Hotărâre nr. 572 din 02.08.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Regulamentelor cu privire

la organizarea şi funcţionarea serviciilor

alternative de îngrijire a copiilor

nr. 572  din  02.08.2023

 (în vigoare 14.10.2023, cu unele excepţii - vezi pct.3) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 347-350 art. 789 din 14.09.2023

* * *

În temeiul Legii nr.367/2022 cu privire la serviciile alternative de îngrijire a copiilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.45-48, art.85), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1) Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea serviciilor alternative de îngrijire a copiilor organizate de angajator la locul de muncă, conform anexei nr.1;

2) Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea serviciilor alternative de îngrijire individualizată a copiilor, conform anexei nr.2;

3) Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea serviciilor alternative de îngrijire a copiilor de tip familial, conform anexei nr.3;

4) Regulamentul sanitar pentru serviciile alternative de îngrijire a copiilor, conform anexei nr.4;

5) Modelele de acte tipizate utilizate în cadrul serviciilor alternative de îngrijire a copiilor, conform anexei nr.5.

2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

3. Punctul 39 din anexa nr.1 şi punctul 4 din anexa nr.2 vor intra în vigoare la data de 17 mai 2025.

Anexa nr.1

la Hotărârea Guvernului nr.572/2023

REGULAMENT

cu privire la organizarea şi funcţionarea serviciilor alternative

de îngrijire a copiilor organizate de angajator la locul de muncă

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea serviciilor alternative de îngrijire a copiilor organizate de angajator la locul de muncă (în continuare – Regulament) stabileşte modul de organizare şi funcţionare a serviciilor alternative de îngrijire a copiilor cu vârsta de până la 3 ani organizate de angajator la locul de muncă, în conformitate cu art.5 alin.(1) lit.a) şi art.7 din Legea nr.367/2022 cu privire la serviciile alternative de îngrijire a copiilor.

2. Serviciile alternative de îngrijire a copiilor cu vârsta de până la 3 ani organizate de angajator la locul de muncă (în continuare – servicii de îngrijire) reprezintă serviciile oferite de către angajator în beneficiul persoanelor angajate prin contract individual de muncă, al persoanelor aflate în raporturi de serviciu în bază de act administrativ ori angajate prin alte tipuri de contracte civile în vederea executării de lucrări sau prestării de servicii, cu suportarea tuturor cheltuielilor aferente din mijloacele proprii ale unităţii.

3. În cazul în care angajatorul ce oferă servicii de îngrijire este o instituţie de învăţământ, de aceste servicii pot beneficia inclusiv copiii elevilor/studenţilor încadraţi la studii în entităţile respective.

4. Serviciile de îngrijire se desfăşoară în încăperi special amenajate de către unităţile în care activează reprezentanţii legali ai beneficiarilor serviciilor de îngrijire.

5. Formele de organizare a serviciilor de îngrijire nu au personalitate juridică şi pot intra în raporturi juridice prin personalitatea juridică a unităţii angajatorului, cu acordul conducătorului acesteia.

6. În sensul prezentului Regulament, planul de activitate reprezintă documentul elaborat de îngrijitorul calificat/îngrijitoarea calificată de copii (în continuare – îngrijitor/îngrijitoare) privind atribuţiile ce urmează a fi realizate de către acesta/aceasta, agreat cu reprezentantul legal al copilului, care poate fi revizuit anual sau ori de câte ori este nevoie, în funcţie de progresul copilului, nevoile individualizate ale acestuia şi programul de lucru al reprezentantului legal al copilului.

Capitolul II

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA

SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE

Secţiunea 1

Organizarea serviciilor de îngrijire

7. Serviciile de îngrijire sunt înfiinţate şi lichidate prin ordinul intern al conducătorului unităţii.

8. Serviciile de îngrijire se prestează în baza contractului individual de muncă/prestări servicii, încheiat între angajator şi îngrijitor/îngrijitoare.

9. La amenajarea spaţiului destinat serviciilor de îngrijire se vor respecta prevederile anexei nr.4, normele de protecţie împotriva incendiilor şi cerinţele sanitar-veterinare.

10. Se interzice amenajarea serviciilor de îngrijire la locurile de muncă care sunt amplasate în zone cu poluare fonică şi/sau poluare a aerului, în spaţii amplasate la demisol sau subsol şi în spaţii neasigurate cu suficient iluminat natural.

11. În cazul întreprinderilor industriale care sunt amplasate în zone cu poluanţi sau în zone de protecţie sanitară ale altor întreprinderi, serviciile de îngrijire se organizează în spaţii amplasate în afara întreprinderii. Pentru a determina atribuirea întreprinderii unei zone poluate, se recomandă efectuarea investigaţiilor de laborator specifice: măsurarea nivelului de zgomot şi de poluare cu substanţe toxice pe teritoriul întreprinderii, la hotarul zonelor de protecţie sanitară şi în interiorul spaţiilor în care se preconizează prestarea serviciilor de îngrijire.

12. Angajatorul care intenţionează să presteze servicii de îngrijire se înregistrează în calitate de prestator în sistemul informaţional dezvoltat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, prezentând documentele necesare:

1) ordinul intern al persoanei juridice de înfiinţare a serviciului;

2) copia de pe contractul de locaţiune, de pe extrasul valabil din Registrul bunurilor imobile care atestă dreptul de proprietate sau din Registrul de evidenţă a gospodăriilor populaţiei aferent casei rurale care va fi folosită în cadrul activităţii respective.

13. Înainte de iniţierea serviciilor de îngrijire, ca măsură prealabilă de verificare a corespunderii acestora cu cerinţele sanitare, angajatorul poate solicita de la Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică şi de la alte organe/autorităţi de resort suport consultativ în conformitate cu legislaţia privind controlul de stat al activităţii de întreprinzător.

14. Procedura de notificare a iniţierii serviciilor de îngrijire este prevăzută la capitolul II din anexa nr.4.

15. Prestarea nemijlocită a serviciilor de îngrijire se permite din data recepţionării înştiinţării de accept emise de către Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică.

Secţiunea a 2-a

Modalitatea de desfăşurare a activităţii

16. Unitatea de prestare a serviciilor de îngrijire, sub aspect de proiectare, organizare, asigurare a bazei tehnico-materiale, asigurare a condiţiilor igienico-sanitare şi respectare a regulilor antiincendiare, este gestionată de persoana responsabilă desemnată prin ordinul intern al conducătorului persoanei juridice.

17. Prestarea nemijlocită a serviciilor de îngrijire se realizează de către îngrijitor/îngrijitoare.

18. La stabilirea raporturilor de muncă cu îngrijitorul/îngrijitoarea se vor aplica standardele ocupaţionale utilizate la nivel de unitate, cu respectarea Codului muncii al Republicii Moldova nr.154/2003 şi a actelor interne ale angajatorului.

19. În cadrul prestării serviciilor de îngrijire, unitatea poartă răspundere pentru respectarea drepturilor şi pentru securitatea vieţii şi sănătăţii copiilor în timpul aflării acestora în cadrul instituţiei.

20. Serviciile de îngrijire se desfăşoară conform unui plan de activitate, valabil pe tot parcursul anului.

21. Activitatea serviciilor de îngrijire are caracter nonprofit.

22. În scopul asigurării calităţii serviciilor de îngrijire, angajatorul este în drept să contracteze personal de suport pentru îngrijitor/îngrijitoare, cu respectarea regimului juridic de incompatibilitate şi a restricţiilor prevăzute în Legea nr.367/2022 cu privire la serviciile alternative de îngrijire a copiilor.

23. La admiterea copiilor în serviciul de îngrijire, angajatorul va respecta, după posibilitate, omogenitatea grupului prin admiterea copiilor din aceeaşi categorie de vârstă: 0-11 luni, 1-2 ani, 2-3 ani, pentru a ţine cont de particularităţile de vârstă ale acestora.

24. Numărul maxim de copii în cadrul serviciilor de îngrijire se determină în funcţie de numărul de îngrijitori şi personal de suport, după cum urmează: 5 copii per îngrijitor sau maximum 3 copii per îngrijitor, dacă este un copil cu vârsta de sub un an sau un copil cu nevoi speciale.

25. În serviciul de îngrijire poate fi admis un copil cu frecvenţă ocazională (sporadică sau cazuală), adiţional la numărul maxim stabilit în punctul 24, cu respectarea cerinţelor menţionate la punctul 65 din anexa nr.4.

26. În cazul depăşirii numărului de copii raportat la vârstă conform punctului 23, la decizia angajatorului, se angajează adiţional un îngrijitor/o îngrijitoare sau personal de suport, după cum urmează:

În cazul în care numărul de copii depăşeşte 21, sau 13 în cazul în care sunt incluşi copii cu vârsta de sub un an sau copii cu nevoi speciale, la angajare se va ţine cont de raportul numărului de copii la numărul de îngrijitori/îngrijitoare şi personal de suport prezentat în tabel.

27. Înregistrarea copiilor în serviciul de îngrijire se asigură prin depunerea de către reprezentantul legal al copilului a unei cereri către angajator, în care se va indica durata aflării copilului în serviciul de îngrijire, şi a documentaţiei medicale specificate în anexa nr.4.

28. În cazul plasării ocazionale a copilului în serviciul de îngrijire, este suficientă completarea registrului de evidenţă a timpului aflării copiilor în serviciul de îngrijire.

29. Regimul zilei şi planul de activităţi se elaborează în comun cu reprezentanţii legali ai copiilor, ţinând cont de categoria de vârstă şi de cerinţele individuale ale fiecărui copil, şi se revizuieşte ori de câte ori este necesar, în funcţie de progresul copilului, cerinţele individualizate ale acestuia şi programul de lucru al reprezentantului legal al copilului.

30. Activităţile neprevăzute în planul de activităţi, în special cele cu caracter educaţional, cultural, religios sau care au loc în afara spaţiului special amenajat, pot fi desfăşurate doar cu acordul expres al reprezentantului legal, exprimat în formă liberă.

31. Activităţile de îngrijire a copiilor vor fi individualizate, adaptate vârstei copiilor şi coordonate cu reprezentanţii legali ai acestora. Activităţile vor fi desfăşurate în spaţiul special amenajat de angajator, inclusiv în aer liber.

32. Pe parcursul prestării serviciilor de îngrijire, îngrijitorul/îngrijitoarea în comun cu reprezentantul legal al copilului urmează să evalueze necesităţile individuale şi de dezvoltare ale copilului, revizuind periodic planul de activităţi.

33. La decizia angajatorului, serviciul de îngrijire poate fi realizat cu utilizarea camerelor de supraveghere, cu informarea în scris a îngrijitorului/îngrijitoarei, a personalului de suport şi a reprezentanţilor legali ai tuturor copiilor aflaţi în serviciu, potrivit prevederilor legislaţiei privind datele cu caracter personal. La solicitarea reprezentantului legal al copilului aflat în serviciu, angajatorul este obligat să acorde datele de acces la camerele de supraveghere pentru monitorizarea copilului în regim live.

34. Evidenţa timpului prestării serviciilor de îngrijire se va realiza prin completarea registrului de evidenţă a timpului aflării copiilor în serviciile de îngrijire (model prevăzut la punctul 4 din anexa nr.5) sau prin orice altă metodă de evidenţă aprobată de angajator, care va include în mod obligatoriu: data, numele/prenumele reprezentantului legal, numele/prenumele beneficiarului de serviciu, vârsta în luni şi starea de sănătate a beneficiarului de serviciu, ora şi semnătura reprezentantului legal şi a îngrijitorului/îngrijitoarei la intrarea şi la ieşirea din serviciul de îngrijire.

35. La primirea copilului în serviciul de îngrijire, îngrijitorul/îngrijitoarea zilnic solicită de la reprezentantul legal informaţie despre starea de sănătate a copilului, examinează starea cavităţii bucale (faringele) şi tegumentele, măsoară temperatura corpului în cazul în care copilul prezintă manifestări îngrijorătoare (clinice). Îngrijitorul/îngrijitoarea este obligat(ă) să refuze intrarea în serviciul de îngrijire a copilului cu simptome de infecţie sau suspecţii de boală, care ar putea afecta starea de sănătate a altor copii din serviciul de îngrijire.

36. Angajatorul este obligat să asigure unitatea de prestare a serviciului de îngrijire cu trusă medicală de prim ajutor.

37. În cazul în care unitatea de prestare a serviciului de îngrijire depăşeşte numărul de 15 beneficiari de serviciu, angajatorul este obligat să organizeze cabinet medical, cu respectarea condiţiilor specificate în regulamentele sanitare destinate instituţiilor medicale.

Secţiunea a 3-a

Raporturile juridice dintre părţile

serviciilor de îngrijire

38. Pentru prestarea serviciilor de îngrijire, angajatorul poate angaja doar îngrijitori/îngrijitoare înregistraţi/înregistrate în calitate de prestatori de servicii de îngrijire şi personal de suport, cu respectarea regimului juridic de incompatibilitate şi restricţii prevăzute îngrijitorului/îngrijitoarei.

39. Se consideră că persoana este calificată în domeniul îngrijirii copiilor cu vârsta de până la 3 ani conform art.15 alin.(1) lit.b) din Legea nr.367/2022 cu privire la serviciile alternative de îngrijire a copiilor, dacă deţine oricare dintre următoarele acte:

1) diplomă de studii superioare în domeniul educaţiei, sănătăţii şi asistenţei sociale;

2) certificat de studii profesionale tehnice secundare în domeniul educaţiei, sănătăţii şi asistenţei sociale;

3) certificat de studii gimnaziale/certificat de studii liceale/diplomă de bacalaureat/atestat de studii medii de cultură generală/studii superioare sau un alt act de studii echivalent recunoscut de autoritatea competentă şi actul de studii ce confirmă specializarea în domeniul îngrijirii copiilor.

40. Cerinţele faţă de persoana care prestează servicii de îngrijire, drepturile şi obligaţiile participanţilor serviciilor de îngrijire sunt prevăzute în Legea nr.367/2022 cu privire la serviciile alternative de îngrijire a copiilor.

41. În cadrul exercitării atribuţiilor sale, îngrijitorul/îngrijitoarea se va ghida de Standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului de la naştere până la vârsta de 7 ani, Curriculumul pentru educaţie timpurie, precum şi de recomandările metodologice de îngrijire şi educaţie a copiilor până la vârsta de 3 ani, aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

42. În cadrul îndeplinirii responsabilităţilor sale, angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru asigurarea protecţiei, securităţii şi sănătăţii îngrijitorului/îngrijitoarei şi a beneficiarilor serviciilor de îngrijire, inclusiv pentru prevenirea riscurilor, asigurarea informării şi instruirii, precum şi pentru asigurarea cu mijloacele necesare pentru prestarea serviciilor de îngrijire.

43. În cazul nerespectării de către îngrijitor/îngrijitoare a prevederilor Legii nr.367/2022 cu privire la serviciile alternative de îngrijire a copiilor şi ale altor acte normative, acesta/aceasta răspunde disciplinar, civil, contravenţional şi penal, în conformitate cu legislaţia corespunzătoare din aceste domenii.

44. Angajatorul este responsabil de respectarea drepturilor, a securităţii vieţii şi sănătăţii copiilor în timpul aflării acestora în serviciile de îngrijire.

Secţiunea a 4-a

Implicaţiile financiare ale serviciilor de îngrijire

45. Angajatorul determină cuantumul cheltuielilor aferente serviciilor de îngrijire pornind de la necesităţile de acoperire a costului serviciilor prestate, deducând cheltuielile asociate în modul prevăzut de Codul fiscal nr.1163/1997.

46. Cuantumul remuneraţiei pentru serviciile de îngrijire se negociază de către îngrijitor/îngrijitoare şi angajator şi se specifică în contractul încheiat între aceştia.

47. Cuantumul remuneraţiei pentru o oră de activitate nu poate fi mai mic decât cuantumul salariului minim pe ţară per oră, pentru atribuţiile prevăzute în planul de activităţi.

48. Serviciile de îngrijire prestate peste orele de program stabilite în contract se remunerează suplimentar conform prevederilor legale.

49. Achitarea remuneraţiei îngrijitorului/îngrijitoarei se realizează în conformitate cu politica financiar-contabilă adoptată la nivel de unitate.

Secţiunea a 5-a

Etica profesională şi comportamentul

în cadrul serviciilor de îngrijire

50. Exercitarea activităţii îngrijitorului/îngrijitoarei în cadrul serviciilor de îngrijire este incompatibilă cu orice activitate care aduce atingere sau prejudicii demnităţii profesionale şi care încalcă etica profesională.

51. Îngrijitorul/îngrijitoarea este obligat(ă) să păstreze secretul profesional şi confidenţialitatea datelor devenite cunoscute în cadrul prestării serviciilor de îngrijire, cu excepţia cazului în care aceasta contravine interesului superior al copilului.

52. Îngrijitorul/îngrijitoarea urmează să-şi desfăşoare activitatea potrivit următoarelor principii:

1) devotament faţă de activitatea sa;

2) profesionalism în relaţiile cu copiii şi cu reprezentanţii legali ai acestora;

3) respect şi toleranţă faţă de unicitatea şi diversitatea copiilor;

4) colaborarea cu reprezentanţii legali ai copiilor;

5) onestitate şi integritate;

6) receptivitate la necesităţile copiilor;

7) eficienţă şi eficacitate;

8) obiectivitate şi corectitudine.

53. Pentru garantarea integrităţii fizice şi psihice a copiilor, conduita îngrijitorului/îngrijitoarei este orientată spre asigurarea:

1) supravegherii permanente a acestora pe tot parcursul îngrijirii;

2) neadmiterii tratamentelor şi pedepselor degradante, discriminării sub orice formă, precum şi a neadmiterii aplicării oricărei forme de violenţă fizică sau psihică;

3) protecţiei fiecărui copil, prin denunţarea formelor de violenţă fizică exercitate asupra acestuia, a oricărei forme de discriminare, abuz, neglijenţă sau de exploatare;

4) neadmiterii oricăror forme de abuz sexual, emoţional sau spiritual.

Anexa nr.2

la Hotărârea Guvernului nr.572/2023

REGULAMENT

cu privire la organizarea şi funcţionarea serviciilor alternative

de îngrijire individualizată a copiilor

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea serviciilor alternative de îngrijire individualizată a copiilor (în continuare – Regulament) stabileşte modul de organizare şi funcţionare a serviciilor alternative de îngrijire individualizată a copiilor, activitatea serviciilor şi finanţarea acestora.

2. Serviciile alternative de îngrijire individualizată a copiilor (în continuare – servicii de îngrijire) reprezintă serviciile organizate la domiciliul/reşedinţa copilului de către îngrijitorul calificat/îngrijitoarea calificată de copii (în continuare – îngrijitor/îngrijitoare), în conformitate cu art.5 alin.(1) lit.b) şi art.8 din Legea nr.367/2022 cu privire la serviciile alternative de îngrijire a copiilor.

3. În sensul prezentului Regulament, planul de activitate reprezintă documentul elaborat de îngrijitor/îngrijitoare privind atribuţiile ce urmează a fi realizate de către acesta/aceasta, agreat cu reprezentantul legal al copilului, care poate fi revizuit anual sau ori de câte ori este nevoie, în funcţie de progresul copilului, nevoile individualizate ale acestuia şi programul de lucru al reprezentantului legal al copilului.

Capitolul II

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA

SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE

Secţiunea 1

Organizarea serviciilor de îngrijire

4. Persoana fizică poate desfăşura activitatea de îngrijitor/îngrijitoare dacă îndeplineşte cumulativ cerinţele şi condiţiile stabilite în art.15 alin.(1) din Legea nr.367/2022 cu privire la serviciile alternative de îngrijire a copiilor.

5. Se consideră că persoana este calificată în domeniul îngrijirii copiilor cu vârsta de până la 3 ani conform art.15 alin.(1) lit.b) din Legea nr.367/2022 cu privire la serviciile alternative de îngrijire a copiilor, dacă deţine oricare dintre următoarele acte:

1) diplomă de studii superioare în domeniul educaţiei, sănătăţii, asistenţei sociale;

2) certificat de studii profesionale tehnice secundare în domeniul educaţiei, sănătăţii, asistenţei sociale;

3) certificat de studii gimnaziale/certificat de studii liceale/diplomă de bacalaureat/atestat de studii medii de cultură generală/studii superioare sau un alt act de studii echivalent recunoscut de autoritatea competentă şi actul de studii ce confirmă specializarea în domeniul îngrijirii copiilor.

6. Serviciile de îngrijire se prestează de către îngrijitor/îngrijitoare cu condiţia deţinerii patentei de întreprinzător pentru genul de activitate servicii de îngrijire individualizată a copilului, eliberată în conformitate cu Legea nr.93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător.

7. Îngrijitorul/îngrijitoarea are obligaţia de a se încadra în sistemul asigurărilor sociale de stat şi în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

8. Încadrarea în sistemul asigurărilor sociale de stat se realizează prin achitarea contribuţiei de asigurări sociale de stat obligatorii în sumă fixă anuală (taxa fixă anuală) pentru întreaga perioadă în care se intenţionează a desfăşura activitatea în baza patentei de întreprinzător. Suma fixă anuală (taxa fixă anuală) se aprobă anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

9. Cererea pentru eliberarea patentei de întreprinzător poate fi depusă în format electronic, prin intermediul Sistemului informaţional automatizat "Cabinetul personal al contribuabilului", sau fizic, la sediul organului fiscal teritorial din raza domiciliului. Patenta poate fi eliberată sau prelungită de autoritatea administraţiei publice locale în a cărei rază de administrare solicitantul intenţionează să-şi desfăşoare activitatea în baza patentei, în cazul în care în localitatea respectivă nu este amplasată subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat. Patenta este valabilă numai pe teritoriul administrat de autoritatea administraţiei publice locale care a eliberat-o.

10. Îngrijitorul/îngrijitoarea care intenţionează să presteze servicii de îngrijire, după obţinerea patentei, se înregistrează în sistemul informaţional dezvoltat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale în calitate de prestator de serviciu.

11. Pentru înregistrarea în calitate de prestator de serviciu, îngrijitorul/îngrijitoarea depune o cerere, la care anexează următoarele documente:

1) documentul ce atestă calificarea de îngrijitor/îngrijitoare;

2) fişa medicală individuală cu rezultatele examenelor medicale şi cele de laborator şi dovada instruirii igienice în conformitate cu prevederile actelor normative aprobate de Ministerul Sănătăţii;

3) certificatul privind capacitatea psihică de a practica activităţi sociale şi profesionale cu responsabilitate sporită, conform Formularului nr.091/e;

4) cazierul judiciar şi cazierul contravenţional;

5) dovada achitării taxei de stat a înregistrării serviciilor de îngrijire;

6) declaraţie pe propria răspundere că nu locuieşte împreună cu persoane care au fost condamnate pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni sau contravenţii contra vieţii şi sănătăţii persoanei, contra familiei şi copiilor, privind viaţa sexuală, contra libertăţii, cinstei şi demnităţii persoanei (model prevăzut la punctul 5 din anexa nr.5);

7) declaraţie pe propria răspundere că nu este decăzută din drepturile părinteşti printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă (model prevăzut la punctul 6 din anexa nr.5);

8) fotografie.

Secţiunea a 2-a

Modalitatea de desfăşurare a activităţii

12. Serviciul de îngrijire se prestează în baza contractului de prestări servicii încheiat între îngrijitor/îngrijitoare şi reprezentantul legal al copilului.

13. Reprezentantul legal al copilului poate identifica persoana care va putea fi contractată în calitate de îngrijitor/îngrijitoare prin accesarea sistemului informaţional dezvoltat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

14. Pentru a fi contractată în calitate de îngrijitor/îngrijitoare, persoana prezintă reprezentantului legal dovada înregistrării în calitate de prestator de serviciu, precum şi, la solicitare, documentele prevăzute la art.15 alin.(2) din Legea nr.367/2022 cu privire la serviciile alternative de îngrijire a copiilor.

15. Conţinutul contractului este determinat prin acordul părţilor, ţinându-se cont de prevederile art.11 alin.(2) din Legea nr.367/2022 cu privire la serviciile alternative de îngrijire a copiilor (model prevăzut la punctul 3 din anexa nr.5).

16. La contract se anexează, după caz, actele prevăzute la punctul 11 şi planul de activităţi.

17. Prestarea serviciilor de îngrijire se realizează în conformitate cu planul de activităţi, agreat de părţi (model prevăzut la punctul 9 din anexa nr.5).

18. Planul de activităţi se elaborează în comun cu reprezentantul legal al copilului, ţinând cont de categoria de vârstă a copilului/copiilor şi de cerinţele individuale ale fiecărui copil, şi se revizuieşte ori de câte ori este necesar, în funcţie de progresele copilului, cerinţele individualizate ale acestuia şi programul de lucru al reprezentantului legal al copilului.

19. Activităţile neprevăzute în planul de activităţi, în special cele cu caracter educaţional, cultural, religios sau care au loc în afara domiciliului/reşedinţei copilului, pot fi desfăşurate doar cu acordul expres al reprezentantului legal, exprimat în formă liberă.

20. Activităţile de îngrijire a copilului vor fi individualizate, adaptate vârstei copilului şi coordonate cu reprezentanţii legali ai acestuia. Activităţile vor fi desfăşurate la domiciliul/reşedinţa copilului şi vor fi combinate uniform cu activităţi în aer liber.

21. În cadrul exercitării atribuţiilor sale, îngrijitorul/îngrijitoarea se va ghida de Standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului de la naştere până la vârsta de 7 ani, Curriculumul pentru educaţie timpurie, precum şi de recomandările metodologice de îngrijire şi educaţie a copiilor până la vârsta de 3 ani, aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

22. Pe parcursul prestării serviciilor de îngrijire, îngrijitorul/îngrijitoarea în comun cu reprezentantul legal al copilului urmează să evalueze necesităţile individuale şi de dezvoltare, revizuind periodic planul de activităţi.

23. Prestarea serviciilor de îngrijire poate fi realizată cu utilizarea camerelor de supraveghere, doar cu consimţământul în scris al îngrijitorului/îngrijitoarei (model prevăzut la punctul 7 din anexa nr.5).

24. Evidenţa timpului prestării serviciilor de îngrijire se va realiza prin completarea registrului de evidenţă a timpului aflării copiilor în serviciile de îngrijire (model prevăzut la punctul 4 din anexa nr.5) sau prin orice altă metodă de evidenţă agreată de părţi.

25. Îngrijitorul/îngrijitoarea poate presta servicii de îngrijire simultan mai multor beneficiari.

26. Cerinţele faţă de persoana care prestează servicii de îngrijire, drepturile şi obligaţiile participanţilor serviciilor de îngrijire sunt prevăzute în Legea nr.367/2022 cu privire la serviciile alternative de îngrijire a copiilor.

27. Pentru cazurile de nerespectare de către îngrijitor/îngrijitoare a prevederilor Legii nr.367/2022 cu privire la serviciile alternative de îngrijire a copiilor şi ale altor acte normative, organul de control poate dispune suspendarea sau încetarea valabilităţii patentei de întreprinzător conform prevederilor Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător şi ale Legii nr.93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător.

28. Valabilitatea patentei încetează în condiţiile art.8 din Legea nr.93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător.

29. În sensul prezentului Regulament, suspendarea sau încetarea valabilităţii patentei de întreprinzător atrage după sine sistarea temporară sau totală a prestării serviciilor de îngrijire.

30. După înlăturarea cauzelor şi a condiţiilor care au stat la baza suspendării sau încetării valabilităţii patentei de întreprinzător, îngrijitorul/îngrijitoarea este în drept de a solicita restabilirea şi prelungirea sau eliberarea patentei de întreprinzător.

Secţiunea a 3-a

Implicaţiile financiare ale serviciilor de îngrijire

31. Cuantumul remuneraţiei pentru activitatea de îngrijire se negociază de către îngrijitor/îngrijitoare şi reprezentantul legal al copilului şi se specifică în contractul încheiat între aceştia.

32. Cuantumul remuneraţiei pentru o oră de activitate nu poate fi mai mic decât cuantumul salariului minim pe ţară per oră, pentru atribuţiile prevăzute în planul de activităţi.

33. Remunerarea se calculează şi se achită având în vedere numărul orelor efectiv prestate, conform registrului de evidenţă a timpului prevăzut la punctul 24, dacă părţile prin contract nu au convenit o altă modalitate de calcul.

34. Achitarea remuneraţiei către îngrijitor/îngrijitoare se realizează:

1) prin transfer bancar, nebancar sau alte modalităţi de plată electronică agreate de părţi;

2) în numerar, cu condiţia întocmirii actului de primire-predare a resurselor financiare, semnat de îngrijitor/îngrijitoare şi reprezentantul legal la data efectuării plăţii.

35. Sumele achitate îngrijitorului/îngrijitoarei în calitate de remuneraţie sunt neimpozabile.

36. Îngrijitorului/îngrijitoarei i se permite desfăşurarea activităţii în baza patentei de întreprinzător cu condiţia ca veniturile obţinute din prestarea serviciilor de îngrijire a copilului să nu depăşească 300 000 de lei într-o perioadă de 12 luni consecutive.

Secţiunea a 4-a

Etica profesională şi comportamentul

în cadrul serviciilor de îngrijire

37. Exercitarea activităţii îngrijitorului/îngrijitoarei în cadrul serviciilor de îngrijire este incompatibilă cu orice activitate care aduce atingere sau prejudicii reputaţiei profesionale şi care încalcă etica profesională.

38. Îngrijitorul/îngrijitoarea este obligat(ă) să păstreze secretul profesional şi confidenţialitatea datelor devenite cunoscute în cadrul prestării serviciilor de îngrijire, cu excepţia cazului în care aceasta contravine interesului superior al copilului.

39. Îngrijitorul/îngrijitoarea urmează să-şi desfăşoare activitatea potrivit următoarelor principii:

1) devotament faţă de activitatea sa;

2) profesionalism în relaţiile cu copiii şi cu reprezentanţii legali ai acestora;

3) respect şi toleranţă faţă de unicitatea şi diversitatea copiilor;

4) colaborarea cu reprezentanţii legali ai copiilor;

5) onestitate şi integritate;

6) receptivitate la necesităţile copiilor;

7) eficienţă şi eficacitate;

8) obiectivitate şi corectitudine.

40. Pentru garantarea integrităţii fizice şi psihice a copiilor, conduita îngrijitorului/îngrijitoarei este orientată spre asigurarea:

1) supravegherii permanente a acestora pe tot parcursul îngrijirii;

2) neadmiterii tratamentelor şi pedepselor degradante, discriminării sub orice formă, precum şi a neadmiterii aplicării oricărei forme de violenţă fizică sau psihică;

3) protecţiei fiecărui copil, prin denunţarea formelor de violenţă fizică exercitate asupra acestuia, a oricărei forme de discriminare, abuz, neglijenţă sau de exploatare;

4) neadmiterii oricăror forme de abuz sexual, emoţional sau spiritual.

41. În activitatea sa, îngrijitorul/îngrijitoarea răspunde juridic civil, contravenţional şi penal, în conformitate cu legislaţia corespunzătoare din aceste domenii.

Anexa nr.3

la Hotărârea Guvernului nr.572/2023

REGULAMENT

cu privire la organizarea şi funcţionarea serviciilor

alternative de îngrijire a copiilor de tip familial

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea serviciilor alternative de îngrijire a copiilor de tip familial (în continuare – Regulament) stabileşte modul de organizare şi funcţionare a serviciilor alternative de îngrijire a copiilor de tip familial, implicaţiile financiare, etica profesională şi comportamentul părţilor în cadrul acestora.

2. Serviciile alternative de îngrijire a copiilor de tip familial (în continuare – servicii de îngrijire) reprezintă serviciile organizate la domiciliul/reşedinţa temporară a îngrijitorului calificat/îngrijitoarei calificate de copii (în continuare – îngrijitor/îngrijitoare) pentru un număr limitat de copii, în conformitate cu art.5 alin.(1) lit.c) şi art.9 din Legea nr.367/2022 cu privire la serviciile alternative de îngrijire a copiilor.

3. Numărul total al copiilor plasaţi în serviciile de îngrijire şi al copiilor îngrijitorului/îngrijitoarei nu va depăşi cifra 5.

4. În sensul prezentului Regulament, planul de activitate reprezintă documentul elaborat de îngrijitor/îngrijitoare privind atribuţiile ce urmează a fi realizate de către acesta/aceasta, agreat cu reprezentantul legal al copilului, care poate fi revizuit anual sau ori de câte ori este nevoie, în funcţie de progresul copilului, nevoile individualizate ale acestuia şi programul de lucru al reprezentantului legal al copilului.

Capitolul II

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA

SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRE

Secţiunea 1

Organizarea serviciilor de îngrijire

5. Persoana fizică poate desfăşura activitatea de îngrijitor/îngrijitoare dacă îndeplineşte cumulativ cerinţele şi condiţiile stabilite în art.15 alin.(1) din Legea nr.367/2022 cu privire la serviciile alternative de îngrijire a copiilor.

6. Se consideră că persoana este calificată în domeniul îngrijirii copiilor cu vârsta de până la 3 ani conform art.15 alin.(1) lit.b) din Legea nr.367/2022 cu privire la serviciile alternative de îngrijire a copiilor, dacă deţine oricare dintre următoarele acte:

1) diplomă de studii superioare în domeniul educaţiei, sănătăţii sau asistenţei sociale;

2) certificat de studii profesionale tehnice secundare în domeniul educaţiei, sănătăţii sau asistenţei sociale;

3) certificat de studii gimnaziale/certificat de studii liceale/diplomă de bacalaureat/atestat de studii medii de cultură generală/studii superioare sau un alt act de studii echivalent recunoscut de autoritatea competentă şi actul de studii ce confirmă specializarea în domeniul îngrijirii copiilor.

7. Serviciile de îngrijire se prestează de către îngrijitor/îngrijitoare cu condiţia deţinerii patentei de întreprinzător pentru genul de activitate servicii alternative de îngrijire a copiilor de tip familial, eliberată în conformitate cu Legea nr.93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător.

8. Îngrijitorul/îngrijitoarea are obligaţia de a se încadra în sistemul asigurărilor sociale de stat şi în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

9. Încadrarea în sistemul asigurărilor sociale de stat se realizează prin achitarea contribuţiei de asigurări sociale de stat obligatorii în sumă fixă anuală (taxa fixă anuală) pentru întreaga perioadă în care se intenţionează a desfăşura activitatea în baza patentei de întreprinzător. Suma fixă anuală (taxa fixă anuală) se aprobă anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

10. Cererea pentru eliberarea patentei de întreprinzător poate fi depusă în format electronic, prin intermediul Sistemului informaţional automatizat "Cabinetul personal al contribuabilului", sau fizic, la sediul organului fiscal teritorial sau al autorităţii administraţiei publice locale din raza domiciliului, în cazul în care în localitatea respectivă nu este amplasată subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat.

11. Îngrijitorul/îngrijitoarea care intenţionează să presteze servicii de îngrijire trebuie să se înregistreze în sistemul informaţional dezvoltat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale în calitate de prestator de serviciu.

12. Pentru înregistrarea în calitate de prestator de serviciu, îngrijitorul/îngrijitoarea depune o cerere, la care anexează următoarele documente:

1) documentul ce atestă calificarea de îngrijitor/îngrijitoare;

2) fişa medicală individuală cu rezultatele examenelor medicale şi cele de laborator şi dovada instruirii igienice în conformitate cu prevederile actelor normative aprobate de Ministerul Sănătăţii;

3) certificatul privind capacitatea psihică de a practica activităţi sociale şi profesionale cu responsabilitate sporită, conform Formularului nr.091/e;

4) cazierul judiciar şi cazierul contravenţional;

5) declaraţie pe propria răspundere că nu locuieşte împreună cu persoane care au fost condamnate pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni sau contravenţii contra vieţii şi sănătăţii persoanei, contra familiei şi copiilor, privind viaţa sexuală, contra libertăţii, cinstei şi demnităţii persoanei (model prevăzut la punctul 5 din anexa nr.5);

6) declaraţie pe propria răspundere că nu este decăzută din drepturile părinteşti printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă (model prevăzut la punctul 6 din anexa nr.5);

7) copia de pe extrasul din Registrul bunurilor imobile sau, după caz, de pe contractul de locaţiune a imobilului care va fi folosit în cadrul activităţii respective;

8) fotografie;

9) dovada de plată a taxei de stat pentru înregistrarea serviciului de îngrijire.

13. Mai mulţi/multe îngrijitori/îngrijitoare titulari de patente se pot asocia în scopul organizării şi desfăşurării în comun a serviciilor de îngrijire, în baza contractului de activitate. Responsabil de notificarea şi înregistrarea serviciului de îngrijire va fi îngrijitorul/îngrijitoarea în a cărui domiciliu/reşedinţă temporară se va organiza serviciul de îngrijire.

14. Cerinţele şi normele sanitare pentru organizarea şi funcţionarea serviciilor de îngrijire sunt reglementate în anexa nr.4.

15. Înainte de iniţierea serviciilor de îngrijire, îngrijitorul/îngrijitoarea, ca măsură prealabilă de verificare a corespunderii serviciilor de îngrijire cu cerinţele sanitare, poate solicita de la Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică suport consultativ în conformitate cu legislaţia privind controlul de stat al activităţii de întreprinzător.

16. Procedura de notificare a iniţierii serviciilor de îngrijire este prevăzută la capitolul II din anexa nr.4.

17. Prestarea nemijlocită a serviciilor de îngrijire se permite din data recepţionării înştiinţării de accept emise de către Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică.

Secţiunea a 2-a

Modalitatea de desfăşurare a activităţii

18. Serviciile de îngrijire se prestează în baza contractului de prestări servicii încheiat între îngrijitor/îngrijitoare şi reprezentantul legal al copilului.

19. Reprezentantul legal al copilului poate identifica persoana care va putea fi contractată în calitate de îngrijitor/îngrijitoare, prin accesarea sistemului informaţional dezvoltat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

20. Pentru a fi contractată în calitate de îngrijitor/îngrijitoare, persoana prezintă reprezentantului legal dovada înregistrării în calitate de prestator de serviciu, precum şi, la solicitare, actele prevăzute la art.15 alin.(2) din Legea nr.367/2022 cu privire la serviciile alternative de îngrijire a copiilor.

21. În cadrul prestării serviciilor de îngrijire, îngrijitorul/îngrijitoarea nu este în drept să contracteze/angajeze personal de suport.

22. Conţinutul contractului este determinat prin acordul părţilor, ţinându-se cont de prevederile art.11 alin.(2) din Legea nr.367/2022 cu privire la serviciile alternative de îngrijire a copiilor (model prevăzut la punctul 3 din anexa nr.5).

23. La contract se anexează, după caz, actele prevăzute la art.10 alin.(1) din Legea nr.367/2022 cu privire la serviciile alternative de îngrijire a copiilor şi planul de activităţi (parte integrantă din contract).

24. Un exemplar al contractului de prestări servicii se prezintă pentru înregistrare la organul care a eliberat patenta de întreprinzător.

25. Prestarea serviciului de îngrijire se realizează nemijlocit de îngrijitorul/îngrijitoarea contractat(ă) în conformitate cu planul de activităţi.

26. Planul de activităţi se elaborează în comun cu reprezentantul legal al copilului, ţinând cont de categoria de vârstă a copilului/copiilor, de cerinţele individuale ale fiecărui copil, şi se revizuieşte ori de câte ori este necesar, în funcţie de progresul copilului, cerinţele individualizate ale acestuia şi programul de lucru al reprezentantului legal al copilului.

27. Activităţile neprevăzute în planul de activităţi, în special cele cu caracter educaţional, cultural, religios sau care au loc în afara domiciliului/reşedinţei temporare a îngrijitorului/îngrijitoarei, pot fi desfăşurate doar cu acordul expres al reprezentantului legal, exprimat în formă liberă.

28. Activităţile de îngrijire a copiilor vor fi individualizate, adaptate vârstei copiilor şi coordonate cu reprezentanţii legali ai acestora. Activităţile vor fi desfăşurate la domiciliul/reşedinţa temporară a îngrijitorului/îngrijitoarei, inclusiv în aer liber.

29. Pe parcursul prestării serviciilor de îngrijire, îngrijitorul/îngrijitoarea în comun cu reprezentantul legal al copilului urmează să evalueze necesităţile individuale şi de dezvoltare ale copilului, revizuind periodic planul de activităţi.

30. În cadrul exercitării atribuţiilor sale, îngrijitorul/îngrijitoarea se va ghida de Standardele de învăţare şi dezvoltare a copilului de la naştere până la vârsta de 7 ani, Curriculumul pentru educaţie timpurie, precum şi de recomandările metodologice de îngrijire şi educaţie a copiilor cu vârsta de până la 3 ani, aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

31. La decizia îngrijitorului/îngrijitoarei, supravegherea serviciilor de îngrijire poate fi realizată cu utilizarea camerelor de supraveghere, doar cu consimţământul scris al reprezentanţilor legali ai tuturor copiilor aflaţi în serviciu (model prevăzut la punctul 8 din anexa nr.5).

32. La admiterea copiilor în serviciile de îngrijire, îngrijitorul/îngrijitoarea va respecta, după posibilitate, omogenitatea grupului prin admiterea copiilor din aceeaşi categorie de vârstă: 0-11 luni, 1-2 ani, 2-3 ani, pentru a ţine cont de particularităţile de vârstă ale acestora.

33. În serviciul de îngrijire se admit maximum 5 copii.

34. Dacă în serviciul de îngrijire este inclus un copil cu vârsta de sub un an sau un copil cu nevoi speciale, atunci dimensiunea maximă a grupului se reduce la 3 copii.

35. Regimul zilei şi durata aflării copiilor în serviciile de îngrijire se stabilesc în formă scrisă, după consultarea cu reprezentanţii legali ai beneficiarilor.

36. Evidenţa timpului prestării serviciilor de îngrijire se va realiza prin completarea registrului de evidenţă a aflării copiilor în serviciile de îngrijire (model prevăzut la punctul 4 din anexa nr.5) sau prin orice altă metodă de evidenţă agreată de părţi, care va include în mod obligatoriu: data, numele/prenumele reprezentantului legal, numele/prenumele beneficiarului de serviciu, vârsta în luni şi starea de sănătate a beneficiarului de serviciu, ora şi semnătura reprezentantului legal şi a îngrijitorului/îngrijitoarei la intrarea şi la ieşirea copilului din serviciul de îngrijire.

37. La primirea copilului în serviciul de îngrijire, îngrijitorul/îngrijitoarea zilnic solicită de la reprezentantul legal informaţie despre starea de sănătate a copilului, examinează starea cavităţii bucale (faringele) şi tegumentele, măsoară temperatura corpului în cazul în care copilul prezintă manifestări îngrijorătoare (clinice). Îngrijitorul/îngrijitoarea este obligat(ă) să refuze intrarea în serviciul de îngrijire a copilului cu simptome de infecţie, suspecţii de boală, care ar putea afecta starea de sănătate a altor copii din serviciul de îngrijire.

38. În cadrul serviciului de îngrijire, îngrijitorul/îngrijitoarea este obligat(ă) să deţină trusă medicală de prim ajutor.

39. Cerinţele faţă de persoana care prestează servicii de îngrijire, drepturile şi obligaţiile participanţilor serviciilor de îngrijire sunt prevăzute în Legea nr.367/2022 cu privire la serviciile alternative de îngrijire a copiilor.

40. Pentru cazurile de nerespectare de către îngrijitor/îngrijitoare a prevederilor Legii nr.367/2022 cu privire la serviciile alternative de îngrijire a copiilor şi ale altor acte normative, organul de control, în scopul eliminării sau al diminuării unui pericol iminent şi imediat pentru mediu, viaţa, sănătatea şi proprietatea oamenilor, constatat în cadrul controlului, poate dispune suspendarea sau încetarea valabilităţii patentei de întreprinzător conform prevederilor Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător şi ale Legii nr.93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător.

41. Valabilitatea patentei încetează în condiţiile art.8 din Legea nr.93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător.

42. În sensul prezentului Regulament, suspendarea sau încetarea valabilităţii patentei de întreprinzător atrage după sine sistarea temporară sau totală a prestării serviciilor de îngrijire.

43. După înlăturarea cauzelor şi a condiţiilor care au stat la baza suspendării sau încetării valabilităţii patentei de întreprinzător, îngrijitorul/îngrijitoarea este în drept de a solicita restabilirea şi prelungirea sau eliberarea patentei de întreprinzător.

Secţiunea a 3-a

Implicaţiile financiare ale serviciilor de îngrijire

44. Cuantumul remuneraţiei pentru serviciile de îngrijire se negociază de către îngrijitor/îngrijitoare şi reprezentantul legal al copilului şi se specifică în contractul încheiat între aceştia.

45. Cuantumul remuneraţiei pentru o oră de activitate nu poate fi mai mic decât cuantumul salariului minim pe ţară per oră, pentru atribuţiile prevăzute de lege şi de contractul încheiat între părţi.

46. Remunerarea se calculează şi se achită având în vedere numărul orelor efectiv prestate, conform registrului de evidenţă a timpului prevăzut la punctul 36, dacă părţile prin contract nu au convenit o altă modalitate de evidenţă.

47. Achitarea remuneraţiei către îngrijitor/îngrijitoare se realizează:

1) prin transfer bancar, nebancar sau alte modalităţi de plată electronică agreate de părţi;

2) în numerar, cu condiţia întocmirii actului de primire-predare a resurselor financiare, semnat de îngrijitor/îngrijitoare şi reprezentantul legal la data efectuării plăţii.

48. Sumele achitate îngrijitorului/îngrijitoarei în calitate de remuneraţie sunt neimpozabile.

49. Îngrijitorului/îngrijitoarei i se permite desfăşurarea activităţii în baza patentei de întreprinzător cu condiţia ca veniturile obţinute din prestarea serviciilor de îngrijire să nu depăşească 300 000 de lei într-o perioadă de 12 luni consecutive.

Secţiunea a 4-a

Etica profesională şi comportamentul îngrijitorului/

îngrijitoarei în cadrul serviciilor de îngrijire

50. Exercitarea activităţii îngrijitorului/îngrijitoarei în cadrul serviciilor de îngrijire este incompatibilă cu orice activitate care aduce atingere sau prejudicii demnităţii profesionale şi care încalcă etica profesională.

51. Îngrijitorul/îngrijitoarea este obligat(ă) să păstreze secretul profesional şi confidenţialitatea datelor devenite cunoscute în cadrul prestării serviciilor de îngrijire, cu excepţia cazului în care aceasta contravine interesului superior al copilului.

52. Îngrijitorul/îngrijitoarea urmează să-şi desfăşoare activitatea potrivit următoarelor principii de etică profesională:

1) devotament faţă de activitatea sa;

2) profesionalism în relaţiile cu beneficiarii şi cu reprezentanţii legali ai acestora;

3) respect şi toleranţă faţă de unicitatea şi diversitatea copiilor;

4) colaborarea cu reprezentanţii legali ai copiilor;

5) onestitate şi integritate;

6) receptivitate la necesităţile copiilor;

7) eficienţă şi eficacitate;

8) obiectivitate şi corectitudine.

53. Pentru garantarea integrităţii fizice şi psihice a copiilor, comportamentul îngrijitorului/îngrijitoarei este orientat spre asigurarea:

1) supravegherii permanente a acestora pe tot parcursul serviciilor de îngrijire;

2) neadmiterii tratamentelor şi pedepselor degradante, discriminării sub orice formă, precum şi a neadmiterii aplicării oricărei forme de violenţă fizică sau psihică;

3) protecţiei fiecărui copil, prin denunţarea formelor de violenţă fizică exercitate asupra acestuia, a oricărei forme de discriminare, abuz, neglijenţă sau de exploatare;

4) neadmiterii oricăror forme de abuz sexual, emoţional sau spiritual.

54. În activitatea sa, îngrijitorul/îngrijitoarea răspunde civil, contravenţional şi penal în conformitate cu legislaţia corespunzătoare din aceste domenii.

Anexa nr.4

la Hotărârea Guvernului nr.572/2023

REGULAMENT SANITAR

pentru serviciile alternative de îngrijire a copiilor

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul sanitar pentru serviciile alternative de îngrijire a copiilor (în continuare – Regulament) are drept scop stabilirea unor norme sanitare pentru organizarea şi întreţinerea serviciilor alternative de îngrijire a copiilor, orientate spre protecţia şi fortificarea stării de sănătate, dezvoltarea fizică şi neuropsihică armonioasă a copiilor, prevenirea apariţiei unor îmbolnăviri ale acestora în cadrul activităţilor de îngrijire.

2. Prezentul Regulament se aplică pentru:

1) serviciile alternative de îngrijire a copiilor organizate de angajator la locul de muncă;

2) serviciile alternative de îngrijire a copiilor de tip familial.

3. Prezentul Regulament nu se aplică pentru serviciile alternative de îngrijire individualizată a copiilor.

4. Serviciile alternative de îngrijire a copiilor în cadrul cărora prestatorul de serviciu organizează alimentaţia conform punctului 59 subpunctele 1) şi 2) trebuie notificate de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor.

5. Responsabilitatea pentru respectarea normelor sanitare prevăzute în prezentul Regulament le revine îngrijitorului/îngrijitoarei şi angajatorului persoană juridică.

6. Nerespectarea prezentului Regulament atrage după sine suspendarea sau încetarea valabilităţii patentei de întreprinzător, conform art.8 alin.(1) lit.e) şi art.9 alin.(1) lit.d) din Legea nr.93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător, pentru serviciile alternative de îngrijire a copiilor de tip familial, şi suspendarea activităţii serviciilor alternative de îngrijire a copiilor organizate de angajator la locul de muncă.

Capitolul II

PROCEDURA DE NOTIFICARE A INIŢIERII SERVICIILOR

ALTERNATIVE DE ÎNGRIJIRE A COPIILOR

7. Angajatorul sau îngrijitorul care intenţionează să presteze servicii alternative de îngrijire a copiilor se înregistrează în calitate de prestator de serviciu în sistemul informaţional dezvoltat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, prezentând documentele necesare pentru tipul de serviciu prestat prevăzute în anexele nr.1 şi nr.3.

8. Serviciile alternative de îngrijire a copiilor de tip familial şi serviciile alternative de îngrijire a copiilor organizate de angajator la locul de muncă trebuie notificate de către Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică conform formularului de notificare prevăzut la punctul 2 din anexa nr.5.

9. Înainte de iniţierea serviciilor alternative de îngrijire a copiilor, ca măsură prealabilă de verificare a corespunderii serviciului cu cerinţele sanitare, angajatorul poate solicita de la Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică suport consultativ în conformitate cu legislaţia privind controlul de stat al activităţii de întreprinzător.

10. Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, în termen de 10 zile de la data solicitării suportului consultativ, iniţiază controlul cu caracter consultativ la faţa locului, după caz cu emiterea recomandărilor în vederea corespunderii serviciului cu cerinţele actelor normative relevante.

11. Notificarea privind iniţierea serviciilor alternative de îngrijire a copiilor organizate de angajator la locul de muncă se depune la Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, cu anexarea raportului de autoevaluare (model prevăzut la punctul 1 din anexa nr.5) şi a rezultatelor investigaţiilor de laborator indicate în raportul de autoevaluare.

12. După recepţionarea notificării şi a raportului de autoevaluare, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică remite prestatorului de serviciu decizia de accept sau de refuz în termen de 10 zile de la data depunerii notificării. În cazul refuzului, se indică temeiul refuzului şi se prezintă recomandări de remediere.

13. După notificarea serviciilor alternative de îngrijire a copiilor organizate de angajator la locul de muncă, unitatea va fi inclusă de către Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică în graficul controalelor planificate pentru anul următor.

14. Prestarea nemijlocită a serviciilor alternative de îngrijire a copiilor se permite din data recepţionării înştiinţării de accept emise de către Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică.

15. Notificarea privind încetarea activităţii serviciilor alternative de îngrijire a copiilor de tip familial şi a serviciilor alternative de îngrijire a copiilor organizate de angajator la locul de muncă se depune la Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică.

Capitolul III

ORGANIZAREA SERVICIILOR ALTERNATIVE

DE ÎNGRIJIRE A COPIILOR

16. Spaţiul în care sunt prestate serviciile alternative de îngrijire a copiilor trebuie să fie racordat la sistemul de gaze, energie electrică, apeduct şi canalizare, apă potabilă şi caldă curgătoare, încălzire, ventilare, internet.

17. Încăperea utilizată pentru organizarea serviciilor alternative de îngrijire a copiilor trebuie să includă:

1) spaţiu amenajat pentru păstrarea individualizată a hainelor, a încălţămintei de stradă şi a altor obiecte personale ale copiilor;

2) spaţiu pentru activităţi;

3) spaţiu pentru somn;

4) grup sanitar;

5) spaţiu pentru alimentaţie.

18. Se admite comasarea spaţiului pentru activităţi cu spaţiul pentru somn.

19. Numărul maxim al copiilor din serviciile alternative de îngrijire se determină ţinând cont de suprafaţa totală a spaţiului pentru activităţi şi a spaţiului pentru somn, dar nu mai puţin de 3,2 m² pentru un copil.

20. Copiii trebuie să se afle într-un mediu în care să nu fie expuşi fumului de tutun. Fumatul şi utilizarea oricărui produs care conţine fabricat sau derivat din tutun, inclusiv a ţigărilor electronice, a trabucurilor, a tutunului fără fum şi a narghilelei, sunt interzise în spaţiile de îngrijire a copiilor sau în vecinătatea lor, în vehiculele utilizate pentru transportul copiilor şi în timpul oricăror activităţi în aer liber, respectându-se distanţa de minimum 10 m, şi nu în vizorul copiilor.

21. În cazul în care serviciile alternative de îngrijire a copiilor se organizează în spaţii care sunt amplasate în zone cu poluare fonică şi/sau poluare a aerului în spaţiu şi se constată depăşirea normativelor stabilite pentru teritoriul zonei locative, prestatorul serviciilor alternative de îngrijire a copiilor trebuie să întreprindă acţiuni de izolare fonică a spaţiului şi să doteze spaţiile respective cu sistem de ventilare mecanică a aerului de tip flux-reflux.

22. La folosirea aparatelor de aer condiţionat/altor sisteme de ventilaţie sau climatizare este necesară respectarea strictă a parametrilor de microclimat (viteza curenţilor de aer, temperatură, nivel de zgomot, frecvenţa de igienizare a filtrelor cu respectarea recomandărilor producătorului, precum şi poziţionarea acestora).

23. Spaţiile trebuie să fie accesibile fiecărui copil, inclusiv adaptate pentru copiii cu dizabilităţi, după caz. Accesibilizarea se asigură în special prin: căi de acces conform normativelor şi standardelor naţionale în construcţie, adaptate la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi; grupuri sanitare accesibile; uşi şi ascensoare accesibile/largi; gresie şi faianţă nealunecoasă şi cu reflecţie perceptibilă de către persoanele cu dizabilităţi de vedere accentuate şi medii.

24. Spaţiul pentru activităţi şi spaţiul pentru alimentaţie se amenajează cu mese şi scaune, dulapuri sau lăzi pentru jucării, cărţi, materiale didactice caracteristice vârstei copiilor de până la 3 ani.

25. În funcţie de durata de activitate a serviciului prestat, se recomandă asigurarea regimului zilei copiilor, care să corespundă particularităţilor de vârstă ale copiilor, indicaţiilor medicale şi cerinţelor reprezentanţilor legali, favorizând dezvoltarea armonioasă a copiilor.

Capitolul IV

MOBILIER ŞI ECHIPAMENT

26. Mobilierul şi echipamentul pentru copii trebuie să fie inofensive pentru sănătatea acestora, să corespundă specificului de organizare a procesului de îngrijire, precum şi taliei copiilor sau să poată fi adaptate pentru utilizarea de către copii.

27. Mobilierul şi echipamentul trebuie să fie robuste, stabile şi fără pericole care pot răni copiii, inclusiv margini ascuţite, vopsea pe bază de plumb sau care se exfoliază, rugină, cuie slăbite, aşchii, proeminenţe (cu excepţia piuliţelor şi şuruburilor de pe părţile laterale ale pereţilor) şi puncte de strângere şi strivire, confecţionate din materiale certificate şi permise pentru copii, rezistente la acţiunea detergenţilor şi a substanţelor dezinfectante.

28. În spaţiile utilizate se evită instalaţii cu colţuri ascuţite, iar cele existente se rotunjesc prin aplicarea mecanismelor nedetaşabile.

29. Folosirea mobilierului şi echipamentului, precum şi a inventarului şi utilajului defectat este interzisă, acestea urmând a fi substituite imediat.

Capitolul V

SPAŢIUL PENTRU ACTIVITĂŢI

30. În spaţiul pentru activităţi sunt folosite jucării din materiale adecvate vârstei copiilor pentru a promova dezvoltarea emoţională şi socială a copiilor, sănătatea şi dezvoltarea fizică, abordări ale jocului şi învăţării, dezvoltarea limbajului, comunicarea şi dezvoltarea cognitivă.

31. Recomandări generale pentru jucării şi materiale potrivit fiecărei vârste care ar putea fi utilizate:

1) 0-12 luni: joc mobil suspendat deasupra patului, jucării sunătoare şi zornăitoare, jucării pentru dentiţie, mingi senzoriale din diferite materiale, saltele tactile/cu activităţi, jucării lavabile şi alte jucării similare;

2) 12-36 de luni: jucării de exterior (care permit dezvoltarea musculaturii), jucării de tras şi de împins, jucării de interior, jucării pentru dezvoltarea îndemânării manuale, cărţi şi alte jucării similare.

32. Dotarea cu jucării trebuie să corespundă cerinţelor Ordinului ministrului economiei nr.92/2022 cu privire la aprobarea listei standardelor moldoveneşti care adoptă standarde europene armonizate pentru Reglementarea tehnică privind siguranţa jucăriilor, precum şi cerinţelor Reglementării tehnice privind siguranţa jucăriilor, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.808/2015.

33. Pungile de plastic, jucăriile sau/şi părţile de jucărie suficient de mici pentru a fi înghiţite şi fabricate din materiale care pot fi rupte, cum ar fi cauciucul spumă şi spuma de polistiren, sunt interzise copiilor cu vârsta până la 3 ani. Baloanele gonflabile sunt interzise în activităţile copiilor, precum şi în spaţiul în care se află ca formă de decor.

34. Spaţiul pentru activităţi trebuie să fie comasat conform vârstei copiilor: 0-12 luni şi 1-3 ani, şi separat prin bare de protecţie, astfel încât să se prevină accesul copiilor de un an şi mai mari către cei de până la un an.

35. Copiilor cu vârsta de până la 3 ani le este interzisă aflarea în faţa ecranelor, inclusiv televizorul, videoclipurile, jocurile video şi computerul.

Capitolul VI

SPAŢIUL PENTRU SOMN

36. Dormitorul se dotează cu spaţii individuale pentru somn, asigurate cu muşama de protecţie contra umezelii, seturi de lenjerie de pat din fibre naturale şi prosoape pentru fiecare copil corespunzător vârstei acestuia.

37. Lenjeria de pat şi prosoapele se schimbă după necesitate, dar nu mai rar decât o dată pe săptămână.

38. În vederea evitării traumelor, se interzice folosirea paturilor în două sau mai multe niveluri, cu excepţia paturilor de tip stivuibil (de tip sertar) pentru copiii cu vârsta de 1-3 ani.

39. Amplasarea spaţiilor individuale de somn trebuie să asigure trecerea liberă a copiilor între paturi, paturi şi pereţi, paturi şi calorifere, paturi şi alt mobilier, utilizând barieră de protecţie pentru paturi corespunzătoare vârstei.

40. La somnul copiilor cu vârsta de până la un an:

1) se recomandă ca îngrijitorul/îngrijitoarea să aşeze copiii pe spate pentru a dormi şi pe parcursul somnului să le schimbe poziţia pe partea stângă şi dreaptă, cu excepţia cazului în care există o recomandare de la medicul de specialitate;

2) se exclud din patul copilului pernele, jucăriile asemănătoare pernelor, păturile, jucăriile, pilotele, pieile de animale, lenjeria de pat neutilizată, prosoapele sau alte obiecte care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea copilului în timpul somnului;

3) nimic nu trebuie aşezat deasupra capului sau a feţei atunci când copilul este culcat;

4) nu se recomandă ca copiii să doarmă în dispozitive de şezut, inclusiv scaune de siguranţă pentru maşini, leagăne şi marsupii. Copii care adorm în dispozitivele menţionate trebuie să fie mutaţi în pat, cu excepţia celor cu vârsta de până la 6 luni care dorm în cărucioare potrivite pentru somn.

Capitolul VII

GRUPUL SANITAR

41. Grupul sanitar trebuie să fie dotat cu chiuvete, conectate la apă rece şi caldă şi controlate termostatic, săpun, mijloace adecvate pentru uscarea mâinilor, la necesitate şi în funcţie de spaţiul disponibil, cu mobilier adecvat pentru schimbarea scutecelor şi cu instalaţii pentru depozitarea scutecelor murdare.

42. Dimensiunile, amplasarea şi adaptarea instalaţiilor sanitare (lavoare/chiuvete, closet) în grupul sanitar trebuie să fie corespunzătoare vârstei copiilor, instalaţiile respective fiind dotate cu suporturi.

43. Se recomandă ca grupul sanitar să fie asigurat cu ventilaţie naturală şi încălzire adecvată.

44. Pentru copiii cu vârsta de până la 3 ani sunt prevăzute oliţe individuale marcate, care sunt spălate sub jet de apă, iar în situaţii epidemiologice acestea se prelucrează după fiecare utilizare cu substanţe biocide înregistrate în Registrul naţional al produselor biocide.

45. În cazul copiilor sugari, se vor amenaja mese pentru înfăşat/schimbat scutecul. Este interzisă lăsarea fără supraveghere a copiilor pe mese pentru înfăşat/schimbat scutecul.

Capitolul VIII

SPAŢIUL PENTRU ALIMENTAŢIE ŞI ORGANIZAREA

ALIMENTAŢIEI COPIILOR

46. În cadrul serviciilor alternative de îngrijire a copiilor, alimentaţia poate fi asigurată prin prepararea bucatelor în spaţiul special amenajat, în baza unui contract de prestare servicii cu o întreprindere de alimentaţie publică sau poate fi asigurată de reprezentanţii legali ai copiilor, prin oferirea zilnică a hranei pentru copii în pachete alimentare.

47. Organizarea alimentaţiei şi servirea meselor se asigură în conformitate cu:

1) normele fiziologice conform vârstei, stipulate în Ordinul ministrului sănătăţii nr.910/2020 cu privire la modificarea Ordinului nr.638/2016 cu privire la implementarea Recomandărilor pentru un regim alimentar sănătos şi activitate fizică adecvată în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova, care stipulează normele fiziologice de consum şi pentru copiii cu vârsta sub 3 ani;

2) prescrierile dietetice specifice;

3) preferinţele individuale ale copilului.

48. Pachetul alimentar care conţine mâncare, gustări şi articole de masă aduse de acasă trebuie să fie datate şi etichetate cu numele copilului. Recipientul pentru pachetul alimentar trebuie să fie o cutie compartimentată, fabricată din materiale destinate produselor alimentare ecologice, sigure pentru alimente.

49. În cazul sugarilor, reprezentanţii legali ai copilului vor prezenta îngrijitorului/îngrijitoarei instrucţiuni de hrănire a copilului, care vor include tipul şi cantitatea de lapte/formulă de lapte, frecvenţa alăptărilor. Fiecare sugar trebuie ţinut pentru hrănire cu biberon până când este capabil să îşi ţină singur biberonul. Sticlele nu trebuie sprijinite cu obiecte. Fiecărui sugar i se vor servi numai biberoane etichetate cu numele lui individual.

50. Laptele matern congelat care este adus de acasă poate fi păstrat congelat timp de până la 7 zile. Acesta va fi etichetat cu data primirii, data decongelării pentru utilizare şi numele copilului. Odată decongelat, laptele matern trebuie păstrat pentru cel mult 24 de ore la frigider şi pentru cel mult o oră la temperatura camerei. Laptele matern decongelat nu trebuie recongelat. Laptele matern decongelat va fi returnat reprezentantului legal al copilului sau aruncat la sfârşitul fiecărei zile.

51. Pentru prevenirea contaminării încrucişate chimice, fizice, alergene şi bacteriene a produsului alimentar, se utilizează cuţite şi plăci de tocat separate, cu marcajul corespunzător produsului utilizat, inclusiv se asigură curăţarea temeinică a suprafeţelor şi depozitarea separată a alimentelor gătite şi crude.

52. Toate echipamentele de bucătărie, inclusiv ustensilele de bucătărie, suprafeţele, pubelele şi podelele trebuie curăţate cu meticulozitate, folosind substanţe biocide înregistrate în Registrul naţional al produselor biocide, destinate dezinfecţiei obiectelor şi suprafeţelor cu care contactează copiii.

53. Este vital ca toate alimentele servite copiilor să fie gătite corespunzător şi păstrate la temperatura corectă, în conformitate cu normele sanitare.

54. Este interzisă folosirea cuptoarelor cu microunde pentru a decongela sau a încălzi laptele matern, alimentele pentru copii, formula de lapte sau alte băuturi îmbuteliate.

55. Hidratarea copiilor este asigurată doar cu apă cu destinaţie potabilă, care corespunde prevederilor Legii nr.182/2019 privind calitatea apei potabile, iar sursa de apă trebuie să fie însoţită în mod obligatoriu de act permisiv şi de rezultatele investigaţiilor de laborator. Totodată, se admite şi/sau apă îmbuteliată, însoţită de aviz sanitar, inclusiv pentru dispozitivele de turnare a apei sigure şi destinate copiilor.

56. Recomandările privind consumul de apă se vor respecta după cum urmează: pentru copiii de până la un an – 60-120 ml/zi; pentru copiii de 1-3 ani – 30-45 ml de apă per kg corp/zi, în funcţie de senzaţia de sete şi de anotimp, dacă nu există contraindicaţii sau recomandări specifice de la reprezentanţii legali ai copilului.

57. Vesela folosită trebuie să corespundă prevederilor legislaţiei în domeniul bunei practici de fabricaţie a materialelor şi a obiectelor destinate să vină în contact cu produsele alimentare. Se interzice vesela confecţionată din sticlă, polistiren, lut, ceramică, aluminiu, precum şi vesela ştirbită. Îngrijitorul/îngrijitoarea va dispune de veselă separată de cea a copilului.

58. Spălarea veselei se efectuează după fiecare ingerare a alimentelor, în chiuveta separată de cea în care se spală mâinile. Pentru spălarea veselei se utilizează detergent avizat sanitar şi destinat spălării veselei, lavetă de uz uninominal sau o lavetă dezinfectată prin metoda de fierbere, după care sub un jet de apă se clăteşte vesela de două ori pentru a se asigura îndepărtarea resturilor de alimente şi detergent. În cazul depistării la cel puţin un copil a semnelor de boală infecţioasă, se recomandă dezinfecţia veselei cu produse biocide înregistrate în Registrul naţional al produselor biocide, destinate pentru dezinfecţia veselei.

59. Modul de organizare a spaţiului pentru alimentaţie în cadrul serviciilor alternative de îngrijire a copiilor se stabileşte de către prestatorul de serviciu în funcţie de volumul estimativ al activităţii, precum şi de tipul serviciului:

1) pentru organizarea alimentaţiei pe bază de materie primă se recomandă: bucătărie (zonă caldă, zonă rece cu asigurarea fluxului de distribuire a bucatelor), zonă de prelucrare preliminară/preparare preliminară a produselor, spaţiu destinat spălării veselei de bucătărie, spaţiu de stocare temporară a produselor de băcănie şi friabile, spaţiu de stocare temporară a legumelor/fructelor, utilaj frigorific pentru produsele uşor alterabile;

2) pentru organizarea alimentaţiei pe bază de semifabricate se recomandă: bucătărie (zonă caldă, zonă rece cu flux de distribuire a bucatelor), spaţiu de stocare temporară pentru produsele friabile, utilaj frigorific pentru produsele uşor alterabile, zonă de spălare a veselei de bucătărie;

3) pentru organizarea alimentaţiei în baza unui contract de prestare servicii cu o întreprindere de alimentaţie publică sau prin pachetul alimentar asigurat de către reprezentanţii legali ai copilului se recomandă: bucătărie (zonă separată dotată cu mobilier de bucătărie, încorporat cu chiuvetă); frigider; dispozitiv electric pentru încălzirea laptelui matern; fierbător de apă necesar pentru prepararea formulei de lapte; cuptor electric pentru încălzirea produselor alimentare.

60. Se interzice amplasarea cuptorului electric şi a fierbătorului de apă în zona accesibilă copiilor.

Capitolul IX

NORME MEDICO-SANITARE

Secţiunea 1

Igiena şi sănătatea îngrijitorului/îngrijitoarei

61. Îngrijitorul/îngrijitoarea trebuie să respecte igiena personală şi să dispună de haine şi încălţăminte curate de schimb.

62. În activităţile de îngrijire a copiilor, îngrijitorul/îngrijitoarea trebuie să fie în stare bună de sănătate şi să nu fie sursă de boli transmisibile sau să vină dintr-un focar plasat în carantină.

63. Îngrijitorul/îngrijitoarea este supus(ă) examenului medical şi instruirii igienice obligatorii în conformitate cu prevederile actelor normative sanitare aprobate de Ministerul Sănătăţii.

64. Îngrijitorul/îngrijitoarea dispune de fişă medicală individuală în care se înregistrează rezultatele examenelor medicale şi concluzia medicului de familie referitor la admiterea acestuia/acesteia în activitate.

Secţiunea a 2-a

Igiena şi sănătatea copilului

65. Pentru încadrarea în serviciile alternative de îngrijire a copiilor, pentru fiecare copil se prezintă concluzia întocmită de medicul de familie şi/sau medicul-pediatru, precum şi statutul de vaccinare a copilului în conformitate cu legislaţia.

66. În fiecare zi, la sosirea copilului în serviciu, reprezentantul legal al acestuia declară pe propria răspundere că copilul nu prezintă semne de boală, nu a fost în contact cu un bolnav contagios şi că niciunul dintre membrii familiei nu este plasat în carantină. Copiii în cazul cărora se depistează semne de boală sunt supravegheaţi în permanenţă de îngrijitor/îngrijitoare, care anunţă de urgenţă reprezentanţii legali. În cazul înrăutăţirii stării de sănătate a copilului cu semne de boală şi al inaccesibilităţii reprezentantului legal, se solicită asistenţa medicală urgentă.

67. Asigurarea igienei bebeluşului se efectuează prin: toaleta oculară după somn, toaleta nazală, toaleta gurii, toaleta mânuţelor; schimbarea scutecului şi toaleta corpului la necesitate. În cazul prezenţei secreţiilor conjunctivale persistente de culoare galbenă sau galben-verzuie în timpul toaletei, se anunţă reprezentanţii legali ai acestuia.

68. Copiii trebuie să-şi spele mâinile de fiecare dată:

1) după folosirea grupului sanitar;

2) înainte şi după consumul de alimente;

3) atunci când mâinile sunt contaminate cu lichid biologic, cum ar fi după strănut, tuse sau suflarea nasului;

4) după ce au venit din exterior;

5) la necesitate (când mâinile sunt murdare).

69. Îngrijitorul/îngrijitoarea le oferă copiilor suport la spălatul pe mâini, pentru a asigura corectitudinea procedurii, precum şi îi asistă la toaletă.

Secţiunea a 3-a

Educaţia sanitară a copiilor

70. Cultivarea deprinderilor de igienă la copii este una dintre priorităţile îngrijitorului/îngrijitoarei.

71. Începând cu vârsta de un an, copiii pot fi învăţaţi să se spele pe mâini şi gură sistematic şi corect: să umezească mâinile cu apă caldă, apoi să aplice săpun şi să spele energic până când apare o spumă cu săpun. Copiii continuă spălatul pentru cel puţin 10-15 secunde al fiecărei zone între degete, în jurul unghiilor, sub unghii şi al dosului palmelor, apoi clătesc mâinile sub jet de apă până când acestea sunt libere de săpun şi murdărie.

72. Copiii trebuie învăţaţi că articolele personale, cum ar fi pieptenul, suzeta, prosopul etc., sunt individuale şi trebuie să fie plasate într-un loc special amenajat, astfel încât să se respecte cerinţele sanitare, şi să nu intre în contact cu articolele de igienă personală ale altui copil. Articolele personale nu trebuie partajate între copii.

Capitolul X

CERINŢE PENTRU ÎNTREŢINEREA ŞI EXPLOATAREA

SPAŢIILOR DESTINATE PENTRU SERVICIILE ALTERNATIVE

DE ÎNGRIJIRE A COPIILOR

Secţiunea 1

Regimul de temperatură şi ventilare

73. Regimul de temperatură a aerului trebuie să fie de 18-20°C în spaţiul pentru somn şi 19-21°C în alte spaţii utilizate.

74. Spaţiile sunt aerisite zilnic. Mijloacele de ventilaţie trebuie să asigure purificarea aerului din interior.

75. Spaţiile sunt aerisite în afara programului de activitate a serviciilor alternative de îngrijire a copiilor, când copiii nu sunt prezenţi, prin deschiderea totală a ferestrelor. În prezenţa copiilor, aerisirea se asigură prin deschiderea oberlihtului, fără a crea curenţi de aer.

76. În spaţiile utilizate, geamurile destinate pentru aerisire vor avea instalate plase antiinsecte şi sisteme de blocare parţială şi totală.

77. În perioada caldă se asigură aerisirea neîntreruptă dintr-o parte (fără curenţi de aer).

78. Oberlihturile în spaţiul pentru somn se închid cu 30 de minute înainte de deşteptarea copiilor, iar în timpul cald al anului somnul de zi este organizat cu ferestrele deschise în manieră securizată, cu evitarea curenţilor de aer.

79. Pentru dezinfecţia aerului şi a suprafeţelor, trebuie să fie instalate lămpi cu raze ultraviolete cu ecrane de protecţie. Metodele de aplicare a lămpilor ultraviolete, precum şi regulile de exploatare şi securitate a instalaţiilor trebuie să corespundă cerinţelor igienice şi instrucţiunilor.

80. Umiditatea relativă a aerului în spaţiile utilizate trebuie să constituie 40-60%, în bucătărie şi în caz de organizare a spălătoriei – 60-70%. Măsurarea nivelului de microclimat se organizează de către organele acreditate în domeniu, la cererea prestatorului serviciilor alternative de îngrijire a copiilor, la etapa de iniţiere a activităţii.

Secţiunea a 2-a

Iluminatul natural şi artificial

81. În spaţiul pentru activităţi se asigură un iluminat natural direct.

82. Coeficientul iluminării naturale în spaţiul pentru activităţi (în special la mesele de ocupaţii) se recomandă să fie de 1,5-2,0%. Măsurarea coeficientului de iluminare naturală se efectuează de către organele acreditate în domeniu, la cererea prestatorului serviciilor alternative de îngrijire a copiilor, la etapa de iniţiere a activităţii.

83. Se evită reducerea iluminatului natural prin obstacole exterioare, perdele sau prin culori închise ale pereţilor şi mobilierului din încăpere.

84. Iluminatul artificial trebuie să asigure o iluminare uniformă, difuză şi suficientă a spaţiilor în care se desfăşoară activitatea, să evite efectele de pâlpâire (stroboscopic), fenomenele de strălucire şi de modificare a culorilor.

85. Mesele şi scaunele pentru copii în timpul activităţilor sunt aranjate astfel încât lumina (naturală sau artificială) să cadă ori din stânga, ori din dreapta copiilor, în funcţie de necesităţile acestora.

86. Se permite folosirea mijloacelor de reducere a insolării directe: draperii şi jaluzele.

87. Nivelul iluminatului artificial în spaţiul pentru activităţi se recomandă să fie de cel puţin 200-300 lx, iar pentru copiii cu deficienţe severe de vedere trebuie să fie de cel puţin 600-800 lx. Măsurarea nivelului de iluminat artificial se efectuează de către organele acreditate în domeniu, la cererea prestatorului serviciilor alternative de îngrijire a copiilor, la etapa de iniţiere a activităţii.

Secţiunea a 3-a

Încălzirea şi asigurarea securităţii spaţiilor

88. În spaţiile destinate copiilor se interzice utilizarea încălzitoarelor portabile sau a sistemelor locale de încălzire cu radiaţii infraroşii, prin sisteme de abur, a sobelor de orice tip şi a convectoarelor de gaz. Încălzirea în spaţiile destinate copiilor poate fi realizată şi prin radiatoare şi elemente tubulare, cu încadrarea în panouri de protecţie.

89. Prizele şi întrerupătoarele electrice trebuie să fie cu mecanisme de protecţie.

90. Toate aparatele cu elemente de încălzire, cum ar fi încălzitoarele de sticle, oalele, fiarele de călcat sau vasele de cafea, nu trebuie să fie accesibile copiilor.

91. Echipamentele de încălzire a sticlelor şi cablurile de alimentare trebuie să fie inaccesibile copiilor atunci când sunt utilizate. Echipamentul de încălzire a sticlelor trebuie golit şi curăţat zilnic.

92. Se interzice prezenţa plantelor toxice, înţepătoare şi alergene în spaţiul în care sunt organizate serviciile alternative de îngrijire a copiilor.

93. Medicamentele, detergenţii şi substanţele biocide sunt păstrate în locuri sigure, inaccesibile copiilor.

94. În spaţiul de organizare a serviciilor alternative de îngrijire a copiilor trebuie să fie o trusă medicală de prim ajutor, inclusiv echipată cu medicamente conform vârstei copiilor.

Secţiunea a 4-a

Întreţinerea sanitară a spaţiilor, a utilajului şi a inventarului

95. Întreţinerea igienică a spaţiilor, a utilajului şi a inventarului se realizează prin îndepărtarea microorganismelor de pe suprafeţe, obiecte sau tegumente, odată cu îndepărtarea prafului şi a substanţelor organice, prin mai multe metode:

1) spălarea cu apă caldă, în care se adaugă 1-2% săpun, detergenţi anionici, carbonat de sodiu;

2) ştergerea umedă a suprafeţelor;

3) aspirarea cu aspiratoare ce pot fi curăţate, dezinfectate şi menţinute uscate;

4) utilizarea substanţelor biocide nonclorigene, înregistrate în Registrul naţional al produselor biocide;

5) dereticarea umedă şi dezinfecţia suprafeţelor şi a jucăriilor;

6) dezinsecţia şi deratizarea spaţiilor periodic şi/sau în cazul prezenţei insectelor şi a rozătoarelor;

7) colectarea şi evacuarea zilnică a reziduurilor;

8) metode mixte.

Anexa nr.5

la Hotărârea Guvernului nr.572/2023