550/12.11.2019 Hotărîre privind aprobarea Avizului la proiectul de lege pentru modificarea articolului 3 din Legea taxei de stat nr.1216/1992
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E
privind aprobarea Avizului la proiectul de lege pentru modificarea
articolului 3 din Legea taxei de stat nr. 1216/1992
nr. 550 din 12.11.2019
(în vigoare 15.11.2019)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 338-343 art. 788 din 15.11.2019
* * *
Guvernul HOTĂRĂŞTE:
Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul la proiectul de lege pentru modificarea articolului 3 din Legea taxei de stat nr.1216/1992.
| PRIM-MINISTRU | Maia SANDU |
| Contrasemnează: | |
| Ministrul finanţelor | Natalia Gavriliţa |
| Nr.550. Chişinău, 12 noiembrie 2019. | |
Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr.550/2019
AVIZ
la proiectul de lege pentru modificarea articolului 3
din Legea taxei de stat nr.1216/1992
Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea articolului 3 din Legea taxei de stat nr.1216/1992, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.206 din 23 septembrie 2019) de către domnul Sergiu Litvinenco, deputat în Parlament, şi comunică următoarele.
Conform autorului proiectului, cuantumul tarifar al taxei de stat urmează să fie 3% din valoarea acţiunii sau din suma încasată, dar nu mai puţin de 150 de lei de la persoanele fizice şi nu mai puţin de 270 de lei de la persoanele juridice, cu eliminarea plafonului maxim.
De asemenea, se menţionează că, potrivit unor studii şi analize efectuate în domeniu, anume plafonarea taxei de stat a fost una dintre cauzele care a permis unor persoane juridice străine să-şi legalizeze provenienţa banilor prin intermediul sistemului judecătoresc din Republica Moldova.
În acest context atenţionăm că, potrivit articolului 25 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, informaţiile şi recomandările obţinute în urma efectuării studiilor de cercetare se includ în nota informativă, întocmită conform articolului 30 din aceeaşi lege. Astfel, nota informativă urmează a fi ajustată în conformitate cu norma juridică citată.
De altfel, soluţia legislativă propusă de autorul proiectului necesită a fi examinată prin prisma dreptului fundamental privind accesul liber la justiţie, care se desprinde din cuprinsul articolului 20 alineatul (1) din Constituţia Republicii Moldova şi articolului 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Astfel, prevederile legale privind achitarea unor cheltuieli de judecată potrivit Codului de procedură civilă al Republicii Moldova nr.225/2003 şi Legii taxei de stat nr.1216/1992 sînt justificate prin faptul că accesul liber la justiţie nu este un drept absolut, ci este condiţionat de unele modalităţi, inclusiv de condiţia plăţii taxei de stat.
În acest sens, menţionăm că, în conformitate cu dispoziţiile articolului 83 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr.225/2003, taxa de stat reprezintă o sumă care se percepe, în temeiul legii, de către instanţa judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a pricinii civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar. Scopul achitării taxei de stat în cadrul procesului civil este de a compensa parţial statului cheltuielile pentru asigurarea activităţii instanţelor judecătoreşti. Totodată, achitarea taxei de stat are drept scop şi ordonarea adresărilor cu rea-credinţă în instanţă, întrucît povara suportării cheltuielilor de judecată cade pe seama părţii care a pierdut procesul. În acţiunile patrimoniale, taxa de stat se determină în funcţie de caracterul şi valoarea acţiunii, iar în acţiunile nepatrimoniale şi în alte cazuri prevăzute de lege, în proporţii fixe, conform Legii taxei de stat nr.1216/1992.
Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în hotărîrile sale că interesul unei bune administrări a justiţiei poate justifica impunerea unei restricţionări financiare a accesului unei persoane la un tribunal, în particular ţinînd cont de principiul conform căruia Convenţia urmăreşte protejarea unor drepturi care nu sînt teoretice sau iluzorii, ci concrete şi efective.
De asemenea, s-a arătat că, deşi articolul 6 din Convenţie nu garantează accesul gratuit la justiţie, uneori costurile ridicate ale procedurilor pot aduce atingere dreptului de acces la un tribunal.
Astfel, o taxă de stat în cuantum ridicat, o cauţiune proporţională cu valoarea obiectului procesului sau alte cheltuieli de judecată disproporţionate faţă de posibilităţile financiare ale reclamantului pot reprezenta o descurajare în fapt a liberului acces la justiţie.
Prin urmare, se propune ca articolul I din proiect să aibă următorul cuprins:
“Art.I. – La articolul 3 alineatul (1) litera a) din Legea taxei de stat nr.1216/1992 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.53-55, art.302), cu modificările ulterioare, coloana a doua va avea următorul cuprins:
“3%, dar nu mai puţin de 150 de lei pentru persoanele fizice şi nu mai puţin de 270 de lei pentru persoanele juridice, din valoarea acţiunii sau din suma încasată ce nu depăşeşte 1 000 000 de lei;
30 000 de lei + 1,8% din suma ce depăşeşte 1 000 000 de lei, în cazul în care valoarea acţiunii sau suma încasată este mai mare de 1 000 000 de lei, dar nu depăşeşte 3 000 000 de lei;
66 000 de lei + 1% din suma ce depăşeşte 3 000 000 de lei, în cazul în care valoarea acţiunii sau suma încasată este mai mare de 3 000 000 de lei.”
Totodată, apare necesitatea completării notei informative cu argumente care ar proba gradul rezonabil de proporţionalitate între necesitatea eliminării plafonului maxim la stabilirea taxei de stat pentru cererile de chemare în judecată privitor la litigiile cu caracter patrimonial, cererile de contestare a unui titlu executoriu sau a unui alt document prin care încasarea se produce în mod incontestabil şi scopul vizat de respectiva soluţie legislativă, ce ar permite identificarea voinţei autorităţii publice care a adoptat, a aprobat sau a emis actul normativ. Or, în cazul apariţiei unor eventuale neclarităţi la interpretarea şi aplicarea noilor prevederi, argumentele inserate în nota informativă ar permite să se atingă atît scopul limitării discreţiei celor care vor interpreta actul, cît şi scopul ca actul normativ să fie aplicat şi relaţiilor sociale care se vor naşte pe viitor şi de care, evident, nu putea să ţină cont autorul actului normativ.
Adiţional, menţionăm că, în vederea respectării prevederilor articolului 56 alineatul (1) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, intrarea în vigoare a proiectelor la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ca excepţie de la regula generală, trebuie să fie argumentată în nota informativă.