Notă: În cuprinsul legii, sintagmele "Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii" şi "Lista de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial" se substituie cu sintagmele "Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii" şi, respectiv, "Lista UNESCO a patrimoniului cultural imaterial care necesită salvgardare în regim de urgenţă" conform Legii nr.141 din 13.06.2025, în vigoare 28.07.2025

Notă: În textul legii cuvintele "limba de stat", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "limba română" la forma gramaticală corespunzătoare conform Legii nr.52 din 16.03.2023, în vigoare 24.03.2023

Notă: În cuprinsul Legii sintagma "Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării", la orice formă gramaticală, se substituie cu sintagma "Ministerul Culturii" la forma gramaticală corespunzătoare conform Legii nr.156 din 09.06.2022, în vigoare 01.07.2022

Notă: În textul legii, sintagma "Ministerul Culturii", la orice formă gramaticală, se substituie cu sintagma "Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării" la forma gramaticală corespunzătoare conform Legii nr.79 din 24.05.2018, în vigoare 15.06.2018

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Obiectul şi scopul prezentei legi

(1) Prezenta lege stabileşte cadrul juridic pentru identificarea, documentarea, cercetarea, conservarea, transmiterea, promovarea, revitalizarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial din Republica Moldova.

(2) Scopul prezentei legi constă în protejarea patrimoniului cultural imaterial ca parte a patrimoniului cultural naţional, în cultivarea respectului faţă de patrimoniul cultural imaterial al comunităţilor, al grupurilor şi, după caz, al persoanelor pentru a se asigura recunoaşterea valorilor de patrimoniu la nivel local şi naţional.

Articolul 2. Sfera de aplicare a prezentei legi

(1) Prezenta lege se extinde asupra patrimoniului cultural imaterial.

(2) Prezenta lege nu poate fi folosită, în întregime sau în parte, de nici o persoană fizică sau juridică pentru a obţine dreptul de proprietate sau dreptul de autor asupra unui element al patrimoniului cultural imaterial prin intermediul actelor normative ce reglementează proprietatea intelectuală sau dreptul de autor.

(3) Prevederile prezentei legi nu se aplică artiştilor profesionişti şi nici grupurilor sau persoanelor care activează în domeniul industriilor culturale.

Articolul 3. Noţiuni principale

În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:

a) patrimoniu cultural imaterial totalitate a elementelor de cultură tradiţională autentice, valoroase din perspectivă istorică şi culturală, transmise din generaţie în generaţie pe cale orală, exprimate în forme literare, muzicale, coregrafice sau teatrale, precum şi ansamblu de practici, reprezentări, expresii, cunoştinţe şi abilităţi, împreună cu instrumente, obiecte meşteşugăreşti, instalaţii tehnice, artefacte, vestimentaţie specifică, accesorii şi spaţii culturale asociate acestora, pe care comunităţi, grupuri şi, după caz, persoane le recunosc ca parte integrantă a patrimoniului lor cultural;

b) Purtător al Tezaurului Uman Viu – titlu onorific, conferit unui creator, unui grup familial sau unui colectiv, recunoscut de către comunitatea purtătorilor de cultură şi de cea ştiinţifică drept creator, purtător şi transmiţător de elemente ale patrimoniului cultural imaterial în formă şi cu mijloace tradiţionale neschimbate;

c) Registru naţional al patrimoniului cultural imaterial – principal instrument de inventariere de stat a patrimoniului cultural imaterial existent pe teritoriul Republicii Moldova;

c¹) registru teritorial al patrimoniului cultural imaterial inventar prin care se iau în evidenţă elementele de patrimoniu cultural imaterial specifice comunităţilor locale;

d) Catalog naţional al arhivelor cu înregistrări de patrimoniu cultural imaterial – complex de instrumente de evidenţă a înregistrărilor ce ţin de domeniul patrimoniului cultural imaterial, executate pe suport de hîrtie, pe suport electronic, pe bandă magnetică/TV sau pe alte materiale, păstrate în instituţii publice;

e) protejare – sistem de măsuri juridice, administrative, financiare, tehnice şi ştiinţifice de identificare, documentare, cercetare, de conservare, transmitere, promovare, revitalizare şi de punere în valoare a elementelor patrimoniului cultural imaterial;

f) salvgardare – aplicare a măsurilor operative şi a măsurilor de durată care asigură revitalizarea şi viabilitatea elementelor de patrimoniu cultural imaterial ameninţate de pericolul dispariţiei;

g) clasare a elementelor patrimoniului cultural imaterial – procedură de stabilire a categoriei elementelor patrimoniului cultural imaterial şi de înscriere a acestora în Registrul naţional al patrimoniului cultural imaterial sau în registrele teritoriale ale patrimoniului cultural imaterial;

h) dosar de patrimoniu – complex de documente obligatorii despre fiecare element de patrimoniu, necesare pentru înscrierea elementelor în Registrul naţional al patrimoniului cultural imaterial, în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii sau în Lista UNESCO a patrimoniului cultural imaterial care necesită salvgardare în regim de urgenţă;

i) inventariere proces de identificare, definire şi descriere, cu participarea comunităţilor, a grupurilor şi a persoanelor purtătoare, a elementelor de patrimoniu cultural imaterial pasibile de clasare în Registrul naţional al patrimoniului cultural imaterial sau în registrele teritoriale ale patrimoniului cultural imaterial.

[Art.3 modificat prin Legea nr.141 din 13.06.2025, în vigoare 28.07.2025]

Articolul 4. Caracteristicile patrimoniului cultural imaterial

Principalele caracteristici ale patrimoniului cultural imaterial sînt:

a) caracter anonim al originii creaţiei, la a cărei promovare şi perfecţionare societăţile contribuie continuu în bază de modele tradiţionale;

b) transmitere cu precădere pe cale orală, neformală, în virtutea tradiţiei;

c) delimitare după următoarele criterii: teritoriu, etnie, religie, vîrstă, sex şi socioprofesie;

d) percepţie a elementelor ca fiind foarte importante şi intrinsec legate de grupurile şi/sau de comunităţile în care au fost create, păstrate şi transmise;

e) realizare, interpretare, reactualizare şi/ori creare a elementelor sale în interiorul grupului şi/sau al comunităţii, cu respectarea formelor, modelelor, conţinuturilor şi tehnicilor tradiţionale.

Articolul 5. Domeniile de manifestare a patrimoniului cultural imaterial

Patrimoniul cultural imaterial se manifestă în următoarele domenii:

a) tradiţii şi expresii orale, incluzînd limba ca vector principal al expresiei culturale, precum sînt: povestea, legenda, snoava, creaţia poetică lirică rituală şi nonrituală, urătura, oraţia, descîntecul, ghicitoarea, proverbul, zicătoarea etc.;

b) tradiţii şi expresii ale artei sau ale practicii muzicale precum sînt: melodia vocală, melodia instrumentală, melodia de joc şi altele; creaţia exprimată în forme sincretice verbal-muzicale: colindul, balada, doina, poemul muzical, cîntecul de leagăn, bocetul, cîntecul ritual nupţial şi cîntecul ritual funebru, romanţa populară, cîntecul popular religios, cîntecele din cadrul obiceiurilor calendaristice, cîntecul cu acompaniament instrumental, cîntecul fără acompaniament instrumental, strigătura, incantaţia etc.;

c) tradiţii şi expresii ale artei sau ale practicii coregrafice precum sînt dansurile, spaţiile pentru dans;

d) practici sociale de reprezentaţie, rituri, obiceiuri, ceremonii şi evenimente festive, arte ale spectacolului, avînd ca mijloc de expresie limbajul sincretic: verbal, muzical, dramatic, coregrafic, obiectual, inclusiv jocuri de copii, jocuri de maturi şi jocuri sportive tradiţionale;

e) cunoştinţe şi practici despre om, calendar, despre semne ale vremii, despre viaţă a plantelor şi animalelor, despre cosmos;

f) obiecte, instrumente muzicale, unelte şi instalaţii folosite la crearea, reproducerea, interpretarea, transmiterea şi punerea în valoare a elementelor patrimoniului cultural imaterial;

g) tehnici şi cunoştinţe de preparare a alimentelor, a băuturilor, a unor substanţe chimice de confecţionare a materialelor de construcţie şi a textilelor, de preparare a altor materiale utilizate în meşteşugurile tradiţionale;

h) instituţii culturale tradiţionale precum sînt: sfatul oamenilor buni şi bătrîni, ceata flăcăilor, hora, şezătoarea, claca, hramul localităţii etc.;

i) suporturi materiale pe care au fost imprimate şi transmise de-a lungul istoriei elementele patrimoniului cultural imaterial.

[Art.5 completat prin Legea nr.141 din 13.06.2025, în vigoare 28.07.2025]

Articolul 6. Drepturile în domeniul patrimoniului cultural imaterial

(1) Toţi cetăţenii au dreptul de folosinţă şi de acces la patrimoniul cultural imaterial.

(2) Comunităţile, grupurile, inclusiv persoanele purtătoare de patrimoniu cultural imaterial, au dreptul:

a) să-şi afirme identitatea culturală prin practicarea elementelor patrimoniului cultural imaterial;

b) să participe, în condiţiile prezentei legi, la inventarierea, documentarea, cercetarea, protejarea şi la promovarea elementelor patrimoniului cultural imaterial, precum şi la activităţi de educaţie formală şi nonformală în domeniu;

c) să aplice normele cutumiare în relaţiile lor cu cei interesaţi de cercetarea, de conservarea, de promovarea şi de transmiterea elementelor patrimoniului cultural imaterial;

d) să elaboreze şi să utilizeze, în baza avizului Comisiei naţionale pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, simboluri şi mărci ale patrimoniului local, înregistrate conform legislaţiei, pentru a contribui la sporirea vizibilităţii lui în societate.

(3) Instituţiile de cultură, cele de cercetare şi cele de educaţie cu atribuţii în domeniu au dreptul:

a) să efectueze inventarieri, documentări, cercetări în comunităţi prin folosirea metodelor şi echipamentelor tradiţionale şi moderne, cu respectarea codului deontologic;

b) să organizeze, în condiţiile stabilite de legislaţie, arhive, baze de date, colecţii de obiecte în domeniu;

c) să participe la acţiuni de salvgardare a elementelor patrimoniului cultural imaterial aflate în pericol de dispariţie;

d) să asigure continuitatea domeniului.

[Art.6 alin.(2) modificat prin Legea nr.141 din 13.06.2025, în vigoare 28.07.2025]

Capitolul II

MĂSURILE DE PROTEJARE A PATRIMONIULUI

CULTURAL IMATERIAL

Articolul 7. Cercetarea ştiinţifică a patrimoniului cultural imaterial

(1) Cercetarea ştiinţifică a patrimoniului cultural imaterial este realizată de reprezentanţi ai instituţiilor şi organizaţiilor cu abilităţi de cercetare, de conservare şi de valorificare în domeniu în comunităţile purtătoare de patrimoniu şi cu participarea comunităţilor.

(2) Cercetarea ştiinţifică a patrimoniului cultural imaterial include identificarea şi documentarea elementelor cu ajutorul mijloacelor tradiţionale şi moderne de înregistrare, în scopul inventarierii şi cunoaşterii acestor elemente.

(3) Rezultatele cercetării sub formă de descrieri, de înregistrări audio, video, de fotografii şi de orice alte tipuri de informaţii privind prezenţa elementelor patrimoniului cultural imaterial în mediul cultural tradiţional sînt transmise în termen de pînă la un an spre păstrare în arhivele instituţionale.

(4) Cercetarea ştiinţifică a patrimoniului cultural imaterial are ca finalitate elaborarea dosarelor de patrimoniu, a lucrărilor ştiinţifice, didactice, metodologice şi de popularizare ce asigură viabilitatea elementelor lui, transmiterea cunoştinţelor către tînăra generaţie şi formarea de specialişti în domeniul protejării patrimoniului cultural imaterial.

(5) Specialiştii în domeniul patrimoniului cultural imaterial sînt obligaţi să informeze Comisia naţională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial despre elementele locale aflate în pericol de dispariţie.

Articolul 8. Clasarea elementelor patrimoniului cultural imaterial

(1) Elementele patrimoniului cultural imaterial se iau la evidenţă şi se clasează în următoarele 3 categorii:

a) elemente viabile în comunităţi şi reprezentative pentru identitatea acestora;

b) elemente cu valoare artistică şi etnografică practicate de puţini membri ai comunităţii, păstrate mai mult în memoria colectivă, aflate în pericol de dispariţie şi pasibile de dispariţie în cazul neprotejării;

c) elemente fără viabilitate în comunităţi, dar cu valoare istorică, ştiinţifică şi cu capacitatea de a completa diversitatea culturală a tradiţiei.

(2) Clasarea elementelor patrimoniului cultural imaterial în Registrul naţional al patrimoniului cultural imaterial se efectuează de către Ministerul Culturii, în baza avizului Comisiei naţionale pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.

(3) Pentru fiecare element propus să fie înscris în Registrul naţional al patrimoniului cultural imaterial se elaborează un dosar de patrimoniu, care conţine date, descrieri şi imagini despre element şi despre comunitatea care îl practică.

(4) La înaintarea spre clasare a elementelor aflate în pericol de dispariţie, responsabilii de pregătirea dosarului elaborează măsuri de asigurare a viabilităţii.

(5) Trecerea unui element dintr-o categorie juridică a patrimoniului cultural naţional în alta se face cu respectarea procedurii stabilite pentru clasare, conform unui regulament aprobat de Ministerul Culturii.

[Art.8 alin.(2) în redacţie nouă, alin.(3),(4) modificate prin Legea nr.141 din 13.06.2025, în vigoare 28.07.2025]

Articolul 9. Registrul naţional al patrimoniului cultural imaterial

(1) Registrul naţional al patrimoniului cultural imaterial (denumit în continuare Registru) este instituit de Ministerul Culturii în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(2) Regulamentul privind clasarea elementelor patrimoniului cultural imaterial şi ţinerea Registrului este aprobat de Ministerul Culturii.

(3) Registrul este completat şi actualizat de către Institutul Patrimoniului Cultural în temeiul ordinului ministrului culturii cu privire la clasarea elementelor de patrimoniu cultural imaterial, emis în baza avizului Comisiei naţionale pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.

(4) Registrul este elaborat în baza dosarelor de patrimoniu ale elementelor, completate cu participarea cercetătorilor, a specialiştilor în domeniu, a comunităţilor purtătoare de patrimoniu şi a reprezentanţilor societăţii civile.

(5) Registrul conţine date de bază referitoare la element, este ţinut în formă electronică şi manuală, în limba română şi în una din limbile de circulaţie internaţională.

(6) Registrul, structurat pe domenii de manifestare a patrimoniului cultural imaterial, luîndu-se în considerare viabilitatea elementelor, cuprinde:

a) elemente viabile în forme tradiţionale din comunităţi;

b) elemente aflate în pericol de dispariţie;

c) elemente ieşite din practica comunităţii.

(7) Registrul este alcătuit din mai multe volume şi se reactualizează periodic.

[Art.9 alin.(1) modificat, alin.(3) în redacţie nouă conform Legii nr.141 din 13.06.2025, în vigoare 28.07.2025]

Articolul 9¹. Registrele teritoriale ale patrimoniului cultural imaterial

(1) Registrele teritoriale ale patrimoniului cultural imaterial sunt inventare prin care se iau în evidenţă, prin intermediul sistemului informaţional automatizat corespunzător, elementele de patrimoniu cultural imaterial specifice comunităţilor locale.

(2) Elementele de patrimoniu cultural imaterial înscrise în registrele teritoriale ale patrimoniului cultural imaterial se clasează în categoriile prevăzute la art.8 alin.(1).

(3) Regulamentul cu privire la registrele teritoriale ale patrimoniului cultural imaterial se aprobă de către Ministerul Culturii.

(4) Registrele teritoriale ale patrimoniului cultural imaterial se elaborează şi se ţin de către organele locale de specialitate din domeniul culturii ale autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea sau de nivel special, fiind aprobate prin decizia acestor autorităţi în conformitate cu avizul Comisiei naţionale pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.

(5) Registrele teritoriale ale patrimoniului cultural imaterial se elaborează în baza dosarelor de patrimoniu, în urma inventarierii patrimoniului cultural imaterial deţinut de comunităţile locale.

(6) Dosarele de patrimoniu se elaborează de către instituţiile de cultură şi/sau de către organizaţii ale societăţii civile înregistrate oficial, se depun la organul local de specialitate din domeniul culturii al autorităţii administraţiei publice locale de nivelul al doilea sau de nivel special şi se păstrează în arhiva autorităţii date.

(7) Registrul teritorial al patrimoniului cultural imaterial şi dosarele de patrimoniu se publică pe site-ul web oficial al autorităţii publice locale de nivelul al doilea sau de nivel special.

[Art.9¹ introdus prin Legea nr.141 din 13.06.2025, în vigoare 28.07.2025]

Articolul 10. Purtător al Tezaurului Uman Viu

(1) Titlul onorific de Purtător al Tezaurului Uman Viu este conferit unui creator, unui grup familial sau unui colectiv, recunoscut de către comunitatea purtătorilor de cultură şi de cea ştiinţifică, singurul capabil să creeze, să păstreze şi să transmită mult mai bine decît alţi purtători anumite elemente de patrimoniu în formă şi cu mijloace tradiţionale neschimbate.

(2) Titlul onorific de Purtător al Tezaurului Uman Viu se acordă în bază de certificat, de către Ministerul Culturii.

(3) Persoana căreia i s-a conferit titlul onorific de Purtător al Tezaurului Uman Viu are dreptul să îl utilizeze pentru a-şi personaliza activitatea în domeniul protejării patrimoniului cultural imaterial.

(4) Persoana căreia i s-a conferit titlul onorific de Purtător al Tezaurului Uman Viu este obligată să contribuie la protejarea patrimoniului cultural imaterial.

(5) Titlul onorific de Purtător al Tezaurului Uman Viu se retrage de către Ministerul Culturii în cazul în care titularul întreprinde acţiuni ce periclitează forma şi mijloacele tradiţionale de perpetuare a elementelor patrimoniului cultural imaterial.

(6) Instituţiile de cultură au obligaţia de a promova purtătorii de patrimoniu deţinători ai titlului onorific de Purtător al Tezaurului Uman Viu.

[Art.10 alin.(6) introdus prin Legea nr.141 din 13.06.2025, în vigoare 28.07.2025]

Articolul 11. Conservarea, transmiterea, promovarea, revitalizarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial

(1) Ministerul Culturii asigură şi coordonează, prin instituţiile subordonate, activităţile de conservare, de transmitere, de promovare, de revitalizare şi de punere în valoare a patrimoniului cultural imaterial.

(2) Conservarea include măsuri ce asigură păstrarea viabilităţii elementelor patrimoniului cultural imaterial în forma lor originală şi se realizează de către instituţiile abilitate în colaborare cu reprezentanţii comunităţilor.

(3) Asigurarea transmiterii patrimoniului cultural imaterial către generaţia tînără se face prin mijloace educaţionale, inclusiv prin pregătire de specialişti în domeniu, prin creare de condiţii pentru transmiterea elementelor de la purtători către tînăra generaţie, prin editare de lucrări ştiinţifice, ştiinţifico-populare şi didactice.

(4) Revitalizarea unui element al patrimoniului cultural imaterial se asigură prin măsuri de reanimare şi de transmitere în cazul în care elementul, de mare importanţă pentru identitatea comunităţii, a fost trecut în sfera pasivă a culturii.

(5) Promovarea şi punerea în valoare a elementelor patrimoniului cultural imaterial sînt asigurate prin manifestări publice de schimb cultural, prin producţie editorială şi audio-vizuală favorabilă păstrării autenticităţii.

Articolul 12. Modalitatea de finanţare

(1) Finanţarea activităţilor de identificare, de documentare, de cercetare, de conservare, de transmitere, de promovare, de revitalizare şi de punere în valoare a patrimoniului cultural imaterial se asigură de la bugetul de stat prin Ministerul Culturii, de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, din fondurile şi donaţiile unor persoane fizice şi juridice, din alte surse legale.

(2) Alocaţiile bugetare destinate activităţilor prevăzute la alin.(1) se nominalizează cu aceste destinaţii în bugetul Ministerului Culturii, în bugetele autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, în bugetele altor instituţii publice cu atribuţii în domeniu.

Capitolul III

CADRUL INSTITUŢIONAL ŞI ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR ÎN DOMENIUL

PROTEJĂRII PATRIMONIULUI CULTURAL IMATERIAL

Articolul 13. Ierarhizarea sistemului de protejare a patrimoniului cultural imaterial

(1) Patrimoniul cultural imaterial este protejat prin instituţiile statului în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare.

(2) Ministerul Culturii este autoritatea publică centrală de specialitate responsabilă de elaborarea politicilor, a strategiilor şi a normelor specifice în vederea protejării patrimoniului cultural imaterial naţional, precum şi a programelor privind identificarea, documentarea, cercetarea, conservarea, transmiterea, promovarea, revitalizarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural, care asigură aplicarea lor în practică.

(3) Comisia naţională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial este un organism ştiinţific specializat, subordonat Ministerului Culturii, care coordonează realizarea politicii de stat în domeniul protejării patrimoniului cultural.

(4) Centrul Naţional de Cultură Tradiţională este instituţia din subordinea Ministerului Culturii responsabilă de implementarea strategiilor şi a politicilor culturale ale statului la nivel local, în special în comunităţile deţinătoare de patrimoniu cultural imaterial. Instituţia sprijină, prin măsuri concrete, conservarea, protejarea, salvgardarea şi valorificarea patrimoniului cultural imaterial, asigurând, totodată, transmiterea acestuia către tinerele generaţii, inclusiv prin utilizarea tehnologiilor moderne pentru conservarea informaţiilor.

(4¹) Institutul Patrimoniului Cultural este instituţia din subordinea Ministerului Culturii responsabilă de organizarea şi coordonarea activităţilor de documentare, evidenţă, valorificare şi de cercetare fundamentală şi aplicativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial, orientate spre asigurarea implementării politicii statului în domeniile de activitate stabilite.

(5) Autorităţile administraţiei publice centrale, instituţiile de specialitate subordonate lor şi autorităţile administraţiei publice locale colaborează şi sînt responsabile, în condiţiile legii, de activitatea de protejare a patrimoniului cultural imaterial.

(6) Autorităţile administraţiei publice locale sînt exponentele legale ale comunităţilor deţinătoare de patrimoniu, cooperează cu autorităţile centrale de specialitate, în condiţiile legii, în vederea elaborării de programe privind identificarea, documentarea, cercetarea, conservarea, transmiterea, promovarea, revitalizarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural. Pentru îndeplinirea acestor programe, autorităţile administraţiei publice locale prevăd în bugetele anuale mijloace pentru finanţarea sau cofinanţarea activităţilor de salvgardare a elementelor patrimoniului cultural imaterial, beneficiind totodată în acest scop de transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat, în condiţiile legii.

[Art.13 alin.(4) în redacţie nouă, alin.(4¹) introdus prin Legea nr.141 din 13.06.2025, în vigoare 28.07.2025]

Articolul 14. Atribuţiile Ministerului Culturii

În domeniul patrimoniului cultural imaterial, Ministerul Culturii are următoarele atribuţii, pe care le exercită direct sau prin instituţiile şi structurile sale:

a) creează Comisia naţională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial şi îi asigură activitatea;

b) instituie Registrul şi îi asigură funcţionarea conform Regulamentului;

c) instituie şi ţine Catalogul naţional al arhivelor cu înregistrări de patrimoniu cultural imaterial;

d) elaborează politici, strategii şi programe de stat în domeniul protejării patrimoniului cultural imaterial;

e) elaborează şi aprobă:

- Regulamentul Comisiei naţionale pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial;

- Regulamentul privind clasarea elementelor de patrimoniu cultural imaterial;

- Regulamentul cu privire la registrele teritoriale ale patrimoniului cultural imaterial;

- Regulamentul Catalogului naţional al arhivelor cu înregistrări de patrimoniu cultural imaterial;

- Regulamentul privind acordarea titlului onorific de Purtător al Tezaurului Uman Viu;

- norme şi metodologii specifice domeniului;

- modele de certificate, de avize şi de fişe tehnice necesare cercetării, clasării şi conservării patrimoniului cultural imaterial;

f) aprobă, la propunerea Comisiei naţionale pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial:

- dosarele de patrimoniu ale elementelor patrimoniului cultural imaterial în vederea înscrierii lor în Registru;

- eliberarea de certificate privind acordarea titlului onorific de Purtător al Tezaurului Uman Viu;

- constituirea arhivelor de patrimoniu cultural imaterial în conformitate cu legislaţia în domeniul arhivelor şi dezvoltarea capacităţilor celor existente;

- programele de cercetare şi de editare a colecţiilor patrimoniale specializate, inclusiv a materialelor audiovizuale reprezentative;

- dosarele de acreditare a experţilor în domeniul patrimoniului cultural imaterial;

g) coordonează şi monitorizează:

- la nivel naţional, activităţile instituţiilor publice cu atribuţii în implementarea strategiilor, programelor şi proiectelor de protejare a elementelor patrimoniului cultural imaterial;

- programul anual de cercetări privind patrimoniul cultural imaterial din Republica Moldova;

- procesul de implementare a legislaţiei privind protejarea patrimoniului cultural imaterial;

h) asigură:

- îndeplinirea angajamentelor asumate prin tratatele internaţionale referitoare la protejarea patrimoniului cultural imaterial la care Republica Moldova este parte;

- pregătirea de tineri specialişti în domeniu, inclusiv prin sistemul de învăţămînt specializat la nivel preuniversitar şi universitar;

i) iniţiază:

- propuneri de ajustare la tratatele internaţionale a cadrului juridic existent în domeniul protejării patrimoniului cultural;

- înaintarea elementelor de patrimoniu pentru a fi înscrise în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii sau în Lista UNESCO a patrimoniului cultural imaterial care necesită salvgardare în regim de urgenţă;

- cooperări internaţionale, proiecte şi programe comune cu alte state sau cu organisme internaţionale vizînd activităţile de protejare şi, după caz, de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial din ţară.

[Art.14 modificat prin Legea nr.141 din 13.06.2025, în vigoare 28.07.2025]

Articolul 15. Atribuţiile Comisiei naţionale pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial

Comisia naţională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial are următoarele atribuţii:

a) elaborează şi propune Ministerului Culturii:

- proiecte ale planurilor de acţiuni pentru implementarea strategiilor, politicilor şi programelor naţionale privind protejarea patrimoniului cultural imaterial;

- metodologia formării şi completării Registrului;

- lista elementelor care urmează a fi înscrise în Registru;

- norme şi metodologii în domeniul cercetării, conservării şi valorificării elementelor patrimoniului cultural imaterial;

b) avizează dosarele elementelor candidate la înscriere în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii sau în Lista UNESCO a patrimoniului cultural imaterial care necesită salvgardare în regim de urgenţă;

c) propune Ministerului Culturii candidatura unor persoane, grupuri familiale şi colective în vederea conferirii titlului onorific de Purtător al Tezaurului Uman Viu;

d) evaluează o dată la 4 ani arhivele instituţiilor care gestionează patrimoniul cultural imaterial în scopul îmbunătăţirii activităţii acestora şi prezintă un raport Ministerului Culturii;

e) expertizează activităţile în domeniul patrimoniului cultural imaterial;

f) examinează contestaţiile în domeniul său de competenţă;

f¹) avizează dosarele de acreditare a experţilor în domeniul patrimoniului cultural imaterial, conform Normelor de acreditare a experţilor în domeniul patrimoniului cultural imaterial, aprobate de Ministerul Culturii;

f²) avizează schiţele de proiect pentru confecţionarea costumelor tradiţionale la solicitarea instituţiilor publice, inclusiv a celor din subordinea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale;

f³) coordonează activităţile şi proiectele de salvgardare în domeniul patrimoniului cultural imaterial;

f⁴) contribuie, prin activităţile sale, la informarea prin diferite forme a comunităţilor interesate de cunoaşterea culturii tradiţionale imateriale;

g) reprezintă Republica Moldova în cadrul organismelor internaţionale similare de specialitate;

h) îndeplineşte alte atribuţii în domeniu în condiţiile legii.

[Art.15 modificat prin Legea nr.141 din 13.06.2025, în vigoare 28.07.2025]

Articolul 16. Atribuţiile Centrului Naţional de Cultură Tradiţională

Centrul Naţional de Cultură Tradiţională are următoarele atribuţii:

a) coordonează metodologic activitatea instituţiilor de cultură în domeniul patrimoniului cultural imaterial;

b) asigură prin măsuri concrete viabilitatea patrimoniului cultural imaterial în formele sale tradiţionale;

b¹) iniţiază, derulează şi susţine proiecte şi programe privind activităţile de conservare, protejare, punere în valoare şi promovare a patrimoniului cultural imaterial, iniţiate de persoane fizice sau juridice de drept public ori de drept privat, în conformitate cu strategiile şi politicile Ministerului Culturii;

c) contribuie la transmiterea elementelor patrimoniului cultural imaterial către generaţia tînără prin păstrarea caracteristicilor principale;

[Lit.d) abrogată prin Legea nr.141 din 13.06.2025, în vigoare 28.07.2025]

e) oferă recomandări metodice privind completarea Catalogului naţional al arhivelor cu înregistrări de patrimoniu cultural imaterial;

f) organizează activităţi de promovare a patrimoniului cultural imaterial, asigurînd diseminarea cunoştinţelor despre specificul acestuia;

g) realizează activităţi de educaţie nonformală privind domeniile de manifestare a patrimoniului cultural imaterial;

h) monitorizează elementele de patrimoniu cultural imaterial propuse pentru înscriere sau înscrise în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii sau în Lista UNESCO a patrimoniului cultural imaterial care necesită salvgardare în regim de urgenţă;

i) realizează atestarea formaţiilor artistice de amatori conform regulamentului aprobat de Ministerul Culturii;

j) monitorizează activitatea formaţiilor artistice de amatori în baza regulamentului aprobat de Ministerul Culturii.

[Art.16 modificat prin Legea nr.141 din 13.06.2025, în vigoare 28.07.2025]

Articolul 16¹. Atribuţiile Institutului Patrimoniului Cultural

Institutul Patrimoniului Cultural are următoarele atribuţii:

a) identifică, cercetează, expertizează, sistematizează şi realizează inventarierea elementelor patrimoniului imaterial şi etnografic;

b) elaborează şi propune Ministerului Culturii dosare privind elementele patrimoniului cultural imaterial propuse pentru înscriere în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii sau în Lista UNESCO a patrimoniului cultural imaterial care necesită salvgardare în regim de urgenţă, precum şi dosare pentru clasarea elementelor patrimoniului cultural imaterial;

c) administrează şi actualizează Registrul naţional al patrimoniului cultural imaterial.

[Art.16¹ introdus prin Legea nr.141 din 13.06.2025, în vigoare 28.07.2025]

Articolul 17. Responsabilităţile instituţiilor de cercetare, de cultură şi de educaţie cu atribuţii în domeniul patrimoniului cultural imaterial

(1) Instituţiile de cercetare, de cultură şi de educaţie cu atribuţii în domeniul patrimoniului cultural imaterial:

a) iniţiază şi derulează programe privind activităţile de identificare, de documentare, de conservare, de cercetare, de punere în valoare şi de transmitere a patrimoniului cultural imaterial, în special prin metoda educaţiei formale şi neformale, de revitalizare a diferitelor aspecte ale acestui patrimoniu;

b) facilitează pregătirea de tineri specialişti în domeniu.

(2) Instituţiile de cercetare, de cultură şi de educaţie cu atribuţii în domeniul patrimoniului cultural imaterial organizează şi gestionează în mod obligatoriu arhive de profil, în conformitate cu legislaţia în domeniul arhivelor, avînd următoarele responsabilităţi:

a) să realizeze cercetări în teren din contul bugetului de stat sau din surse speciale, să ţină arhivele cu înregistrări de patrimoniu imaterial;

b) să colecţioneze, să inventarieze şi să conserve, în baza rigorilor ştiinţifice moderne, informaţii referitoare la elementele patrimoniului cultural imaterial şi la cele ce ţin de cadrul lor vital, utilizînd în acest scop fixarea informaţiei pe orice fel de suport material şi electronic;

c) să descrie în mod obligatoriu, conform normelor acceptate în cercetare, elementele de patrimoniu cultural imaterial;

d) să prezinte Ministerului Culturii copii de pe inventarele cu înregistrări de patrimoniu cultural imaterial pentru completarea Catalogului naţional al arhivelor cu înregistrări de patrimoniu cultural imaterial;

e) să asigure condiţii adecvate de păstrare a patrimoniului cultural imaterial.

Articolul 18. Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale

Autorităţile administraţiei publice locale, ca exponente legale ale comunităţilor deţinătoare de patrimoniu, au următoarele atribuţii în domeniul protejării patrimoniului cultural imaterial:

a) asigură viabilitatea creaţiei tradiţionale a comunităţilor în formele ei autentice şi neschimbate;

b) adoptă măsuri prin care păstrătorii şi transmiţătorii anumitor elemente de patrimoniu cultural imaterial se bucură de recunoaştere şi de stimă din partea comunităţilor din care fac parte, a specialiştilor şi a publicului larg;

c) asigură protejarea formelor viabile ale expresiilor tradiţionale, susţin purtătorii de patrimoniu de pe teritoriul administrat, contribuie la revitalizarea elementelor dispărute, importante pentru identitatea comunităţii;

c¹) întreprind măsurile necesare pentru asigurarea viabilităţii elementelor patrimoniului cultural imaterial înscrise în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii sau în Lista UNESCO a patrimoniului cultural imaterial care necesită salvgardare în regim de urgenţă;

d) cooperează cu autorităţile centrale de specialitate, în condiţiile legii, în vederea inventarierii, documentării, cercetării, conservării, transmiterii şi promovării patrimoniului cultural;

e) dezvoltă iniţiative comunitare privind protejarea şi revigorarea formelor de viaţă tradiţională, în special a elementelor patrimoniului cultural imaterial, ce pot constitui o sursă de dezvoltare economică şi socială la nivel local;

f) instituie şi actualizează registrele teritoriale ale patrimoniului cultural imaterial conform regulamentului aprobat de Ministerul Culturii;

g) încadrează deţinătorii titlului onorific de Purtător al Tezaurului Uman Viu în activităţi de promovare a patrimoniului cultural imaterial.

[Art.18 completat prin Legea nr.141 din 13.06.2025, în vigoare 28.07.2025]

Articolul 19. Obligaţii şi responsabilităţi privind protejarea patrimoniului cultural imaterial

(1) Persoanele fizice şi juridice vor prezenta spre avizare Ministerului Culturii toate proiectele propuse spre implementare în mediul tradiţional de funcţionare a elementelor patrimoniului cultural imaterial pentru a fi evaluat impactul intervenţiilor şi pentru a se asigura viabilitatea patrimoniului.

(2) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspundere disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Capitolul IV

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 20.

În termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi:

1) Guvernul:

a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în conformitate cu prezenta lege;

b) va adopta şi va modifica actele sale normative în scopul realizării prevederilor prezentei legi;

2) Ministerul Culturii va elabora şi va prezenta Guvernului spre aprobare actele normative menţionate în prezenta lege.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI	Marian LUPU
Chişinău, 29 martie 2012.
Nr.58.