziunii copilului în procesul educaţional, în conformitate cu potenţialul, cu particularităţile de dezvoltare şi cu necesităţile individuale ale acestuia.

59. Suportul educaţional presupune activităţi, programe, servicii de sprijin, acordate copiilor care nu pot studia conform unui program-standard, şi este orientat spre depăşirea obstacolelor/problemelor care afectează posibilităţile copilului de a atesta performanţe în procesul educaţional, precum şi de a dezvolta competenţe adecvate de învăţare, de comunicare/relaţionare şi de autoadministrare.

60. Serviciile de suport educaţional includ:

60.1. suportul pentru învăţare, terapia cognitivă-comportamentală;

60.2. asistenţa psihologică;

60.3. asistenţa logopedică;

60.4. terapiile ocupaţionale.

61. Suportul în învăţare se acordă prin asistenţa cadrelor didactice pe discipline şcolare, a cadrului didactic de sprijin şi presupune formarea competenţelor de bază la citit-scris, calcul şi la alte arii curriculare, conform potenţialului copilului.

62. Terapia cognitivă constă în activităţi de stimulare şi dezvoltare a competenţelor de învăţare, a conduitelor de orientare şi cunoaştere, precum şi a disponibilităţilor psihoindividuale, în vederea formării unor comportamente independente pentru inserţie socială.

63. Terapiile cognitive se realizează prin abordare multidisciplinară, în baza şi cu scopul realizării obiectivelor PEI ca parte integrantă a programului individualizat de asistenţă al fiecărui copil.

64. Asistenţa psihologică se realizează pentru a acorda ajutor copiilor privind promovarea stării de bine, consolidarea încrederii de sine şi dezvoltarea personală în general, precum şi cu scopul de a preveni apariţia unor probleme emoţionale, cognitive şi de comportament.

65. Asistenţa psihologică se realizează individual sau în grup, prin proiectarea şi realizarea unui complex de acţiuni orientate spre dezvoltarea/stimularea proceselor cognitive, psihosociale şi comportamentale ale copilului, precum şi spre dezvoltarea integrală a personalităţii acestuia.

66. Obiecte ale asistenţei psihologice sunt:

66.1. dezvoltarea/stimularea proceselor cognitive;

66.2. dezvoltarea psihosocială;

66.3. dezvoltarea comportamentelor;

66.4. ameliorarea tulburărilor (de comunicare, în relaţiile intra/interpersonale şi comportamentale).

67. În cadrul UEI, asistenţă psihologică se acordă cadrelor didactice, părinţilor şi copiilor înmatriculaţi.

68. Asistenţa logopedică este intervenţia psihologică şi pedagogică de stimulare, de dezvoltare şi de reabilitare a limbajului oral şi scris pentru formarea competenţelor educaţionale şi sociale.

69. Asistenţa logopedică se realizează planificat, prin terapii de limbaj şi comunicare, organizate, de regulă, în sesiuni unul-la-unul. Activităţile de asistenţă logopedică pot fi organizate şi în grupuri mici de 2-4 copii, în funcţie de tipul şi de gravitatea tulburărilor de limbaj, precum şi în funcţie de vârsta copiilor.

70. Obiecte ale asistenţei logopedice sunt:

70.1. dezvoltarea limbajului oral şi scris;

70.2. dezvoltarea competenţelor de comunicare;

70.3. ameliorarea tulburărilor de limbaj (de pronunţie/articulare, de ritm şi fluenţă a vorbirii, de voce, de citit-scris, tulburările din spectrul autist), care influenţează negativ performanţa, precum şi adaptarea şcolară şi socială a copiilor.

71. Terapiile ocupaţionale sunt constituite dintr-un complex de activităţi cu un conţinut formativ, realizate în scopul dezvoltării personale şi sociale a copilului, al facilitării performanţelor funcţionale ale copilului, al minimizării limitărilor cauzate de dizabilitate şi de diverse circumstanţe sociale, precum şi al creşterii/maximizării gradului de independenţă şi incluziune a lui.

72. Terapiile ocupaţionale se realizează în diferite forme (cu utilizarea elementelor de ergoterapie, ludoterapie şi meloterapie), toate fiind orientate spre formarea/consolidarea competenţelor cognitive, fizice şi motorii, de interacţionare şi de dezvoltare a relaţiilor sociale.

73. Terapiile ocupaţionale sunt planificate şi realizate cu scopul de a dezvolta următoarele abilităţi:

73.1. de motricitate fină;

73.2. de motricitate grosieră;

73.3. vizual-motorii;

73.4. oral-motorii;

73.5. de planificare motorie;

73.6. de integrare senzorială;

73.7. de autoadministrare.

74. Pachetul minim de servicii de sprijin prestate în cadrul UEI este constituit din:

74.1. kinetoterapie;

74.2. asistenţă personală;

74.3. alimentaţie;

74.4. transport specializat.

75. Kinetoterapia constă dintr-un complex de activităţi de reabilitare fizică, realizate pentru consolidarea şi favorizarea proceselor naturale de creştere şi de dezvoltare a copilului.

76. Kinetoterapia se realizează în baza programului individualizat de reabilitare a copilului, întocmit de către medicul reabilitolog care examinează periodic copilul, monitorizează procesul de reabilitare şi corectează programul, conform anexei nr.4.

77. Terapiile cognitive şi cele ocupaţionale se realizează conform obiectivelor PEI, prin intermediul activităţilor individuale sau de grup, în baza orarului de prestare a serviciilor de sprijin pentru fiecare copil, conform modelului din anexa nr.5. Conţinutul, durata şi frecvenţa sesiunilor de terapie/asistenţă prin servicii de suport educaţional şi prin servicii de sprijin se proiectează şi se realizează cu luarea în calcul a vârstei, a potenţialului şi a necesităţilor copilului.

78. Copiii şcolarizaţi în UEI beneficiază de asistenţă personală, care se acordă în baza rezultatelor evaluării autonomiei personale, în funcţie de capacităţile, performanţele, deprinderile şi necesităţile copiilor.

79. Asistenţa personală se acordă conform programului individualizat, elaborat ori de câte ori este necesar.

80. În condiţii generale, dar în funcţie de necesităţile individuale/personale ale copiilor şi de capacitatea lor de participare, copiii iau masa în cantina şcolii sau în bucătăria din cadrul UEI, dotată conform normelor sanitare şi normelor de siguranţă alimentară. Copiii au acces la cantină/bucătărie doar însoţiţi şi supravegheaţi de către adulţi/îngrijitori.

81. Copiilor înmatriculaţi în UEI li se asigură, la necesitate, transport de la şi de la instituţia de învăţământ şi înapoi. Copiii sunt transportaţi în vehicule specializate, fiind însoţiţi/supravegheaţi de adulţi.

82. Pentru a asigura securitatea transportării copiilor cu dizabilităţi, instituţia de învăţământ elaborează, aprobă şi pune în aplicare proceduri privind transportarea copiilor.

83. Mijloacele de transport utilizate pentru transportarea copiilor pot fi parte a patrimoniului instituţiei şi urmează a fi întreţinute din sursele acesteia.

84. Serviciile educaţionale şi de sprijin sunt prestate conform orarului stabilit în cadrul UEI, în spaţii special amenajate şi de către specialişti calificaţi corespunzător.

85. Furnizarea serviciilor de suport educaţional şi a serviciilor de sprijin în UEI se realizează conform planului săptămânal de prestare a serviciilor de suport, conform modelului din anexa nr.6. Fiecare specialist înregistrează activităţile de suport prestate copiilor în registrul de evidenţă a serviciilor prestate, conform anexei nr.7, în care se consemnează demersul realizat şi dinamica procesului de recuperare şi compensare.

86. În funcţie de necesităţi, copiii înmatriculaţi în UEI pot fi referiţi pentru asistenţă către servicii de specializare înaltă din afara instituţiei de învăţământ. Referirea către alte servicii se face prin intermediul structurii teritoriale de asistenţă psihopedagogică, în baza rezultatelor evaluării complexe a dezvoltării copilului.

VII. POLITICI INSTITUŢIONALE DE PROTECŢIE

A COPIILOR ÎNMATRICULAŢI ÎN UEI

87. Politicile instituţionale de protecţie a copiilor cu dizabilităţi (în continuare – Politici) sunt parte a politicilor şcolare de protecţie a copiilor, adoptate şi puse în aplicare în modul stabilit în cadrul instituţiei de învăţământ şi care prevăd măsuri de protecţie a copiilor împotriva oricărei forme de abuz, violenţă, intimidare, discriminare, tratament inuman sau degradant.

88. Politicile vizează toate tipurile şi formele de servicii prestate în UEI.

89. Procedurile de transportare a copiilor cu dizabilităţi sunt parte a politicilor intraşcolare şi se elaborează în conformitate cu reglementările privind transportarea elevilor, aprobate la nivel naţional, în care se specifică cerinţe bine determinate privind condiţiile de transportare a copiilor cu dizabilităţi severe şi accentuate, conform anexei nr.8.

90. Scopul Politicilor este asigurarea şi sporirea bunăstării copiilor prin crearea şi promovarea unui mediu sigur, protector şi stimulativ pentru dezvoltarea lor.

91. Politicile vizează mecanisme bine determinate referitoare la prevenirea cazurilor de abuz, de intimidare, agresiune, hărţuire, etichetare, precum şi referitoare la managementul comportamentului, managementul riscurilor şi la alte aspecte care ţin de asigurarea bunăstării şi securităţii copiilor.

92. Politicile sunt aduse la cunoştinţa comunităţii şcolare şi devin obligatorii pentru a fi respectate de către fiecare subiect al acesteia.

93. Copiii sunt informaţi despre drepturile lor şi despre procedurile de protecţie într-o manieră accesibilă, ţinând cont de vârstă şi de gradul de înţelegere/maturitate. Instituţia de învăţământ asigură formatul uşor de citit al Politicilor, astfel încât acestea să fie accesibile tuturor destinatarilor.

94. Programul educaţional realizat în UEI conţine subiecte referitoare la protecţia copilului, orientate spre achiziţia de cunoştinţe, competenţe şi atitudini în ceea ce priveşte siguranţa personală, sănătatea fizică şi cea emoţională. Subiectele sunt adaptate conform vârstei şi potenţialului copiilor.

95. Orice formă de abuz (verbal sau fizic) asupra copiilor este sancţionată în condiţiile legii.

VIII. PARTICIPAREA COPIILOR LA PROCESUL DECIZIONAL

96. Copiii înmatriculaţi în UEI au dreptul la libera exprimare şi, după caz, participă la luarea deciziilor care îi vizează.

97. Participarea copiilor în cadrul UEI se realizează planificat şi coordonat, cu respectarea politicii instituţionale în domeniul participării, aprobată şi pusă în aplicare în cadrul instituţiei de învăţământ.

98. Participarea copiilor este benevolă şi presupune un proces continuu, aplicabil copiilor de diferite vârste, indiferent de situaţia lor socială, economică, de starea de sănătate, de dizabilitate, de confesiune religioasă şi de apartenenţa etnică.

99. Fiecare specialist care asistă direct sau indirect copilul facilitează şi stimulează realizarea unei participări reale, ţinând cont de potenţialul individual al copilului.

IX. TRANZIŢIA

100. Copiii înmatriculaţi în UEI sunt pregătiţi pentru tranziţia de la o etapă/formă de educaţie la alta sau la viaţa independentă/maturitate.

101. Tranziţia presupune pregătirea pentru, cel puţin, următoarele situaţii:

101.1. transferul la un alt nivel de educaţie (inclusiv de formare profesională);

101.2. încadrare în câmpul muncii (la locuri de muncă protejate, pentru activităţi de voluntariat);

101.3. incluziune socială.

102. Instituţia de învăţământ asigură tranziţia eficientă a copiilor prin realizarea unui proces consultativ participativ, care implică copiii părinţii/unicul părinte/alt reprezentant legal/responsabil legal al copilului, diferiţi specialişti din cadrul instituţiei de învăţământ şi dinafara acesteia şi presupune următoarele:

102.1. elaborarea şi implementarea unui plan de tranziţie pentru fiecare copil, care cuprinde acţiuni de pregătire şi care ţine cont de aspiraţiile, interesele, circumstanţele şi capacităţile copilului, precum şi de necesităţile individuale ale acestuia;

102.2. asigurarea achiziţionării competenţelor necesare pentru accesul la un alt nivel de învăţământ şi de formare profesională sau pentru tranziţia către viaţa independentă;

102.3. furnizarea informaţiei accesibile privind oportunităţile existente pentru continuarea studiilor, accesarea programelor de formare continuă, angajarea în câmpul muncii sau o combinaţie a acestor oportunităţi;

102.4. încurajarea, sprijinirea şi intermedierea comunicării eficiente şi a colaborării cu toate instituţiile/serviciile implicate;

102.5. facilitarea legăturilor cu instituţiile/serviciile relevante privind rolurile şi responsabilităţile acestora, înainte ca elevul să părăsească UEI.

103. La finalizarea nivelului de învăţământ primar sau gimnazial, planul de tranziţie, parte a PEI, cuprinde, de regulă, întregul an de studii de finalizare a nivelului respectiv de învăţământ. Planul de tranziţie conţine, în mod obligatoriu, informaţii privind pregătirea copiilor pentru tranziţie, în particular programe de suport necesare, concepute pentru a ajuta copiii/tinerii cu dizabilităţi să se pregătească pentru nivelul următor de studii sau pentru viaţa independentă/maturitate. Planul de tranziţie include:

103.1. obiective măsurabile, bazate pe evaluări, corespunzătoare vârstei şi potenţialului copilului;

103.2. acţiuni orientate spre formarea abilităţilor de viaţă independentă şi, după caz, a unor abilităţi vocaţionale;

103.3. programe de studii adecvate realizării obiectivelor stabilite.

104. În funcţie de gradul de independenţă şi de necesităţile elevului, planul de tranziţie va asigura şi pregătirea lui pentru accesare, după absolvirea UEI, a serviciilor comunitare disponibile.

105. Instituţia de învăţământ transmite informaţia organelor competente privind părăsirea şcolii de către beneficiarii UEI.

X. PERSONALUL UEI

106. Pe lângă personalul didactic şi nedidactic din instituţia de învăţământ, angajat în conformitate cu cadrul normativ, în UEI activează:

106.1. personal de conducere: director adjunct;

106.2. personal didactic: psihopedagog/cadru didactic de sprijin, psiholog, logoped;

106.3. personal nedidactic: kinetoterapeut;

106.4. personal de deservire/auxiliar: dădacă, însoţitor, conducător auto;

106.5. personal calificat în limbajul mimico-gestual şi/sau în sistemul Braille şi în alte moduri de comunicare, după caz.

107. Directorul adjunct al instituţiei de învăţământ, responsabil de UEI, este selectat şi este angajat prin concurs, în conformitate cu art.50 alin.(5) din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014, pentru o perioadă de 5 ani.

108. Directorul instituţiei de învăţământ stabileşte în fişa de post funcţiile directorului adjunct responsabil de UEI. Atribuţiile de bază ale directorului adjunct responsabil de UEI se referă la:

108.1. planificarea activităţii UEI;

108.2. asigurarea realizării activităţilor planificate;

108.3. monitorizarea respectării principiilor de bază ale politicilor instituţionale de protecţie a copilului, prestarea serviciilor de calitate şi asigurarea dezvoltării copiilor;

108.4. sprijinirea şi promovarea colaborării între specialişti în cadrul UEI, în instituţia de învăţământ şi în afara acesteia;

108.5. evaluarea periodică a proceselor derulate în cadrul UEI şi a activităţii specialiştilor;

108.6. formularea propunerilor privind stabilirea bugetului necesar pentru funcţionarea UEI;

108.7. formularea propunerilor pentru stimularea/sancţionarea personalului UEI;

108.8. formularea propunerilor pentru activităţi privind formarea profesională a personalului UEI;

108.9. reprezentarea UEI în relaţiile cu alte instituţii, cu autoritatea locală, cu serviciile comunitare şi cu cele de nivel republican.

109. Personalul didactic este selectat şi este angajat în bază de concurs, în conformitate cu art.54 din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014, în baza unui set de criterii stabilite de instituţia de învăţământ, în conformitate cu specificul activităţii în cadrul UEI. La angajare se va ţine cont, în mod obligatoriu, de trăsăturile de personalitate ale fiecărui candidat, necesare în lucrul cu copiii cu dizabilităţi.

110. Cadrele didactice din cadrul UEI nu sunt pedagogi la discipline de studiu, ci sunt specialişti care facilitează incluziunea copiilor cu dizabilităţi severe şi accentuate (psihopedagog, cadru didactic de sprijin, logoped, psiholog).

111. Atribuţiile de bază ale personalului didactic din UEI vizează:

111.1. participarea la evaluarea dezvoltării copiilor şi la pregătirea lor pentru înmatriculare în UEI;

111.2. facilitarea incluziunii şcolare a copiilor prin realizarea acţiunilor de suport orientate spre diminuarea sau eradicarea barierelor de învăţare pe care le au copiii cu dizabilităţi;

111.3. promovarea unui management incluziv în organizarea activităţilor cu copiii, a diferitelor stiluri şi tehnologii educaţionale, în funcţie de potenţialul şi de necesităţile copiilor;

111.4. dezvoltarea şi realizarea unor programe eficiente de formare a deprinderilor care vor pregăti copiii pentru viaţa independentă;

111.5. colaborarea cu cadrele didactice, cu personalul nedidactic şi de deservire/auxiliar pentru a asigura incluziunea educaţională eficientă a copiilor;

111.6. furnizarea, la necesitate, a programelor de suport în afara UEI;

111.7. monitorizarea progreselor în dezvoltarea copiilor;

111.8. asigurarea securităţii copiilor asistaţi;

111.9. implicarea în acţiuni şcolare şi comunitare de promovare a drepturilor copiilor şi a educaţiei incluzive.

112. Atribuţiile cadrelor didactice, pe tipuri de funcţii şi responsabilităţi, se specifică în fişele de post, elaborate şi aprobate în conformitate cu actele normative, şi se prezintă cadrului didactic la angajare.

113. Cadrelor didactice pe discipline şcolare din instituţia de învăţământ li se atribuie responsabilităţi privind acordarea suportului educaţional necesar copiilor şcolarizaţi în UEI, care se includ în fişa de post.

114. Personalul nedidactic şi personalul de deservire/auxiliar se angajează în conformitate cu art.57 din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014, prin încheierea contractului individual de muncă cu directorul instituţiei de învăţământ, conform legislaţiei.

115. Sarcinile de bază ale personalului nedidactic sunt:

115.1. participarea la evaluarea privind dezvoltarea copiilor şi pregătirea lor pentru înmatriculare în UEI;

115.2. elaborarea şi implementarea programelor individualizate de asistenţă;

115.3. asigurarea calităţii serviciilor de sprijin prestate copiilor;

115.4. monitorizarea progreselor privind dezvoltarea copiilor;

115.5. asigurarea securităţii copiilor asistaţi.

116. Atribuţiile pe funcţii a personalului nedidactic şi de deservire/auxiliar sunt specificate în fişele de post aprobate conform reglementărilor stabilite în sistemul educaţional.

117. Cadrele didactice şi nedidactice angajate pentru realizarea activităţilor în UEI au aceleaşi drepturi şi îşi asumă toate responsabilităţile care derivă din misiunea şi din obiectivele instituţiei de învăţământ.

118. Conducerea instituţiei de învăţământ poate stabili şi alte atribuţii de serviciu pentru personalul UEI, în funcţie de modificările ce intervin în domeniul de activitate, în conformitate cu legislaţia. Directorul adjunct responsabil de UEI asigură revizuirea fişelor de post conform dinamicii cerinţelor posturilor respective.

119. Statele de personal ale UEI şi numărul de unităţi se aprobă de către organul local de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale de nivelul al doilea/al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, după caz, de către fondator, în funcţie de numărul şi de gradul de dizabilitate al copiilor înmatriculaţi la începutul anului de studii, la propunerea directorului instituţiei de învăţământ, în condiţiile legii, în număr suficient pentru realizarea misiunii UEI:

120. Activitatea personalului didactic se realizează în conformitate cu prevederile art.55 alin.(1) din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014, cu durata zilnică de 7 ore, respectiv, 35 de ore săptămânal.

121. Durata zilnică a timpului de muncă pentru personalul nedidactic şi cel de deservire/auxiliar este reglementată în conformitate cu prevederile art.100 alin.(1) din Codul muncii al Republicii Moldova nr.153/2003 şi constituie 8 ore, respectiv, 40 de ore săptămânal.

122. Conducătorul instituţiei de învăţământ poate stabili, cu acordul scris al angajaţilor UEI şi în conformitate cu contractul individual de muncă, programe individualizate de muncă pentru a eficientiza activitatea UEI.

123. Conducătorul instituţiei şi directorul adjunct responsabil de UEI decid cu privire la modalităţile de optimizare a activităţii unităţilor de personal în beneficiul copiilor.

124. La angajare, personalul UEI este obligat să realizeze un program de formare în domeniul asistenţei copiilor cu dizabilităţi de cel puţin 60 de ore în instituţiile care prestează servicii de formare continuă în domeniul incluziunii educaţionale a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale şi/sau dizabilităţi severe şi accentuate.

125. Personalul UEI este obligat să efectueze examenul medical şi instruirea igienică, în conformitate cu legislaţia sanitară.

126. Instituţia de învăţământ asigură sprijin cadrelor didactice şi altor categorii de personal referitor la accesarea diferitelor programe de dezvoltare profesională, în scopul achiziţionării competenţelor necesare în procesul de lucru cu copiii cu dizabilităţi severe şi accentuate şi pentru a contribui eficient la dezvoltarea lor.

127. Realizarea defectuoasă sau nerealizarea obligaţiilor de funcţie de către personalul UEI atrage după sine sancţiuni disciplinare, conform legislaţiei muncii.

XI. MANAGEMENTUL ŞI ADMINISTRAREA UEI

128. Administrarea generală a UEI este asigurată de către directorul instituţiei de învăţământ.

129. Administrarea curentă şi responsabilitatea pentru buna funcţionare a UEI este pusă în sarcina directorului adjunct, care este membru al Consiliului de administraţie al instituţiei de învăţământ.

130. În calitate de subdiviziune structurală a instituţiei de învăţământ general, UEI îşi planifică şi organizează activitatea în conformitate cu legislaţia şi în modul stabilit de către conducerea instituţiei.

131. Directorul adjunct responsabil de UEI elaborează, în colaborare cu personalul angajat şi cu administraţia instituţiei de învăţământ, planul anual de activitate al UEI, parte a planului general al instituţiei de învăţământ, aprobat de către directorul acesteia.

132. Personalul didactic şi nedidactic din cadrul UEI elaborează planuri de activitate aprobate de către directorul adjunct responsabil de UEI.

133. Directorul adjunct responsabil de UEI monitorizează şi raportează realizarea planului anual de activitate şi a planurilor operaţionale.

134. În cadrul UEI se organizează periodic, cel puţin o dată pe lună sau ori de câte ori este nevoie, şedinţe administrative cu personalul UEI referitoare la diferite subiecte privind funcţionarea UEI. Organizarea şedinţelor administrative şi agenda acestora se aduce la cunoştinţa personalului în timp util, iar desfăşurarea lor se consemnează în procese-verbale. Şedinţele administrative sunt prezidate de directorul adjunct responsabil de UEI.

135. Activitatea UEI este monitorizată de către conducerea instituţiei de învăţământ, în condiţiile legii.

136. Administraţia instituţiei de învăţământ planifică şi realizează evaluări tematice referitoare la diferite aspecte ale funcţionării UEI, având drept scop acordarea suportului metodic specialiştilor şi asigurarea unui nivel cât mai înalt al calităţii serviciilor furnizate în cadrul UEI.

137. Activitatea realizată în cadrul UEI şi rezultatele monitorizării activităţii sunt reflectate în rapoarte şi note informative, elaborate conform cerinţelor stabilite în instituţia de învăţământ.

138. Cadrele didactice şi nedidactice angajate în cadrul UEI elaborează şi prezintă directorului adjunct responsabil de UEI, iar la necesitate şi altor instituţii, rapoartele lunare şi raportul anual de activitate.

139. Directorul adjunct responsabil de UEI prezintă, conform planului anual de activitate al instituţiei de învăţământ, rapoartele de activitate la şedinţele organelor administrative ale instituţiei de învăţământ şi la şedinţele cu părinţii.

140. Directorul adjunct responsabil de UEI înaintează conducerii instituţiei de învăţământ propuneri privind aplicarea la diferite proiecte de finanţare alternativă a serviciilor furnizate în cadrul UEI şi, la necesitate, recomandă procurarea serviciilor de specializare înaltă care nu sunt disponibile în UEI.

XII. DOCUMENTAŢIA UEI

141. În UEI se elaborează şi se păstrează, pe hârtie sau în format electronic, documente privind:

141.1. cadrul normativ şi metodologic de funcţionare a UEI;

141.2. evidenţa şi evoluţia copiilor înmatriculaţi;

141.3. organizarea procesului educaţional;

141.4. înregistrarea/evidenţa diferitelor date şi informaţii.

142. Documentele referitoare la cadrul normativ şi metodologic de funcţionare a UEI sunt:

142.1. regulamentul de funcţionare UEI;

142.2. politicile instituţionale în diverse domenii (protecţia copiilor, transportarea copiilor cu dizabilităţi, organizarea alimentării, participarea copiilor cu dizabilităţi, competenţele personalului angajat în UEI şi alte politici aprobate în cadrul instituţiei);

142.3. metodologii, instrucţiuni şi recomandări.

143. Documentaţia privind evidenţa şi evoluţia copiilor include:

143.1. registrul de evidenţă a copiilor înmatriculaţi în UEI;

143.2. dosarele personale ale copiilor, care includ:

143.2.1. rapoartele de evaluare complexă a copiilor, eliberate de structura teritorială de asistenţă psihopedagogică;

143.2.2. PEI-urile copiilor;

143.2.3. portofoliile copiilor cu materiale şi evidenţe privind evoluţia dezvoltării lor: fişe de monitorizare a progreselor, produsele activităţii, alte materiale;

143.2.4. documente justificative privind absenţa copiilor (confirmări, informaţii, explicaţii);

143.2.5. rezultatele evaluării progresului privind dezvoltarea copiilor, pe domenii de dezvoltare.

144. Documentele privind organizarea procesului educaţional includ:

144.1. planul anual de activitate;

144.2. planurile de activitate ale specialiştilor/angajaţilor;

144.3. orarul activităţilor desfăşurate în UEI;

144.4. rapoarte de activitate.

145. Documente de înregistrare/evidenţă a diferitelor date, informaţii:

145.1. registrul de evidenţă zilnică a frecvenţei copiilor;

145.2. registrul de evidenţă a situaţiilor de urgenţă;

145.3. registrul de evidenţă a reclamaţiilor;

145.4. registrul de evidenţă a vizitatorilor.

146. Documentaţia se elaborează şi se păstrează conform cerinţelor în vigoare, cu respectarea confidenţialităţii datelor cu caracter personal şi a regimului privind circulaţia documentelor şi informaţiilor, precum şi publicarea datelor.

XIII. AMPLASAREA UEI. SPAŢII ŞI DOTĂRI

147. UEI este amplasată în spaţii special amenajate şi dotate pentru educaţia şi asistenţa copiilor cu dizabilităţi, în conformitate cu Standardele de calitate pentru instituţiile de învăţământ primar şi secundar din perspectiva şcolii prietenoase copilului şi cu cerinţele internaţionale în domeniu.

148. Căile de acces în UEI sunt dotate cu pante/rampe de acces, iar spaţiile interioare – cu bare de sprijin.

149. Spaţiile UEI sunt constituite din săli pentru organizarea activităţilor cu copiii, săli de terapii, birouri administrative pentru specialişti şi spaţii auxiliare, conform Recomandărilor privind instituirea spaţiilor şi destinaţia acestora, prezentate în anexa nr.9. Toate spaţiile UEI sunt sigure din punctul de vedere al securităţii copiilor şi al adulţilor, precum şi al respectării normelor în vigoare.

150. Spaţiile de uz comun şi cele unde au loc activităţile cu copiii permit deplasarea, fără restricţii şi bariere, a copiilor în scaune rulante, sunt dotate cu mobilier corespunzător dezvoltării fizice a copiilor (talie, postură) şi parametrilor igienico-sanitari.

151. UEI deţine resursele educaţionale necesare (manuale, materiale didactice, tehnică de calcul, softuri, suporturi pentru asistenţa psihologică, seturi logopedice), precum şi echipamentele şi dotările pentru asigurarea serviciilor educaţionale şi conexe, inclusiv pentru organizarea şi participarea copiilor la activităţile recreative şi de socializare, conform anexei nr.10.

152. Pentru organizarea activităţilor în grup, a activităţilor cu personalul UEI şi a activităţilor cu părinţii, UEI este dotată cu tablă interactivă.

153. Pentru facilitarea asistenţei individualizate a copiilor, fiecare cadru didactic/nedidactic (cadru didactic de sprijin, psiholog, logoped, kinetoterapeut) are la dispoziţie un computer/laptop din dotarea UEI.

154. Pentru activităţile individuale ale copiilor, UEI dispune de tablete (cel puţin o tabletă pentru 5 copii).

155. Echipamentele cu care este dotată UEI sunt ajustate conform particularităţilor de dezvoltare a copiilor, sunt inofensive din punctul de vedere al utilizării acestora de către/pentru copiii cu dizabilităţi severe şi accentuate.

156. Instituţia de învăţământ asigură mentenanţa echipamentelor (scaune cu rotile, cadre de mers, cârje, echipamente de ridicare) şi a dispozitivelor (auditive, oculare).

157. La necesitate, copiii pot folosi echipamentele şi dispozitivele şi în alte locaţii decât UEI, inclusiv la domiciliul acestora, conform modulului stabilit de instituţia de învăţământ.

158. Teritoriul adiacent UEI formează un design unitar cu edificiul UEI şi are următoarele destinaţii: de învăţare, de asistenţă, de recreere. Amenajarea teritoriului adiacent sediului UEI presupune organizarea spaţiului/mediului fizic pentru a facilita accesul copiilor la o gamă de activităţi în aer liber, care să stimuleze dezvoltarea copiilor, conform necesităţilor şi potenţialului lor individual.

159. Activităţile în aer liber pe teritoriul UEI se realizează cu supravegherea permanentă a personalului, fiind asigurate protecţia şi securitatea copiilor.

160. Copiii înmatriculaţi în UEI sunt instruiţi în ceea ce priveşte cunoaşterea şi respectarea regulilor de comportament în spaţiile UEI şi pe teritoriul adiacent, utilizarea spaţiilor de uz comun, precum şi a diferitelor echipamente, utilaje, dispozitive, ustensile şi materiale.

XIV. PĂRINŢII

161. Personalul UEI realizează toate acţiunile necesare pentru a stabili relaţii de colaborare eficientă cu părinţii/unicul părinte/alt reprezentant legal/responsabil legal al copilului/familiile copiilor înmatriculaţi.

162. În perioada pregătirii copiilor pentru înmatriculare în UEI părinţii/unicul părinte/alt reprezentant legal/responsabil legal al copilului sunt informaţi referitor la toate aspectele de organizare şi funcţionare a UEI, serviciile prestate, drepturile şi responsabilităţile părinţilor, precum şi alte aspecte relevante.

163. Părinţii/unicul părinte/alt reprezentant legal/responsabil legal al copilului au următoarele drepturi:

163.1. să solicite, întemeiat, înmatricularea copilului lor în UEI;

163.2. să participe la procesul PEI, în special la planificarea şi furnizarea serviciilor de suport individualizat;

163.3. să solicite revizuirea PEI anticipat termenului prescris conform actelor normative şi replanificarea programului de suport oferit copilului lor, în baza unor argumente întemeiate;

163.4. să participe la luarea deciziilor care vizează copiii lor;

163.5. să participe la evaluarea eficienţei şi a impactului serviciilor acordate copiilor lor;

163.6. să înainteze propuneri cu privire la programul şi activităţile desfăşurate în cadrul UEI;

163.7. să fie trataţi cu respect;

163.8. să li se asigure confidenţialitatea informaţiilor furnizate;

163.9. să depună reclamaţii, în nume personal, conform procedurilor privind depunerea şi examinarea reclamaţiilor, aprobate în cadrul instituţiei de învăţământ.

164. Părinţii/unicul părinte/alt reprezentant legal/responsabil legal al copilului şcolarizat în UEI au următoarele obligaţii:

164.1 să colaboreze cu personalul UEI, al instituţiei de învăţământ în interesul superior al copilului;

164.2 să ofere informaţii concrete, veridice, relevante pentru şcolarizarea şi asistenţa copilului;

164.3. să comunice orice modificare intervenită în legătură cu situaţia copilului;

164.4. să respecte clauzele Acordului privind înmatricularea copilului în UEI, încheiat cu instituţia de învăţământ;

164.5. să participe la reuniunile părinţilor, convocate de instituţia de învăţământ.

165. Instituţia de învăţământ identifică necesităţile părinţilor şi organizează activităţi de consiliere/sprijin şi de educaţie, în scopul consolidării competenţelor parentale ale familiilor cu copii înmatriculaţi în UEI.

166. Activităţile de consiliere şi de sprijin se realizează individual şi/sau în grup, în baza unui program elaborat în acest scop.

167. În cadrul UEI se organizează periodic (cel puţin de 2 ori în semestru) reuniuni generale în scopul informării părinţilor privind diferite aspecte de interes comun şi şedinţe individuale privind aspectele care vizează anumite situaţii ale unui copil/unei familii.

XV. FINANŢAREA UEI

168. Finanţarea UEI se realizează prin mijloace financiare de la bugetul de stat, cu destinaţie specială, în conformitate cu principiile şi cu regulile stabilite în Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, şi este formată din:

168.1. alocaţii din bugetul de stat;

168.2. mijloace financiare ale proiectelor finanţate din surse externe;

168.3. alte surse legale.

169. Bugetul UEI este administrat de către directorul instituţiei de învăţământ şi asigură realizarea misiunii şi obiectivelor UEI.

170. Directorul instituţiei de învăţământ general este responsabil de gestionarea mijloacelor financiare pentru realizarea activităţii UEI.

171. Directorul instituţiei de învăţământ, prin consultare cu directorul adjunct responsabil de UEI şi cu personalul UEI, stabileşte cheltuielile necesare pentru buna funcţionare a UEI (inclusiv cheltuieli pentru educaţie, îngrijire, alimentaţie, pentru transportul copiilor, precum şi de întreţinere a spaţiilor, de asigurare cu materiale şi consumabile, de remunerare salarială şi de formare continuă a personalului) şi înaintează conducerii instituţiei de învăţământ propunerile de rigoare.

172. Înstrăinarea şi casarea bunurilor UEI se efectuează în conformitate cu prevederile actelor normative.