Hotărâre nr. 577 din 21.08.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele minime de

 securitate şi de sănătate a lucrătorilor expuşi la riscurile

generate de acţiunea radiaţiilor optice artificiale

nr. 577  din  21.08.2024

 (în vigoare 01.01.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 399 art. 750 din 16.09.2024

* * *

UE

În temeiul art.6 alin.(2) din Legea nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.67, art.183), cu modificările ulterioare, şi al art.6 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186/2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.143-144, art.587), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind cerinţele minime de securitate şi de sănătate a lucrătorilor expuşi la riscurile generate de acţiunea radiaţiilor optice artificiale (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2026.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.577/2024

REGULAMENT

privind cerinţele minime de securitate şi de sănătate

a lucrătorilor expuşi la riscurile generate de

acţiunea radiaţiilor optice artificiale

Regulamentul privind cerinţele minime de securitate şi de sănătate a lucrătorilor expuşi la riscurile generate de acţiunea radiaţiilor optice artificiale (în continuare – Regulament) transpune parţial Directiva 2006/25/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi de sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenţii fizici (radiaţii optice artificiale) [A nouăsprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] (CELEX: 32006L0025), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 114 din 27 aprilie 2004, aşa cum a fost modificată ultima oară prin Regulamentul (UE) 2019/1243 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019.

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentul Regulament stabileşte cerinţele minime privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor pentru sănătatea şi securitatea lor, care pot fi generate de expunerea la radiaţii optice artificiale la locul de muncă.

2. Prezentul Regulament se aplică persoanelor fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate.

3. Prevederile legislaţiei naţionale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se aplică domeniilor de activitate cu radiaţii optice artificiale.

4. În sensul prezentului Regulament, se aplică definiţiile prevăzute în Codul muncii al Republicii Moldova nr.154/2003, Legea ocrotirii sănătăţii nr.411/1995, Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186/2008, Legea nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, precum şi următoarele noţiuni:

4.1. radiaţii optice – toate radiaţiile electromagnetice cu lungimea de undă cuprinsă între 100 şi 1 mm. Spectrul radiaţiilor optice este divizat în radiaţii ultraviolete, vizibile şi infraroşii:

4.2. radiaţii ultraviolete – radiaţiile optice cu lungimea de undă cuprinsă între 100 şi 400 nm. Spectrul ultraviolet este divizat în radiaţii UVA (315-400 nm), UVB (280-315 nm) şi UVC (100-280 nm);

4.3. radiaţii vizibile – radiaţiile optice cu lungimea de undă cuprinsă între 380 şi 780 nm;

4.4. radiaţii infraroşii – radiaţiile optice cu lungimea de undă cuprinsă între 780 şi 1 mm. Spectrul infraroşu este divizat în radiaţii IRA (780-1 400 nm), IRB (1 400-3 000 nm) şi IRC (3 000-1 mm);

4.5. laser (amplificarea luminii printr-o emisie stimulată de radiaţii) – orice dispozitiv care poate să producă sau să amplifice radiaţii electromagnetice cu lungimea de undă corespunzătoare radiaţiilor optice, în special prin procedeul de emisie stimulată controlată;

4.6. radiaţii laser – radiaţiile optice care provin de la dispozitiv laser;

4.7. radiaţii incoerente – toate radiaţiile optice, altele decât radiaţiile laser;

4.8. valori-limită de expunere – limitele de expunere la radiaţiile optice, care se bazează direct pe efecte dovedite asupra sănătăţii şi pe consideraţii biologice;

4.9. iluminare energetică (E) sau densitate de putere – puterea radiată incidentă pe unitate de suprafaţă, pe o suprafaţă exprimată în waţi pe metru pătrat (W/m²);

4.10. expunere energetică (H) – totalitatea iluminării energetice în raport cu timpul, exprimată în jouli pe metru pătrat (J/m²);

4.11. luminanţă energetică (L) – fluxul energetic sau puterea pe unitate de unghi solid şi pe unitate de suprafaţă, exprimată în waţi pe metru pătrat pe steradian (W/m² sr¹);

4.12. nivel – combinaţia de iluminare energetică, expunere energetică şi luminanţă energetică la care este expus lucrătorul.

5. Valorile-limită de expunere pentru radiaţiile incoerente, altele decât cele emise de surse naturale de radiaţii optice, sunt prevăzute în anexa nr.1.

6. Valorile-limită de expunere pentru radiaţiile laser sunt prevăzute în anexa nr.2.

7. Supravegherea sănătăţii lucrătorilor expuşi acţiunii radiaţiilor optice artificiale se va efectua în conformitate cu prevederile Regulamentului sanitar cu privire la supravegherea sănătăţii lucrătorilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1079/2023 cu privire la examenele medicale profilactice obligatorii ale lucrătorilor.

8. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, prin intermediul Inspectoratului de Stat al Muncii, va monitoriza aplicarea cerinţelor minime de securitate şi de sănătate a lucrătorilor expuşi la riscurile generate de acţiunea radiaţiilor optice artificiale.

II. RESPONSABILITĂŢILE ANGAJATORULUI

Secţiunea 1

Determinarea expunerii şi evaluarea riscurilor profesionale

9. Angajatorul identifică, evaluează şi, dacă este necesar, măsoară şi/sau calculează nivelurile de expunere la radiaţii optice, la care pot fi expuşi lucrătorii la locul de muncă, iar ulterior pune în aplicare măsurile necesare pentru a limita expunerea acestora la radiaţiile optice.

10. Evaluarea, măsurarea şi/sau calcularea nivelurilor de radiaţii optice artificiale se efectuează în conformitate cu prevederile standardelor în domeniu.

11. În cazul constatării situaţiilor de expunere la radiaţii optice nereglementate de standardele în domeniu, evaluarea, măsurarea şi/sau calcularea se efectuează în conformitate cu recomandările ştiinţifice naţionale sau internaţionale.

12. În cazurile prevăzute la punctele 9 şi 10, în cadrul evaluării pot fi luate în considerare datele furnizate de către producătorii echipamentelor.

13. Evaluarea, măsurarea şi/sau calcularea nivelurilor de radiaţii optice artificiale se efectuează de către angajator în laboratoare acreditate.

14. Datele obţinute din evaluare, inclusiv măsurarea şi/sau calcularea nivelului de expunere, vor fi păstrate într-un dosar, în conformitate cu legislaţia, astfel încât să permită consultarea acestora la solicitare.

15. La evaluarea riscului, angajatorul trebuie să acorde atenţie deosebită următoarelor elemente:

15.1. nivelul, intervalul de lungimi de undă şi durata de expunere la surse artificiale de radiaţie optică;

15,2. valorile-limită de expunere prevăzute în anexele nr.1 şi nr.2;

15.3. oricare impact asupra sănătăţii şi securităţii lucrătorilor care aparţin grupelor de risc deosebit de sensibile;

15.4. oricare impact eventual asupra sănătăţii şi securităţii lucrătorilor rezultat din interacţiunea, la locul de muncă, a radiaţiilor optice şi a substanţelor chimice fotosensibile;

15.5. posibile efecte indirecte, precum pierderea temporară a vederii, o explozie sau un incendiu;

15.6. expunerea la mai multe surse de radiaţii optice artificiale;

15.7. clasificarea laserului în conformitate cu standardele relevante şi în legătură cu orice sursă artificială care poate provoca leziuni similare cu cele provocate de un laser din clasa 3B sau 4, precum şi oricare clasificare similară;

15.8. informaţii furnizate de către producătorii surselor de radiaţii optice şi ai echipamentelor de lucru racordate prevederilor actelor normative în domeniu.

16. Angajatorul trebuie să deţină fişele de evaluare a riscului profesional, cu identificarea ulterioară a măsurilor de reducere a acestuia.

17. Evaluarea riscurilor profesionale se va înregistra în conformitate cu prevederile actelor normative şi poate include justificarea angajatorului cu referire la natura şi amploarea riscului legat de radiaţiile optice.

18. Reevaluarea riscului profesional se va efectua la necesitate, inclusiv în cazul modificării proceselor tehnologice, sau în cazul în care rezultatele supravegherii sănătăţii justifică necesitatea acesteia.

Secţiunea a 2-a

Cerinţe privind evitarea sau reducerea expunerii

la riscuri profesionale

19. Riscul generat de expunerea la radiaţii optice artificiale necesită a fi eliminat sau redus la minimum, având în vedere evoluţia progresului tehnologic şi disponibilitatea măsurilor de control al acestuia.

20. Reducerea riscurilor profesionale legate de expunerea la radiaţii optice artificiale se bazează pe principiile de prevenire stabilite în legislaţia din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

21. Atunci când evaluarea riscului profesional pentru lucrătorii expuşi la surse artificiale de radiaţii optice, efectuată în conformitate cu punctul 9, indică cea mai mică posibilitate de depăşire a valorilor-limită de expunere, angajatorul elaborează şi pune în aplicare un plan de măsuri tehnice şi/sau organizatorice menite să prevină expunerea peste valorile-limită.

22. Planul de măsuri tehnice şi/sau organizatorice menite să prevină expunerea peste valorile-limită include:

22.1. metode de lucru care reduc riscul generat de radiaţiile optice;

22.2. dispozitive de lucru care emit mai puţine radiaţii optice, luând în considerare munca efectuată;

22.3. măsuri tehnice de reducere a emisiilor de radiaţii optice, inclusiv, dacă este necesar, utilizarea unor dispozitive de blocare şi de ecranare sau a unor mecanisme similare de protecţie a sănătăţii;

22.4. programe de întreţinere adecvată a echipamentelor de lucru, a locului de muncă şi a sistemelor de staţii de la locul de muncă;

22.5. proiectarea şi amenajarea locurilor de muncă;

22.6. limitarea duratei şi a nivelului de expunere;

22.7. punerea la dispoziţie a echipamentelor corespunzătoare de protecţie individuală;

22.8. dispozitive furnizate de producător, care trebuie să conţină instrucţiuni clare cu referire la utilizarea lor în funcţie de cerinţele actelor normative relevante.

23. Pe baza evaluării riscurilor profesionale se semnalizează corespunzător locurile de muncă în care lucrătorii ar putea fi expuşi la niveluri de radiaţii optice provenite din surse artificiale care depăşesc valorile-limită de expunere. Aceste locuri trebuie delimitate, iar dacă este posibil din punct de vedere tehnic şi dacă există riscul depăşirii valorilor-limită de expunere, se limitează şi accesul la acestea.

24. Expunerea lucrătorilor la radiaţii optice nu trebuie să depăşească valorile-limită de expunere.

25. În cazul în care, în pofida măsurilor luate de angajator pentru a se conforma prevederilor prezentului Regulament în ceea ce priveşte sursele artificiale de radiaţii optice, expunerea depăşeşte valorile-limită, angajatorul adoptă imediat măsuri pentru a reduce expunerea la un nivel mai mic decât valorile-limită prin:

25.1. reducerea expunerii la un nivel mai mic decât valorile-limită;

25.2. identificarea cauzelor care au dus la depăşirea valorilor-limită de expunere;

25.3. adaptarea măsurilor de protecţie şi de prevenire în scopul evitării unei eventuale depăşiri a valorilor-limită de expunere.

26. Angajatorul este obligat să asigure măsurile necesare pentru lucrătorii din grupurile de risc deosebit de sensibile, în conformitate cu prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186/2008.

Secţiunea a 3-a

Informarea şi formarea lucrătorilor

27. Angajatorul va asigura informarea şi formarea lucrătorilor care sunt expuşi riscului generat de radiaţii optice artificiale şi/sau a reprezentanţilor acestora cu privire la rezultatele evaluării riscului, după cum urmează:

27.1. măsurile luate pentru punerea în aplicare a prezentului Regulament;

27.2. valorile-limită de expunere şi riscurile potenţiale asociate;

27.3. rezultatele evaluării, măsurării şi/sau calculării nivelurilor de expunere la radiaţiile optice artificiale, efectuate în conformitate cu secţiunea 1, însoţite de explicaţia semnificaţiei acestora şi a riscurilor potenţiale;

27.4. modul de depistare şi de semnalare a efectelor negative ale expunerii asupra sănătăţii;

27.5. condiţiile în care lucrătorii au dreptul la supravegherea sănătăţii;

27.6. practicile profesionale sigure pentru a minimiza riscurile cauzate de expunere;

27.7. utilizarea adecvată a echipamentelor de protecţie individuală.

28. Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora se desfăşoară în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

Anexa nr.1

la Regulamentul privind cerinţele minime

de securitate şi de sănătate a lucrătorilor

expuşi la riscurile generate de acţiunea

radiaţiilor optice artificiale

RADIAŢII OPTICE INCOERENTE

1. Valorile de expunere la radiaţiile optice incoerente, care sunt relevante din punct de vedere biofizic, se calculează prin formulele enumerate în continuare.

2. Formulele necesare a fi utilizate se aleg în funcţie de spectrul de radiaţii emis de sursă, iar rezultatele se compară cu valorile-limită de expunere corespunzătoare care figurează în tabelul 3.

3. Pentru o anumită sursă de radiaţii optice, poate să fie relevantă mai mult de o valoare de expunere, deci mai mult de o limită de expunere corespunzătoare.

4. Literele (a)-(o) trimit la rândurile corespunzătoare din tabelul 3.

5. În sensul prezentului Regulament, formulele menţionate în tabelul 1 pot fi înlocuite cu următoarele expresii, utilizând valorile prevăzute în tabelele 2-5:

unde:

Note:

1. Gama cuprinsă între 300 şi 700 nm acoperă o parte din UVB, toate UVA şi cea mai mare parte din radiaţiile vizibile. Cu toate acestea, pericolele asociate sunt numite în mod curent "pericole legate de lumina albastră". Lumina albastră propriu-zisă nu acoperă, cu aproximaţie, decât gama cuprinsă între 400 şi 490 nm.

2. Pentru fixarea privirii pe sursele foarte mici cu o amplitudine mai mică de 11 mrad, L_B poate fi convertit în E_B. În mod normal, aceasta nu se aplică decât instrumentelor oftalmologice sau ochiului stabilizat sub anestezie. Durata maximă în care se poate fixa o sursă se determină prin aplicarea următoarei formule: t_max = 100/E_B, E_B exprimându-se în W/m^-2. Datorită mişcărilor ochilor în timpul sarcinilor normale vizuale, această durată nu depăşeşte 100 s.

Tabelul 4

S (λ) [fără dimensiune], 180 nm – 400 nm

Tabelul 5

B (λ), R (λ) [fără dimensiune], 380 nm – 1400 nm

Anexa nr.2

la Regulamentul privind cerinţele minime

de securitate şi de sănătate a lucrătorilor

expuşi la riscurile generate de acţiunea

radiaţiilor optice artificiale

RADIAŢII OPTICE LASER

1. Valorile de expunere la radiaţiile optice care sunt relevante din punct de vedere biofizic se pot calcula prin formulele enumerate în continuare.

unde:

2. Formulele care se utilizează se aleg în funcţie de lungimea de undă şi de durata radiaţiei emise de sursă, iar rezultatele trebuie comparate cu valorile-limită de expunere corespunzătoare, care figurează în tabelele 2, 3 şi 4.

3. Pentru o sursă anumită de radiaţii optice laser, poate să fie relevantă mai mult de o valoare de expunere, deci mai mult de o limită de expunere corespunzătoare. Riscurile asociate radiaţiilor sunt prezentate în tabelul 1.

4. Coeficienţii care se folosesc ca instrumente de calcul în tabelele 2, 3 şi 4 sunt indicaţi în tabelul 5; corecţiile care se aplică expunerilor repetate figurează în tabelul 6.

Tabelul 1

Riscuri asociate radiaţiilor

Note:

a. În cazul în care lungimea de undă a laserului corespunde cu două limite, se aplică limita cea mai restrictivă.

b. Dacă 1 400 ≤ λ < 10⁵ nm, diametrul diafragmei de limitare =1 mm pentru t≤0,3 s şi 1,5 t ^0,375mm, iar diametrul diafragmei de limitare =11 mm.

c. În lipsa datelor pentru aceste durate de impuls, ICNIRP recomandă utilizarea limitelor de luminanţă energetică pentru l ns.

d. Tabelul indică valori corespunzătoare unui singur impuls laser. Dacă există mai multe impulsuri laser, se face suma duratelor pentru impulsurile emise în cursul unui interval T min (care figurează în tabelul 6) şi lui t se dă valoarea care rezultă de aici în formula: 5,6 × 10³ t^0,25.

Note:

a. În cazul în care lungimea de undă sau un alt parametru al laserului corespunde cu două limite, se aplică limita cea mai restrictivă.

b. Pentru sursele mici, care subîntind un unghi de 1,5 mrad sau mai puţin, limitele duble de expunere E, cuprinse între 400 nm şi 600 nm în spectrul vizibil, se reduc la limitele termice, pentru 10 s < t < T₁, şi la limitele fotochimice, pentru duratele mai mari. Pentru T₁ şi T₂, a se vedea tabelul 5. Limita pentru riscul retinian legat de un efect fotochimic se poate exprima, de asemenea, sub forma unei luminanţe energetice integrate în raport cu timpul G = 10⁶C g[J/m ² sr'] pentru t > 10 s până la t = 10 000 s şi L = 100 C_B [W m²sr¹] pentru t > 10 000 s. Pentru măsurarea G şi L, se utilizează γ m drept câmp pentru calcularea mediei. În mod oficial, limita dintre domeniul vizibil şi domeniul infraroşu se situează la 780 nm, în conformitate cu standardele în domeniu. Coloana în care sunt indicate numele domeniilor lungimilor de undă este utilizată numai pentru a oferi o privire de ansamblu utilizatorului.

c. Pentru lungimile de undă de la 1 400 la 10⁵ nm, diametrul diafragmei de limitare = 3,5 mm; pentru lungimile de undă 10⁵-10⁶, diametrul limită al diafragmei =11 mm.

d. Pentru măsurarea valorii de expunere, luarea în considerare a γ se stabileşte astfel: dacă unghiul α (unghiul aparent al sursei) > γ (unghiul de con de limitare, indicat între paranteze drepte în coloana corespunzătoare), atunci câmpul de măsurare γ _m ar trebui să fie valoarea indicată pentru γ ( dacă s-ar utiliza un câmp mai mare de măsurare, s-ar subestima riscul).

Dacă α<γ , câmpul de măsurare γ _m trebuie să fie suficient de mare pentru a include în întregime sursa, dar acesta nu este limitat şi poate fi mai mare decât γ.

Tabelul 6

Corecţia pentru expunerea repetitivă

Fiecare din următoarele trei norme generale ar trebui aplicată tuturor expunerilor repetitive generate de sistemele de laser pulsat repetitiv sau de sistemele de scanare laser:

1. expunerea de la un singur impuls dintr-o serie de impulsuri nu trebuie să depăşească valoarea-limită de expunere pentru un singur impuls cu durata respectivă;

2. expunerea la orice grup de impulsuri (sau subgrup de impulsuri dintr-o serie) livrate în timpul t nu trebuie să depăşească valoarea-limită de expunere pentru timpul t;

3. expunerea de la orice impuls individual dintr-un grup de impulsuri nu trebuie să depăşească valoarea-limită de expunere la un singur impuls, multiplicată cu un factor de corecţie termică cumulativă Cp = N - 0,25, unde N este numărul de impulsuri. Această regulă se aplică numai limitelor de expunere pentru protecţia împotriva leziunilor termice, unde toate impulsurile livrate în mai puţin de T min sunt tratate ca un singur impuls.