561/29.04.91 Hotărîre cu privire la situaţia combaterii criminalităţii şi asigurării ordinii de drept în republică

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la situaţia combaterii criminalităţii şi

asigurării ordinii de drept în republică

nr. 561-XII din 29.04.91

 (în vigoare 29.04.1991) 

* * *

După ce a fost audiată şi dezbătută comunicarea "Cu privire la combaterea criminalităţii şi la asigurarea ordinii de drept în republică în anul 1990 şi în primul trimestru al anului 1991", făcută de Secţia pentru problemele legislaţiei şi ordinii de drept a Secretariatului Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova, Prezidiul Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova menţionează că, în pofida creşterii relativ mai mici a criminalităţii (în anul 1988 - 56,2%, în anul 1989 - 26%, în anul 1990 - 5,3%), dinamica şi structura ei continuă să se caracterizeze prin tendinţe negative. Criminalitatea a crescut în 32 de raioane şi oraşe ale republicii, cea mai considerabilă creştere a ei întregistrîndu-se în raioanele Cantemir (61%), Anenii Noi (51%), Leova (43%), Străşeni (33,7%) şi Drochia (31%).

Din cele peste 43 de mii de infracţiuni, înregistrate în anul 1990, peste 6 mii fac parte din categoria celor grave, cu 11% mai mult decît în anul 1989. A cincea parte din ele sînt infracţiuni violente contra persoanei: asasinate şi tentative de omor, violuri, provocarea unor leziuni corporale grave etc.

Se constată o creştere permanentă a infracţiunilor în interes de profit (furturi, tîlhării, prădarea bunurilor personale şi bunurilor statului), a căror pondere în structura generală a criminalităţii ajunge la 70%.

Cele mai grave infracţiuni în interes de profit (delapidările prin abuz de post, luarea şi darea de mită, şantajul, escrocheria şi alte infracţiuni, însoţite de elementele crimei organizate, şi corupţia) se săvîrşesc în sistemul comerţului de stat, cooperaţiei de consum, mişcării cooperatiste şi complexului agroindustrial, în urma cărui fapt statul suferă daune materiale considerabile.

Studierea şi analiza situaţiei criminogene, create în republică, demonstrează, că principalele cauze obiective ce determină creşterea permanentă a criminalităţii sînt: nivelul scăzut al ordinii de drept şi conduita neconformă legii a unui mare număr de cetăţeni, favorizată în bună parte de moştenirea regimului totalitar şi a sistemului administrativ de comandă, de dificultăţile social-economice cu care se confruntă republica, legate de demolarea vechilor structuri economice, sociale, ideologice şi statal-juridice, de nivelul de cultură generală şi de cultură juridică deosebit de scăzut al societăţii, ceea ce generează nihilism juridic grosolan, desconsiderarea principiilor legii, normelor moralei şi eticii.

Totodată, ineficienţa combaterii criminalităţii, ocrotirea nesatisfăcătoare a drepturilor cetăţenilor şi a intereselor statului se explică printr-o serie de cauze subiective metodico-organizatorice, preventiv-educative, cauze legate de cadre şi de aplicare a dreptului.

Îşi exercită nesatisfăcător funcţiile şi Sovietele locale de deputaţi ai poporului care, în conformitate cu prevederile Constituţiei R.S.S. Moldova şi ale altor acte legislative ale republicii, au dreptul şi obligaţia de a asigura respectarea legilor, ocrotirea ordinii de stat şi a ordinii publice, a drepturilor cetăţenilor de a coordona activitatea organelor locale de ocrotire a drepturilor şi de a purta întreaga răspundere pentru starea generală a ordinii de drept de pe teritoriile din subordinea lor. După cum demonstrează analiza informaţiei primite din partea a 37 de Soviete raionale şi orăşeneşti de deputaţi ai poporului, precum şi rezultatele verificării situaţiei combaterii criminalităţii din raioanele Anenii Noi, Grigoriopol, Drochia, Cantemir, Căuşeni şi Străşeni, activitatea Sovietelor locale se limitează la luarea unor măsuri pentru întărirea bazei tehnico-materiale a organelor de ocrotire a drepturilor şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, locative şi de trai ale colaboratorilor lor.

Activitatea Sovietelor, a prezidiilor, a comisiilor permanente şi comitetelor lor executive în calitate de coordonatori ai activităţii de combatere a criminalităţii pe teritoriile din subordine are un caracter episodic. La sesiunile Sovietelor, la şedinţele prezidiilor, comisiilor şi comitetelor executive ale multor raioane în anul 1990 şi în primul trimestru al anului 1991 problema situaţiei combaterii criminalităţii şi asigurării ordinii de drept nu au fost discutate în genere (raioanele Grigoriopol, Drochia, Cantemir, Călăraşi şi altele), comisiile permanente respective nu au activat, iar acolo unde au activat au făcut-o fără programe elaborate şi bine gîndite din timp şi fără să discute chestiuni actuale, deşi în unele raioane (Călăraşi şi Cantemir) organele de ocrotire a dreptului au lansat o astfel de iniţiativă. Astfel, Sovietele, comisiile şi organele lor nu dispun de informaţie analitică proprie, prin urmare ele nu pot coordona în mod perseverent activitatea organelor administrative de prevenire a infracţiunilor.

Înnoirea radicală a corpului de deputaţi şi a componenţei aparatului organelor executive şi de dispoziţie ale Sovietelor locale de deputaţi ai poporului, lipsa continuităţii în activitatea lor organizatorică, iar în unele cazuri şi incompetenţa, inactivitatea comisiilor republicane (de supraveghere, pentru minori, pentru combaterea beţiei şi alcoolismului şi altele), inconsecvenţa Guvernului R.S.S. Moldova în atragerea opiniei publice la activitatea de instaurare a ordinii pe teren (între altele, perspectiva incertă a existenţei drujinelor populare voluntare) exercită o influenţă negativă asupra activităţii Sovietelor de deputaţi ai poporului în combaterea criminalităţii şi asigurarea ordinii de drept. Au fost date uitării astfel de forme de activitate ca judecăţile tovărăşeşti, consiliile pentru profilaxie şi sfaturile de femei, comisiile speciale de tot felul etc. Nu sînt utilizate nici pîrghiile stimulării materiale şi morale. Au renunţat să participe la întărirea ordinii de drept colectivele de muncă, organele învăţămîntului public, comitetele de stradă şi imobil, punctele de sprijin pentru menţinerea ordinii publice la domiciliul cetăţenilor.

Neajunsuri grave există şi în activitatea de aplicare a dreptului, dintre ele cele mai grave fiind: atitudinea formală a conducerii organelor de ocrotire a dreptului din republică faţă de problema coordonării eforturilor asupra combaterii criminalităţii, multitudinea subiectelor ce răspund de acest sector important de activitate, iar de aici rezultă şi departamentalismul, folosirea incompetentă a potenţialului de cadre.

Programul complex de combatere a criminalităţii, aprobat în ianuarie 1990, în care se preconiza elaborarea şi adoptarea în comun a unor măsuri concrete de către toate organele de ocrotire a drepturilor din republică pe mai multe direcţii nu-şi are efectul, deoarece nu există un mecanism de control asupra executării măsurilor planificate, nu a fost stabilită responsabilitatea personală.

Activitatea nesatisfăcătoare a serviciului de anchetă şi a serviciului operativ de urmărire penală, asigurarea lor tehnico-materială proastă, suprasolicitarea lucrătorilor din aparatul de anchetă al organelor afacerilor interne şi de la procuratură, izolarea lor departamentală, fluctuaţia cadrelor, întinerirea lor rapidă şi, ca urmare a acestui fapt, nivelul profesional scăzut, precum şi aplicarea necorespunzătoare a normelor legii, atitudinea neconştiincioasă faţă de obligaţiile de serviciu, iar în unele cazuri abuzurile în serviciu - toate acestea determină în mod direct scăderea eficienţei combaterii criminalităţii.

O îngrijorare deosebită provoacă procentajul mic al infracţiunilor descoperite, care în anul 1990 a constituit în republică 20%, iar în raioanele oraşului Chişinău doar 9,9%. Pe parcursul anului în republică au rămas nedescoperite aproape 26 mii de infracţiuni. Aceasta înseamnă că zeci de mii de infractori nu au fost traşi la răspunderea prevăzută de lege, iar mii de victime aşa şi nu au reuşit să-şi restabilească şi să-şi apere drepturile şi interesele legitime. Numai fiecare al doilea dosar din infracţiunile descoperite şi cercetate este deferit instanţei judecătoreşti. Frecvente sînt şi cazurile de tărăgănare în cercetarea şi instruirea cauzelor penale şi civile, ceea ce generează obiecţii şi plîngeri întemeiate şi justificate din partea cetăţenilor.

La analiza cauzelor care au dus la scăderea procentajului infracţiunilor descoperite s-au constatat cazuri, inadmisibile din punctul de vedere al legii, cînd lucrătorii organelor afacerilor interne tăinuiau infracţiunile, nepunîndu-le la evidenţă. Numai în decursul anului 1990 organele de procuratură au descoperit 768 de infracţiuni tăinuite, nepuse la evidenţă. Organele de ocrotire a drepturilor din republică au comis în anul trecut tragerea nelegitimă la răspundere penală a 34 de persoane, 28 dintre care au fost ţinute sub arest. 47 de persoane au fost achitate de instanţele judecătoreşti.

În anul 1990 din cauza instanţelor judecătoreşti s-a înrăutăţit calitatea examinării cauzelor penale. Au devenit mai frecvente cazurile de restituire nemotivată a acestora pentru cercetări suplimentare. În unele cazuri instanţele judecătoreşti stabilesc sancţiuni penale fără a studia suficient persoana delicventului şi caracterul celor comise, faptul acesta contribuind la săvîrşirea de noi infracţiuni penale.

În scopul creării de condiţii pentru înviorarea activităţii desfăşurate de organele locale ale puterii de stat şi administraţiei de stat, de organele de ocrotire a drepturilor în vederea combaterii criminalităţii, asigurării ordinii de drept şi ocrotirii drepturilor cetăţenilor şi ale societăţii contra atentatelor criminale, precum şi pentru creşterea eficienţei acestei activităţi,

Prezidiul Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. Se constată că activitatea desfăşurată de Sovietele locale de deputaţi ai poporului, de organele de ocrotire a drepturilor din republică în vederea combaterii criminalităţii nu corespunde cerinţelor asigurării ordinii de drept, ocrotirii drepturilor legitime ale cetăţenilor şi nu contribuie la crearea fundamentului orînduirii de stat bazate pe drept, la educarea cetăţenilor în spiritul respectării conştiente a normelor legii şi a regulilor de conduită socială.

2. Sovietele locale de deputaţi ai poporului şi comitetele lor executive:

- vor asigura coordonarea activităţii organelor locale de ocrotire a drepturilor, pentru a concentra forţele asupra combaterii criminalităţii în scopul menţinerii ordinii de drept în teritoriile de subordine;

- vor găsi mijloace financiare şi tehnico-materiale pe contul bugetelor locale şi le vor repartiza, împreună cu ajutorul benevol al întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, la crearea condiţiilor mai favorabile pentru ca organele de ocrotire a drepturilor să desfăşoare o activitate eficientă;

- vor organiza activitatea comisiilor permanente şi a comisiilor lor specializate respective şi vor contribui la înviorarea ei, transformînd aceste comisii în organe eficiente, vor relansa pe principii noi activitatea formaţiunilor obşteşti, chemate să exercite o înrîurire pozitivă asupra infractorilor, vor folosi pe larg în această activitate măsuri de stimulare morală şi materială;

- vor examina la sesiunile şi şedinţele lor problemele combaterii criminalităţii şi întăririi ordinii de drept, ocrotirii drepturilor cetăţenilor, protecţiei sociale a populaţiei, executării legislaţiei în vigoare.

Se recomandă Sovietelor locale de deputaţi ai poporului să convoace în luna iulie 1991 sesiuni speciale, să examineze şi să adopte hotărîrile respective pe baza informărilor privind problemele combaterii criminalităţii şi întăririi regimului de legalitate şi de disciplină în teritoriile din subordine, făcute de procurorii raioanelor şi oraşelor.

3. Guvernul R.S.S. Moldova, conducătorii ministerelor, departamentelor, Sovietelor locale de deputaţi ai poporului, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor trebuie să adopte măsuri concrete pentru întărirea regimului de legalitate, a disciplinei de stat şi de muncă, pentru asigurarea integrităţii obiectelor din subordine, mijloacelor materiale şi financiare, pentru stabilirea de contacte şi acordarea de ajutor organelor de ocrotire a drepturilor în combaterea criminalităţii şi infracţiunilor, ca prin eforturi comune să fie depăşite tendinţele negative ce se manifestă.

4. Conducerea Ministerului Afacerilor Interne al R.S.S. Moldova (I.G.Costaş), a Procuraturii R.S.S. Moldova (D.H.Postovan), a Comitetului Securităţii de Stat al R.S.S. Moldova (T.L.Botnari), preşedinţii Sovietelor locale de deputaţi ai poporului şi ai comitetelor lor executive se avertizează că poartă răspundere personală pentru cazurile de încălcare a ordinii de drept din instituţiile, organizaţiile din subordine şi de pe teritoriile lor, de tărăgănare şi de nerespectare a ordinii şi a termenelor stabilite de lege pentru examinarea cererilor şi sesizărilor privind infracţiunile şi pentru cazurile de încălcare a drepturilor cetăţenilor şi a intereselor statului, ocrotite de lege.

5. Comisiei pentru problemele combaterii criminalităţii a Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova (V.M.Berlinschi) se recomandă:

- să exercite în permanenţă controlul asupra activităţii organelor de ocrotire a drepturilor din republică şi a Sovietelor locale de deputaţi ai poporului în problemele organizării combaterii criminalităţii şi asigurării ordinii de drept, să coordoneze această activitate şi să informeze periodic Prezidiul Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova despre lucrul acesta;

- împreună cu Ministerul Afacerilor Interne al R.S.S. Moldova (I.G.Costaş), cu Procuratura R.S.S. Moldova (D.H.Postovan), cu Ministerul Justiţiei al R.S.S. Moldova (A.A.Barbineagra) şi cu Judecătoria Supremă a R.S.S. Moldova (P.A.Barbalat) să revadă în termen de două luni unele direcţii ale programului complex de combatere a criminalităţii şi să prezinte propuneri pentru perfecţionarea ei, vizînd elaborarea unui mecanism de exercitare a controlului asupra executării măsurilor din program şi desemnarea unor organe şi unor persoane oficiale concrete, responsabile de realizarea acestui program complex;

- să studieze problema perfecţionării activităţii aparatului de anchetă din organele Ministerului Afacerilor Interne, ale Procuraturii şi ale Comitetului Securităţii de Stat ale R.S.S. Moldova şi să prezinte propuneri pe marginea ei, să ţină cont de ele în procesul elaborării proiectelor de lege în domeniul realizării reformei judiciare şi juridice;

- să convoace în termen de două luni activul republican al lucrătorilor din organele afacerilor interne, ale procuraturii, securităţii de stat şi instanţelor judecătoreşti la care să fie rezolvată problema măsurilor de coordonare a activităţii lor de combatere a criminalităţii şi de întărire a ordinii de drept, atît la nivel republican, cît şi la nivel local;

- împreună cu conducerea Procuraturii R.S.S. Moldova şi cu Guvernul R.S.S. Moldova să examineze chestiunea sporirii numărului scriptic al lucrătorilor operativi şi tehnicienilor din organele Procuraturii R.S.S. Moldova şi să prezinte propunerile respective Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova.

6. Preşedintele R.S.S. Moldova va forma Comitetul de coordonare a activităţii organelor de ocrotire a drepturilor din republică pe lîngă Preşedintele R.S.S. Moldova, precum şi comitetele respective pe lîngă Sovietele raionale şi orăşeneşti de deputaţi ai poporului şi va aproba regulamentele lor.

7. Guvernul R.S.S. Moldova:

- va elabora şi va aproba programul complex de combatere a criminalităţii în republică pentru 1992-1993, prevăzînd asistenţa organizatorică, tehnico-materială fundamentată ştiinţific, şi asigurarea ei cu cadre;

- împreună cu Academia de Ştiinţe a R.S.S. Moldova va examina şi va rezolva problema creării în cadrul Academiei a unei subdiviziuni autonome de cercetări ştiinţifice pentru studierea cauzelor criminalităţii, elaborarea măsurilor de combatere a ei şi perfecţionarea legislaţiei, în perspectivă urmînd să fie creat pe baza acestei subdiviziuni un institut academic respectiv;

- împreună cu Academia de Ştiinţe a R.S.S. Moldova, cu Universitatea de Stat din Moldova, cu Ministerul Ştiinţei şi Învăţămîntului al R.S.S. Moldova, cu Ministerul Afacerilor Interne al R.S.S. Moldova, cu Procuratura R.S.S. Moldova, cu Judecătoria Supremă a R.S.S. Moldova, cu Arbitrajul R.S.S. Moldova şi cu Ministerul Justiţiei al R.S.S. Moldova va elabora în termen de două luni un program de perspectivă privind pregătirea cadrelor de jurişti cu studii superioare şi medii de specialitate pentru organele judiciare şi de ocrotire a drepturilor şi pentru economia naţională a republicii, pornind de la necesitatea primirii unui număr mult mai mare de persoane la facultăţile respective ale instituţiilor de învăţămînt superior şi la şcolile medii de specialitate încă în anul curent;

- va elabora şi va prezenta în termen de două luni propuneri privind decriminalizarea legislaţiei penale a republicii.

8. Guvernul R.S.S. Moldova, Ministerul Afacerilor Interne al R.S.S. Moldova, Procuratura R.S.S. Moldova, Comitetul Securităţii de Stat al R.S.S. Moldova, Ministerul Justiţiei al R.S.S. Moldova, Judecătoria Supremă a R.S.S. Moldova, Sovietele raionale şi orăşeneşti de deputaţi ai poporului vor comunica în august 1991 şi în februarie 1992 Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova măsurile luate în conformitate cu prezenta Hotărîre, precum şi rezultatele lor.

9. Mijloacele de informare în masă vor oglindi sistematic, mai amplu şi mai obiectiv situaţia combaterii criminalităţii, vor propaga experienţa valoroasă din acest domeniu, vor contribui la educarea cetăţenilor în spiritul respectării conştiente a legii, a normelor ei şi a regulilor de conduită conformă legii în condiţiile statornicirii statului de drept civilizat.

10. Comisia pentru problemele combaterii criminalităţii a Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova şi Secţia pentru problemele legislaţiei şi ordinii de drept a Secretariatului Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova vor urmări executarea prezentei Hotărîri.