(1) Prezenta lege stabileşte bazele juridice ale dezvoltării durabile, protecţiei, conservării şi folosirii raţionale a faunei de interes cinegetic, precum şi drepturile persoanelor fizice privind practicarea vânătorii.

(2) Scopul prezentei legi constă în reglementarea relaţiilor în domeniul gestionării şi administrării fondului cinegetic naţional şi asigurarea:

a) ocrotirii, reproducerii şi conservării faunei de interes cinegetic şi a habitatelor acesteia;

b) implementării principiilor de dezvoltare durabilă a fondului cinegetic naţional;

c) folosirii raţionale a faunei de interes cinegetic în scopul conservării biodiversităţii şi protecţiei mediului;

d) protecţiei drepturilor şi intereselor vânătorilor, proprietarilor/gestionarilor de terenuri şi gestionarilor fondurilor cinegetice.

(3) Exemplarele din specii de faună sălbatică din grădinile zoologice, cele folosite în scopuri artistice, precum şi cele din crescătoriile de animale de interes cinegetic a căror producţie este destinată consumului nu cad sub incidenţa prevederilor prezentei legi.

Articolul 2. Noţiuni principale

În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică:

administrator – autoritate a administraţiei publice centrale abilitată cu protecţia mediului şi care asigură administrarea fondului cinegetic naţional. În calitate de administrator acţionează Ministerul Mediului;

administrare a fondului cinegetic naţional – activitate de elaborare a politicilor publice cu privire la organizarea, planificarea şi realizarea obiectivelor în domeniul cinegeticii, precum şi de asigurare a monitorizării şi efectuării controlului activităţii în acest domeniu sub aspectul respectării prevederilor contractelor de folosinţă;

bonitate a fondului cinegetic – capacitate a unui fond cinegetic de reproducere a populaţiei speciilor de faună de interes cinegetic, în funcţie de asigurarea condiţiilor de hrană, celor de adăpostire şi a liniştii;

contract de folosinţă – act juridic prin care administratorul transmite în folosinţă un fond cinegetic;

câine de vânătoare – câine utilitar, a cărui utilizare în fondul cinegetic naţional, exclusiv de către vânători, este reglementată de administrator;

cotă de recoltare – numărul exemplarelor din fiecare specie de faună de interes cinegetic, aprobat de administrator pentru recoltare din cadrul unui fond cinegetic pentru perioada unui sezon de vânătoare;

crescătorie de animale de interes cinegetic – loc special amenajat pentru creşterea şi înmulţirea animalelor de interes cinegetic în scopul populării, precum şi în alte scopuri;

crotalie – marcă/sigiliu care se aplică vânatului recoltat în condiţiile prezentei legi;

crotaliere – aplicare a unei crotalii;

efectiv de vânat – numărul de exemplare aparţinând unei specii de faună de interes cinegetic care habitează într-un fond cinegetic, într-o anumită structură populaţională, la un moment dat;

efectiv optim de vânat – numărul de exemplare aparţinând unei specii de faună de interes cinegetic care poate popula un fond cinegetic, într-o anumită structură pe vârste şi sexe, în corespundere cu capacitatea de suport a habitatelor care asigură conservarea şi stabilitatea biodiversităţii;

faună de interes cinegetic – totalitatea exemplarelor din populaţiile speciilor de faună sălbatică prevăzute în anexa nr.1;

fond cinegetic – unitate de gospodărire cinegetică constituită din fauna de interes cinegetic şi habitatele acesteia, delimitată astfel încât să asigure o integritate structurală stabilă a populaţiilor speciilor de faună de interes cinegetic;

fond cinegetic naţional – totalitatea fondurilor cinegetice din Republica Moldova;

gestionar al fondului cinegetic – persoană juridică înregistrată în Republica Moldova căreia i se transmite în folosinţă unul sau mai multe fonduri cinegetice;

gestionare a fondului cinegetic – activitate de gospodărire durabilă a fondului cinegetic, în scopul dezvoltării şi protecţiei faunei de interes cinegetic, realizată de gestionarul fondului cinegetic în baza contractului de folosinţă;

gonaş – participant la acţiunea de vânătoare colectivă prin metoda "la goană", care are rolul de a stârni şi goni vânatul dintr-o porţiune de teren spre linia de ţintaşi;

permis de vânătoare – document cu regim special, de modelul-tip aprobat de administrator, care se eliberează de către gestionarul fondului cinegetic şi care permite titularului să vâneze, în fondurile cinegetice gestionate de emitent, exemplare din specii de faună de interes cinegetic;

plată anuală – sumă de bani care se plăteşte anual de către gestionarul fondului cinegetic pentru gestionarea durabilă a fondului cinegetic pe care îl are în folosinţă;

populare – introducere a unor exemplare din specii de faună de interes cinegetic într-un fond cinegetic în care acestea au existat ori nu anterior sau în care vieţuiesc (habitează) într-un număr sub cel optim;

societate de vânători – persoană juridică din Republica Moldova, constituită pe baza principiului liberei asocieri a vânătorilor;

suprafaţă cinegetic productivă – suprafaţă cuprinsă în fondul cinegetic în care gestionarea faunei de interes cinegetic şi exercitarea vânătorii sunt permise;

suprafaţă cinegetic neproductivă – suprafaţă cuprinsă în fondul cinegetic în care vânătoarea este interzisă;

transmitere în folosinţă – acţiune prin care administratorul acordă dreptul de posesie şi folosinţă a unui fond cinegetic, în condiţiile prezentei legi;

vânat – exemplar/exemplare din specie/specii de faună de interes cinegetic destinat/destinate recoltării, recoltat/recoltate sau obţinut/obţinute prin vânătoare sau prin vânătoare ilicită (braconaj);

vânat mare – exemplar/exemplare din speciile de animale copitate de interes cinegetic;

vânat mic – exemplar/exemplare din alte specii de animale decât cele copitate de interes cinegetic;

vânătoare – acţiune de căutare, pândire, stârnire, gonire, împuşcare şi/sau capturare având drept scop recoltarea exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic;

vânătoare ilicită (braconaj) – tentativă sau acţiune desfăşurată în scopul recoltării vânatului, finalizată cu rezultat sau nu, cu încălcarea prevederilor actelor normative în domeniu;

vânător – persoană fizică titulară a unui carnet de vânător, care ocroteşte, îngrijeşte şi recoltează fauna de interes cinegetic în condiţiile prezentei legi;

zonă de linişte – suprafaţă stabilită în cadrul unui fond cinegetic, delimitată şi marcată pe teren prin semne vizibile şi distinctive, destinată să asigure condiţii de viaţă optime pentru anumite specii de faună de interes cinegetic.

Capitolul II

FONDUL CINEGETIC

Articolul 3. Cerinţele de bază privind constituirea şi organizarea unui fond cinegetic

(1) Dreptul de proprietate şi alte drepturi asupra terenurilor şi acvatoriilor din perimetrul fondului cinegetic nu se extind asupra speciilor de faună de interes cinegetic.

(2) Criteriile şi modul de constituire a unui fond cinegetic se stabilesc în regulamentul aprobat de Guvern.

(3) Fondul cinegetic se constituie prin ordin al administratorului şi poate include terenuri ale fondului forestier, terenuri ale fondului apelor, precum şi alte terenuri aflate în proprietate publică sau privată, care permit asigurarea integrităţii structurale stabile a faunei de interes cinegetic în condiţii optime de densitate.

(4) Fondul cinegetic se constituie pe o suprafaţă de cel puţin 5000 de hectare, fiind delimitat pe limite naturale, precum forme de relief, corpuri de apă şi altele asemenea, şi/sau pe limite administrative/elemente artificiale stabile în timp, precum drumuri, căi ferate, autostrăzi, linii electrice, canale de irigaţie şi altele asemenea.

(5) Fiecărui fond cinegetic i se atribuie denumire şi număr distincte. Pentru fiecare fond cinegetic se întocmesc harta-schemă, fişa acestuia şi planul de management.

(6) Fişa fondului cinegetic se elaborează de către gestionarul fondului cinegetic şi se prezintă administratorului în termen de 6 luni de la data semnării contractului de folosinţă. În fişa fondului cinegetic, gestionarul indică limitele şi suprafaţa fondului, specia principală de faună de interes cinegetic şi cele complementare din cuprinsul acestui fond, bonitatea fondului cinegetic pentru specia principală şi efectivele de vânat din fondul cinegetic respectiv.

(7) În cadrul unui fond cinegetic se pot constitui crescătorii de animale de interes cinegetic cu acordul administratorului şi al proprietarului/gestionarului de teren pe care se solicită constituirea crescătoriei.

(8) În situaţia în care pe suprafaţa unui fond cinegetic se constituie, în condiţiile actelor normative în domeniu, arie naturală protejată de stat, contractul de folosinţă încheiat iniţial se modifică prin acord adiţional, până la începerea următorului sezon de vânătoare.

Articolul 4. Planul de management cinegetic

(1) Planul de management cinegetic se elaborează de către gestionarul fondului cinegetic pentru o perioadă de 15 ani şi se prezintă administratorului spre aprobare în termen de 6 luni de la primirea în folosinţă a fondului cinegetic.

(2) Planul de management cinegetic al unui fond cinegetic are următoarele obiective:

a) respectarea limitelor fondului cinegetic;

b) asigurarea unui regim cinegetic optim pentru protecţia şi folosirea raţională a faunei de interes cinegetic;

c) menţinerea efectivelor optime de vânat.

(3) Instrucţiunile metodologice privind elaborarea planului de management cinegetic sunt elaborate şi aprobate de administrator.

(4) Planul de management cinegetic se implementează de către gestionarul fondului cinegetic cu respectarea prevederilor contractului de folosinţă.

(5) În vederea conservării faunei de interes cinegetic, gestionarul fondului cinegetic, în coordonare cu administratorul, delimitează în fiecare fond cinegetic gestionat una sau mai multe zone de linişte, în care se impun măsuri suplimentare de protecţie conform planului de management cinegetic. Suprafaţa zonelor de linişte însumează cel puţin 10% din suprafaţa cinegetic productivă a fiecărui fond cinegetic.

(6) Managementul populaţiei faunei de interes cinegetic din ariile naturale protejate de stat în care vânătoarea este interzisă, din parcuri naţionale, rezervaţii ştiinţifice, zone cu protecţie strictă, zone cu protecţie integrală şi din alte asemenea zone incluse în fondurile cinegetice se realizează conform regulamentului aprobat de Guvern.

Articolul 5. Modul de transmitere în folosinţă a fondului cinegetic

(1) În scopul desfăşurării activităţii cinegetice durabile, administratorul transmite în folosinţă fondurile cinegetice, prin licitaţie deschisă, persoanelor juridice înregistrate în Republica Moldova, în termen de cel mult 90 de zile calendaristice de la data constituirii fondului cinegetic.

(2) Persoanele juridice eligibile pentru participare la licitaţia deschisă trebuie să întrunească cumulativ cel puţin următoarele criterii:

a) să aibă cel puţin 3 angajaţi cu studii în domeniul cinegeticii, silviculturii, biologiei, ecologiei sau zoologiei şi cu experienţă de cel puţin 3 ani în unul dintre domeniile respective, pentru fiecare fond cinegetic pentru care se participă la licitaţie;

b) să facă dovada economico-financiară a capacităţii de plată şi de investiţii în dezvoltarea durabilă a fondului cinegetic, pentru fiecare fond cinegetic pentru care se participă la licitaţie.

(3) Transmiterea în folosinţă se realizează ori de câte ori este necesar în cazul încetării, din orice motive, a contractelor de folosinţă.

(4) Gestionarea fondului cinegetic se realizează în baza contractului de folosinţă, cu achitarea plăţii anuale.

(5) Cuantumul plăţii anuale se stabileşte conform prevederilor anexei nr.2 şi reprezintă preţul de start al licitaţiei deschise.

(6) Modelul contractului-tip de folosinţă se elaborează şi se aprobă de administrator.

(7) Contractul de folosinţă se încheie pentru o perioadă de 15 ani, fără drept de cesionare, cu posibilitatea prelungirii în condiţiile prezentei legi. La prelungirea contractelor de folosinţă au prioritate gestionarii fondurilor cinegetice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) au avut calitatea de gestionar al fondului cinegetic în contractul de folosinţă anterior;

b) manifestă intenţia de a gestiona în continuare fondul cinegetic respectiv;

c) la data solicitării prelungirii, nu înregistrează datorii privind achitarea plăţii anuale.

(8) Fondurile cinegetice pentru care, din culpa câştigătorului licitaţiei, nu s-a încheiat contract de folosinţă în termen de 30 de zile calendaristice de la data obţinerii acestui drept se scot la licitaţie repetat, în termen de cel mult 30 de zile calendaristice. Câştigătorul primei licitaţii nu are dreptul să participe la licitaţia repetată.

(9) Fondurile cinegetice pentru care nu se încheie contracte de folosinţă sunt gestionate de administrator prin intermediul unei instituţii din subordine cu competenţe în domeniu, fără achitarea plăţii anuale.

Articolul 6. Suspendarea şi rezoluţiunea contractului de folosinţă

(1) În cazul în care, pe parcursul executării contractului de folosinţă, gestionarul fondului cinegetic nu respectă condiţiile contractuale şi prevederile prezentei legi, altele decât cele pentru care se pot aplica clauze de rezoluţiune, administratorul suspendă contractul de folosinţă până la remedierea situaţiei respective.

(2) Dacă gestionarul fondului cinegetic nu remediază situaţia în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea notificării transmise de administrator privind suspendarea contractului de folosinţă, contractul este rezolvit de către administrator, iar gestionarul fondului cinegetic este direct răspunzător şi obligat la plata eventualelor prejudicii cauzate din culpa sa.

(3) După rezoluţiunea contractului de folosinţă, gestionarul fondului cinegetic poartă răspundere totală pentru fondul cinegetic respectiv până la data transmiterii acestuia administratorului prin actul de predare-primire.

Articolul 7. Plata pentru folosinţa fondului cinegetic

(1) Gestionarul fondului cinegetic este obligat să achite plata anuală până la data de 30 noiembrie a anului în curs.

(2) Plata anuală achitată de gestionarii fondurilor cinegetice în conformitate cu alin.(1) se virează direct la bugetul de stat.

(3) În perioada în care administratorul gestionează, prin intermediul unei instituţii din subordine cu competenţe în domeniu, fondurile cinegetice care nu au fost transmise în folosinţă, acesta este scutit de achitarea plăţii anuale.

Capitolul III

ADMINISTRAREA FONDULUI CINEGETIC NAŢIONAL.

GESTIONAREA FONDURILOR CINEGETICE

Articolul 8. Administrarea fondului cinegetic naţional şi atribuţiile administratorului

(1) În legătură cu administrarea fondului cinegetic naţional, administratorul exercită următoarele atribuţii de bază:

a) constituie fonduri cinegetice în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale regulamentului aprobat de Guvern;

b) transmite în folosinţă fondurile cinegetice;

c) suspendă şi retrage dreptul de folosinţă asupra fondurilor cinegetice;

d) elaborează şi aprobă metodologia de evaluare a efectivelor de vânat şi de calcul al cotelor de recoltare;

e) aprobă efectivele optime de vânat şi cotele de recoltare;

f) deţine registrul fondurilor cinegetice;

g) efectuează monitorizarea activităţii în domeniul cinegetic sub aspectul respectării condiţiilor contractuale de folosinţă a fondurilor cinegetice;

h) realizează, după caz, colaborarea internaţională în domeniul gospodăriei cinegetice;

i) aprobă anual cotele de recoltare – până la data de 15 aprilie pentru specia căprioară şi până la data de 15 iunie pentru celelalte specii de faună de interes cinegetic prevăzute în anexa nr.1;

j) efectuează controlul gestionării fondului cinegetic naţional în colaborare cu organele de stat care au competenţe în domeniu;

k) gestionează finanţele publice şi administrează patrimoniul public în conformitate cu principiile bunei guvernări;

l) asigură elaborarea şi monitorizarea implementării politicilor şi actelor normative în domeniul gestionării durabile a fondului cinegetic naţional;

m) în situaţii excepţionale, motivate de necesitatea de menţinere, conservare a diversităţii faunei şi asigurare a echilibrului ecologic, dispune reducerea sau prelungirea perioadei de vânătoare într-un sezon de vânătoare pentru anumite fonduri cinegetice şi/sau pentru anumite specii de faună de interes cinegetic.

(2) În cazul instituirii stării de urgenţă, decizia de a permite, reduce sau prelungi perioada de vânătoare într-un sezon de vânătoare, în întreg fondul cinegetic naţional sau în anumite fonduri cinegetice, pentru unele sau pentru toate speciile de faună de interes cinegetic, stabilirea distanţei permise pentru desfăşurarea acţiunilor de vânătoare de la frontiera de stat, localităţi, unităţi militare etc., precum şi alte atribuţii în conformitate cu actele normative în domeniu ţin de competenţa Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova.

Articolul 9. Obligaţiile gestionarului fondului cinegetic

Gestionarul fondului cinegetic este obligat:

a) să aibă, pentru fiecare fond cinegetic gestionat, cel puţin 3 angajaţi cu studii în domeniul cinegeticii, silviculturii, biologiei, ecologiei sau zoologiei şi cu experienţă de cel puţin 3 ani în unul dintre domeniile respective;

b) să realizeze gestionarea fondului cinegetic prin metode care nu dăunează faunei sălbatice şi mediului, sănătăţii persoanelor şi integrităţii bunurilor;

c) să asigure folosirea raţională şi continuă a faunei de interes cinegetic în scopul conservării biodiversităţii şi al protecţiei mediului;

d) să gestioneze fauna de interes cinegetic din fondurile cinegetice respectând prevederile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, ale legislaţiei naţionale, precum şi ale contractului de folosinţă;

e) să nu aplice metode care periclitează biodiversitatea şi care conduc la distrugerea ori degradarea habitatelor faunei sălbatice;

f) să evalueze anual efectivele de vânat şi să propună cotele de recoltare pentru fiecare fond cinegetic gestionat, în conformitate cu reglementările aprobate de administrator;

g) să realizeze cotele de recoltare aprobate de administrator;

h) să realizeze măsurile ce se impun pentru asigurarea protecţiei efectivelor de vânat şi a habitatelor acestora şi pentru menţinerea lor la nivelul structurii populaţionale stabilite;

i) să asigure funcţionalitatea construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor cinegetice necesare protecţiei, menţinerii şi pazei faunei de interes cinegetic şi a habitatelor acesteia, precum şi a celor necesare practicării vânătorii;

j) să coordoneze amplasarea instalaţiilor cinegetice cu autoritatea administraţiei publice locale şi cu deţinătorii/gestionarii terenurilor cuprinse în fondul cinegetic;

k) să prevină şi să combată bolile în rândul faunei sălbatice conform prevederilor legale;

l) să gestioneze cu bună-credinţă fondul cinegetic, fără a admite cesionarea sub orice formă a drepturilor şi obligaţiilor ce îi revin;

m) în cazul încetării contractului de folosinţă, să transmită administratorului, prin act de predare-primire, fondul cinegetic într-o stare nu mai rea decât cea în care i-a fost transmis la data încheierii contractului de folosinţă, cu excepţia cazului când aceasta nu ţine de culpa sa;

n) să marcheze, pe cheltuiala proprie, prin semne vizibile (borne de hotar), hotarele fondurilor cinegetice care i-au fost transmise în folosinţă, în conformitate cu harta-schemă a acestora;

o) să asigure gestionarea durabilă a faunei de interes cinegetic;

p) să asigure paza fondului cinegetic gestionat.

Articolul 10. Despăgubiri pentru prejudiciul cauzat de fauna de interes cinegetic

(1) Pentru prejudiciul cauzat de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic se acordă despăgubiri.

(2) Normele privind protecţia culturilor agricole, a fondului forestier şi a animalelor domestice împotriva cauzării prejudiciilor de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, precum şi modul de reparare a prejudiciilor se aprobă de Guvern.

(3) Gestionarul fondului cinegetic este responsabil pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, în cuprinsul fondurilor cinegetice gestionate, dacă acesta nu şi-a îndeplinit obligaţiile pentru prevenirea pagubelor.

(4) Gestionarul fondului cinegetic este responsabil de repararea prejudiciului cauzat în timpul vânătorii.

(5) Proprietarii de culturi agricole/silvice nu sunt obligaţi să asigure paza culturilor agricole/silvice şi să amplaseze mijloace de îndepărtat exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic.

Capitolul IV

CONTROLUL DE STAT ŞI PROTECŢIA FONDULUI

CINEGETIC NAŢIONAL

Articolul 11. Controlul de stat

(1) Inspectoratul pentru Protecţia Mediului exercită controlul de stat privind fondul cinegetic naţional şi privind respectarea prevederilor prezentei legi.

(2) Protecţia şi dezvoltarea faunei de interes cinegetic se efectuează în scopul menţinerii efectivelor optime de vânat şi se realizează prin controlul respectării actelor normative ce reglementează activitatea cinegetică.

(3) Protecţia şi dezvoltarea faunei de interes cinegetic şi a habitatelor acesteia se pun în sarcina administratorului, autorităţilor cu competenţe în domeniul cinegetic şi a gestionarilor fondurilor cinegetice, conform atribuţiilor stabilite de legislaţie.

Articolul 12. Popularea fondurilor cinegetice

(1) Popularea fondurilor cinegetice cu exemplare din specii de faună de interes cinegetic reproduse în crescătoriile de animale de interes cinegetic se realizează în condiţiile legislaţiei în domeniu, cu înştiinţarea administratorului.

(2) Capturarea vânatului în scopul populării unui fond cinegetic este admisă cu condiţia utilizării metodelor care exclud traumatizarea exemplarului capturat.

(3) În perioadele în care vânătoarea este interzisă, capturarea vânatului în scopul populării se poate efectua numai cu acordul administratorului.

(4) Exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, inclusiv cele crescute în crescătorii, eliberate în mediul natural sau în fondul cinegetic se consideră proprietate publică a statului, cu excepţia vânatului mare, a fazanilor şi a raţelor eliberate în gospodăria cinegetică complexă.

Articolul 13. Interdicţii în scopul protecţiei şi gestionării durabile a fondului cinegetic

În scopul protecţiei şi gestionării durabile a fondului cinegetic se interzice:

1) popularea fondurilor cinegetice cu exemplare de vânat mare hibridizate, bolnave, degenerate sau din crescătoriile de animale de interes cinegetic a căror producţie este destinată exclusiv consumului;

2) tulburarea liniştii faunei sălbatice, în special în perioadele de reproducere şi în cele de creştere a puilor;

3) înfiinţarea, întreţinerea şi recoltarea culturilor agricole fără asigurarea protecţiei faunei de interes cinegetic şi a habitatelor acesteia;

4) ţinerea şi reproducerea neautorizată în captivitate a exemplarelor din speciile de faună sălbatică;

5) distrugerea sau deteriorarea construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor cinegetice, a panourilor informative şi a culturilor agricole destinate faunei de interes cinegetic;

6) mutarea de către persoane neautorizate a hranei destinate vânatului;

7) distrugerea sau sustragerea hranei destinate vânatului;

8) hrănirea sau nădirea exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic în locuri aflate la o distanţă mai mică de 1 km de hotarele ariilor naturale protejate de stat în care practicarea vânătorii este interzisă, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie;

9) însuşirea, fără acordul gestionarului fondului cinegetic, a exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic găsite moarte, accidentate sau bolnave, a puilor acestora şi a coarnelor căzute de la cervide;

10) refuzul de a preda gestionarului fondului cinegetic exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic ţinute în captivitate neautorizat sau coarnele căzute de la cervide;

11) depozitarea în teren deschis sau utilizarea în combaterea dăunătorilor vegetali şi animali ai culturilor agricole sau silvice a substanţelor chimice toxice pentru fauna de interes cinegetic fără luarea măsurilor de protecţie a acesteia şi fără respectarea normelor tehnice de utilizare a acestor substanţe;

12) abandonarea câinilor şi a altor animalele domestice în fondurile cinegetice;

13) producerea sau reproducerea, procurarea, comercializarea şi utilizarea, după caz, a capcanelor neautorizate;

14) împiedicarea nejustificată a desfăşurării vânătorii;

15) distrugerea materialelor de informare privind fauna de interes cinegetic şi vânătoarea, a indicatoarelor pentru orientarea în fondurile cinegetice;

16) deteriorarea cuiburilor de păsări sălbatice sau culegerea ouălor acestora;

17) incendierea vegetaţiei, inclusiv a stufului, tufărişurilor, miriştilor etc.;

18) utilizarea alicelor care conţin plumb în concentraţie de cel mult 1% de masă (exprimată ca metal) în zonele de protecţie a apelor de suprafaţă;

19) consumarea băuturilor alcoolice şi a substanţelor stupefiante în timpul vânătorii;

20) urmărirea, în cuprinsul altui fond cinegetic, a vânatului rănit, fără acordul gestionarului fondului respectiv, precum şi traversarea altui fond cinegetic fără a avea arma de vânătoare închisă în toc;

21) depăşirea cotelor de recoltare aprobate de administrator;

22) depăşirea numărului exemplarelor vânate aprobat pentru a fi recoltate de un vânător pe durata unei zile de vânătoare;

23) neprezentarea, de către participanţii la vânătoare, a actelor prevăzute de legislaţie pentru practicarea vânătorii, la solicitarea organelor de control;

24) vânătoarea cu păsări de pradă şi cu câini de vânătoare neînregistraţi;

25) vânarea păsărilor migratoare de apă în ariile de protecţie specială avifaunistică în care vânătoarea este interzisă şi a speciilor care fac obiectul protecţiei în ariile speciale de conservare cuprinse în fondurile cinegetice;

26) dobândirea animalelor sălbatice cu folosirea laţurilor, substanţelor toxice, repelentelor şi imobilizantelor, prin săparea gropilor, amplasarea cârligelor, clamelor, tăietoarelor, capcanelor neautorizate, plaselor, ieterelor;

27) dobândirea animalelor sălbatice aflate în primejdie (salvându-se de incendii, inundaţii sau fiind hămesite etc.), precum şi a femelelor gestante sau cu făt.

Capitolul V

ORGANIZAREA VÂNĂTORII. VÂNĂTOAREA ILICITĂ

Articolul 14. Dreptul de folosire a faunei de interes cinegetic

(1) Dreptul de folosire a faunei de interes cinegetic se realizează prin intermediul vânătorii.

(2) Vânătoarea este permisă la speciile de faună de interes cinegetic prevăzute în anexa nr.1, în locurile, perioadele şi cu mijloacele stabilite în actele normative.

(3) Prin derogare de la prevederile alin.(2), pentru specia mistreţ (Sus scrofa) (mascul, femelă şi purcel), perioada de vânătoare se extinde pe tot parcursul anului din momentul confirmării oficiale a unui focar de pestă porcină africană pe suprafaţa unui sau mai multor fonduri cinegetice, inclusiv în interiorul zonei de 1000 de metri de la linia frontierei de stat, cu acordul Ministerului Afacerilor Interne şi cu prezenţa obligatorie la acţiunile de vânătoare a reprezentanţilor Inspectoratului pentru Protecţia Mediului şi ai Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, până la confirmarea, în baza încercărilor de laborator, a lipsei virusului pestei porcine africane în probele recoltate.

(4) Prin derogare de la prevederile alin.(2), perioada de vânătoare poate fi extinsă din momentul confirmării oficiale a unei epizootii pe suprafaţa unui sau mai multor fonduri cinegetice, inclusiv în interiorul zonei de 1000 de metri de la linia frontierei de stat, cu acordul Ministerului Afacerilor Interne şi cu prezenţa obligatorie la acţiunile de vânătoare a reprezentanţilor Inspectoratului pentru Protecţia Mediului şi ai Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

(5) Prin derogare de la prevederile alin.(2), pentru specia mistreţ (Sus scrofa) (mascul, femelă şi purcel), gestionarul fondului cinegetic este în drept să solicite, argumentat, administratorului aprobarea unei cote de recoltare suplimentare şi permisiunea de a vâna în afara perioadelor permise exemplarele care produc pagube culturilor agricole, inclusiv în interiorul zonei de 1000 de metri de la linia frontierei de stat, cu acordul Ministerului Afacerilor Interne şi cu prezenţa obligatorie la acţiunile de vânătoare a reprezentanţilor Inspectoratului pentru Protecţia Mediului şi ai Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

(6) Zilele săptămânii în care vânătoare este permisă sunt sâmbătă, duminică şi zilele de sărbătoare nelucrătoare. La solicitarea argumentată a gestionarilor fondurilor cinegetice şi cu acordul administratorului, acţiunile de vânătoare se pot desfăşura şi în alte zile ale săptămânii.

Articolul 15. Persoanele care pot practica şi participa la vânătoare

(1) Vânătoarea se practică, în conformitate cu prevederile cadrului normativ, numai de către vânători, în baza permisului de vânătoare, în limitele cotelor de recoltare aprobate de administrator.

(2) Prin derogare de la prevederile alin.(1), cetăţenii străini care prezintă dovada deţinerii calităţii de vânător în ţara de origine pot practica vânătoarea numai în baza permisului de vânătoare eliberat de gestionarul fondului cinegetic.

(3) Cu acordul gestionarului fondului cinegetic pot participa la vânătoare fără drept de recoltare persoanele fizice cu vârsta mai mare de 18 ani din următoarele categorii:

a) personal de specialitate al gestionarului fondului cinegetic;

b) gonaşi, în cazul vânătorii prin metoda ,,la goană";

c) candidaţii pentru obţinerea carnetului de vânător.

Articolul 16. Carnetul de vânător

(1) Carnetul de vânător este eliberat de Agenţia de Mediu persoanelor fizice care deţin cetăţenia Republicii Moldova şi rezidenţilor Republicii Moldova. Carnetul de vânător este înseriat şi înregistrat de Agenţia de Mediu conform regulamentului elaborat şi aprobat de aceasta.

(2) Modelul-tip al carnetului de vânător este elaborat şi aprobat de Agenţia de Mediu.

(3) Carnetul de vânător este valabil pentru o perioadă de 5 ani, care poate fi prelungită în condiţiile alin.(4).

(4) Condiţiile pe care un solicitant trebuie să le îndeplinească, cumulativ, pentru a dobândi carnetul de vânător sau pentru a prelungi perioada de valabilitate a acestuia, după caz, sunt următoarele:

a) să aibă vârsta minimă de 21 de ani;

b) să prezinte dovada scrisă a cunoştinţelor şi abilităţilor căpătate în domeniul cinegetic după cel puţin un an de stagiu efectuat sub îndrumarea unei societăţi de vânători sau a unui gestionar care gestionează cel puţin un fond cinegetic sau carnetul de vânător eliberat de o societate de vânători până la intrarea în vigoare a prezentei legi;

c) să prezinte dovada scrisă a participării la cel puţin o instruire practică într-un poligon de tir privind portul şi folosirea armelor de foc sau permisul de armă valabil;

d) să prezinte certificatul medical, eliberat cu cel mult 12 luni înaintea depunerii cererii, din care să rezulte că este apt din punct de vedere medical (concluzie narcologică şi psihiatrică) pentru a deţine şi a folosi arme şi muniţii letale sau permisul de armă valabil.

(5) Carnetul de vânător poate fi anulat sau suspendat, după caz, în conformitate cu regulamentul aprobat de Agenţia de Mediu.

(6) În cazul anulării sau suspendării carnetului de vânător, calitatea de vânător se retrage şi persoana vizată nu mai are dreptul de participare la acţiunile de vânătoare în calitate de vânător.

Articolul 17. Atributele permise în cadrul vânătorii

Atributele permise pentru a fi folosite în cadrul vânătorii sunt:

a) armele de foc, în conformitate cu cadrul normativ în domeniu;

b) păsările de pradă dresate şi înregistrate;

c) câinii de vânătoare dresaţi şi înregistraţi;

d) atrapele.

Articolul 18. Speciile de faună de interes cinegetic şi perioadele de vânătoare

(1) Speciile de faună de interes cinegetic şi perioadele de vânătoare sunt prezentate în anexa nr.1.

(2) Perioadele de vânătoare şi cotele de recoltare pentru speciile care se întreţin şi se reproduc în cadrul gospodăriilor cinegetice complexe se stabilesc de către gestionarii fondurilor cinegetice de comun acord cu administratorul.

(3) În scopul conservării diversităţii faunei sălbatice, speciile de faună de interes cinegetic se vânează numai în limitele cotelor de recoltare aprobate de administrator şi conform prevederilor regulamentului aprobat de Guvern, cu excepţia vulpilor, şacalilor, ciorilor-grive şi coţofenelor, care se vânează fără restricţii.

Articolul 19. Crotalierea şi transportul vânatului mare recoltat

(1) Vânatul mare recoltat se crotaliază până la părăsirea fondului cinegetic.

(2) Transportul carcasei vânatului recoltat şi crotaliat se efectuează însoţit de următoarele acte:

a) permisul de vânătoare sau cotorul permisului de vânătoare;

b) certificatul sanitar-veterinar.

(3) Se interzice transportul vânatului în afara perioadei de vânătoare, cu excepţia vânatului congelat, destinat procesării, dobândit în sezonul de vânătoare, transportul căruia se efectuează însoţit de actele menţionate la alin.(2).

(4) În afara perioadei de vânătoare, transportul exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic în scopul populării se permite cu respectarea prevederilor Legii regnului animal nr.439/1995.

Articolul 20. Vânătoarea ilicită (braconajul)

Se consideră vânătoare ilicită (braconaj) oricare dintre următoarele acţiuni:

a) vânătoarea fără a deţine calitatea de vânător sau având dreptul de a vâna anulat ori suspendat;

b) vânătoarea cu carnet de vânător nevalabil sau cu carnet de vânător ce aparţine altei persoane;

c) vânătoarea fără a deţine dreptul de a păstra şi/sau purta armă de foc;

d) folosirea arbaletelor, arcurilor, armelor cu amortizor, armelor şi muniţiei interzise de normele speciale;

e) tentativa de dobândire sau dobândirea animalelor sălbatice prin mijloace, sisteme, metode interzise sau neprevăzute de cadrul normativ în domeniu;

f) urmărirea animalelor sălbatice cu orice fel de mijloace de transport terestru, naval (acvatic) sau aerian ori cu aparatele de zbor fără pilot;

g) tentativa de dobândire sau dobândirea animalelor sălbatice cu ajutorul aparatelor de vedere pe timp de noapte, aparatelor cu termoviziune sau aparatelor de iluminat;

h) aflarea pe suprafaţa productivă a fondului cinegetic cu arme de vânătoare în afara perioadei de vânătoare stabilite de cadrul normativ în domeniu.

Capitolul VI

RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI

Articolul 21. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei privind fondul cinegetic

(1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

(2) Obiectele care au fost folosite la săvârşirea faptelor ilicite, inclusiv armele de foc, mijloacele de transport, precum şi vânatul şi trofeele de vânat care fac obiectul contravenţiilor sau infracţiunilor se ridică/confiscă de către autorităţile competente în conformitate cu prevederile cadrului normativ în domeniu.

(3) Aplicarea prevederilor alin.(1) şi (2) nu absolvă persoana vinovată de obligaţia privind repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite.

(4) Persoanele participante la vânătoare ilicită poartă răspundere solidară cu făptuitorii.

Articolul 22. Despăgubirile pentru prejudiciul cauzat faunei de interes cinegetic

(1) Despăgubirile pentru prejudiciul cauzat faunei de interes cinegetic, sumele obţinute din vânzarea producţiei de vânat ilicit confiscat şi de la recuperarea costului producţiei de vânat ilicit se achită gestionarului fondului cinegetic sau Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, pe contul destinat încasărilor pentru prejudiciile cauzate mediului.

(2) Proprietarii şi deţinătorii de terenuri cu orice titlu, precum şi executanţii de lucrări pe terenurile din fondurile cinegetice sunt obligaţi să întreprindă măsurile prevăzute de actele normative în domeniu pentru protecţia faunei de interes cinegetic şi a habitatelor acesteia şi răspund pentru prejudiciile cauzate acestora prin acţiuni ilicite săvârşite cu intenţie sau din culpă.

(3) Despăgubirile pentru prejudiciile cauzate în urma accidentelor rutiere în care sunt implicate exemplare din speciile de faună de interes cinegetic, în cazul când sunt prezente indicatoare corespunzătoare de avertizare, se suportă de către conducătorul auto implicat în accident.

(4) Mărimea despăgubirilor pentru daunele cauzate faunei de interes cinegetic din fondurile cinegetice prin fapte ce constituie infracţiuni sau contravenţii se stabileşte conform anexelor nr.3, 4 şi 6 la Legea regnului animal nr.439/1995.

Capitolul VII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 23. Dispoziţii finale şi tranzitorii

(1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepţia prevederilor art.13 pct.18), care intră în vigoare la 1 ianuarie 2027.

(2) Guvernul, în termen de 12 luni de la data adoptării prezentei legi:

a) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;

b) va elabora şi va aproba actele normative necesare pentru implementarea prezentei legi.

(3) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea vânătorii şi fondului cinegetic nr.298/2018 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.76–85, art.135).

(4) Carnetele de vânător eliberate de societăţile de vânători, aflate în uz la data intrării în vigoare a prezentei legi, rămân valabile pentru o perioadă de 4 ani de la această dată.

(5) Societăţile de vânători se obligă să transmită Agenţiei de Mediu, în termen de 60 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei legi, registrele deţinătorilor carnetelor de vânător eliberate până la această dată.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI	Igor GROSU
Nr.55. Chişinău, 14 martie 2024.

Anexa nr.1

SPECIILE

de faună de interes cinegetic şi

perioadele de vânătoare

Specia	Perioadele de vânătoare
Mamifere
Căprioară (Capreolus capreolus) • mascul • femelă	15 mai – 15 octombrie 1 septembrie – 31 decembrie
Cerb-comun (Cervus elaphus)	1 septembrie – 31 decembrie
Cerb-cu-pete (Cervus nippon)	1 septembrie – 31 decembrie
Cerb-lopătar (Dama dama)	1 septembrie – 31 decembrie
Muflon (Ovis aries musimon)	1 septembrie – 31 decembrie
Mistreţ (Sus scrofa)	15 septembrie – 15 februarie
Câine-enot (Nictereutes procyonoides)	1 septembrie – 31 decembrie
Bursuc (Meles meles)	15 septembrie – 31 decembrie
Iepure-de-câmp (Lepus europaeus)	15 noiembrie – 15 ianuarie
Şacal (Canis aureus)	1 iunie – 31 martie
Vulpe (Vulpes vulpes)	1 iunie – 31 martie
Iepure-de-vizuină (Oryctolagus cuniculus)	15 septembrie – 31 decembrie
Păsări
Gâscă-de-vară (Anser anser)	15 august – 15 ianuarie
Gârliţă-mare (Anser albifrons)	15 octombrie – 15 ianuarie
Graur-comun (Sturnus vulgaris)	15 august – 15 ianuarie
Guguştiuc (Streptopelia decaocto)	15 august – 15 octombrie
Porumbel-gulerat (Columba palumbus)	15 august – 31 decembrie
Potârniche (Perdix perdix)	1 octombrie – 15 ianuarie
Prepeliţă (Coturnix coturnix)	15 august – 15 octombrie
Lişiţă (Fulica atra)	15 august – 31 decembrie
Raţă-mare (Anas platyrhynchos)	15 august – 15 ianuarie
Raţă-mică (Anas crecca)	15 octombrie – 15 ianuarie
Raţă-cârâitoare (Anas querquedula)	15 august – 15 ianuarie
Raţă-cu-cap-castaniu (Aythya ferina)	15 august – 15 ianuarie
Raţă-lingurar (Anas clypeata)	15 august – 15 ianuarie
Raţă-pestriţă (Anas strepera)	15 august – 15 ianuarie
Sitar-de-pădure (Scolopax rusticola)	15 octombrie – 31 decembrie
Sturz-de-vâsc (Turdus viscivorus)	15 octombrie – 15 ianuarie
Sturz-de-iarnă (Turdus pilaris)	15 octombrie – 15 ianuarie
Turturică (Streptopelia turtur)	15 august – 15 octombrie
Becaţină-comună (Gallinago gallinago)	15 august – 31 decembrie
Cioară-grivă (Corvus cornix)	1 iunie – 31 martie
Corb (Corvus corax)	1 iunie – 31 martie
Cormoran-mare (Phalacrocorax carbo)	15 august – 15 ianuarie
Coţofană (Pica pica)	1 iunie – 31 martie
Fazan (Phasianus colchicus)	1 octombrie – 15 februarie
Fluierar-cu-picioare-verzi (Tringa nebularia)	15 august – 31 decembrie

Anexa nr.2

MODUL DE CALCUL

al cuantumului plăţii anuale pentru folosinţa fondului cinegetic

Nr. crt.	Categoria de folosinţă a terenului	Speciile de faună de interes cinegetic din fondul cinegetic	Suprafaţa cinegetic productivă (ha)	Preţul unitar (lei/ha)	Cuantumul plăţii anuale (lei) (coloana 4 x coloana 5)
1	2	3	4	5	6
1	Corpuri de apă de suprafaţă (cursuri de apă, canale, bălţi, lacuri etc.)			3,5
2	Teren arabil, fâneţe, vii, livezi etc.			3,5
3	Păşuni şi izlazuri			2,0
4	Pădure şi terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră	Mistreţ, căprioară, iepure		6,0
		Mistreţ, căprioară, iepure, fazan		7,5
		Mistreţ, cerb-lopătar sau cerb-cu-pete, căprioară, iepure, fazan		9,5
		Mistreţ, cerb-comun, cerb-lopătar sau cerb-cu-pete, căprioară, iepure, fazan		19,0