590/21.06.2018 Hotărîre cu privire la aprobarea Concepţiei reformei sistemului naţional de gestionare, prevenire şi reducere a consecinţelor inundaţiilor
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E
cu privire la aprobarea Concepţiei reformei sistemului
naţional de gestionare, prevenire şi reducere
a consecinţelor inundaţiilor
nr. 590 din 21.06.2018
(în vigoare 29.06.2018)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 235-244 art. 648 din 29.06.2018
* * *
În temeiul art.8 lit.a) din Legea apelor nr.272 din 23 decembrie 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.81, art.264), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Concepţia reformei sistemului naţional de gestionare, prevenire şi reducere a consecinţelor inundaţiilor (se anexează).
2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Mediului.
[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.586 din 21.08.2024, în vigoare 06.09.2024]
| PRIM-MINISTRU | Pavel FILIP |
Contrasemnează: |
|
| Ministrul agriculturii, | |
| dezvoltării regionale şi mediului | Liviu Volconovici |
Nr.590. Chişinău, 21 iunie 2018. |
Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului
nr.590 din 21 iunie 2018
CONCEPŢIA
reformei sistemului naţional de gestionare,
prevenire şi reducere a consecinţelor inundaţiilor
Capitolul I
DEFINIREA PROBLEMEI
1. În conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.1472 din 30 decembrie 2016 "Cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană pentru anii 2017-2019", Republica Moldova şi-a asumat o serie de angajamente privind alinierea legislaţiei şi a standardelor naţionale la legislaţia şi standardele UE.
Transpunerea prevederilor Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii care prevede reducerea consecinţelor negative pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural şi activitatea economică asociate cu inundaţiile trebuie să fie coordonată şi sincronizată cu punerea în aplicare a Directivei-cadru 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 privind stabilirea unui cadru de politică UE în domeniul apei, atît prin coordonarea planurilor de gestionare a riscului de inundaţii şi a planurilor de gestionare a districtului hidrografic, cît şi prin coordonarea procedurilor de participare a publicului la pregătirea acestor planuri.
2. Concepţia reformei sistemului naţional de gestionare, prevenire şi reducere a consecinţelor inundaţiilor (în continuare – Concepţie) a fost elaborată în temeiul subpct.16.1 al Capitolului VIII Protecţia Mediului din Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2016-2018, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.890 din 20 iulie 2016.
3. Scopul Concepţiei îl constituie stabilirea principiilor şi a obiectivelor fundamentale privind protecţia împotriva inundaţiilor, precum şi ajustarea cadrului juridic şi instituţional în domeniul gestionării, prevenirii şi reducerii riscului de inundaţii.
4. Inundaţiile sînt fenomene naturale care nu pot fi evitate, dar pot fi prevenite. Astfel, unele activităţi umane, cum ar fi extinderea aşezărilor umane şi a infrastructurii economice în zone inundabile, acumularea apei, utilizarea terenurilor şi schimbările climatice contribuie la creşterea probabilităţii şi a efectelor negative ale inundaţiilor.
Considerînd evoluţia, tendinţele şi consecinţele fenomenului de inundaţii, se impune schimbarea modului de abordare a problemei privind apărarea împotriva inundaţiilor, trecînd de la formele defensive de acţiune la cele de gestionare, de management al riscului de inundaţii.
Capitolul II
DESCRIEREA SITUAŢIEI EXISTENTE
5. Teritoriul Republicii Moldova este expus periodic fenomenului de precipitaţii intense, îndeosebi în timpul verii. În legătură cu aceasta, practic 1/3 din teritoriul ţării anual este inundat, ceea ce generează prejudicii morale şi materiale considerabile.
Inundaţiile semnificative pe fluviul Nistru şi rîul Prut, deseori cauzate de intervenţia umană, se caracterizează prin inundarea de suprafeţe extinse. Acest fapt s-a observat în anii 1969, 1980, 2008, 2010. Dat fiind că majoritatea localităţilor Republicii Moldova sînt situate în văile cursurilor de apă şi luncile rîurilor, în perioada viiturilor sînt inundate, în mare parte, casele de locuit şi construcţiile sociale.
Republica Moldova are o reţea densă de rîuri, incluzînd două rîuri transfrontaliere (rîul Prut şi fluviul Nistru) şi un număr mare de rîuri mici.
Inundaţiile sînt un pericol natural semnificativ în Republica Moldova. Există lunci inundabile pe rîul Prut şi fluviul Nistru, cele mai multe fiind protejate împotriva inundaţiilor şi utilizate pentru agricultură. Pe teritoriul ţării sînt amenajate aproximativ 5000 de iazuri şi lacuri de acumulare, dintre care 126 de lacuri de acumulare au un volum mai mare de un milion de metri cubi. Importanţă strategică au lacul de acumulare Costeşti-Stînca pe rîul Prut şi lacul de acumulare Novodnestrovsc pe fluviul Nistru.
Apariţia fenomenului de inundaţii este influenţată de factorii climaterici şi de construcţia geologică şi pedologică a bazinelor hidrografice ale corpurilor de apă, de dimensiunile şi forma bazinelor de apă şi a luncilor, vegetaţia, relieful, precum şi de factorii antropogeni.
Reţeaua hidrografică acţionează activ asupra procesului de formare a viiturilor torenţiale. Elementele principale şi cele determinante care acţionează direct asupra procesului de producere a viiturilor sînt forma reliefului, declivitatea versanţilor şi a cursurilor de apă, densitatea reţelei hidrografice, a rîpilor şi ravenelor.
Teritoriul Republicii Moldova este întretăiat de o reţea de văi şi vîlcele ale rîurilor. Numărul total al cursurilor de apă este de circa 3085, dintre care 185 au lungimea mai mare de 10 km. Lungimea lor totală pe un kilometru pătrat este de circa 2,8 km. De aceea morfologia văilor acţionează substanţial asupra procesului de inundare a localităţilor, respectiv determină luarea deciziilor tehnico-inginereşti privind protecţia lor.
În pofida faptului că există un sistem complex de construcţii hidrotehnice de protecţie a localităţilor de inundaţii, pagubele provocate de aceste calamităţi naturale cresc din an în an, iar consecinţele inundaţiilor poartă deseori un caracter catastrofal. Gradul de expunere a Republicii Moldova la inundaţii constituie mai mult de 40%, iar în unele regiuni ale ţării acesta ajunge pînă la 70-80%.
În unele sectoare ale albiei rîului Prut şi ale fluviului Nistru, capacitatea de trecere a cursului apei abundente este insuficientă din cauza procesului alunecărilor de teren. Activizarea procesului de alunecări duce la îngustarea şi ridicarea fundului albiei, la revărsarea apelor abundente în luncă. Astfel de situaţii au avut loc în lunca rîului Prut în zona localităţilor Bărboieni (r-nul Nisporeni, 1973), Petreşti, Frăsineşti, Unţeşti (r-nul Ungheni, 1980, 1981) şi în Mălăieşti (r-nul Criuleni 1912, 1970, 1981).
Principala soluţie tehnică ca urmare a elaborării măsurilor de protecţie a localităţilor şi a terenurilor de luncă împotriva inundaţiilor este construcţia digurilor de protecţie contra inundaţiilor şi monitorizarea stării digurilor pe durata funcţionării lor. Lucrările de edificare a construcţiilor de protecţie antiviitură de-a lungul fluviului Nistru şi rîului Prut, precum şi rîurilor Răut, Bîc, Botna, Lunga, Cogîlnic, Ialpug au fost efectuate în perioada anilor 1950-1970. Pe rîurile mici, concomitent cu construcţia digurilor, s-au efectuat lucrări de îndreptare, adîncire şi curăţare a albiilor.
Simultan cu construcţia digurilor de protecţie contra inundaţiilor pe rîurile mari, Nistru şi Prut, au fost construite noduri hidrotehnice la Dubăsari (1954), Novodnestrovsk (Ucraina, 1981) şi Costeşti-Stînca (1978). Destinaţia lor principală constă în regularizarea debitului, protecţia împotriva inundaţiilor şi producerea de energie electrică.
După viiturile semnificative din anii 1991 şi 1994 în bazinele rîurilor Răut, Ciornaia şi Călmăţui, care au luat viaţa a 50 de oameni şi au cauzat ţării un prejudiciu economic în mărime de 1678,9 mil.lei, Guvernul a aprobat Schema de protecţiei a localităţilor din Republica Moldova împotriva inundaţiilor (Hotărîrea Guvernului nr.1030 din 13 octombrie 2000). Scopul principal al Schemei constituie evaluarea cauzelor inundării localităţilor, a consecinţelor inundaţiei, elaborarea măsurilor tehnico-inginereşti de protecţie a localităţilor împotriva inundaţiilor, determinarea costului şi eficienţa economică a măsurilor stabilite.
Ca urmare a examinării tuturor localităţilor, lacurilor şi construcţiilor hidrotehnice cu risc eminent de inundaţii, examinării lucrărilor tehnico-inginereşti realizate în bazinele cursurilor de apă s-a constatat că în zonele cu pericol de inundaţii sînt amplasate 659 de localităţi care numără 32 267 de case de locuit cu o populaţie de circa 103,3 mii locuitori.
În anul 1997, Institutul de proiectare a sistemelor de gospodărire a apelor "Acvaproiect" a elaborat proiectul privind nivelmentul şi punerea în evidenţă a digurilor de protecţie antiviitură de-a lungul fluviului Nistru şi rîului Prut. Documentaţia tehnică a fost întocmită în limitele graniţelor zonelor de întreţinere şi transmisă gestionarilor corpurilor de apă.
În anii 1998-1999, la solicitarea Departamentului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale, au fost elaborate proiecte ale sistemelor automatizate de avertizare a pericolului în cazul ruperii barajelor lacurilor de acumulare Costeşti-Stînca, Dubăsari şi Vatra, care, însă, din lipsă de finanţare, nu au fost realizate.
În perioada 2008-2009 instituţiile subordonate Agenţiei "Apele Moldovei" au efectuat lucrări de consolidare pe sectoarele digurilor rupte, ca urmare a viiturii din anul 2008, în raioanele Ştefan Vodă, Căuşeni, Anenii Noi şi Criuleni.
6. Starea digurilor şi a construcţiilor hidrotehnice de protecţie
Conform datelor nivelmentului digurilor de protecţie s-a constatat că:
1) pe fluviul Nistru, 80 km de diguri (din lungimea totală de 530 km) trebuie să fie reabilitate pînă la nivelul de siguranţă;
2) pe rîul Prut, 120 km de diguri (din lungimea totală de 270 km) trebuie să fie reabilitate pînă la nivelul de siguranţă.
Actualmente, la Nodul hidrotehnic Costeşti-Stînca este necesară executarea lucrărilor de lichidare a fisurilor care permit infiltrarea apei în corpul barajului şi consolidarea malului stîng al lacului de acumulare.
În pofida prevederilor Schemei de protecţie a localităţilor împotriva inundaţiilor, a datelor privind nivelmentul digurilor de protecţie şi a proiectelor sistemelor automatizate de avertizare, lucrările necesare nu au fost executate din lipsa mijloacelor financiare.
7. Inundaţii istorice
Inundaţiile pe rîurile Nistru şi Prut au o frecvenţă regulată. Datele istorice arată că inundaţiile de pe fluviul Nistru au avut loc în anii 1146, 1230, 1572, 1649, 1668, 1700, 1730, 1757, 1814, 1823 şi 1864. Cele mai mari inundaţii au fost înregistrate în anii 1911, 1913, 1932, 1941, 1948, 1955, 1969, 1974, 1980, 1989, 1991, 1994, 2008 şi 2010. Pe rîurile mai mici din Republica Moldova inundaţiile provocate de ploile torenţiale de vară se observă sistematic în fiecare an.
Natura inundaţiilor s-a schimbat odată cu construcţia lacurilor de acumulare Dubăsari (1954) şi Novodnestrovsk (Ucraina, 1981) pe fluviul Nistru şi a lacului de acumulare Costeşti-Stînca (1978) pe rîul Prut. Scopul principal al construcţiei barajelor a fost regularizarea debitelor rîurilor şi diminuarea undei de viitură.
8. Analiza viiturilor pe fluviul Nistru şi rîul Prut în anii 2008 şi 2010
Una dintre cauzele inundaţiilor semnificative din anii 2008 şi 2010 a fost nerespectarea regulilor de exploatare a lacurilor de acumulare Novodnestrovsk şi Costeşti-Stînca. Deoarece capacitatea lacurilor de acumulare nu a permis o cantitate mare de apă, s-a evacuat apa în cantităţi ce depăşeau mărimile calculate (pentru fluviul Nistru – 2600 m3/s şi pentru rîul Prut – 700 m3/s). În această perioadă debitele de evacuare au fost depăşite, astfel pentru fluviul Nistru a fost înregistrat 3000 m3/s, iar pentru rîul Prut – 830 m3/s.
Dacă cauza inundaţiilor din anul 2008 a fost revărsarea apei peste digul de protecţie, atunci în anul 2010 pe rîul Prut a cedat digul, fapt ce denotă că digurile se află într-o stare nesatisfăcătoare (de exemplu, digurile din s. Nemţeni, r-nul Hînceşti, şi s. Goteşti, r-nul Cantemir). Una dintre cauzele ruperii digurilor de protecţie este prezenţa în corpul digului a unor fisuri longitudinale şi transversale, a vizuinilor animalelor sălbatice, precum şi tasarea necalitativă a grundului în timpul construcţiei.
9. Evaluarea viiturii pe fluviul Nistru din vara anului 2010
În lunile iunie-iulie ale anului 2010 pe fluviul Nistru a avut loc o viitură care s-a format pe teritoriul Ucrainei. În această perioadă pe teritoriul Republicii Moldova au căzut precipitaţii în cantităţi mari. De exemplu, în perioada 1 mai – 15 iulie 2010, cantitatea precipitaţiilor pe o mare parte a teritoriului ţării a constituit 200-400 mm sau 50-80% din norma anuală, depăşind de 1,5-2 ori media anuală pentru această perioadă, fenomen ce se întîmplă, de obicei, o dată în 20-50 de ani.
Debitul de viitură s-a divizat în două unde. Debitul de apă evacuat din lacul de acumulare al Complexului Nodului hidroenergetic Novodnestrovsc nu a depăşit volumul prevăzut de Regulamentul de exploatare (pînă la 2600 m3/s). Astfel, debitul maxim înregistrat a constituit 1860 m3/s.
|
Tabelul 1 Debitele maximale de apă de-a lungul fluviului Nistru în perioada 1-19 iulie 2010 |
||||||||
| Postul hidrologic | Prima undă | A doua undă | ||||||
| Q, m3/s | Data | H, m SB | Data | Q, m3/s | Data | H, m SB | Data | |
| Lacul de acumulare Novodnestrovsk (evacuare) |
1475 | 1 iulie 2010 | 120,94 | 1 iulie 2010 | 1540 | 10 iulie 2010 | 120,91 | 11 iulie 2010 |
| Hruşca | 1670 | 1 iulie2010 | 38,73 | 1 iulie 2010 | 1700 | 12 iulie 2010 | 38,77 | 12 iulie 2010 |
| Dubăsari | 1315 | 1 iulie 2010 | 28,27 | 8 iulie 2010 | 1485 | 14 iulie 2010 | 28,45 | 25 iulie 2010 |
| Dubăsari, aval | 15,93 | 2 iulie 2010 | 16,60 | 15 iulie 2010 | ||||
| Bender | 1540 | 5 iulie 2010 | 10,21 | 5 iulie 2010 | 1690 | 15 iulie-18 iulie 2010 | 10,84 | 16 iulie 2010 |
| Olăneşti | 532 | 7 iulie 2010 | 3,21 | 7 iulie 2010 | 720 | 19 iulie 2010 | 3,63 | 19 iulie 2010 |
|
Note: SB – sistemul baltic, H – înălţimea,Q – debitul. |
||||||||
La începutul viiturii (21 iunie), nivelul apei în lacul de acumulare Novodnestrovsk a constituit 119,62 m SB, cu 1,38 m mai jos decît nivelul normal de referinţă (NNR) (NNR=121,0 m). La finele viiturii nivelul apei a fost de 119,26 m SB.
La începutul viiturii (21 iunie), nivelul apei în lacul de acumulare Dubăsari a constituit 28,43 m SB, ceea ce este cu 0,43 m mai sus decît NNR (NNR=28,0 m SB).
La 23 iunie cota lacului de acumulare Dubăsari a constituit 28,51 m, în continuare nivelul a fost micşorat pînă la cota de 26,09 m (1 iulie). Pînă la sfîrşitul viiturii nivelul apei în lacul de acumulare Dubăsari a depăşit NNR în mediu cu 0,11-0,45 m. Scăderea nesemnificativă pînă la 27,42-27,96 m s-a înregistrat în perioada 9 iulie pînă la 14 iulie 2010. Evacuări cu un debit mai mare de 1000 m3/s s-au observat în perioadele de la 28 iunie pînă la 6 iulie şi de la 9 iulie pînă la 18 iulie. După debitul maximal de apă, volumul şi cotele de nivel, viiturile din anii 1969 şi 2008 au fost mai puternice decît viitura din anul 2010.
|
Tabelul2 Debitele medii şi volumele de apă evacuate pe fluviul Nistru în timpul viiturii din anul 2010, înregistrate la posturile hidrologice din Republica Moldova |
|||
| Post hidrologic | Perioada | Qmediual viiturii m3/s | W,mil. m3 |
| Hruşca | 23 iunie – 24 iulie 2010 | 1073 | 2966,2 |
| Dubăsari | 23 iunie – 27 iulie 2010 | 954 | 2885,2 |
| Bender | 24 iunie – 31 iulie2010 | 1191 | 3705,5 |
|
Notă: W – volumul de apă evacuat. |
|||
Evacuările debitelor de apă din lacul de acumulare Dubăsari nu au depăşit 2600 m3/s. Nivelul maximal în bieful aval nu a depăşit 16,60 m SB, la postul hidrometric Bender nu a depăşit 10,84 m SB, ceea ce este mai jos de nivelul de calcul la trecerea viiturii cu debitul 2600 m3/s şi care nu a prezentat pericol de inundaţie.
În baza monitoringului efectuat de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat a fost întocmit hidrograful scurgerilor, hidrograful debitelor de evacuare a apei şi hidrograful nivelului de apă.
În oraşul Dubăsari pe segmentele neîndiguite au fost inundate terenurile agricole, terenurile fondului silvic, iar în raioanele Criuleni, Grigoriopol, Anenii Noi, Căuşeni, Slobozia şi Ştefan Vodă – zonele de agrement.
10. Infrastructura de protecţie împotriva inundaţiilor
În Republica Moldova infrastructura de protecţie împotriva inundaţiilor constă din diguri de protecţie pe fluviul Nistru şi rîul Prut şi pe celelalte rîuri mai mici. Există aproximativ 60 de reţele de diguri de protecţie cu o lungime totală de circa 1 014 km, care protejează în jur de 95 mii ha de teren.
Lungimea reţelei digurilor de protecţie este:
1) 530 km de diguri pe fluviul Nistru, protejînd aproximativ 40 mii ha de teren;
2) 270 km de diguri pe rîul Prut, protejînd circa 25 mii ha de teren;
3) 214 km de diguri pe rîurile mai mici, protejînd aproape 30 mii ha de teren.
Din cauza lipsei de fonduri financiare la digurile de protecţie construite pînă în anul 1970 nu au fost efectuate reparaţii capitale. Prin urmare, în unele zone nivelul crestei a scăzut cu 1,5-2 m.
11. Barajele lacurilor de acumulare pe fluviul Nistru (Dubăsari şi Novodnestrovsk) şi pe rîul Prut (Costeşti-Stînca)
Construcţia barajului lacului de acumulare Dubăsari a avut un impact semnificativ asupra inundaţiilor de pe fluviul Nistru, fiind atenuate viiturile celor mai recente inundaţii cu aproximativ 15% în 2008 şi 5% în 2010, comparativ cu 30% în 1969. În mod similar, barajul lacului de acumulare Novodnestrovsk de pe fluviul Nistru a redus fluxurile de inundaţii cu aproximativ pînă la 50%.
Barajul lacului de acumulare Costeşti-Stînca de pe rîul Prut are un impact major asupra fluxurilor de inundaţii. Datele indică faptul că reducerea fluxurilor de inundaţii de vîrf în anii 2008 şi 2010 a reprezentat aproximativ 60%.
Capitolul III
PRINCIPIILE DE BAZĂ
12. Concepţia are ca fundament un şir de documente de politici naţionale şi internaţionale şi drept obiectiv îmbunătăţirea cadrului instituţional, organizaţional şi funcţional pentru asigurarea protecţiei împotriva inundaţiilor şi reducerea consecinţelor, trasînd, totodată, căile de realizare a acestora.
13. Concepţia se axează pe următoarele principii:
1) principiul dezvoltării durabile prevede realizarea acţiunilor, astfel încît impactul inundaţiilor să fie suportabil din punct de vedere economic, ecologic şi social;
2) principiul abordării strategice pentru o perioadă determinată, astfel încît să poată fi luate în considerare eventualele schimbări posibile în frecvenţa şi vulnerabilitatea la inundaţii;
3) principiul abordării bazinale a problemei inundaţiilor prin instituirea staţiilor hidrologice bazinale (pe fluviul Nistru, satul Ustia, şi rîul Prut, oraşul Ungheni), prin realizarea planurilor de gestionare a riscului la inundaţii la nivel de bazin/subbazin hidrografic şi a unor programe de măsuri elaborate în concordanţă cu prevederile Directivei-cadru 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 privind stabilirea unui cadru de politică comunitară în domeniul apei şi ale Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii;
4) principiul abordării interdisciplinare a problemei inundaţiilor. Toate aspectele relevante gestionării resurselor de apă, amenajării teritoriului, utilizării terenurilor, agriculturii, transporturilor şi dezvoltării urbane, protecţiei naturii trebuie abordate împreună atît la nivel naţional, cît şi la nivel regional şi local;
5) principiul precauţiei, potrivit căruia măsurile de protecţie împotriva inundaţiilor întreprinse de unii proprietari riverani nu trebuie să compromită situaţia altor proprietari riverani amplasaţi în amonte sau în aval;
6) principiul solidarităţii, potrivit căruia măsurile întreprinse pentru zona amonte nu trebuie să crească riscul pentru zona aval;
7) principiul menţinerii echilibrului între măsurile şi acţiunile preventive şi cele de reducere a impactului inundaţiilor asupra ecosistemelor acvatice şi terestre, asupra poluării apelor şi a solului, precum şi asupra planurilor de intervenţie pentru situaţii de urgenţă;
8) cooperarea în reducerea riscului la inundaţii în condiţiile reglementărilor internaţionale privind rîurile transfrontaliere, în concordanţă cu geomorfologia teritoriului României, Ucrainei şi al Republicii Moldova;
9) simplitatea şi transparenţa, gestionarea riscului la inundaţii va duce la diminuarea riscului producerii de victime omeneşti şi a pagubelor cauzate de inundaţii numai printr-o acţiune comună a administraţiei publice centrale şi locale, a comunităţilor locale, printr-o mai bună înţelegere a riscului generat de inundaţii, prin implicarea populaţiei şi a mass-mediei.
Capitolul IV
OBIECTIVELE CONCEPŢIEI
14. Obiectivul general al Concepţiei îl constituie stabilirea cadrului juridic, instituţional şi informaţional privind protecţia populaţiei şi a localităţilor Republicii Moldova de efectele negative ale inundaţiilor, prin gestionarea, prevenirea şi reducerea consecinţelor inundaţiilor, contribuind la îmbunătăţirea sănătăţii, demnităţii şi calităţii vieţii, precum şi la dezvoltarea economică a ţării.
15. Obiectivul general al Concepţiei va fi realizat prin:
1) promovarea principiilor de gestionare integrată a resurselor de apă, conform principiului de bazin hidrografic;
2) promovarea principiilor de gestionare, prevenire şi reducere a consecinţelor inundaţiilor;
3) utilizarea adecvată a resurselor de apă pentru realizarea, întreţinerea şi exploatarea infrastructurilor şi a măsurilor de reducere a riscului la inundaţii;
4) menţinerea unor activităţi economice corespunzătoare (agricole, industriale, comerciale, de locuit şi agrement) în zonele inundabile;
5) reducerea semnificativă a pierderilor economice provocate de inundaţii prin reducerea pagubelor directe provocate clădirilor, infrastructurii şi terenurilor agricole, precum şi a pierderilor economice indirecte prin reluarea rapidă a activităţii după inundaţii;
6) controlul eficient pentru utilizarea terenurilor, prin interzicerea amplasării de noi construcţii şi a desfăşurării activităţilor în zonele expuse riscului de inundaţii;
7) întărirea capacităţilor de adaptare şi revenire la nivel funcţional în cel mai scurt timp după producerea fenomenului;
8) organizarea acţiunilor regionale şi locale, în special pentru întărirea capacităţii instituţionale la nivel regional şi local cu mandate clare privind managementul fenomenului de inundaţii. Implicarea părţilor interesate la nivel regional şi local, în procesul consultativ şi decizional, precum şi asigurarea medierii în probleme regionale privind gestionarea riscului la inundaţii. Consolidarea cadrului existent pentru autorităţile centrale şi locale, din perspectiva bazinului hidrografic;
9) participarea societăţii civile la lichidarea consecinţelor inundaţiilor şi la realizarea măsurilor preventive, ca datorie civică a fiecărui cetăţean al Republicii Moldova.
Capitolul V
CADRUL LEGAL ŞI INSTITUŢIONAL RELEVANT PENTRU GESTIONAREA,
PREVENIREA ŞI REDUCEREA CONSECINŢELOR INUNDAŢIILOR
16. Cadrul juridic şi instituţional pentru gestionarea dezastrelor în situaţii de risc este orientat, în mare parte, spre răspunsul de urgenţă şi nu spre prevenirea riscurilor şi a pericolelor.
17. Cadrul legal existent pentru asigurarea gestionării, prevenirii şi reducerii consecinţelor inundaţiilor cuprinde:
1) acorduri internaţionale:
a) Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind cooperarea şi ajutorul reciproc în cazul producerii dezastrelor, semnat la Iaşi la 3 martie 2012 (ratificat prin Legea nr.196 din 12 iulie 2012), stabileşte cooperarea dintre cele două ţări pentru a reduce consecinţele dezastrelor naturale;
b) Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind colaborarea în domeniul protecţiei şi dezvoltării durabile a bazinului fluviului Nistru, semnat la Roma la 29 noiembrie 2012, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.42 din 15 ianuarie 2013. Acordul transfrontalier al bazinului hidrografic Nistru privind cooperarea în domeniul protecţiei şi dezvoltării durabile oferă un cadru de cooperare pentru prevenirea şi controlul poluării apei, reglementarea fluxului de apă, conservarea biodiversităţii şi protecţia mediului în Marea Neagră, asigură cooperarea în ceea ce priveşte schimbul de date, participarea publicului şi cooperarea în situaţii de urgenţă;
2) cadrul juridic naţional:
a) Legea nr.271-XIII din 9 noiembrie 1994 cu privire la protecţia civilă stabileşte principiile fundamentale de organizare a protecţiei civile în Republica Moldova, care reprezintă un sistem de măsuri şi acţiuni întreprinse în vederea asigurării protecţiei populaţiei, proprietăţii în condiţiile calamităţilor naturale şi ecologice, avariilor şi catastrofelor;
b) Legea nr.440-XIII din 27 aprilie 1995 cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă reglementează modul de instituire a zonelor de protecţie a apelor şi a fîşiilor riverane de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă, regimul de folosinţă şi activitatea de ocrotire a lor;
c) Legea apelor nr.272 din 23 decembrie 2011 stabileşte cadrul legal necesar gestionării, protecţiei şi folosinţei apelor (parţial armonizată cu directivele UE în domeniul apei, inclusiv Directiva-cadru 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 privind stabilirea unui cadru de politică UE în domeniul apei şi Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii);
d) Hotărîrea Guvernului nr.1030 din 13 octombrie 2000 "Cu privire la aprobarea Schemei de protecţie a localităţilor din Republica Moldova împotriva inundaţiilor" prevede realizarea măsurilor primordiale de protecţie a localităţilor şi terenurilor aferente de inundaţii, precum şi contracararea consecinţelor negative asupra economiei naţionale şi asupra mediului înconjurător;
e) Hotărîrea Guvernului nr.751 din 5 octombrie 2011 "Cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare a gospodăririi apelor şi a hidroamelioraţiei în Republica Moldova pentru anii 2011-2020" prevede eficientizarea activităţii sectorului de gospodărire a apelor şi hidroamelioraţiei;
f) Hotărîrea Guvernului nr.433 din 18 iunie 2012 "Pentru aprobarea Regulamentului privind digurile de protecţie contra inundaţiilor" stabileşte prevederi obligatorii pentru aplicarea de către toate persoanele fizice şi juridice implicate în proiectarea, construcţia şi exploatarea digurilor de protecţie contra inundaţiilor amplasate în Republica Moldova;
g) Hotărîrea Guvernului nr.866 din 1 noiembrie 2013 "Pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de elaborare şi de revizuire a Planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic" transpune parţial art.5, 11, 13, 14 şi anexa VII din Directiva-cadru 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică UE în domeniul apei, al cărei obiectiv este stabilirea procedurii de elaborare a Planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic pentru fiecare district al bazinului hidrografic, precum şi a procedurii de analiză şi revizuire a acestuia, în conformitate cu prevederile art.19 alin.(3) din Legea apelor nr.272 din 23 decembrie 2011;
h) Hotărîrea Guvernului nr.887 din 11 noiembrie 2013 "Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la gestionarea riscurilor de inundaţii" (transpune parţial Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii) stabileşte cadrul normativ pentru gestionarea riscurilor de inundaţii în baza planurilor de gestionare a riscurilor de inundaţii în bazinele hidrografice, procedurile şi mecanismele de asistenţă pentru populaţia afectată de inundaţii;
i) Hotărîrea Guvernului nr.814 din 17 octombrie 2017 "Cu privire la aprobarea Planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic Nistru", elaborat în scopul asigurării protecţiei şi îmbunătăţirii stării resurselor de apă de suprafaţă şi subterane, gestionării durabile a resurselor de apă în cadrul districtului bazinului hidrografic Nistru.
18. Cadrul instituţional
Instituţiile implicate în prevenirea şi reducerea pericolelor naturale în Republica Moldova pot fi împărţite în mod esenţial în instituţii de coordonare, instituţii de avertizare şi prognoză timpurie şi în instituţii de gestionare a dezastrelor.
Ministerului Afacerilor Interne, prin intermediul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, execută, în condiţiile legii, sarcini în domeniul protecţiei populaţiei, teritoriului, mediului înconjurător şi proprietăţii în caz de pericol sau declanşare a situaţiilor excepţionale.
Ministerul Sănătăţii, prin intermediul Agenţiei Naţionale de Sănătate Publică şi al instituţiilor medico-sanitare, realizează:
1) monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora cu revizuirea şi schimbul de dovezi şi cunoştinţe despre impactul inundaţiilor asupra sănătăţii publice şi modul de prevenire şi de atenuare a acestor efecte (în timpul inundaţiilor şi după inundaţii);
2) colaborarea cu instituţiile de resort pentru a promova şi a proteja sănătatea şi bunăstarea psihică, socială şi mintală a populaţiei ca parte integrantă a răspunsului autorităţilor publice centrale şi locale în caz de inundaţii;
3) protejarea sănătăţii populaţiei împotriva bolilor transmisibile şi a altor pericole pentru sănătate (chimice, radiologice) asociate cu inundaţiile.
Ministerul Mediului este autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă de dezvoltarea cadrului de reglementare a protecţiei mediului şi utilizării raţionale a resurselor naturale, precum şi a gestionării resurselor de apă. Acesta elaborează, promovează şi implementează documente de politici pentru protejarea comunităţilor împotriva inundaţiilor şi a infrastructurii de alimentare cu apă.
Ministerul are un rol-cheie în evaluarea riscurilor, monitorizarea, avertizarea timpurie şi colectarea datelor prin intermediul instituţiilor subordonate, precum:
1) Serviciul Hidrometeorologic de Stat care efectuează monitoringul stării şi evoluţiei condiţiilor hidrometeorologice şi a calităţii mediului ambiant pentru protecţia populaţiei şi a ramurilor economiei naţionale contra fenomenelor hidrometeorologice periculoase şi a nivelului înalt de poluare a mediului ambiant, precum şi asigură populaţia, organele administraţiei publice centrale şi locale, agenţii economici, instituţiile apărării naţionale cu informaţie hidrometeorologică şi despre calitatea mediului ambiant;
2) Agenţia "Apele Moldovei" care asigură implementarea politicii statului în managementul resurselor de apă şi al hidroamelioraţiei, precum şi este responsabilă de gestionarea digurilor de protecţie aflate în proprietatea statului.
Autorităţile administraţiei publice locale sînt responsabile de întreţinerea corpurilor de apă de suprafaţă, a zonelor şi fîşiilor de protecţie, construcţiilor hidrotehnice aflate în gestiunea lor, precum şi elaborează şi aprobă măsuri şi acţiuni adecvate, reflectate în planurile speciale şi în programele de protecţiei împotriva inundaţiilor.
[Pct.18 modificat prin Hot.Guv. nr.586 din 21.08.2024, în vigoare 06.09.2024]
Capitolul VI
INSTRUMENTE ŞI CĂI DE SOLUŢIONARE
19. Cerinţele specifice necesare a fi întreprinse pentru soluţionarea gestionării riscului de inundaţii includ:
1) evaluarea preliminară a riscului de inundaţii;
2) identificarea domeniilor în care există sau ar putea fi considerat susceptibil să apară un risc potenţial de inundaţii;
3) elaborarea hărţilor de hazard şi hărţilor de risc la inundaţii, care trebuie să distingă trei categorii de scenarii de inundaţii:
a) cu probabilitate foarte redusă;
b) cu probabilitate medie, care este definită ca un fenomen cu o probabilitate mai mare de 100 de ani;
c) cu probabilitate mare.
Hărţile de risc la inundaţii trebuie să reflecte o combinaţie a riscurilor la inundaţii şi eventualele efecte adverse asupra sănătăţii umane, mediului, patrimoniului cultural şi activităţii economice.
4) elaborarea planurilor de gestionare a riscului la inundaţii în districtele bazinelor Nistru şi Dunărea-Prut-Marea Neagră, care vor conţine obiective corespunzătoare ce se vor concentra pe reducerea potenţialelor efecte negative ale inundaţiilor asupra sănătăţii umane, mediului, patrimoniului cultural şi activităţii economice;
5) instituirea/crearea sistemului naţional de monitoring şi prognoze hidrologice conform principiului bazinelor/subbazinelor hidrografice;
6) crearea/construcţia staţiilor hidrologice bazinale Nistru şi Prut drept sursă de informare privind starea şi evoluţia apelor de suprafaţă;
7) elaborarea softurilor/hărţilor interactive pe bazine/subbazine hidrografice privind propagarea undei de viitură;
8) crearea sistemului de informare pentru diferite cote de nivel;
9) implementarea proiectelor sistemelor automatizate de avertizare a pericolului în cazul ruperii digurilor nodurilor hidrotehnice Costeşti-Stînca, Dubăsari şi a barajului lacului de acumulare Vatra.
20. Măsuri de primă urgenţă
Calculul curbei suprafeţei libere a cursului rîului serveşte ca bază de informaţie pentru identificarea soluţiilor tehnice în vederea consolidării digurilor de protecţie pentru diferite niveluri de siguranţă. Ultimele calcule a curbei suprafeţei libere pentru rîurile Nistru şi Prut au fost efectuate în anul 1969. În prezent, regimul hidrologic al rîurilor s-a modificat în mod radical. Acest fapt se datorează, în primul rînd, construcţiei nodurilor hidrotehnice Costeşti-Stînca pe rîul Prut şi Novodnestrovsk pe fluviul Nistru, precum şi din cauza activităţii agricole intense, navigaţiei, extragerii de zăcăminte (a nisipului) etc.
În legătură cu cele menţionate mai sus, o măsură primordială o constituie calculul noilor curbe ale suprafeţei libere pentru rîurile Nistru şi Prut.
Pentru excluderea riscurilor de inundaţie a terenurilor agricole şi localităţilor situate în aval de barajul lacului de acumulare Coşteşti-Stînca este necesară reparaţia barajului lacului de acumulare şi a altor construcţii hidrotehnice.
Una dintre măsurile de primă urgenţă de protecţie împotriva inundaţiilor este delimitarea pe teren a graniţelor zonei inundabile a localităţilor. Aceasta va permite ameliorarea considerabilă a lucrărilor urbanistice în localităţi, precum excluderea amplasării caselor de locuit în zonele cu pericol de viituri.
După viitura catastrofală din anul 2010 trebuie să fie îndeplinite lucrări de restabilire a sectoarelor distruse ale digurilor şi trebuie să fie realizate măsuri de protecţie pe sectoarele digurilor cu pericol sporit.
În scopul adoptării operative a soluţiilor strategice în timpul trecerii viiturilor, determinării teritoriilor cu risc de trecere a viiturilor trebuie să fie obţinute informaţii veridice privind caracteristicile principale ale cursului de apă. În acest scop, este necesară instituirea posturilor suplimentare pentru măsurarea nivelului apei pe rîurile Nistru şi Prut.
La momentul actual în domeniul protecţiei împotriva inundaţiilor se impune necesitatea adoptării de noi acte normative. În scopul definirii unui cadru tehnic, instituţional şi legal pentru prevenirea şi reducerea tuturor consecinţelor negative ale inundaţiilor pînă la nivelul acceptabil (gradual şi procentual) asupra activităţilor socioeconomice, asupra proprietăţilor, asupra vieţii şi sănătăţii oamenilor şi asupra mediului este necesară elaborarea unei Strategii naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung. După viiturile catastrofale din anii 2008 şi 2010 şi în legătură cu modificarea condiţiilor este necesară ajustarea Regulilor de exploatare a nodurilor hidrotehnice pe rîurile Nistru şi Prut, în special pentru micşorarea debitului maxim de evacuare de către Nodul hidroenergetic Novodnestrovsk care are un volum util de apă de circa 1907,0 mil. m3, şi este posibilă capacitatea de reglare a debitului de apă în aval de la 2600 m3/s la 2100 m3/s şi reducerea pericolului de inundaţii.
21. Măsuri de urgenţă pe termen mediu
În scopul efectuării controlului privind ridicarea nivelului apei şi întreprinderea măsurilor operative se impune necesitatea creării unui sistem permanent funcţional de analiză a trecerii viiturilor pe rîurile Nistru şi Prut. Acesta reprezentă un sistem modern computerizat de geoinformaţii, capabil să transmită în orice timp date de la posturile de măsurare a nivelului apei.
Sistemele de avertizare în cazul apariţiei situaţiilor catastrofale au fost create în anii 1998-1999 şi presupun înştiinţarea apariţiei situaţiilor excepţionale legate de ruperea Nodului hidrotehnic Costeşti-Stînca şi a barajului lacului de acumulare Dubăsari.
În acest context, trebuie să existe o strînsă colaborare cu ţările transfrontaliere, România şi Ucraina. Conform unei estimări, prejudiciul cauzat de trecerea undei viiturii la ruperea barajului lacului de acumulare Novodnestrovsk va constitui 18,8 mld. lei.
Pentru realizarea proiectelor de reparaţie a digurilor de protecţie antiviitură şi a calculului curbelor suprafeţei libere ale cursului de apă trebuie elaborate studii de fezabilitate a măsurilor de protecţie pentru rîurile Nistru şi Prut. Aceste studii vor avea drept obiectiv studierea problemei formării de zone naturale inundabile. În cadrul proiectului realizat în anul 2015 de "Beta Studio" SRL, "Management şi asistenţă tehnică privind protecţia localităţilor Republicii Moldova de inundaţii", au fost elaborate măsuri tehnice de protecţie a localităţilor împotriva inundaţiilor şi de consolidare a digurilor existente. În temeiul recomandărilor studiilor de fezabilitate menţionate se impune efectuarea lucrărilor pentru reabilitarea parametrilor tehnici ai digurilor de protecţie antiviitură pe fluviul Nistru şi rîul Prut pînă la condiţia care să asigure protecţia necesară.
Pentru acoperirea unor posibile prejudicii este necesară elaborarea şi implementarea sistemului de asigurare obligatorie a edificiilor, terenurilor agricole, căilor de comunicaţii (drumuri, apeducte, gazoducte, fire electrice etc.) amplasate în zonele cu risc de inundaţii. Implementarea acestui sistem va permite nu doar compensarea prejudiciilor cauzate de inundaţii, ci şi crearea unui fond suplimentar care ar putea fi folosit pentru reparaţiile curente şi consolidarea digurilor de protecţie.
Menţinerea digurilor de protecţie în stare normală de funcţionare constituie una dintre cele mai importante sarcini ale serviciilor de exploatare. În acest scop, trebuie să fie efectuat anual monitoringul digurilor de protecţie antiviitură. Îndeplinirea acestor lucrări presupune supravegherea cursurilor de apă, asigurarea cu transport, aparate moderne de control a densităţii corpului digurilor şi alte aparate.
La momentul actual este necesară efectuarea prospecţiunilor geologice în zonele cu o dezvoltare intensă a proceselor geologice exogene periculoase, întrucît informaţiile stocate sînt învechite. În baza prospecţiunilor geologice trebuie să fie propuse măsuri pe termen lung pentru zonele vulnerabile împotriva inundaţiilor şi altor calamităţi naturale.
Instituirea Registrului de stat al construcţiilor hidrotehnice va constitui o bază pentru formarea sistemului geoinformaţional pentru întreaga ramură de gospodărire a apelor.
22. Măsuri pe termen lung
Ca urmare a analizei viiturilor care s-au format în anii 2008 şi 2010 şi a cerinţelor noi ce se impun pentru digurile de protecţie, este necesară modificarea Hotărîrii Guvernului nr.1030 din 13 octombrie 2000 "Cu privire la aprobarea Schemei de protecţie a localităţilor din Republica Moldova împotriva inundaţiilor". Modificările trebuie să fie bazate pe lucrările îndeplinite în perioada realizării măsurilor pe termen scurt şi mediu şi trebuie să fie luate în calcul curbele suprafeţelor libere nou-calculate pentru rîurile Nistru şi Prut şi stabilirea zonelor cu risc de inundaţie.
Etapa următoare constituie elaborarea studiilor de fezabilitate pentru bazinele rîurilor mici cu măsuri privind realizarea lor. Calculele tehnico-economice vor contribui la planificarea argumentată a ordinii de succesiune a îndeplinirii lucrărilor de protecţie împotriva inundaţiilor.
Digurile de protecţie ale rîurilor mici constituie bunuri ale administraţiei publice locale. Pe sectoarele vărsării lor în rîurile Nistru şi Prut în perioada viiturilor se formează zone inundate extinse. Pentru lichidarea acestor fenomene trebuie efectuate lucrările necesare pentru reabilitarea digurilor de protecţie pe rîurile mici pînă la cotele de coronament sigure în locurile de vărsare a acestora în rîurile Nistru şi Prut.
Direcţiile de arhitectură raionale din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale trebuie să actualizeze planurile de urbanism în localităţile care se află în zone cu pericol de inundaţie. Dezvoltarea localităţilor, a zonelor noi de ridicare a clădirilor şi alocarea terenurilor pentru construcţie trebuie să se bazeze în viitor pe aceste planuri.
Luînd în considerare practica europeană în ceea ce priveşte inundaţiile şi ţinînd cont de prevederile Directivei UE 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii trebui efectuată permutarea celor mai valoroase întreprinderi şi construcţii din localităţile ce se află în zonele cu risc de inundaţie. Se propune construcţia zidurilor-transformer de protecţie pe malurile rîurilor Nistru şi Prut pentru protecţia localităţilor şi a obiectelor infrastructurii. Aceste măsuri vor permite diminuarea prejudiciilor inundaţiilor şi utilizarea zonelor protejate în perioada de risc scăzut de inundaţii.
În vederea diminuării efectelor inundării asupra localităţilor amplasate în avalul rîului, în cazul apariţiei situaţiilor excepţionale, trebuie create şi amenajate zone umede inundabile în luncile rîurilor Nistru şi Prut. Acumularea cantităţilor mari de apă în aceste zone va permite scăderea considerabilă a nivelului apelor în aval şi prevenirea posibilelor inundaţii ale localităţilor.
În cadrul lucrărilor pentru îndeplinirea măsurilor de lungă durată este necesar de inclus lucrările de corectare a cărţilor tehnice pentru digurile de protecţie antiviitură şi a curbelor suprafeţei libere pentru rîurile Nistru şi Prut. Aceste lucrări trebuie executate la fiecare 10 ani.
Una dintre soluţiile de perspectivă constituie dotarea suplimentară a posturilor de măsurare a nivelului apei cu echipamente pentru determinarea calităţii apei şi a măsurării debitelor.
Reabilitarea sistemelor de desecare în luncile rîurilor Nistru şi Prut constituie una dintre sarcinile care se impune în procesul protecţiei împotriva inundaţiilor. Sistemele de desecare existente au fost construite cu 30 de ani în urmă şi necesită efectuarea lucrărilor pentru reabilitarea acestora. Scăderea oportună a nivelului apei în luncile rîurilor va permite protecţia împotriva inundaţiilor şi, totodată, efectuarea lucrărilor agricole.
Capitolul VII
EVALUAREA IMPACTULUI SOCIOECONOMIC
23. Teritoriul Republicii Moldova este supus proceselor de inundaţie şi subinundaţie care au impact negativ asupra dezvoltării social-economice a localităţilor cu risc de inundare.
Lungimea totală a digurilor de protecţie pe fluviul Nistru, rîul Prut şi pe alte rîuri mici constituie 1014 km, care protejează circa 95 mii hа şi 93 de localităţi, cu o populaţie de peste 250 mii de persoane.
Starea actuală a digurilor nu corespunde cerinţelor şi indicilor de proiect. În perioada de exploatare, majoritatea digurilor s-au deteriorat ca urmare a viiturilor. Astfel, în prezent, este necesară executarea lucrărilor de rambleiere pentru circa 1000 km de dig. În urma examinării situaţiei în teritoriu, reprezentanţii Agenţiei "Apele Moldovei" au identificat cele mai periculoase segmente de dig, astfel este necesară efectuarea lucrărilor de reparaţie urgentă pentru circa 442,82 km de dig avariat care prezintă un risc sporit de inundaţii, iar 600 km necesită lucrări de defrişare a arborilor şi arbuştilor.
Ca urmare a examinării tuturor localităţilor, lacurilor şi construcţiilor hidrotehnice cu risc eminent de inundaţii, în baza Schemei de protecţiei a localităţilor din Republica Moldova împotriva inundaţiilor, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1030 din 13 octombrie 2000, s-a constatat că în zonele cu pericol de inundaţie sînt amplasate 659 de localităţi care numără 32 267 de case de locuit cu o populaţie de 103,3 mii locuitori. Pornind de la cele menţionate în prezenta Concepţie, viiturile din anii 1991 şi 1994 în bazinele rîurilor Răut şi Călmăţui au luat viaţa a 50 de oameni şi au adus un prejudiciu economiei ţării de 1678,9 mil. lei.
O problemă majoră pentru repararea digurilor de protecţie este identificarea surselor de finanţare a lucrărilor de proiectare privind reconstrucţia digurilor. Din cauza lipsei mijloacelor financiare, Agenţia "Apele Moldovei" nu poate desfăşura lucrări de reparaţie a digurilor la nivelul prevăzut în Programul de dezvoltare a gospodăririi apelor şi a hidroamelioraţiei în Republica Moldova pentru anii 2011-2020, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.751 din 5 noiembrie 2011. Astfel, din totalul de 376 km de dig care urma să fie reparat în perioada anilor 2011-2017 a fost realizate doar 52 km.
24. În ultimii ani pentru întreţinerea digurilor din bugetul de stat nu s-au alocat mijloace financiare suficiente. Îmbunătăţirea infrastructurii contra inundaţiilor se efectuează de întreprinderile de stat din subordinea Agenţiei "Apele Moldovei" în limitele mijloacelor financiare disponibile. Doar pentru efectuarea evaluării stării tehnice a digului sînt necesare resurse în mărime de:
1) 1.500.000.00 lei – pentru 50 de persoane (1 observator la 15 km), conform punctului 17 din Regulamentul privind digurile de protecţie contra inundaţiilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.433 din 18 iunie 2012;
2) 2.000.000 l motorină – 40 l lunar pentru un observator.
Pentru reparaţia capitală a digurilor de protecţie este necesară elaborarea proiectelor de execuţie, ca ulterior să se aplice pentru finanţare. Astfel, pentru elaborarea proiectelor de execuţie a 400 km de dig sînt necesare mijloace financiare de aproximativ 80 mil. lei, surse nedisponibile la momentul actual. Conform Programului de dezvoltare a gospodăririi apelor şi a hidroamelioraţiei în Republica Moldova pentru anii 2011-2020, pentru reparaţia a 376 km de diguri de protecţie împotriva inundaţiei sînt necesare 270 mil. lei, dar din lipsa mijloacelor financiare au fost realizate doar 52 km de dig pentru care s-au alocat circa 120 mil. lei.
25. Un obiectiv strategic cu impact social se referă la reducerea vulnerabilităţii sociale a comunităţilor expuse la inundaţii prin creşterea gradului de siguranţă a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor care duce implicit la creşterea gradului de siguranţă a localităţilor şi la reducerea pagubelor provocate de inundaţii a locuinţelor, ceea ce reprezintă una dintre acţiunile principale.
O acţiune de consolidare a structurii sociale a comunităţii constă şi în implicarea organizaţiilor nonguvernamentale, a voluntarilor şi altor organizaţii socioculturale care, de asemenea, au un rol important pentru stabilirea măsurilor de educare şi conştientizare a populaţiei privind riscul de inundaţii.
26. Măsurile esenţiale de protecţie a mediului de efectele negative ale inundaţiilor cuprind:
1) împădurirea terenurilor degradate, înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie, amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale/gestionarea despăduririlor;
2) împădurirea zonelor de formare a viiturilor, exploatarea judicioasă a pădurilor existente şi realizarea de noi suprafeţe împădurite pentru reducerea debitelor maxime;
3) măsuri de refacere a biodiversităţii în zonele îndiguite;
4) măsuri de reducere sau compensare a efectelor semnificative asupra mediului.
Toate măsurile prevăzute vor crea un mediu de viaţă sănătos pentru populaţie, cu respectarea normelor şi a reglementărilor de mediu.
Capitolul VIII
LISTA ACTELOR NORMATIVE CARE URMEAZĂ A FI ELABORATE,
MODIFICATE SAU COMPLETATE ŞI ACŢIUNILE NECESARE
PENTRU IMPLEMENTAREA CONCEPŢIEI
27. Pentru asigurarea realizării Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană în vederea aplicării dispoziţiilor Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii, instituţiile administraţiei publice centrale şi locale vor asigura realizarea măsurile necesare, în limitele competenţelor funcţionale, şi vor elabora, după caz, proiecte de acte normative, după cum urmează:
1) evaluarea stării tehnice a construcţiilor hidrotehnice;
2) crearea Registrului construcţiilor hidrotehnice;
3) implementarea metodologiilor/softurilor de prognozare şi avertizare timpurie privind declanşarea inundaţiilor la nivel naţional ori pe bazine/subbazine hidrografice;
4) elaborarea unor hărţi ale pericolelor de inundaţii şi hărţi ale riscurilor de inundaţii (conform articolului 6 din Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii);
5) elaborarea planurilor de gestionare a riscurilor de inundaţii pe districtele hidrografice ale bazinului fluviului Nistru şi bazinului Dunărea-Prut-Marea Neagră;
6) aprobarea planurilor de acţiuni pentru pregătirea şi atenuarea riscului la inundaţii la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale.