Hotărâre nr. 595 din 17.09.2025

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea  Strategiei sectoriale pentru

renovarea fondului imobiliar naţional pe termen lung

pentru perioada 2025-2050

nr. 595  din  17.09.2025

 (în vigoare 30.09.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 510-514 art. 643 din 30.09.2025

* * *

În temeiul art.12 din Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.401-403, art.695), cu modificările ulterioare, şi al art.7 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.309-320, art.476), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Strategia sectorială pentru renovarea fondului imobiliar naţional pe termen lung pentru perioada 2025-2050 (se anexează).

2. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale să contribuie la implementarea Strategiei sectoriale pentru renovarea fondului imobiliar naţional pe termen lung pentru perioada 2025-2050.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Energiei.

4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobată

prin Hotărârea Guvernului nr.595/2025

STRATEGIA SECTORIALĂ

PENTRU RENOVAREA FONDULUI IMOBILIAR NAŢIONAL

PE TERMEN LUNG ÎN PERIOADA 2025-2050

Capitolul I
Introducere

Potrivit datelor statistice, în anul 2022, clădirile au consumat aproximativ 53% din consumul final total de energie la nivel naţional, depăşind considerabil alte sectoare precum transporturile sau industria. Acest nivel ridicat de consum energetic este rezultatul unui parc imobiliar caracterizat de vechime avansată şi de un grad redus de modernizare, fapt ce generează nu doar presiuni asupra sistemului energetic naţional, ci şi costuri semnificative pentru gospodării, instituţii şi agenţi economici.

Majoritatea clădirilor din Republica Moldova au fost construite în perioada sovietică, între anii 1960 –1990, sau chiar mai devreme, într-un context tehnologic şi normativ care nu punea accent pe eficienţa energetică. Peste 75% din fondul imobiliar rezidenţial are o vechime de peste 40 de ani, iar o proporţie considerabilă a clădirilor nerezidenţiale (şcoli, spitale, clădiri administrative) dispune de aceleaşi caracteristici de uzură accentuată. Aceste clădiri, atât cele rezidenţiale cât şi cele nerezidenţiale, prezintă deficienţe majore la capitolul izolare termică, eficienţă a sistemelor de încălzire şi ventilare, precum şi a instalaţiilor de iluminat. Astfel, auditurile energetice efectuate au demonstrat că pierderile de energie pot ajunge în multe cazuri la 50-60%, generând costuri ridicate pentru utilizatorii clădirilor şi o amprentă de carbon semnificativă.

În acest context, eficienţa energetică a fost identificată ca prioritate strategică la nivel naţional. Planul naţional integrat pentru energie şi climă în perioada 2025-2030 stabileşte o traiectorie ambiţioasă de reducere graduală a consumului energetic, vizând obţinerea anuală a unor economii noi de cel puţin 0,8% din valoarea medie a consumului final de energie înregistrat între 1 ianuarie 2019 şi 1 ianuarie 2022. Conform analizelor, pentru atingerea acestei ţinte este necesară renovarea capitală anuală (cu economii energetice de minimum 60%) a aproximativ 1 400 000 m² de clădiri, ceea ce reprezintă 1,35% din suprafaţa totală a fondului imobiliar.

În ultimii ani au fost implementate numeroase programe şi proiecte axate pe creşterea eficienţei energetice a clădirilor publice şi rezidenţiale, în cadrul cărora sute de mii de metri pătraţi de clădiri au beneficiat sau urmează să beneficieze de reabilitare energetică conform celor mai riguroase standarde. Cu toate acestea, raportat la dimensiunea fondului imobiliar naţional, impactul acestor iniţiative rămâne, deocamdată, relativ redus. Pentru realizarea economiilor de energie preconizate, Republica Moldova trebuie să accelereze implementarea măsurilor de renovare aprofundată a clădirilor şi să treacă de la acţiuni izolate la programe integrate de eficienţă energetică.

Totodată, realizarea obiectivelor naţionale privind eficienţa energetică necesită mobilizarea unor investiţii considerabile. Analiza portofoliului actual de proiecte indică faptul că finanţarea provine în principal din surse ale partenerilor de dezvoltare şi din bugetul de stat, însă aceste resurse se dovedesc insuficiente în raport cu dimensiunea provocărilor identificate. Pentru a acoperi deficitul de investiţii, estimat la cca 4,0 miliarde de euro până în 2030, este vitală mobilizarea capitalului privat şi crearea unor mecanisme de stimulare a implicării sectorului privat.

În ansamblu, eficienţa energetică a fondului imobiliar naţional reprezintă o prioritate strategică, reflectată atât în politicile şi strategiile naţionale, cât şi în agenda partenerilor de dezvoltare. Însă, pentru a transforma această prioritate în rezultate concrete şi sustenabile, sunt necesare abordarea integrată, mobilizarea amplă de resurse şi implicarea sporită a mediului privat. Renovarea accelerată şi aprofundată a clădirilor vechi constituie cheia reducerii consumului de energie, a scăderii emisiilor de gaze cu efect de seră şi a îmbunătăţirii calităţii vieţii pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova.

Strategia sectorială pentru renovarea fondului imobiliar naţional pe termen lung în perioada 2025-2050 (în continuare – Strategie) prezintă o imagine de ansamblu a fondului imobiliar naţional, identifică pachete de măsuri de eficienţă energetică pentru renovarea clădirilor, eficiente din punct de vedere economic şi relevante pentru zona climatică şi tipurile respective de clădiri, identifică efortul investiţional necesar pentru renovarea fondului imobiliar naţional, stabileşte un set specific de măsuri şi de acţiuni privind politicile, estimează necesarul de investiţii publice şi private şi propune scenariul de transformare a fondului de clădiri existente într-un parc imobiliar cu o eficienţă energetică ridicată şi decarbonizat[1] până în 2050, facilitând conversia eficace, din punctul de vedere al costurilor pentru toate clădirile existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB).

Elaborarea prezentei Strategii a beneficiat de discuţii, de schimburi de opinii profesionale şi de o rundă de consultări publice ample cu un grup larg de părţi interesate, a căror sinteză este inclusă în anexă.

_______________________

[1] Un parc imobiliar “decarbonizat” se consideră un parc ale cărui emisii de carbon au fost reduse la zero, prin reducerea consumului de energie şi prin asigurarea faptului că necesităţile de energie rămase sunt acoperite, în măsura posibilităţilor, din surse cu zero emisii de carbon. Această abordare permite diferite căi de decarbonizare, luând în considerare mixul energetic, potenţialul şi caracteristicile tehnologice şi economice naţionale.

Capitolul II
Prezentarea generală a fondului imobiliar naţional

Secţiunea 1
Principalele surse de date şi clasificarea datelor

1. Datele statistice referitoare la fondul imobiliar naţional utilizate în cadrul prezentei Strategii au fost obţinute din următoarele surse:

1.1. baza de date “Statbank”[2] şi publicaţiile specializate ale Biroului Naţional de Statistică;

1.2. banca centrală de date a cadastrului bunurilor imobile;

1.3. documentele de politici naţionale relevante;

1.4. rapoartele de audit energetic al clădirilor realizate în contextul diverselor proiecte de eficienţă energetică.

_____________________________

[2] Banca de date “Statbank” a Biroului Naţional de Statistică poate fi accesată la următoarea adresă electronică: https://statbank.statistica.md.

2. Pentru analiza datelor şi pentru prezentarea informaţiilor referitoare la fondul imobiliar naţional, clasificarea clădirilor a fost realizată conform categoriilor stabilite de Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor:

2.1. case individuale;

2.2. blocuri locative;

2.3. clădiri de birouri;

2.4. clădiri ale instituţiilor de învăţământ;

2.5. clădiri ale instituţiilor medicale;

2.6. hoteluri;

2.7. restaurante, cafenele;

2.8. clădiri cu destinaţie sportivă;

2.9. clădiri pentru servicii de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul;

2.10. alte tipuri de clădiri cu consum energetic, inclusiv cele cu destinaţie mixtă.

3. În contextul analizelor, informaţiile despre fondul imobiliar naţional sunt prezentate atât pe profil teritorial, cât şi în funcţie de zona climatică unde se află clădirile. Teritoriul Republicii Moldova este împărţit în trei zone climatice: Nord, Centru şi Sud. De asemenea, unele date sunt furnizate distinct pentru municipiul Chişinău şi pentru Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (UTA Găgăuzia). Figura 1 prezintă harta Republicii Moldova cu demarcarea zonelor climatice şi cu delimitarea teritorial-administrativă.

Figura 1. Delimitarea teritorial-administrativă şi demarcarea

zonelor climatice ale Republicii Moldova

4. De asemenea, în funcţie de metodologia şi obiectivele observărilor statistice, anumite informaţii privind clădirile sunt centralizate în două sectoare: clădiri rezidenţiale şi clădiri nerezidenţiale.

Secţiunea a 2-a
Analiza statistică a fondului de clădiri

5. Conform datelor din banca centrală de date a cadastrului bunurilor imobile, furnizate de Agenţia Servicii Publice (tabelul 1), în anul 2022 fondul imobiliar naţional a constituit în total 104 089,84 mii m², dintre care 90 467,56 mii m² (sau cca 87%) constituiau clădirile rezidenţiale.

Tabelul 1

Fondul de clădiri existente divizat pe categorii, în profil teritorial, 2022

_________________________________

¹ Această categorie include clădiri cu oficii private, clădiri cu birouri ale instituţiilor publice, clădiri ocupate de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, clădiri cu destinaţie de cultură şi agrement (case de cultură, săli de concerte, săli de spectacole, săli de cinema, teatre, circ, muzee, săli de expoziţii, biblioteci ş.a.), clădiri în care se prestează servicii sociale, precum şi alte clădiri care au profil energetic similar clădirilor de birouri.

² Această categorie include grădiniţe, şcoli, colegii, universităţi şi alte clădiri similare.

³ Această categorie include spitale private şi publice, centre destinate persoanelor cu dizabilităţi, centre ale medicilor de familie şi alte clădiri similare.

⁴ Această categorie include restaurante, cantine şi cafenele, precum şi alte clădiri similare.

⁵ Această categorie include săli de sport, bazine, centre sportive şi alte clădiri similare.

⁶ Această categorie include magazine detaşate, centre comerciale, magazine mari şi mici, magazine alimentare şi nealimentare, brutării, saloane de vânzare a automobilelor, saloane de coafură şi alte clădiri similare.

⁷ Această categorie include orice combinaţie din categoriile de clădiri specificate mai sus, inclusiv combinaţiile cu clădirile din sectorul rezidenţial.

6. Conform datelor prezentate în tabelul 1, suprafaţa totală a clădirilor din sectorul nerezidenţial constituie 13 622,28 mii m², ceea ce reprezintă cca 13% din întregul fond imobiliar (figura 2). Ponderea cea mai mare revine clădirilor din categoria “comerţ cu ridicata şi cu amănuntul”, care reprezintă aproximativ 30,8% din fondul imobiliar nerezidenţial, urmat de instituţii de învăţământ (19,4%), restaurante şi cafenele (18,8%). Ponderea fiecărei categorii de clădiri din sectorul nerezidenţial este prezentată în figura 3.

Figura 2. Ponderea suprafeţei clădirilor după sector

Figura 3. Ponderea suprafeţelor clădirilor din sectorul nerezidenţial

7. Structura fondului locativ în funcţie de anul construcţiei, prezentată în figura 4, evidenţiază că stocul de locuinţe din Republica Moldova este predominant învechit, întrucât 75% dintre unităţi au fost construite înainte de 1990[3].

____________________________

[3] Consumul de energie în gospodăriile casnice. Rezultatele cercetării privind consumul de energie, Biroul Naţional de Statistică, 2022.

8. Conform datelor statistice, ritmul construcţiei de locuinţe noi este sub nivelul uzurii fizice a fondului locativ existent. Astfel, în anul 2023 au fost construite şi date în exploatare 815,6 mii m² de clădiri rezidenţiale, ceea ce reprezintă 0,9% din suprafaţa totală a fondului rezidenţial de la sfârşitul anului 2022. Având în vedere că durata de exploatare a unei clădiri rezidenţiale este estimată între 50 şi 100 de ani^[4], se poate aprecia teoretic că anual se degradează şi este scos din uz aproximativ 1-2% din fondul locativ. În aceste condiţii, pentru menţinerea fondului de clădiri rezidenţiale într-o stare optimă, este necesar ca volumul construcţiilor noi să acopere cel puţin rata uzurii fizice a fondului existent sau, alternativ, volumul lucrărilor de reparaţii capitale şi reconstrucţii care prelungesc durata de viaţă a clădirilor să fie adecvat.

__________________________________

[4] Conform documentului normativ în construcţii NCM E.01.02:2019 “Regulament privind stabilirea categoriilor de importanţă a construcţiilor”.

Figura 4. Structura fondului locativ după anul de construcţie

9. Din totalul locuinţelor înregistrate la sfârşitul anului 2022, 54,7% se aflau în mediul rural şi 45,3% în mediul urban[5].

____________________________

[5] Conform datelor privind fondul locativ la sfârşitul anului, în profil teritorial, 2005-2024 din Banca de date “Statbank” a Biroului Naţional de Statistică (https://statbank.statistica.md).

10. Conform datelor din tabelul 1, fondul clădirilor rezidenţiale este compus preponderent din case individuale – 73,2%, ponderea blocurilor locative constituind 26,8%.

11. În mediul urban, unde 70,6% din fondul de locuinţe constituie blocuri locative, după materialul de construcţie al pereţilor, ponderea cea mai mare o au pereţii din beton monolit şi panouri (49,7%), urmaţi de pereţi din piatră şi din cărămidă (28,2%), saman şi lut (13,3%) şi fortan şi cărămidă bric (9,1%), în timp ce în mediul rural, unde 98,2% din fondul de locuinţe constituie case individuale, materialul de construcţie al pereţilor preponderent este saman şi lut (63,2%), dar şi piatră şi cărămidă (27,2%), precum şi fortan şi cărămidă bric (8,6%). În total, după materialul de construcţie, cel mai des sunt întâlnite locuinţe cu pereţi din saman şi lut – 43,4%, din piatră şi cărămidă – 27,6%, din panouri prefabricate din beton şi beton monolit – 19,8% şi din fortan şi cărămidă bric – 8,8%[6].

_____________________________

[6] Consumul de energie în gospodăriile casnice. Rezultatele cercetării privind consumul de energie, Biroul Naţional de Statistică, 2022.

12. Conform datelor prezentate în figura 4, aproximativ 75% din clădirile rezidenţiale din Republica Moldova au fost construite înainte de anul 1990, perioadă în care reglementările privind protecţia termică a construcţiilor erau foarte limitate. De asemenea, circa 96% dintre aceste clădiri au fost construite înainte de anul 2016, când a fost introdus primul normativ de construcţii ce impunea cerinţe specifice referitoare la performanţa energetică a clădirilor – NCM M.01.01:2016 “Performanţa energetică a clădirilor. Cerinţe minime de performanţă energetică a clădirilor”.

13. Se estimează că, din 2016 până în prezent, doar aproximativ 4% dintre clădirile rezidenţiale noi, raportate la fondul imobiliar existent, au fost construite conform cerinţelor de performanţă energetică prevăzute de documentul normativ în construcţii NCM M.01.01:2016 “Performanţa energetică a clădirilor. Cerinţe minime de performanţă energetică a clădirilor”. Prin urmare, cel mai mare potenţial de economisire a energiei şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră se regăseşte în clădirile realizate înainte de adoptarea acestui document normativ (aproximativ 96% dintre clădiri).

14. Având în vedere că cerinţele privind performanţa energetică globală a clădirilor, definite prin consumul maxim de energie, au fost introduse relativ recent (începând cu anul 2016), analiza evoluţiei caracteristicilor termotehnice ale elementelor anvelopei poate oferi o perspectivă relevantă asupra progresului performanţei energetice a clădirilor în timp.

15. În perioada1960-2016, cerinţele tehnice care influenţau performanţa energetică a clădirilor au fost axate în principal pe rezistenţa termică a elementelor anvelopei acestora, acestea fiind influenţate în mare parte de normativele sanitare privind condiţiile de climat interior. Evoluţia cerinţelor referitoare la transmitanţa termică (valoarea U) a elementelor anvelopei clădirii este ilustrată în tabelul 2 şi în figura 5.

Tabelul 2

Evoluţia cerinţelor privind transmitanţa termică (valoarea U)

a elementelor anvelopei clădirii

_______________________________

¹ Normativele în construcţii până în 2016 stabileau cerinţele privind rezistenţa termică (R) a elementelor anvelopei clădirii. În tabel sunt prezentate valorile U determinate prin calcul ca valoarea inversată a rezistenţei termice (U = 1/R). În scopul simplificării, în acest tabel sunt prezentate doar cerinţele aplicabile blocurilor de locuit.

² Conform normativului în construcţii “Глава II-В.З СНиП “Строительная теплотехника” издание
1958 г.”.

³ Conform normativelor în construcţii СНиП II-А.7-62 “Строительная теплотехника” şi СНиП II-В.6-62 “Ограждающие конструкции”.

⁴ Conform normativului în construcţii СНиП II-А.7-71 “Строительная теплотехника”.

⁵ Conform normativului în construcţii СНиП II-3-79 “Строительная теплотехника”.

⁶ Conform normativului în construcţii NCM G.04.02-99 “Instalaţii termice, de ventilare şi condiţionare a aerului. Termotehnica construcţiilor”.

⁷ Conform normativului în construcţii NCM E.04.01-2006 “Protecţia termică a clădirilor”.

⁸ Conform normativului în construcţii NCM M.01.01-2016 “Performanţa energetică a clădirilor. Cerinţe minime de performanţă energetică a clădirilor”.

Figura 5. Evoluţia cerinţelor privind transmitanţa termică (valoarea U)

a elementelor anvelopei clădirii

16. Între anii 1958 şi 1999, cerinţele pentru rezistenţa termică a pereţilor au rămas neschimbate, în timp ce cerinţele pentru rezistenţa termică a ferestrelor au crescut cu aproximativ 25%.

17. În anul 1999 a fost aprobat documentul normativ în construcţii NCM G.04.02-99 “Instalaţii termice, de ventilare şi condiţionare a aerului. Termotehnica construcţiilor”. Prin implementarea acestui act normativ, au fost introduse cerinţe semnificativ mai riguroase privind transmitanţa termică (valoarea U) a pereţilor exteriori, aceasta devenind de 3,8 ori mai strictă comparativ cu normele anterioare aprobării documentului.

18. În anul 2014 a fost adoptată Legea nr.128/2014 privind performanţa energetică a clădirilor, care a transpus Directiva nr.2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor. Această lege a constituit fundamentul pentru implementarea, pentru prima dată în Republica Moldova, a cerinţelor de performanţă energetică aplicabile clădirilor. În acest context, în 2016 a fost aprobat documentul normativ în construcţii NCM M.01.01:2016 “Performanţa energetică a clădirilor. Cerinţe minime de performanţă energetică a clădirilor”, prin care, pe lângă cerinţele minime privind caracteristicile termotehnice ale anvelopei clădirii, au fost stabilite cerinţe referitoare la cantitatea maximă de energie primară necesară pentru încălzire şi pentru prepararea apei calde menajere pentru diverse categorii de clădiri.

Secţiunea a 3-a
Consumul de energie în clădiri

19. În conformitate cu datele statistice, clădirile sunt consumatorii cei mai mari de energie pe ţară – 53,0% din consumul final în anul 2022, din care 42,8% revin sectorului rezidenţial şi 10,2% – clădirilor din sectorul nerezidenţial. Repartizarea consumului de energie pe sectoare este prezentat în figura 6[7].

____________________________

[7] Conform datelor privind Balanţa energetică (mii tone echivalent petrol), 2010-2023 din Banca de date “Statbank” a Biroului Naţional de Statistică (https://statbank.statistica.md).

Figura 6. Repartizarea consumului final de energie pe sectoare, 2022

20. Figura 7 reprezintă consumul de energie pe categorii de surse de energie utilizate în clădiri[8].

____________

[8] Ibidem

Figura 7. Consumul de energie în clădiri după sursa de energie, 2022

21. În anul 2022, consumul total de energie în clădiri a fost de 1 374 ktep. Sectorul rezidenţial a înregistrat un consum de 1 110 ktep, din care biocombustibili şi deşeuri a reprezentat principala sursă de energie, cu 489 ktep (aproximativ 44,1%), utilizată predominant în mediul rural. În sectorul nerezidenţial, consumul total de energie a fost de aproximativ 264 ktep, dintre care 10 ktep (circa 3,8%) au provenit din biocombustibili şi deşeuri. Gazele naturale constituie a doua cea mai utilizată sursă de energie pentru încălzire, cu o pondere de 25,2% (280 ktep) în sectorul rezidenţial şi 31,8% (84 ktep) în sectorul nerezidenţial.

22. În tabelul 3 sunt prezentate datele privind consumul de energie în clădiri pentru diferite sectoare în perioada 2019-2022[9]. Conform datelor, consumul de energie mediu anual în clădiri în intervalul 2019-2021[10] a constituit 1 584 ktep. În anul 2022, consumul de energie anual în clădiri a scăzut cu 13% comparativ cu valoarea medie anuală în perioada 2019-2021.

___________________________

[9] Indicatorii din tabel sunt calculaţi în baza datelor pentru anii 2019-2022 privind Balanţa energetică (mii tone echivalent petrol), 2010-2023 din Banca de date “Statbank” a Biroului Naţional de Statistică.

[10] Intervalul 2019-2021 constituie reperul utilizat în Planul naţional integrat privind energia şi clima înperioada 2025-2030, la stabilirea obiectivului naţional de economisire anuală a cel puţin 0,8% din valoarea medie a consumului final anual de energie înregistrat între 1 ianuarie 2019 şi 1 ianuarie 2022.

Tabelul 3

Consumul de energie pe sectoare de clădiri, 2019-2022

23. Tabelele 4, 5 şi 6 prezintă datele referitoare la consumul de energie[11] în diverse sectoare de clădiri şi pentru diferite surse de energie. Informaţiile din tabelele 5 şi 6 sunt raportate la condiţii normalizate de utilizare a clădirilor, ceea ce presupune ajustarea valorilor reale ale consumului de energie la parametri standardizaţi precum temperatura exterioară, temperatura interioară de confort şi nivelul de iluminare, conform cerinţelor specificate în normativele aplicabile.

_______________________

[11] Indicatorii din tabel sunt calculaţi în baza datelor pentru anul 2022 privind Balanţa energetică (mii tone echivalent petrol), 2010-2023 din Banca de date “Statbank” a Biroului Naţional de Statistică (https://statbank.statistica.md) şi a datelor din Raportul Consumul de energie în gospodăriile casnice. Rezultatele cercetării privind consumul de energie, Biroul Naţional de Statistică, 2022.

Tabelul 4

Consumul de energie pe sectoare de clădiri şi pe tipuri de energie, 2022

Tabelul 5

Consumul de energie la condiţii normalizate

pe sectoare de clădiri şi pe tipuri de energie, 2022

Tabelul 6

Consumul de energie la condiţii normalizate

pe sectoare de clădiri şi pentru diferite surse de energie, 2022

24. În tabelul 7 sunt prezentate datele privind consum de energie primară la condiţii normalizate şi de emisii totale de CO₂ pentru diferite surse de energie. Factorii de energie primară au fost aplicaţi conform documentului normativ în construcţii NCM M 01.02:2016 “Performanţa energetică a clădirilor. Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor”.

Tabelul 7

Consumul de energie primară la condiţii normalizate

şi de emisii totale de CO₂ pentru diferite surse de energie, 2022

25. Tabelele 8 şi 9 conţin date referitoare la consumul specific de energie şi la consumul anual de energie la condiţii normalizate pentru diverse categorii de clădiri. Aceste informaţii au fost obţinute în urma analizării auditurilor energetice efectuate asupra clădirilor situate în regiunea Centru. Pentru clădirile localizate în alte regiuni, valorile consumului de energie termică au fost estimate pe baza numărului de grade-zile aferente sezonului de încălzire din regiunea respectivă, conform prevederilor documentului normativ NCM M.01.02:2016 “Performanţa energetică a clădirilor. Metodologia de calcul al performanţei energetice”. În ceea ce priveşte consumul de energie electrică, s-a admis că nu există diferenţe semnificative între cele trei regiuni.

Tabelul 8

Consumul specific de energie la condiţii normalizate pentru diferite categorii de clădiri

Tabelul 9

Consumul de energie anual total la condiţii normalizate

Capitolul III
Abordări fezabile privind renovarea clădirilor

Secţiunea 1
Pachete de măsuri de eficienţă energetică

26. Îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor poate fi realizată prin implementarea unor combinaţii variate de măsuri de eficienţă energetică. Având în vedere starea actuală a fondului imobiliar naţional, nivelul de dezvoltare tehnologică din sectoarele construcţiilor şi energiei, precum şi recomandările Comisiei Europene[12], prezenta Strategie propune trei pachete de măsuri, corespunzătoare unor niveluri distincte de creştere a performanţei energetice a clădirilor:

26.1. renovare minoră, cu o reducere a consumului de energie de până la 30%;

26.2. renovare moderată, cu o reducere a consumului de energie între 30% şi 60%;

26.3. renovare aprofundată, cu o reducere a consumului de energie de peste 60%.

____________________

[12] A se vedea Recomandarea (UE) 2019/786 a Comisiei din 8 mai 2019 privind renovarea clădirilor.

27. Renovarea minoră include măsuri simple, care vizează sporirea performanţei energetice a anvelopei clădirii, şi anume:

27.1. izolarea termică a pereţilor exteriori şi a pereţilor în contact cu spaţii neîncălzite sau cu solul;

27.2. înlocuirea ferestrelor şi a uşilor neperformante cu altele cu performanţă energetică sporită;

27.3. izolarea termică a podelelor în contact cu mediul ambiant sau cu spaţiul neîncălzit sau izolarea tavanului subsolului neîncălzit;

27.4. izolarea termică a acoperişului.

28. Renovarea moderată include toate măsurile din pachetul “renovarea minoră” şi măsurile adiţionale ce ţin de renovarea sistemelor tehnice, implementarea sistemelor de automatizare şi control şi îmbunătăţirea sistemului de iluminat:

28.1. pentru clădirile conectate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică – instalarea punctelor termice individuale;

28.2. pentru clădirile conectate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică – modernizarea sistemului de distribuţie a agentului termic (de la distribuţia verticală la distribuţia orizontală) şi dotarea consumatorilor cu contoare individuale de energie termică, instalarea capetelor termostatice la corpurile de încălzire;

28.3. instalarea repartitoarelor de căldură în blocuri locative, în clădiri de birouri şi în clădiri cu destinaţie mixtă;

28.4. pentru clădirile ocupate de un singur proprietar (case individuale şi alte categorii de clădiri) – instalarea capetelor termostatice la fiecare corp de încălzire în fiecare spaţiu încălzit, după caz, cu modificarea sistemului de distribuţie cum este menţionat mai sus;

28.5. implementarea în toate tipurile de sisteme de încălzire a sistemului de automatizare şi control, în funcţie de temperatura mediului ambiant;

28.6. instalarea sistemelor de ventilare şi condiţionare a aerului cu recuperarea căldurii, în cazul în care este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic;

28.7. înlocuirea sistemului de iluminat interior (după caz, şi iluminatul exterior) cu corpuri de iluminat cu tehnologie LED.

29. Renovarea aprofundată include toate măsurile din pachetele de “renovare minoră” şi de “renovare moderată”, precum şi măsurile care vizează înlocuirea surselor de generare a energiei termice şi frigorifice, instalarea sistemelor de valorificare a surselor regenerabile de energie pentru încălzirea şi pentru răcirea spaţiilor, precum şi producerea apei calde menajere şi/sau producerea energiei electrice. Măsurile specifice incluse în pachetul “renovare aprofundată” sunt următoarele:

29.1. înlocuirea surselor de generare a energiei termice: instalarea cazanelor pe biomasă cu ardere prin piroliză cu randament sporit, a cazanelor pe gaz natural cu randament sporit şi/sau a pompelor de căldură de toate tipurile;

29.2. înlocuirea surselor de generare a frigului cu alte echipamente cu coeficient de performanţă sezonier (SCOP) sporit (mai mare de 3,5);

29.3. sporirea umbririi prin instalarea dispozitivelor de umbrire la elementele vitrate ale anvelopei clădirii;

29.4. instalarea sistemelor cu colectoare solare pentru clădiri cu consum mare de apă caldă menajeră;

29.5. instalarea sistemelor fotovoltaice cu baterii de stocare a energiei;

29.6. instalarea sistemelor de cogenerare şi trigenerare (în loc de instalaţie separată de încălzire şi răcire), după caz.

Secţiunea a 2-a
Fezabilitatea pachetelor de măsuri de eficienţă energetică

30. Fezabilitatea pachetelor de măsuri de eficienţă energetică menţionate la pct.26-29 a fost analizată pe baza datelor statistice disponibile referitoare la fondul imobiliar şi la consumul de energie în clădiri, precum şi a rezultatelor mai multor audituri energetice realizate în cadrul unor proiecte de eficienţă energetică. Pentru calcule s-a utilizat anul de referinţă 2023.

31. Calculele arată că măsurile de eficienţă energetică sunt fezabile şi pot îmbunătăţi semnificativ performanţa energetică a clădirilor şi reduce emisiile de CO₂ (tabelele 10-12).

32. Din rezultatele prezentate în tabelele 10-12 se pot concluziona următoarele:

32.1. deoarece perioadele de recuperare se referă la clădirile cu performanţă energetică medie pe ţară, proiectele de renovare a clădirilor cu performanţa energetică cea mai scăzută vor demonstra fezabilitatea mai înaltă;

32.2. implementarea măsurilor de eficienţă energetică în spitale, instituţii de învăţământ, clădiri cu destinaţie sportivă şi blocuri locative este cea mai fezabilă (are cea mai mică perioada de recuperare a investiţiei);

32.3. renovarea clădirilor conectate la sistemele de alimentare centralizată cu energie termică prezintă, de asemenea, perioade mai mici de recuperare a investiţiei în comparaţie cu alte surse de energie;

32.4. renovarea caselor individuale din zonele rurale, oraşe mici şi suburbii ale oraşelor mai mari care folosesc lemn ca sursa de energie prezintă perioade de recuperare a investiţiei foarte mari. Acest lucru se datorează costului specific sporit al investiţiei iniţiale raportat la suprafaţa încălzită comparativ cu alte tipuri de clădiri, şi preţul mai mic al lemnului pe kWh de energie produsă în comparaţie cu alţi combustibili;

32.5. perioadele de recuperare a investiţiei pentru renovare moderată sunt aproape egale cu perioadele de recuperare a investiţiei în cazul renovării minore. Perioada de recuperare a investiţiei pentru renovare aprofundată este puţin mai mare, dar oricum poate fi considerată atractivă pentru anumite categorii de clădiri şi tipuri de combustibili.

Tabelul 10

Investiţiile estimative şi perioada simplă de recuperare pentru renovare minoră a clădirilor,

pentru diferite surse de energie (valori medii pe ţară)

^{_____________________________}

¹ Este utilizată valoarea medie a investiţiilor pentru anii 2025-2030, luând în considerare creşterea potenţială a preţurilor în această perioadă.

Tabelul 11

Investiţiile estimative şi perioada simplă de recuperare pentru renovare moderată a clădirilor,

pentru diferite surse de energie (valori medii pe ţară)

_____________________________

¹ Este utilizată valoarea medie a investiţiilor pentru anii 2025-2030, luând în considerare creşterea potenţială a preţurilor în această perioadă.

Tabelul 12

Investiţiile estimative şi perioada simplă de recuperare pentru renovare aprofundată a clădirilor,

pentru diferite surse de energie (valori medii pe ţară)

____________________________

¹ Este utilizată valoarea medie a investiţiilor pentru anii 2025-2030, luând în considerare creşterea potenţială a preţurilor în această perioadă.

Secţiunea a 3-a
Potenţialele praguri de declanşare pentru renovarea clădirilor

33. Art.12 alin.(2) lit.b) din Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor prevede ca soluţiile identificate pentru renovarea fondului imobiliar naţional să ţină cont, după caz, de potenţialele praguri de declanşare relevante din ciclul de viaţă al clădirii. Un “prag de declanşare”[13] este un moment oportun[14] în ciclul de viaţă al unei clădiri, de exemplu, din perspectiva raportului cost-eficacitate sau a întreruperilor, pentru realizarea unor renovări vizând eficienţa energetică. Un prag de declanşare ar putea fi:

33.1. o tranzacţie (de exemplu, vânzarea, închirierea sau luarea în leasing a unei clădiri, refinanţarea acesteia sau o modificare a utilizării acesteia);

33.2. o renovare (de exemplu, o renovare mai amplă deja planificată care nu are un impact energetic); sau

33.3. un dezastru/incident (de exemplu, avarie, incendiu, cutremur, inundaţie etc.).

______________________________________

[13] Conform subpct. 2.3.1.2. din Recomandarea (UE) 2019/786 a Comisiei din 8 mai 2019 privind renovarea clădirilor.

[14] Corelarea renovării vizând eficienţa energetică cu pragurile de declanşare ar trebui să garanteze că măsurile legate de energie nu sunt neglijate sau omise într-o etapă ulterioară a ciclului de viaţă al clădirii. Concentrarea pe eficienţa energetică la pragurile de declanşare ar trebui să limiteze riscul de a rata oportunităţile de renovare şi să sporească posibilele sinergii cu alte acţiuni. Pragurile de declanşare pot conduce la renovări eficace din punctul de vedere al costurilor, datorită economiilor de scară ce pot fi realizate dacă se desfăşoară renovări care nu au un impact energetic în acelaşi timp cu alte lucrări necesare sau cu renovări planificate. Pragurile de declanşare pot conduce la renovări eficace din punctul de vedere al costurilor, datorită economiilor de scară ce pot fi realizate dacă se desfăşoară renovări care nu au un impact energetic în acelaşi timp cu alte lucrări necesare sau cu renovări planificate.

34. Având în vedere particularităţile pieţei imobiliare naţionale, tranzacţiile cu clădiri care pot implica renovări energetice sunt, cel mai des, vânzarea sau închirierea acestora. La vânzarea unei clădiri, noul proprietar poate opta pentru investiţii în renovarea energetică a imobilului, pentru reducerea costurilor de întreţinere. De asemenea, închirierea poate constitui o oportunitate pentru iniţierea unor astfel de investiţii, mai ales dacă legislaţia ar stabili restricţii legate de închirierea clădirilor cu eficienţă energetică redusă. În prezent, legislaţia din Republica Moldova nu prevede asemenea restricţii. Pe măsură ce domeniul eficienţei energetice în clădiri se va dezvolta şi sistemul de certificare a performanţei energetice se va consolida, includerea acestor aspecte în cadrul normativ va deveni necesară.

35. De-a lungul ciclului de viaţă al unei clădiri, sistemele tehnice şi structurile se uzează, de aceea necesită modernizare pentru menţinerea funcţionării. Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor stabileşte că, în cazul modernizării sau al înlocuirii, sistemele tehnice şi elementele care compun anvelopa clădirii trebuie să respecte cerinţele minime de performanţă energetică, atunci când acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic. Pentru lucrările de renovare nonenergetică extinsă (cum ar fi reparaţiile curente interioare sau exterioare), nu există nicio cerinţă care să impună combinarea acestora cu lucrări de renovare energetică sau să acorde prioritate renovării energetice faţă de cea non-energetică.

36. Dezastrele şi incidentele precum cutremurele, incendiile, avariile sau inundaţiile sunt evenimente rare, dificil de anticipat şi, prin urmare, nu sunt considerate praguri de declanşare pentru iniţierea renovărilor orientate spre eficienţa energetică în cadrul prezentei Strategii.

Capitolul IV
PoliticiLE şi acţiuniLE privind

promovarea renovării clădirilor

Secţiunea 1
Documentele de politici şi cadrul normativ

37. Obiectivul principal al politicii naţionale privind economisirea energiei vizează promovarea utilizării eficiente a resurselor energetice şi garantarea accesibilităţii acestora, pe termen lung, la costuri rezonabile, concomitent cu diminuarea impactului asupra mediului. De asemenea, existenţa unui cadru normativ care facilitează creşterea eficienţei energetice şi integrarea surselor de energie regenerabilă reprezintă o premisă fundamentală pentru asigurarea securităţii aprovizionării cu energie, aspect deosebit de important pentru Republica Moldova. Aderarea Republicii Moldova la Tratatul Comunităţii Energetice în anul 2009 a condus la armonizarea legislaţiei naţionale în domeniul eficienţei energetice şi valorificării surselor regenerabile de energie cu actele normative ale Uniunii Europene. În cele ce urmează sunt prezentate documentele de politici publice şi actele normative referitoare la îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor.

38. Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.102/2013, stabileşte drept obiectiv principal facilitarea dezvoltării durabile, prin creşterea eficienţei energetice, care contribuie la îmbunătăţirea bunăstării cetăţenilor, la economisirea resurselor de energie şi la reducerea emisiilor de CO₂. În ceea ce priveşte sectorul clădirilor, strategia prevede următoarele măsuri:

38.1. dezvoltarea unor campanii de informare şi de sensibilizare a opiniei publice;

38.2. asigurarea fondurilor necesare pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor publice;

38.3. dezvoltarea unei pieţe a contractelor bazate pe performanţă pentru serviciile energetice.

39. Programul de dezvoltare cu emisii reduse al Republicii Moldova până în anul 2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.659/2023, identifică acţiunile-cheie pentru diferite sectoare ale economiei în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, în comparaţie cu nivelul înregistrat în anul de referinţă 1990. Unul dintre obiectivele sale specifice vizează reducerea necondiţionată cu 74% a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din sectorul clădirilor până în anul 2030 şi reducerea condiţionată a acestora până la 77%, comparativ cu anul 1990. Conform Programului menţionat, acest obiectiv este divizat pe perioade, în modul prezentat în tabelul 13.

Tabelul 13

Obiectivul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul clădiri

pentru perioada de până în 2030, mii tone CO₂ echivalent

40. Planul naţional integrat privind energia şi clima pentru perioada 2025-2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.86/2025, include un set de măsuri de eficienţă energetică, inclusiv pentru sectorul clădirilor. Două măsuri dedicate eficientizării consumului de energie în clădiri sunt incluse în Planul naţional integrat privind energia şi clima pentru perioada 2025-2030. Prima măsură ţine de angajamentul de renovare a clădirilor publice, care prevede îndeplinirea obligaţiei de renovare, anual, a 3% din spaţiile clădirilor ocupate de administraţia publică centrală. Implementarea măsurii va necesita o investiţie de 193,8 milioane de euro până în 2030 şi va genera economii de energie cumulative în perioada 2025-2030 de 4,28 ktep. Cea de-a doua măsură ţine de renovarea clădirilor rezidenţiale, care va necesita o investiţie de 248 de milioane de euro până în 2030 şi va genera economii cumulative de energie de 17 ktep. Totodată, documentul stabileşte ţinta naţională generală de a economisi anual cel puţin 0,8% din valoarea medie a consumului final de energie înregistrat în perioada 1 ianuarie 2019 – 1 ianuarie 2022. Această ţintă vizează şi sectorul clădirilor.

41. Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, care transpune Directiva 2012/27/UE din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, introduce documentul unic de planificare a măsurilor de eficienţă energetică – Planul naţional integrat privind energia şi clima. Totodată, legea menţionată instituie obligaţia de renovare anuală a 3% din suprafaţa totală a clădirilor aparţinând domeniului public al statului, respectiv, a celor cu o suprafaţă utilă de peste 250 m², în care îşi desfăşoară activitatea autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate şi care nu îndeplinesc cerinţele minime de performanţă energetică.

42. Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor, care transpune toate elementele Directivei 2010/31/UE din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor (reformare), şi anume:

42.1. cadrul general pentru metodologia de calcul a performanţei energetice a clădirilor şi a unităţilor acestora;

42.2. aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică pentru: clădirile noi şi noile unităţi din cadrul clădirilor existente; clădirile existente şi unităţile lor atunci când sunt supuse renovărilor majore; elementele care fac parte din anvelopa clădirii şi care au un impact semnificativ asupra performanţei energetice a anvelopei clădirii, atunci când sunt înlocuite sau modernizate; sistemele inginereşti ale clădirilor, când au fost instalate, modernizate sau înlocuite;

42.3. certificarea performanţei energetice a clădirilor şi a unităţilor de clădiri;

42.4. inspectarea periodică a sistemelor de încălzire şi de climatizare din clădiri;

42.5. Strategia sectorială pentru renovarea fondului imobiliar naţional pe termen lung;

42.6. Planul naţional privind creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB).

43. Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile defineşte regulile privind schemele de suport, garanţiile, procedurile administrative şi accesul producătorilor de energie din surse regenerabile la reţele. Integrarea surselor regenerabile de energie reprezintă un factor fundamental în creşterea eficienţei energetice a clădirilor, fiind deosebit de importantă pentru realizarea clădirilor cu consum de energie aproape egal cu zero (NZEB).

44. Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023, care stabileşte cadrul normativ pentru autorizarea şi execuţia lucrărilor de proiectare şi construcţii, postutilizarea construcţiilor, asigurarea calităţii construcţiilor, a materialelor şi produselor destinate acestora, exercitarea controlului de stat asupra regimului de autorizare a execuţiei construcţiilor şi aplicarea prevederilor legislaţiei privind calitatea în construcţii pe teritoriul Republicii Moldova, respectând interesul public. Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023 include un capitol dedicat reabilitării şi modernizării termice a clădirilor, ale cărui prevederi sunt corelate cu Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor.

45. Legea nr.187/2022 cu privire la condominiu, care reglementează aspectele referitoare la eficienţa energetică a clădirilor deţinute în proprietate comună. În cadrul legislaţiei naţionale, această lege stabileşte condiţiile pentru locuire şi pentru gestionarea fondului locativ, inclusiv obligaţia administratorilor de condominii de a respecta cerinţele de performanţă energetică prevăzute de legislaţia specială relevantă. De asemenea, Legea nr.187/2022 cu privire la condominiu evidenţiază responsabilitatea colectivă a proprietarilor privind atingerea obiectivelor de eficienţă energetică, integrarea surselor regenerabile de energie şi implementarea celor mai bune practici în administrarea fondului locativ.

46. În suportul Legii nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică au fost puse în aplicare următoarele acte normative:

46.1. Regulamentul privind auditorii energetici şi auditul energetic, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.676/2020, care stabileşte cadrul juridic pentru calificarea auditorilor energetici, specificând condiţiile şi cerinţele obligatorii pentru realizarea auditurilor energetice destinate identificării soluţiilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi promovării utilizării surselor regenerabile de energie, precum şi mecanismul de asigurare şi de verificare a calităţii auditurilor energetice efectuate;

46.2. Regulamentul cu privire la calificarea şi înregistrarea instalatorilor de cazane, furnale sau sobe pe bază de biomasă, de sisteme fotovoltaice şi termice solare, de sisteme geotermale de mică adâncime şi pompe de căldură, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr.1051/2018, care stabileşte cadrul juridic necesar pentru calificarea şi înregistrarea instalatorilor de sisteme care utilizează sursele regenerabile de energie, cerinţele obligatorii faţă de aceştia, regulile de verificare a sistemelor bazate pe sursele regenerabile de energie instalate, precum şi procedurile de recunoaştere a certificării sau a calificării efectuate de către organismele acreditate din statele membre ale Uniunii Europene, de către părţile contractante la Tratatul de constituire a Comunităţii Energetice şi de către ţările cu care Republica Moldova are încheiate acorduri bilaterale.

47. Pentru punerea în aplicare a Legii nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor au fost elaborate următoarele acte normative:

47.1. Regulamentul privind procedura de certificare a performanţei energetice a clădirilor şi a unităţilor de clădire, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.621/2024, care stabileşte cerinţele specifice şi procedura de certificare a performanţei energetice a clădirilor şi a unităţilor de clădire, inclusiv modul de întocmire a certificatelor de performanţă energetică, cerinţele specifice privind ţinerea Registrului electronic al certificatelor de performanţă energetică, modul de înregistrare a certificatelor de performanţă energetică, precum şi cerinţele specifice privind informarea potenţialilor cumpărători sau locatari ai clădirii sau ai unităţii de clădire;

47.2. Regulamentul cu privire la calificarea şi înregistrarea evaluatorilor energetici, a inspectorilor sistemelor de încălzire şi a inspectorilor sistemelor de ventilare şi condiţionare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.622/2024, care stabileşte cadrul juridic necesar pentru calificarea evaluatorilor energetici, a inspectorilor sistemelor de încălzire şi a inspectorilor sistemelor de ventilare şi condiţionare, precum şi înregistrarea acestora în Registrul electronic al evaluatorilor energetici, în Registrul electronic al inspectorilor sistemelor de încălzire şi în Registrul electronic al inspectorilor sistemelor de ventilare şi condiţionare.

48. Cerinţele minime de performanţă energetică şi metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor sunt stabilite în următoarele documente normative în construcţii:

48.1. NCM M.01.01:2025 “Performanţa energetică a clădirilor. Cerinţe minime de performanţă energetică a clădirilor”;

48.2. NCM M.01.02:2025 “Performanţa energetică a clădirilor. Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor”.

Secţiunea a 2-a
Renovarea clădirilor publice

49. În Republica Moldova sunt în curs de implementare mai multe programe şi proiecte dedicate creşterii eficienţei energetice în sectorul clădirilor publice. Detaliile referitoare la aceste iniţiative sunt prezentate în cele ce urmează.

50. Programul cu privire la implementarea obligaţiei privind renovarea clădirilor autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate pentru anii 2024-2026, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.163/2024, care are următoarele obiective:

50.1. renovarea, în perioada 2024-2026, a unei suprafeţe de 87 099 m² aferente clădirilor publice, cu îmbunătăţirea performanţei energetice a acestora;

50.2. mobilizarea resurselor financiare, iniţierea şi implementarea lucrărilor de renovare a clădirilor publice, pentru a respecta angajamentele Republicii Moldova asumate în cadrul Tratatului de constituire a Comunităţii Energetice, scadente la sfârşitul anului 2026 şi care ar corespunde unei suprafeţe de 106 095 m²;

50.3. asigurarea obţinerii clasei de performanţă energetică “B” sau superioară pentru toate clădirile publice supuse unei renovări majore în cadrul programului, conform Legii
nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor.

51. În temeiul Legii nr.438/2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova, prin Hotărârea Guvernului nr.160/2025 este aprobat Documentul unic de program pentru anii 2025-2027, care reprezintă documentul-sinteză al programelor operaţionale regionale şi include lista proiectelor prioritare de dezvoltare regională şi locală ce urmează a fi implementate în următorii ani. În Documentul unic de program pentru anii 2025-2027 sunt incluse 28 de proiecte privind îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor publice locale.

52. Programul naţional de dezvoltare locală “Satul European” pentru anii 2024-2028, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.216/2024, prevede acţiunea “sprijinirea autorităţilor publice locale în construcţia, renovarea şi reabilitarea clădirilor publice, inclusiv prin măsuri de eficienţă energetică”, în cadrul căreia se preconizează realizarea a 180 de proiecte în valoare totală de 1 625 milioane de lei.

53. “Proiectul Eficienţă Energetică în Republica Moldova (MEEP)”, care este finanţat în cadrul împrumutului de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru suportul durabil privind sporirea performanţei energetice a clădirilor din diferite localităţi ale Republicii Moldova, prevede renovarea energetică a 10 clădiri ale instituţiilor medicale. Valoarea Proiectului este de aproximativ 76,905 milioane de euro, dintre care: 30 de milioane de euro – împrumut din partea Băncii Europene de Investiţii (BEI); 30 de milioane de euro – împrumut din partea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD); 15 milioane de euro – împrumut nerambursabil din partea Platformei de Investiţii pentru Vecinătate a Comisiei Europene (NIP); 0,5 milioane de euro – împrumut nerambursabil din partea Fondului fiduciar de asistenţă tehnică pentru ţările Parteneriatului Estic (EPTATF); 1,405 milioane de euro – contribuţie din partea Guvernului Republicii Moldova. În cadrul acestui Proiect vor fi renovate 10 instituţii medicale din Republica Moldova (nouă în mun. Chişinău şi una în mun. Bălţi). Perioada de implementare a Proiectului – 2020-2027.

54. Proiectul “Tranziţia durabilă prin Eficienţa Energetică în Moldova (STEEM)” este finanţat printr-un împrumut în valoare de 50,0 milioane de dolari SUA (echivalentul a
46,7 milioane de euro) acordat de către Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), precum şi printr-un grant în valoare de 4,5 milioane de dolari SUA (echivalentul a
4,2 milioane de euro) oferit de Fondul Fiduciar multidonator al Programului “Creştere, Rezilienţă şi Oportunităţi pentru Bunăstare în Moldova (M-GROW)”, administrat de către BIRD şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (IDA/Banca Mondială). Perioada de implementare a Proiectului – 2024-2029. În cadrul Proiectului vor fi realizate următoarele
două obiective:

54.1. 46 de şcoli din întreaga ţară vor fi renovate energetic;

54.2. instalarea a cel puţin 280 de puncte termice individuale în clădirile publice din mun. Chişinău racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică.

55. Proiectul “Iniţiativa pentru dezvoltarea infrastructurii publice durabile prin renovări de eficienţă energetică (INSPIREE)”, care este finanţat de către Agenţia Franceză de Dezvoltare (AFD) şi Banca de Dezvoltare a Germaniei “Institutul de Credit pentru Reconstrucţie” (KfW) în Cadrul Comun al Finanţatorilor Europeni pentru Cooperare Internaţională (JEFIC) în modul următor: Agenţia Franceză de Dezvoltare (AFD) – un împrumut concesional pe termen lung de 30 de milioane de euro; Banca de Dezvoltare a Germaniei “Institutul de Credit pentru Reconstrucţie” (KfW) – un grant de 38,7 milioane de euro şi contribuţia financiară a Guvernului Republicii Moldova de 4,3 milioane de euro. Proiectul vizează implementarea măsurilor de eficienţă energetică în 16 clădiri ale instituţiilor de învăţământ superior şi în 14 clădiri ale spitalelor raionale, având ca obiectiv modernizarea infrastructurii sociale şi reducerea consumului energetic în sectorul public. Perioada de implementare a Proiectului – 2025-2030.

56. Proiectul “Modernizarea şi eficienţa energetică a 11 clădiri din cadrul sistemului de sănătate”, care are drept obiectiv îmbunătăţirea eficienţei energetice a 11 clădiri, inclusiv spitalele raionale din Floreşti, Ialoveni şi Nisporeni, Centrul Medicilor de Familie din Teleneşti şi mai multe oficii comunale ale medicilor de familie în toate cele patru raioane. Valoarea Proiectului este de aproximativ 2,1 milioane de euro, dintre care 60% împrumut oferit de Corporaţia Financiară Nordică de Mediu (NEFCO), 30% grant prin intermediul Parteneriatului pentru Eficienţă Energetică şi Mediu din Europa de Est (E5P), la care Uniunea Europeană şi Suedia sunt cei mai mari contribuitori, şi 10% contribuţia autorităţilor publice locale (Consiliile raionale Floreşti, Ialoveni, Nisporeni şi Teleneşti). Perioada de implementare a Proiectului – 2022-2027.

Secţiunea a 3-a
Renovarea clădirilor rezidenţiale

57. Guvernul a iniţiat diverse programe şi proiecte naţionale care au ca scop creşterea eficienţei energetice a clădirilor rezidenţiale. În cele ce urmează sunt prezentate detalii despre aceste programe şi proiecte.

58. Programul de finanţare “Fondul pentru eficienţă energetică în sectorul rezidenţial din Republica Moldova”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.251/2024, care are drept scop crearea instrumentelor financiare sub formă de grant şi de alocaţii, în calitate de stimulente financiare acordate beneficiarilor din cadrul acestuia, în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice de către consumatorii finali din sectorul rezidenţial. Programul de finanţare “Fondul pentru eficienţă energetică în sectorul Rezidenţial din Moldova” urmează să mobilizeze, în anii 2024-2027, cca 1 400 milioane de lei din mijloacele financiare colectate prin mecanismul de obligaţii în domeniul eficienţei energetice în perioada 2024-2026, prin granturi şi donaţii din partea partenerilor de dezvoltare şi/sau a organizaţiilor internaţionale precum şi din mijloacele financiare prevăzute în cadrul Fondului de reducere a vulnerabilităţii energetice. Principalii beneficiari ai proiectelor de renovare energetică a fondului locativ prin intermediul Programului de finanţare “Fondul pentru eficienţă energetică în sectorul Rezidenţial din Moldova” vor fi gospodăriile individuale şi asociaţiile de proprietari din condominiu. În cadrul programului, se preconizează renovarea energetică a cca 507 mii m² de clădiri rezidenţiale. Cel puţin 50% din suprafeţele încălzite supuse renovării în cadrul programului vor reveni gospodăriilor vulnerabile, inclusiv celor aflate în situaţie de sărăcie energetică. Până la 70% din valoarea investiţiei necesare pentru renovarea energetică a blocurilor locative va fi acoperită sub formă de grant din sursele Fondului pentru eficienţă energetică în sectorul Rezidenţial din Moldova, iar 30% va constitui contribuţia proprie a proprietarilor de locuinţe.

59. Produsul de finanţare destinat pentru reabilitarea energetică a locuinţelor “Casa Verde” este parte a Fondului pentru eficienţă energetică în sectorul Rezidenţial din Moldova. Produsul de finanţare “Casa Verde” are ca obiectiv facilitarea accesului populaţiei la resurse financiare pentru implementarea măsurilor de eficienţă energetică în locuinţe. Produsul de finanţare “Casa Verde” beneficiază de sprijin financiar şi tehnic din partea partenerilor internaţionali: Uniunea Europeană şi Republica Federală Germană, prin Proiectul “Eficienţă Energetică şi Energii Regenerabile pentru Moldova” (E4M). “Casa Verde” oferă beneficiarilor finanţare nerambursabilă de până la 200 000 de lei pentru o gamă variată de lucrări menite să crească eficienţa energetică a locuinţelor: izolarea termică a pereţilor exteriori, a acoperişului şi a podelelor; modernizarea sistemelor de încălzire şi de ventilaţie, inclusiv instalarea de centrale termice eficiente şi sisteme de ventilaţie cu recuperare de căldură; valorificarea surselor regenerabile de energie, printre care se numără şi panourile solare cu baterii de stocare. Programul prevede reabilitarea energetică a cca 97 mii m² de case de locuit până la sfârşitul anului 2027.

60. Portofoliul de produse de finanţare dezvoltat de Centrul Naţional pentru Energie Durabilă, care conţine Produsul de finanţare “Eficienţa energetică a caselor individuale din gospodării rurale cu grad de vulnerabilitate energetică extremă”[15], este destinat pentru accesarea şi pentru acordarea stimulentelor financiare din mijloacele financiare ale Programului “Fondul pentru eficienţă energetică în sectorul rezidenţial din Republica Moldova”, pentru finanţarea măsurilor de eficienţă energetică şi pentru valorificarea surselor regenerabile de energie în casele individuale din gospodării cu grad de vulnerabilitate energetică extremă. Prin punerea în aplicare a acestui produs de finanţare, se preconizează asigurarea renovării unei suprafeţe încălzite de cel puţin 20 mii m² în casele individuale ale gospodăriilor cu grad de vulnerabilitate energetică extremă din toată ţara.

__________________________

[15] Descrierea detaliată a acestui produs de finanţare poate fi consultată la acest link.

61. Al doilea Proiect de îmbunătăţire a eficienţei sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din Chişinău (PIESACET-2) are valoarea de 92 de milioane de euro şi este finanţat din contul împrumutului oferit de către BIRD (Grupul Băncii Mondiale). Unul din obiectivele proiectului vizează sporirea eficienţei energetice în clădirile publice şi rezidenţiale, prin instalarea punctelor termice individuale şi a reţelelor termice aferente în clădirile rezidenţiale şi publice selectate. Perioada de implementare a Proiectului – 2021-2025.

62. Faza II a Proiectului “Sistemul termoenergetic al municipiului Bălţi”, având valoarea de 15 milioane de euro, dintre care 8,5 milioane de euro reprezintă un împrumut oferit de către BERD, 1,0 milion de euro – împrumut concesional oferit de Fondul Verde pentru Climă şi 5,5 milioane de euro pentru refinanţarea datoriei istorice faţă de furnizorul de gaze naturale.

Obiectivul acestui Proiect este creşterea calităţii serviciilor prestate locuitorilor din municipiul Bălţi prin înlocuirea sistemelor învechite de distribuire pe verticală cu sisteme noi de distribuţie pe orizontală a energiei termice, cu contorizarea individuală a apartamentelor, care va asigura confortul termic prin gestionarea individuală a consumului de energie termică, şi prin restabilirea serviciului de încălzire a apei calde menajere.

Principala componentă investiţională constă în instalarea punctelor termice individuale în 166 de blocuri locative şi construirea reţelelor termice cu distribuţie pe orizontală şi de alimentare cu apă caldă menajeră în 296 de blocuri locative, acoperind şi blocuri locative în care au fost instalate punctele termice individuale în cadrul Fazei I a Proiectului. În total, se estimează că circa 2/3 dintre consumatorii din municipiul Bălţi vor beneficia de servicii moderne de livrare a agentului termic şi a apei calde. Perioada de implementare a Proiectului – 2022-2025.

Secţiunea a 4-a
Renovarea clădirilor cu cea mai scăzută performanţă energetică

63. Pentru a prioritiza şi a facilita renovarea clădirilor cu cea mai scăzută performanţă energetică, având cel mai mare potenţial de economii de energie, Recomandarea (UE) 2019/786 a Comisiei din 8 mai 2019 privind renovarea clădirilor sugerează stabilirea segmentelor cu cele mai slabe performanţe din parcul imobiliar naţional, prin:

63.1. stabilirea unui prag specific, cum ar fi o categorie de performanţă energetică (de exemplu, sub “D”); sau

63.2. utilizarea unei cifre a consumului de energie primară (exprimată în kWh/(m²∙an); sau

63.3. vizarea clădirilor construite înainte de o anumită dată (de exemplu, înainte de 1980).

64. Proiectele de eficienţă energetică implementate în Republica Moldova în sectorul clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, menţionate la pct.49-62, au ca obiectiv principal îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor cu cele mai scăzute niveluri de performanţă. În conformitate cu practicile consacrate, înainte de iniţierea oricărui proiect de eficienţă energetică, clădirile vizate sunt supuse unui audit energetic menit să fundamenteze măsurile propuse. Se acordă prioritate clădirilor pentru care auditul energetic a identificat cel mai ridicat potenţial fezabil, din punct de vedere tehnic şi economic, de economisire a energiei. După definitivarea şi lansarea mecanismului de certificare a performanţei energetice a clădirilor, metodologia de identificare a segmentelor cu performanţe energetice reduse, pe baza clasificării energetice, va fi integrată în toate programele şi proiectele de eficienţă energetică destinate clădirilor.

Secţiunea a 5-a
Stimularea renovărilor aprofundate

65. Renovarea aprofundată este un proces de captare, într-unul sau, atunci când nu este posibil, în câţiva paşi, a întregului potenţial al unei clădiri de a-şi reduce cererea de energie, în funcţie de tipologia şi de zona climatică a acesteia. Renovarea aprofundată realizează cele mai mari economii de energie posibile (peste 60%) şi duce la o performanţă energetică foarte ridicată, nevoile energetice minime rămase fiind acoperite integral din surse regenerabile de energie. În cazul renovării aprofundate se iau în considerare elementele-cheie ale clădirii şi, atunci când măsurile nu pot fi realizate într-o singură etapă, se planifică minuţios etapele de renovare, utilizând, de exemplu, paşapoarte pentru renovarea clădirilor, care prezintă selecţia măsurilor de economisire a energiei şi de valorificare a surselor regenerabile de energie care urmează să fie executate în etape, evitând orice blocare.

66. Un exemplu de renovare aprofundată a unei clădiri este conversia acesteia într-o clădire cu consum de energie aproape egal cu zero (NZEB). Pentru realizarea obiectivului prezentei Strategii de a obţine un fond imobiliar eficient energetic şi decarbonizat, renovările aprofundate trebuie să urmărească transformarea clădirilor existente în clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero (NZEB).

67. Prin Hotărârea Guvernului nr.436/2025 a fost aprobat Planul naţional pentru creşterea numărului de clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero (NZEB) până în anul 2030, vizând atât construcţia de clădiri noi cu consum de energie aproape egal cu zero (NZEB), cât şi transformarea celor existente. Planul menţionat stabileşte măsurile şi instrumentele financiare prevăzute pentru promovarea clădirilor cu consum de energie aproape egal cu zero (NZEB), printre care se regăseşte alocarea a minimum 10% din fondurile programelor de finanţare destinate eficienţei energetice şi valorificării surselor regenerabile de energie pentru transformarea clădirilor rezidenţiale şi publice existente în clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero (NZEB).

Secţiunea a 6-a
Abordarea aspectelor legate de siguranţă

68. Având în vedere că o parte semnificativă a fondului construit a fost realizată conform unor normative depăşite, integrarea aspectelor de securitate la incendiu şi la reducerea riscului seismic în cadrul procesului de renovare energetică a clădirilor reprezintă o prioritate strategică pentru Republica Moldova.

69. Conform datelor statistice ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă[16], între anii 2021-2024 au avut loc 6 655 de incendii, dintre care 984 au fost cauzate de scurtcircuite, generând daune totale de 71 631,3 mii lei. Aproximativ 15% dintre incendiile raportate în această perioadă au avut drept cauză scurtcircuitul. Aceste date evidenţiază necesitatea modernizării sistemelor de alimentare cu energie electrică şi a celor de protecţie împotriva incendiilor în procesul de renovare energetică a clădirilor.

________________________

[16] Datele statistice privind incendiile pot fi consultate aici: https://www.dse.md/date_statistice.

70. În cadrul tuturor programelor şi proiectelor naţionale dedicate eficienţei energetice în clădiri, pe lângă măsurile de eficienţă energetică pot fi considerate eligibile şi lucrările de reparaţie sau de instalare (măsuri noneficienţă energetică) care sunt indispensabile pentru protejarea sau facilitarea implementării acestor măsuri. Totuşi, finanţarea pentru măsurile noneficienţă energetică din sursele programului sau ale proiectului este supusă unor limite valorice prestabilite.

71. Modernizarea sistemului de alimentare cu energie electrică şi a celui de protecţie împotriva incendiilor sunt măsuri considerate eligibile în cadrul proiectelor de eficienţă energetică. Lucrările de consolidare structurală a clădirilor, inclusiv cele destinate reducerii riscului seismic, pot fi, de asemenea, eligibile, cu condiţia să fie identificate prin raportul de audit energetic şi prin proiectul tehnic detaliat, iar valoarea acestora să se încadreze în limitele stabilite.

72. Prin Hotărârea Guvernului nr.334/2025 a fost aprobată Metodologia de evaluare vizuală rapidă a clădirilor, un instrument important pentru identificarea şi ierarhizarea clădirilor vulnerabile la cutremure. Metodologia menţionată stabileşte modul în care vor fi evaluate,
într-un timp scurt şi fără analize inginereşti detaliate, clădirile existente din ţară. În baza acestei Metodologii, clădirile vor fi clasificate în funcţie de gradul de risc seismic şi vor fi stabilite priorităţile clare de intervenţie. Acest instrument de identificare a clădirilor vulnerabile la cutremure urmează a fi integrat în programele şi în proiectele de eficienţă energetică a clădirilor.

Secţiunea a 7-a
Soluţionarea motivaţiilor divergente

73. Motivaţiile divergente sunt, probabil, cea mai complexă barieră ce se referă la clădirile care nu sunt folosite nemijlocit de proprietari. Motivaţiile divergente în domeniul clădirilor apar atunci când partea care beneficiază de măsurile de eficienţă energetică (cum ar fi reducerea facturilor la energie) este diferită de partea care plăteşte pentru aceste măsuri (de regulă, proprietarul clădirii). Acest lucru descurajează investiţiile în îmbunătăţirea eficienţei energetice, deoarece partea care plăteşte pentru acestea poate să nu beneficieze financiar pe deplin.

74. Problema motivaţiilor divergente nu este considerată semnificativă în Republica Moldova. Procentul locuinţelor ocupate de proprietari este relativ mare, iar închirierea este tratată preponderent ca o soluţie temporară, nu ca o opţiune pe termen lung. Ca urmare, cadrul normativ actual nu conţine măsuri referitoare la abordarea motivaţiilor divergente în sectorul clădirilor rezidenţiale.

75. Pe de altă parte, deşi problema ar putea fi ceva mai pronunţată în sectorul clădirilor comerciale (clădiri de birouri, clădiri pentru servicii de comerţ etc.), lipsesc indici care ar demonstra că această problemă ar fi printre obstacolele cu impact ridicat în calea implementării măsurilor de eficienţă energetică în clădirile comerciale. Cu toate acestea, introducerea de limitări şi restricţii privind vânzarea şi închirierea clădirilor nerezidenţiale cu clasa energetică joasă (de exemplu, “D” sau mai jos) trebuie luată în considerare în dezvoltarea ulterioară a cadrului legislativ, deoarece ar putea oferi un impuls suplimentar renovării energetice.

Secţiunea a 8-a
Depăşirea deficienţelor pieţei

Subsecţiunea 1
Generalităţi

76. Elaborarea politicilor eficiente pentru renovarea clădirilor presupune abordarea unor provocări complexe. Procesul decizional privind renovarea energetică implică numeroşi actori cu priorităţi variate şi cu niveluri diferite de conştientizare. Pentru dezvoltarea unei strategii de renovare a fondului imobiliar eficiente şi aplicabile, este esenţială analiza factorilor care influenţează deciziile, identificarea deficienţelor pieţei şi formularea unor măsuri echilibrate, menite să stimuleze investiţiile în renovare.

77. Deficienţele pieţei desemnează o serie de obstacole care pot întârzia procesul de renovare energetică a fondului imobiliar şi limita valorificarea optimă a potenţialului de economisire a energiei. În continuare sunt prezentate politicile şi măsurile dedicate soluţionării celor mai semnificative deficienţe ale pieţei.

Subsecţiunea a 2-a
Lipsa de înţelegere cu privire la utilizarea energiei şi potenţialele economii

78. Adoptarea deciziilor privind investiţiile în eficienţa energetică a clădirilor presupune informarea corectă şi conştientizarea clară a tuturor avantajelor implicate. Deficitul de conştientizare reprezintă una dintre barierele semnificative în acest proces. În Republica Moldova, eficienţa energetică constituie încă un concept emergent, iar piaţa serviciilor energetice, inclusiv companiile ESCO şi furnizorii de echipamente eficiente energetic, se află într-o etapă de dezvoltare incipientă. În absenţa unor informaţii transparente şi accesibile, consumatorii de energie adoptă, de regulă, măsuri de renovare numai în situaţii de strictă necesitate, cum ar fi înlocuirea echipamentelor defecte. Acest comportament este specific tuturor categoriilor de consumatori, rezidenţiali şi comerciali, precum şi autorităţilor centrale şi locale. Pe pieţele mature, principalii actori – companiile de construcţii care oferă pachete integrate de renovare, furnizorii de soluţii de izolare termică, ferestre şi echipamente eficiente energetic, precum şi instituţiile financiare ce dispun de produse dedicate renovării clădirilor – contribuie substanţial la creşterea gradului de informare şi completează campaniile de sensibilizare organizate de către autorităţile publice.

79. Pentru a remedia această deficienţă de piaţă, Centrul Naţional pentru Energie Durabilă, desemnat drept instituţia responsabilă de implementarea politicilor de eficienţă energetică, a elaborat şi a implementat Strategia de comunicare pentru perioada 2023-2026[17]. Potrivit acesteia, Centrul Naţional pentru Energie Durabilă urmăreşte creşterea nivelului de informare şi de conştientizare a publicului referitor la importanţa utilizării energiei durabile şi eficiente, precum şi la avantajele asociate utilizării surselor regenerabile de energie. De asemenea, unul dintre obiectivele principale ale Strategiei constă în promovarea eficienţei energetice în rândul cetăţenilor, al industriei şi al altor entităţi, precum şi în stimularea adoptării de măsuri şi tehnologii eficiente pentru reducerea consumului de energie şi utilizarea mai sustenabilă a resurselor energetice.

____________________________

[17] Strategia de comunicare pentru perioada 2023-2026.

80. În conformitate cu Strategia de comunicare pentru perioada 2023-2026, Centrul Naţional pentru Energie Durabilă implementează o varietate de instrumente de comunicare şi de promovare a eficienţei energetice, precum:

80.1. Competiţia “Moldova Eco Energetică”, care urmăreşte identificarea şi recunoaşterea proiectelor cu impact pozitiv în comunităţi, contribuind la un consum responsabil al resurselor;

80.2. campania naţională de informare privind importanţa utilizării centralelor termice pe biomasă în instituţiile publice, având ca obiectiv promovarea tranziţiei către surse de energie sustenabile, reducerea dependenţei de gazele naturale şi susţinerea economiei locale prin utilizarea surselor regenerabile de energie;

80.3. campania naţională “Transformă consumul în economii durabile”, care sprijină cetăţenii Republicii Moldova în procesul de reducere a consumului de energie prin adoptarea unor soluţii practice, astfel generând economii financiare şi protejând mediul;

80.4. concursul destinat angajaţilor mass-media, cu tema “Promovarea energiei durabile în Republica Moldova”, care are scopul de a stimula reflectarea iniţiativelor şi a proiectelor dedicate eficienţei energetice şi utilizării energiei din surse regenerabile.

Subsecţiunea a 3-a
Activităţile de renovare şi de construcţie limitate într-un context postcriză

81. Pandemia de Covid-19 a avut un impact semnificativ asupra economiei naţionale, afectând inclusiv sectorul construcţiilor, care nu poate funcţiona online sau la distanţă. Pentru a sprijini acest sector prin stimularea cererii de servicii în construcţii, Guvernul a implementat mai multe măsuri, printre care lansarea de programe şi proiecte de renovare energetică a clădirilor publice şi rezidenţiale, detaliate la pct.49-62.

Subsecţiunea a 4-a
Lipsa unor produse de finanţare atractive

82. Barierele financiare sunt identificate drept cele mai semnificative în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene[18]. În Republica Moldova, contextul economic contribuie la faptul că mulţi proprietari de clădiri, inclusiv din sectorul public, nu dispun de resurse pentru investiţii pe termen lung. Fondurile publice disponibile, precum granturile şi împrumuturile oferite de donatori, nu acoperă renovarea energetică a clădirilor la scară largă.

_______________________

[18] BPIE: Europe′s buildings under the microscope.

83. Proprietarii clădirilor cu venituri reduse întâmpină adesea dificultăţi în asigurarea finanţării renovării proprietăţii, indiferent de rentabilitatea sau de beneficiile posibile ale investiţiei. Accesul la surse de finanţare, precum creditele oferite de bănci în condiţii favorabile, poate reprezenta o provocare pentru mulţi dintre aceşti proprietari. Instituţiile bancare îşi gestionează riscurile prin stabilirea nivelului ratelor dobânzilor şi solicitarea unor garanţii corespunzătoare. În acelaşi timp, atât proprietarii din sectorul privat, cât şi cei din sectorul public pot să nu dispună de aceste garanţii sau pot alege să nu şi le asume.

84. Majoritatea blocurilor locative multietajate nu pot accesa împrumuturi bancare, întrucât asociaţiile de locatari nu dispun de garanţii suficiente. De asemenea, proprietarii de clădiri din Republica Moldova nu au acces la scheme bazate pe contracte de performanţă energetică, deoarece piaţa ESCO nu este dezvoltată în prezent.

85. Pentru a aborda această deficienţă a pieţei, a fost lansat Programul de finanţare “Fondul pentru eficienţă energetică în sectorul rezidenţial din Republica Moldova”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.251/2024, având ca scop crearea unor instrumente financiare sub formă de granturi şi de alocaţii care să servească drept stimulente acordate beneficiarilor Programului. De asemenea, prin modificările aduse, în mai 2025, Legii nr.139/2018 privind eficienţa energetică, s-a constituit Fondul pentru eficienţă energetică destinat finanţării măsurilor de eficienţă energetică şi/sau valorificării surselor regenerabile de energie. Adiţional, aceste modificări legislative conferă Centrului Naţional pentru Energie Durabilă dreptul de a emite garanţii financiare şi de a acorda compensaţii financiare.

86. În noiembrie 2024, cu sprijinul Proiectului “Securitatea Energetică a Republicii Moldova” (MESA), finanţat de către Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), a fost lansat Hub-ul pentru Investiţii în Energie Sustenabilă[19] – o platformă inovatoare nonprofit ce reuneşte autorităţi, investitori, dezvoltatori şi beneficiari din domeniul energiei regenerabile şi eficienţei energetice. Scopul acestuia este de a susţine transformarea sectorului energetic al Republicii Moldova prin promovarea tehnologiilor verzi, prin facilitarea finanţării infrastructurii durabile şi prin conectarea actorilor relevanţi. Hub-ul include şi un instrument de tip “Matchmaking tool”, care centralizează informaţiile despre proiectele şi finanţările existente în eficienţa energetică, pentru a sprijini implementarea lor, în mod special în sectorul clădirilor.

_______________

[19] www.ehub.md

Subsecţiunea a 5-a
Informaţii limitate privind fondul imobiliar

87. Politicile publice şi deciziile investiţionale private trebuie să se bazeze pe informaţii veridice documentate, inclusiv pe analize şi evaluări ale fondului imobiliar. În prezent, în Republica Moldova informaţiile privind fondul imobiliar sunt limitate, ceea ce se caracterizează prin:

87.1. insuficienţa datelor privind fondul clădirilor existente, inclusiv destinaţia clădirilor, vârsta, proprietatea, rata de ocupare, tipul şi volumul de energie consumat, lucrările de renovare executate etc.;

87.2. lipsa modelărilor cu date şi a informaţiilor analitice istorice despre implementarea diferitelor tehnologii, despre eficienţa energetică a acestora, despre costurile investiţionale etc., care ar putea fi utilizate pentru a elabora scenarii de politici şi pentru a produce prognoze şi pentru evaluarea impactului;

87.3. lipsa unor mecanisme de evidenţă sistematică şi de publicare a informaţiilor privind măsurile şi tehnologiile implementate, de verificare a economiilor de energie obţinute, de monitorizare a investiţiilor realizate şi a beneficiilor obţinute în urma renovărilor energetice propuse în numeroase audituri energetice în ţară în ultimii ani.

88. Pentru a depăşi această deficienţă a pieţei, se întreprind măsuri privind crearea instrumentelor durabile de colectare, prelucrare şi stocare a datelor relevante despre fondul imobiliar. Astfel, prin Hotărârea Guvernului nr.144/2025 a fost aprobat Conceptul Sistemului informaţional naţional în domeniul eficienţei energetice, care este un sistem informaţional integrat, destinat digitalizării activităţii Centrului Naţional pentru Energie Durabilă, în vederea informatizării proceselor de business în domeniul eficienţei energetice, al performanţei energetice a clădirilor, precum şi al valorificării surselor regenerabile de energie. Acest sistem va permite colectarea, stocarea şi prelucrarea datelor despre clădiri, obţinute în urma certificării performanţei energetice a acestora, a realizării proiectelor de eficienţă energetică, a furnizării datelor contorizate privind consumul de energie etc.

89. În cadrul Proiectului “Înverzirea viitorului, promovarea drepturilor şi stabilităţii în Moldova”, implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Moldova, a fost iniţiată procedura de achiziţie pentru serviciile de inventariere a clădirilor publice din municipiile Chişinău şi Bălţi.

90. Datele referitoare la consumul de energie electrică, de gaze naturale, de energie termică, de biomasă şi de apă din aproximativ 5 000 de clădiri publice din Republica Moldova sunt monitorizate şi colectate prin intermediul Sistemului informaţional de management energetic – EMIS. Acesta a fost introdus în Republica Moldova cu sprijinul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Moldova şi al Fondului Global pentru Mediu (GEF), iar baza de date a fost extinsă la nivel naţional ulterior.

Subsecţiunea a 6-a
Utilizarea limitată a tehnologiilor eficiente şi inteligente

91. Clădirile inteligente şi eficiente energetic joacă un rol central în tranziţia energetică. Într-un context marcat de schimbări climatice, de creşteri ale preţurilor la energie şi de urbanizare accelerată, transformarea fondului construit devine o prioritate strategică. Tehnologiile inteligente – precum sistemele de automatizare şi control (BACS), senzorii IoT (Internet of Things), contoarele inteligente şi algoritmii de optimizare – permit monitorizarea şi reglarea dinamică a consumului de energie. Aceste sisteme pot detecta în timp real pierderile de eficienţă, pot ajusta condiţiile de climat interior, pot interacţiona cu reţeaua electrică şi pot integra sursele regenerabile de energie. Astfel, clădirile devin nu doar consumatori pasivi, ci actori activi în reţeaua energetică. Prin implementarea acestor tehnologii, se pot obţine economii de energie considerabile în clădirile existente şi se pot îmbunătăţi condiţiile de confort, de siguranţă şi de sănătate pentru ocupanţi. De asemenea, infrastructura pentru mobilitate electrică şi digitalizarea certificatelor de performanţă energetică contribuie la dezvoltarea oraşelor inteligente.

92. În Republica Moldova, utilizarea tehnologiilor eficiente şi inteligente în clădiri este redusă. Recent, au fost făcuţi paşi sistematici, precum:

92.1. iniţierea proiectului de dezvoltare a infrastructurii de măsurare inteligentă cu contoare “smart” (vezi pct.99);

92.2. introducerea cerinţelor privind nivelul minim de control şi de automatizare a sistemelor tehnice în clădirile noi prin documentul normativ în construcţii NCM M.01.01:2025 “Performanţa energetică a clădirilor. Cerinţe minime de performanţă energetică a clădirilor”;

92.3. promovarea renovării energetice cu tehnologii smart a clădirilor publice, oferind un model sectorului privat (vezi pct.49-56).

Secţiunea a 9-a
Atenuarea sărăciei energetice

93. Sărăcia energetică este rezultatul unei combinaţii dintre veniturile scăzute, cheltuielile cu energia ridicate şi performanţa energetică slabă a locuinţelor. Acţiunile eficace de atenuare a sărăciei energetice ar trebui, prin urmare, să includă măsuri de eficienţă energetică, alături de măsurile de politică socială.

94. Atenuarea sărăciei energetice reprezintă unul din obiectivele politicilor publice în domeniul eficienţei energetice. Aşadar, conform art.7¹ alin.(6) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, Guvernul ţine cont de necesitatea atenuării sărăciei energetice, asigurând că cel puţin o parte din măsurile de eficienţă energetică finanţate din mijloacele financiare mobilizate în cadrul schemei de obligaţii în domeniul eficienţei energetice, în cadrul măsurilor de politică în domeniul eficienţei energetice şi/sau finanţate prin intermediul instituţiilor ce sprijină financiar implementarea măsurilor de eficienţă energetică în sectorul rezidenţial se realizează în gospodăriile vulnerabile, inclusiv în cele aflate în situaţie de sărăcie energetică, şi, după caz, în cele atribuite la locuinţe sociale.

95. Pentru finanţarea măsurilor şi a programelor de reducere a vulnerabilităţii energetice, inclusiv a compensaţiilor la energie destinate consumatorilor vulnerabili de energie, a ajutorului financiar pentru eficientizarea consumului de resurse energetice, a altor măsuri de asistenţă socială, prin Legea nr.241/2022 a fost creat Fondul de reducere a vulnerabilităţii energetice. Din contul Fondului de reducere a vulnerabilităţii energetice pot fi finanţate programele de ajutor financiar pentru înlocuirea corpurilor de iluminat şi/sau modernizarea reţelelor electrice casnice, schimbarea ferestrelor, modernizarea sistemelor individuale de încălzire şi termoizolarea locuinţelor. Pentru punerea în aplicare a Legii nr.241/2022 privind Fondul de reducere a vulnerabilităţii energetice, prin Hotărârea Guvernului nr.816/2024 a fost aprobat Regulamentul cu privire la acordarea compensaţiilor la energie sub formă de plată monetară. În baza acestui Regulament, Guvernul oferă compensaţii la energie gospodăriilor vulnerabile prin programul “Ajutor la contor”[20].

__________________________

[20] Informaţii mai detaliate privind rezultatele programului pot fi consultate pe site-ul web oficial al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

96. Totodată, Centrul Naţional pentru Energie Durabilă implementează un program de eficienţă energetică a caselor individuale din gospodăriile rurale cu grad de vulnerabilitate energetică extremă. Condiţiile şi indicatorii programului sunt descrişi detaliat la pct.60.

Secţiunea a 10-a
Promovarea tehnologiilor inteligente, a clădirilor şi a comunităţilor bine conectate

97. Un şir de iniţiative sunt implementate în Republica Moldova în scopul creării infrastructurii energetice reziliente, al gestionării eficiente a cererii de energie, al promovării tehnologiilor inteligente şi a clădirilor şi comunităţilor bine conectate. Mai jos sunt prezentate cele mai importante dintre aceste iniţiative.

98. Contorizarea inteligentă reprezintă o soluţie avansată, din punct de vedere tehnologic, pentru monitorizarea la distanţă a consumului energetic în clădiri. Pe lângă facilitarea implementării unor tarife flexibile şi multizonale, această tehnologie permite colectarea datelor de consum sub formă de serii temporale şi realizarea citirilor lunare sau anuale de la distanţă. Astfel, se pot stimula schimbări comportamentale în rândul consumatorilor, contribuind la optimizarea şi la reducerea consumului de energie.

99. În cadrul Proiectului “Accelerarea unei tranziţii energetice echitabile în Republica Moldova”, implementat cu sprijinul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Moldova şi al Guvernului Italiei, până la finalul anului 2027, la consumatorii casnici şi noncasnici vor fi instalate 100 000 de contoare inteligente, ceea ce reprezintă 7% din totalul de 1,4 milioane de consumatori de electricitate. În perioada 2023-2025, au fost livrate 35 000 de dispozitive smart către operatorii de distribuţie, care sunt în proces de instalare în anul curent, în zonele de distribuţie Nord şi Centru-Sud. Un alt lot de 25 000 de contoare inteligente urmează să fie instalat până la finalul anului 2026, iar alte 40 000 – până în 2027. Pe lângă contoare, vor mai fi livrate echipamente esenţiale pentru crearea infrastructurii de măsurare inteligentă, cum ar fi concentratoare, servere, module de comunicaţie şi alte componente necesare pentru transmiterea şi procesarea automată a datelor. Iniţiativa dată contribuie la crearea unei infrastructuri energetice reziliente, la gestionarea eficientă a cererii de energie şi aduce economii la factură pentru consumatori prin ajustarea comportamentului de consum.

100. Un alt mecanism modern instituit prin Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile sunt comunităţile de energie din surse regenerabile. Scopul acestora este producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile, pentru a satisface nevoile în energie ale membrilor sau ale acţionarilor comunităţii într-o manieră durabilă, creând beneficii de mediu, economice sau sociale pentru membrii sau pentru acţionarii lor, inclusiv pentru arealul în care aceste operează. Membrii sau acţionarii unei comunităţi de energie din surse regenerabile pot fi persoanele fizice şi asociaţiile de proprietari din condominiu. Pentru punerea în aplicare a acestui mecanism, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică a emis Hotărârea nr.743/2024 privind aprobarea Regulamentului cu privire la comunităţile de energie din surse regenerabile. Totodată, până la finalul anului 2027 se preconizează implementarea, cu sprijinul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Moldova, a trei proiecte-pilot care au scopul de a demonstra viabilitatea economică, socială şi tehnică a comunităţilor de energie regenerabilă, oferind modele aplicabile pentru implementare la nivel naţional.

101. În scopul creării şi dezvoltării produselor, a tehnologiilor, a serviciilor, a modelelor de afaceri şi a noilor abordări inovatoare în domeniul producerii, transportului, distribuţiei şi stocării energiei din surse regenerabile, furnizării şi consumului de energie, a fost adoptată Legea nr.225/2024 cu privire la spaţiile de testare inovativă în materie de reglementare în domeniul energiei, numite “Sandbox-uri”. Sandbox-urile sunt medii de reglementare în care companiile pot testa noi tehnologii, modele de afaceri sau abordări ale producţiei, distribuţiei şi consumului de energie, fără a fi supuse setului complet de reglementări care se aplică de obicei. Respectiv spaţiul dat oferă un mediu sigur pentru inovare, permiţând părţilor interesate să exploreze potenţialul soluţiilor noi, gestionând, în acelaşi timp, riscurile în mod eficient. Sandbox-urile oferă o platformă pentru companiile energetice, pentru startup-uri şi pentru cercetători, ca aceştia să experimenteze tehnologii şi modele de afaceri de ultimă oră. De exemplu, companiile pot testa metode noi de generare a energiei regenerabile, sisteme avansate de management al reţelei sau soluţii inovatoare de stocare a energiei. Sandbox-urile permit implementarea şi testarea mai rapidă a soluţiilor inovatoare. Acest lucru poate duce la comercializarea mai rapidă a tehnologiilor inovatoare, conducând, în cele din urmă, la tranziţia energetică. Sandbox-urile pot juca un rol crucial în accelerarea eforturilor de decarbonizare, permiţând implementarea rapidă a tehnologiilor de energie curată.

Secţiunea a 11-a
Promovarea competenţelor şi a formării profesionale continue

102. Pentru promovarea competenţelor în rândul specialiştilor din sectorul eficienţei energetice au fost aprobate actele normative care stabilesc condiţiile şi cerinţele pentru calificarea acestor specialişti, şi anume:

102.1. Regulamentul cu privire la auditorii energetici şi auditul energetic aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.676/2020;

102.2. Regulamentul cu privire la calificarea şi înregistrarea instalatorilor de cazane, furnale sau sobe pe bază de biomasă, de sisteme fotovoltaice şi termice solare, de sisteme geotermale de mică adâncime şi pompe de căldură, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr.1051/2018;

102.3. Regulamentul cu privire la calificarea şi înregistrarea evaluatorilor energetici, a inspectorilor sistemelor de încălzire şi a inspectorilor sistemelor de ventilare şi condiţionare, Hotărârea Guvernului nr.622/2024.

La momentul actual, sunt calificaţi 34 de instalatori de sisteme fotovoltaice, 108 auditori energetici pentru clădiri, 59 de auditori energetici pentru industrie şi 34 de auditori energetici pentru transport.

103. În cadrul Universităţii Tehnice a Moldovei funcţionează Centrul universitar de formare continuă, care are misiunea de oferire a serviciilor educaţionale de formare profesională continuă pentru formarea şi dezvoltarea competenţelor auditorilor energetici şi a altor specialişti. Această entitate contribuie semnificativ la creşterea numărului de profesionişti calificaţi, inclusiv la formarea noii generaţii de experţi. În anul 2024, au fost organizate două cursuri de instruire dedicate acestui scop.

104. Standardele ocupaţionale constituie instrumente esenţiale pentru susţinerea şi dezvoltarea competenţelor profesionale. Aceste documente stabilesc cerinţele minime de competenţă necesare pentru exercitarea responsabilă a unei anumite ocupaţii. În domeniul eficienţei energetice au fost adoptate următoarele standarde ocupaţionale:

104.1. standardul 712605 Instalator/instalatoare instalaţii de încălzire şi echipamente solare;

104.2. standardul 712607 Instalator/instalatoare instalaţii, aparate şi echipamente de ventilare şi climatizare;

104.3. standardul 741121 Instalator pentru sisteme termice solare;

104.4. standardul 741120 Instalator pentru sisteme fotovoltaice solare;

104.5. standardul 712405 Confecţioner-montator tâmplărie cu vitraj izolant;

104.6. standardul 711932 Montator sisteme opace de termoizolare pentru clădiri;

104.7. standardul 712609 Izolator termic.

Capitolul V

Obiectivele Strategiei

105. Obiectivul general al prezentei Strategii este de a asigura transformarea fondului de clădiri existente într-un parc imobiliar cu o eficienţă energetică ridicată şi decarbonizat până în anul 2050, facilitând transformarea eficace, din punctul de vedere al costurilor, a tuturor clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB).

106. Pentru a implementa acest obiectiv general sunt stabilite următoarele obiective specifice, care vor fi realizate până în anul 2050:

106.1. reducerea consumului anual de energie primară al fondului imobiliar cu
1 393 ktep (cu 40,8% comparativ cu 2025);

106.2. reducerea consumului anual de energie primară din combustibili fosili din fondul imobiliar la 0 ktep (100%);

106.3. reducerea emisiilor anuale de CO₂ ale fondului imobiliar la 0 tone CO₂ (100%).

107. Este relevant a evidenţia faptul că fondul imobiliar, în calitatea sa de consumator de energie, reprezintă o componentă esenţială a sectorului energetic. Obiectivele specifice ale prezentei Strategii au fost formulate având la bază premisa unei transformări concomitente a sectorului energetic – astfel încât sectoarele de încălzire centralizată şi electricitate să asigure integral producţia de energie din surse regenerabile şi să atingă statutul de sectoare cu emisii zero de CO₂.

108. Realizarea obiectivelor specifice ale prezentei Strategii presupune nu doar implementarea măsurilor de renovare, ci şi luarea în considerare a influenţei factorilor externi, precum progresele tehnologice din domeniul energiei regenerabile. În prezent, o parte semnificativă a măsurilor de valorificare a surselor regenerabile de energie nu este neutră din punctul de vedere al emisiilor de CO₂. Prin urmare, chiar dacă toate sistemele de producere a energiei din clădiri ar utiliza surse care exclud combustibilii fosili, emisiile de CO₂ nu ar putea fi eliminate complet.

Capitolul VI
Foaia de parcurs pentru implementarea Strategiei

Secţiunea 1
Scenariul de implementare a Strategiei

109. Pentru identificarea scenariului de implementare a prezentei Strategii, au fost analizate diferite variante de combinaţii ale pachetelor de măsuri, fundamentate pe ritmuri diferite de renovare şi abordări alternative în funcţie de sectorul clădirilor. De asemenea, în procesul de identificare a scenariului, s-au respectat precondiţiile existente, după cum urmează:

109.1. ţinta naţională de a economisi anual cel puţin 0,8% din valoarea medie a consumului final de energie înregistrat în perioada 1 ianuarie 2019 – 1 ianuarie 2022[21], conform Planului naţional integrat privind energia şi clima pentru perioada 2025-2030[22], aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.86/2025;

109.2. obligaţia de a asigura rata anuală de renovare de 3% din suprafaţa totală a clădirilor din domeniul public al statului, stabilită la art.14 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică;

109.3. obligaţia de a asigura întrunirea cerinţelor minime de performanţă energetică în cazul renovării majore a clădirilor, stabilită la art.19 din Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor;

109.4. posibilităţile financiare limitate şi volumul resurselor financiare deja alocate şi mobilizate pentru realizarea programelor şi proiectelor naţionale de eficienţă energetică;

109.5. lipsa mecanismului de certificare a performanţei energetice a clădirilor, inclusiv a celor supuse renovării majore, care urmează a fi pus în aplicare în anul 2026;

109.6. gradul scăzut de pregătire a pieţei şi barierele existente.

______________________

[21] Ţinta se referă la noile economii anuale de energie ca urmare a implementării schemei de obligaţii, a renovării clădirilor, a sprijinirii noilor tehnologii eficiente, fiind stabilită prin Legea nr.113/2023 pentru modificarea Legii nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică.

[22] Deci, scenariul de implementare a obiectivelor Strategiei trebuie să asigure reducerea anuală a consumului de energie în clădiri cu cel puţin 0,8%. Analizele simplificate indică faptul că, pentru a atinge obiectivul naţional de economisire a 0,8% din energie, este necesară renovarea anuală aprofundată a aproximativ 1 400 000 m² de clădiri, ceea ce reprezintă 1,35% din suprafaţa totală a fondului imobiliar. Lucrările de renovare aprofundată trebuie să asigure o reducere a consumului energetic cu minimum 60%.

110. Distribuirea uniformă a procesului de renovare a tuturor clădirilor de-a lungul perioadei 2025-2050 ar însemna o rată anuală medie de renovare a clădirilor de cca 4%, însă în perioada iniţială (2025-2030) este posibil de prevăzut doar un ritm moderat de renovare, deoarece este necesar de a proiecta şi a introduce noi mecanisme financiare, de a elabora programe naţionale de renovare a clădirilor, de a dezvolta capacităţile pieţei. O rată de renovare mai lentă în perioada iniţială va necesita o creştere mai substanţială în deceniile următoare (adică 2030-2050) pentru a atinge obiectivele prezentei Strategii.

111. Scenariul de implementare a prezentei Strategii prevede ratele anuale de renovare a clădirilor, prezentate în tabelul 14, şi suprafaţa totală a clădirilor renovate, prezentată în
tabelul 15.

Tabelul 14

Scenariul de implementare a obiectivelor

Strategiei – rate anuale de renovare a clădirilor

__________________________

¹ Pentru perioada 2025-2050, se estimează că aproximativ 67,6% din suprafaţa caselor individuale va fi supusă renovării. Din cauza perioadelor lungi de recuperare a investiţiilor în cazul caselor care utilizează lemnul (inclusiv resturi de lemn sau deşeuri agricole) drept combustibil ca sursă de energie, scenariul de implementare a prezentei Strategii nu include o parte din aceste locuinţe. De asemenea, procentul locuinţelor excluse se referă şi la casele abandonate, fie din cauza migraţiei populaţiei, fie din alte motive, precum şi la casele la care renovarea nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau economic.

Se estimează că aproximativ 5% dintre blocurile locative nu vor fi incluse în procesele de renovare, din diverse motive: demolarea clădirilor existente pentru construcţia unor noi edificii sau lipsa fezabilităţii tehnice ori economice a renovării. Ca urmare, se preconizează că, până în anul 2050, circa 75% din suprafaţa totală a clădirilor rezidenţiale va beneficia de lucrări de renovare.

² Se estimează că 5% dintre clădirile nerezidenţiale nu vor face obiectul lucrărilor de renovare, fie din cauza abandonării, neutilizării sau a demolării acestora, fie că se încadrează în categoria clădirilor exceptate conform Legii nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor (precum monumentele istorice sau clădirile cu destinaţie specială), fie că renovarea lor este considerată nefezabilă din punct de vedere tehnic sau economic.

Tabelul 15

Scenariul de implementare a obiectivelor Strategiei –

suprafaţa totală a clădirilor renovate

Secţiunea a 2-a
Politici şi măsuri noi pentru implementarea Strategiei

112. Pentru implementarea eficientă a prezentei Strategii este necesară aplicarea unui set de măsuri, inclusiv la nivelul politicilor publice, pentru:

112.1. eliminarea barierelor de reglementare şi a altor obstacole care pot limita atragerea investiţiilor în renovarea clădirilor;

112.2. creşterea sustenabilităţii utilizării fondurilor publice destinate proiectelor de eficienţă energetică;

112.3. introducerea unor stimulente financiare şi a unor noi mecanisme de finanţare pentru a susţine investiţiile în eficienţa energetică a clădirilor;

112.4. creşterea gradului de informare a proprietarilor de clădiri şi facilitarea accesului la informaţii şi consultanţă tehnică în vederea sprijinirii deciziilor privind renovarea aprofundată.

113. Lista de măsuri prioritare în perioada 2025-2027, pentru implementarea prezentei Strategii este prezentată în tabelul 16.

Tabelul 16

Măsuri prioritare în perioada 2025-2027

pentru implementarea Strategiei

________________________

[23] Conform Planului de acţiuni al Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale pentru anul 2025, indicator de rezultat i.6.4.

Secţiunea a 3-a
Costuri şi surse de finanţare

114. Conform estimărilor pentru implementarea primei etape (2025-2030) a prezentei Strategii, sunt necesare cca 4 393,8 milioane de euro, din care 3 887,4 – pentru implementarea măsurilor de eficienţă energetică în sectorul rezidenţial şi 506,4 – în clădiri nerezidenţiale. Aşadar, în cazul implementării ritmice a acestei etape a prezentei Strategii, vor fi necesare
732,3 milioane de euro anual.

115. În tabelul 17 sunt prezentate investiţiile deja mobilizate pentru implementarea prezentei Strategii în perioada 2025-2030, prin programele şi proiectele de eficienţă energetică în desfăşurare.

Tabelul 17

Investiţiile mobilizate pentru implementarea Strategiei în perioada 2025-2030

____________________________

¹ Proiectele de investiţii capitale publice care au componenta de eficienţă energetică finanţate direct din bugetul de stat, conform anexei nr.6 la Legea nr.310/2024 bugetului de stat pentru anul 2025, nu sunt incluse aici.

² Diverse proiecte de dimensiuni reduse, finanţate de către partenerii de dezvoltare sau organizaţiile necomerciale şi implementate direct la nivel local de către aceste organizaţii nu sunt incluse aici.

³ Proiectele de eficienţă energetică desfăşurate în clădirile autorităţilor publice locale, finanţate direct din bugetele locale, nu sunt incluse în această categorie.

⁴ Proiectele private de eficienţă energetică în clădiri, finanţate din surse private, nu sunt incluse aici.

116. Volumul investiţiilor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor prezentei Strategii în perioada 2025-2030 necesită o finanţare substanţial mai mare decât este mobilizată actualmente. Pentru acoperirea deficitului de finanţare este necesară mobilizarea resurselor financiare private ale proprietarilor de locuinţe şi ale întreprinderilor, a fondurilor bugetare ale autorităţilor publice locale, precum şi a resurselor financiare adiţionale de la partenerii de dezvoltare. În tabelul 18 este prezentată prognoza privind potenţialele surse de finanţare a prezentei Strategii pentru perioada 2025-2030[24].

_______________________________

[24] Sursele potenţiale de finanţare pentru implementarea Strategiei sunt detaliate exclusiv pentru intervalul 2025-2030, această perioadă fiind considerată un orizont de planificare adecvat. Estimările privind sursele de finanţare aferente perioadelor 2031-2040 şi 2041-2050 vor fi realizate în cadrul procesului de actualizare a prezentei Strategii.

Tabelul 18

Potenţialele surse de finanţare a Strategiei pentru perioada 2025-2030

____________________________________

¹ Include investiţiile deja mobilizate în valoare de 70,9 milioane de euro (vezi tabelul 17) prin schema de obligaţii în domeniul eficienţei energetice, pentru realizarea Programului de finanţare “Fondul pentru Eficienţă Energetică în sectorul Rezidenţial din Republica Moldova” (FEERM) şi, adiţional, investiţiile în valoare de
7,8 milioane de euro pentru acoperirea contribuţiei bugetului de stat pentru renovarea energetică a blocurilor locative conform cotei-părţi ce revine apartamentelor din proprietatea publică a statului (conform datelor statistice – cca 0,2% din totalul fondului locativ, vezi nota 7).

² Include contribuţia din partea Guvernului pentru realizarea proiectelor de eficienţă energetică deja aflate în derulare în valoare de 5,7 milioane de euro (vezi tabelul 17) şi 7,3 milioane de euro ce urmează a fi alocate de Guvern pentru a contribui la realizarea proiectelor de eficienţă energetică viitoare finanţate din sursele partenerilor de dezvoltare, conform acordurilor corespunzătoare.

³ Include investiţiile deja mobilizate în cadrul Documentului unic de program pentru anii 2025-2027
(2,5 milioane de euro) şi Programul naţional de dezvoltare locală “Satul European” pentru anii 2024-2028
(84,2 milioane de euro) şi alocaţiile viitoare pentru programe asemănătoare, cu o creştere uşoară a bugetului, în valoare totală de 90 milioane de euro.

⁴ Include investiţiile deja mobilizate sub formă de împrumuturi şi granturi în cadrul proiectelor de eficienţă energetică aflate în derulare, în valoare totală de 8,1 milioane de euro (vezi tabelul 17), şi investiţiile ce se preconizează a fi mobilizate în viitor, în valoare de 30 milioane de euro.

⁵ Include investiţiile deja mobilizate sub formă de împrumuturi şi granturi în cadrul proiectelor de eficienţă energetică aflate în derulare, în valoare totală de 196,99 milioane de euro (vezi tabelul 17), şi investiţiile ce se preconizează a fi mobilizate în viitor în valoarea de 43,95 milioane de euro.

⁶ Include investiţiile ce urmează a fi mobilizate în cadrul proiectelor de eficienţă energetică lansate de autorităţile publice locale, cu suportul partenerilor de dezvoltare.

⁷ Include contribuţia bugetelor locale pentru renovarea energetică a blocurilor locative conform cotei-părţi ce revine apartamentelor din proprietatea autorităţilor publice locale. Conform datelor statistice pentru anul 2024, ponderea locuinţelor aflate în proprietatea publică constituie cca 1,2% din totalul fondului rezidenţial, dintre care, estimativ, cca 1,0% constituie proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale (locuinţe sociale, de serviciu etc.) şi cca 0,2% constituie proprietatea publică a statului (locuinţe de serviciu, de protocol etc.).

⁸ Include contribuţia bugetelor locale la programele naţionale deja mobilizate în valoare de 6,76 milioane de euro, precum şi contribuţiile viitoare în valoare de 9,0 milioane de euro (în medie cca 10% din valoarea proiectelor, vezi nota 3).

⁹ Include investiţiile sub forma contribuţiilor proprietarilor de locuinţe deja mobilizate în valoare de
30,4 milioane de euro (vezi tabelul 17), precum şi contribuţiile viitoare în valoare de 3731,7 milioane de euro, precum şi investiţiile adiţionale atrase de la companiile ESCO în valoare de 2,0 milioane de euro.

¹⁰ Include investiţiile atrase de la companiile ESCO în valoare de 5,0 milioane de euro, în urma dezvoltării pieţei serviciilor ESCO.

¹¹ Include investiţiile atrase de la companiile ESCO în valoare de 5 milioane de euro, în urma dezvoltării pieţei serviciilor ESCO.

¹² Include investiţiile private în valoare de 20,0 milioane de euro mobilizate în afara programelor şi proiectelor naţionale din iniţiativa proprie a proprietarilor de clădiri nerezidenţiale.

117. Pornind de la informaţiile prezentate în tabelul 18, resursele financiare ce urmează a fi atrase suplimentar la mijloacele deja mobilizate (vezi tabelul 17), precum şi sursele acestora sunt prezentate mai jos:

117.1. bugetul de stat – 105,1 milioane de euro, inclusiv: 15,1 milioane de euro alocaţii directe din bugetul de stat pentru cofinanţarea proiectelor de renovare energetică a clădirilor şi 90 milioane de euro alocaţii din bugetul de stat prin intermediul programelor de dezvoltare regională şi locală;

117.2. surse externe (împrumuturi, granturi), inclusiv: 73,95 milioane de euro mobilizate de Guvern şi 30 milioane de euro mobilizate de autorităţile publice locale;

117.3. bugetele locale – 47,9 milioane de euro;

117.4. investiţii private – 3 763,7 milioane de euro.

Capitolul VII
Impactul şi beneficiile Strategiei

Secţiunea 1
Impactul Strategiei

118. Tabelul 19 evidenţiază impactul prezentei Strategii, utilizând un ansamblu de indicatori relevanţi.

Tabelul 19

Indicatorii principali privind implementarea Strategiei

 

Secţiunea a 2-a
Beneficii sociale şi economice

Subsecţiunea 1
Generalităţi

119. Îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor aduce diverse avantaje atât pentru cetăţeni, cât şi pentru societate. În primul rând, reducerea consumului de energie se reflectă în costurile facturilor pentru proprietari. Există, de asemenea, alte efecte sociale şi economice care sunt detaliate mai jos.

Subsecţiunea a 2-a
Sporirea nivelului de confort

120. Performanţa energetică scăzută a clădirilor, de regulă, rezultă în condiţii nesatisfăcătoare de confort termic interior, indiferent de cantitatea de combustibil (energie) consumată pentru încălzire. În unele cazuri, proiectarea conform cerinţelor învechite şi lipsa posibilităţii de gestionare (automatizare) a aprovizionării cu energie termică duce la supraîncălzirea spaţiilor, prin urmare, mărind necesarul de energie şi pierderi de căldură (de ex. prin deschiderea ferestrei pentru a menţine temperatura din interior la nivel de confort). Măsurile adecvate de renovare vor corecta aceste dezechilibrări şi vor îmbunătăţi semnificativ nivelul de confort interior, condiţiile de viaţă şi de muncă.

121. Performanţa energetică a clădirilor, precum şi modul şi calitatea încălzirii, răcirii şi ventilaţiei locuinţelor pot avea un impact serios asupra sănătăţii celor care locuiesc atât în clădiri, cât şi în împrejurimile acestora. Oamenii petrec în medie 90% din timp în interior. Temperatura, iluminatul, umiditatea, curenţii de aer şi zgomotul sunt factori determinanţi fundamentali ai bunăstării fizice şi mentale. Clădirile mai eficiente creează temperaturi plăcute, cu un consum de energie şi emisii mai mici, precum şi o calitate mai bună a aerului interior. Materialele de construcţie din interior, materialele izolatoare, mobilierul şi vopselele sunt o sursă de poluanţi care se pot acumula în clădirile cu ventilaţie deficitară sau prea puţină şi pot provoca daune grave sănătăţii pe termen lung.

122. Conform unui raport al Institutului de Performanţă a Clădirilor din Europa din 2019[25], renovările energetice profunde oferă beneficii speciale pentru toate tipurile de clădiri. Câteva exemple includ:

122.1. spitale: eficienţa energetică şi calitatea mediului intern din spitale sunt factori relevanţi pentru sănătate. Sisteme adecvate de ventilaţie pot diminua riscul de contaminare încrucişată, iar lumina naturală, confortul termic şi izolaţia fonică pot avea un impact asupra procesului de recuperare a pacienţilor. Studiile indică faptul că îmbunătăţirea mediului intern poate reduce durata medie a spitalizării cu 11%, ceea ce se reflectă într-o scădere de 20% a cheltuielilor angajatorilor ce ţin de fluctuaţia personalului care lipseşte din motive de boală;

122.2. locuri de muncă publice şi private: conform studiilor, aproximativ 36% din forţa de muncă a Uniunii Europene petrece 8 ore sau mai mult pe zi în birouri. Locurile de muncă confortabile, sănătoase şi bine proiectate, care pot fi realizate prin renovare, îmbunătăţesc condiţiile de muncă şi reduc fluctuaţia personalului. Performanţa lucrătorilor poate creşte cu până la 12% după o renovare;

122.3. şcoli: sănătatea, prezenţa, concentrarea şi performanţa la învăţare a elevilor sunt afectate dacă clădirile şcolare sunt proiectate necorespunzător sau se utilizează sisteme învechite. Institutul de Performanţă a Clădirilor din Europa a estimat că performanţa şcolară a copiilor s-a îmbunătăţit cu 3-8% datorită renovărilor şcolilor;

122.4. clădiri rezidenţiale: mai multe cercetări au arătat că copiii mici care locuiesc în locuinţe reci şi umede sunt mai predispuşi la probleme respiratorii, toracice sau bronhice şi au o probabilitate cu 40% mai mare de a dezvolta astm. În cazul persoanelor în vârstă, condiţiile precare de viaţă sunt responsabile pentru o creştere cu 40% a deceselor din timpul iernii în Uniunea Europeană.

_____________________________

[25] Buildings Performance Institute of Europe (REC-BPIE (2020)): Building Renovation: A kick-starter for the EU Recovery.

123. Iluminatul vechi sau inadecvat poate afecta sănătatea prin tulburări de concentrare şi dureri de cap cauzate de lumina insuficientă sau neuniformă. Modernizarea iluminatului previne aceste probleme, crescând eficienţa muncii şi protejând vederea.

Subsecţiunea a 3-a
Îmbunătăţirea aspectelor ce ţin de siguranţa clădirilor

124. Cadrul normativ stabileşte că proiectele de renovare trebuie să includă măsuri de modernizare a anumitor elemente şi sisteme ale clădirilor, astfel încât să asigure siguranţa în utilizare şi funcţionare şi să respecte cerinţele actuale privind rezistenţa la foc şi alte standarde tehnice. Aceste măsuri pot cuprinde, de exemplu: restabilirea sau instalarea paratrăsnetului, instalarea sistemelor de protecţie împotriva incendiilor, eliminarea materialelor periculoase, cum ar fi azbestul.

Subsecţiunea a 4-a
Îmbunătăţirea aspectului arhitectural şi creşterea valorii imobilului

125. Îmbunătăţirea aspectului arhitectural al clădirilor prin renovare are un rol semnificativ. Pentru clădirile din sectorul serviciilor (hoteluri, restaurante etc.), proiectele de eficienţă energetică pot contribui la îmbunătăţirea imaginii şi la atragerea noilor clienţi. În cazul programelor sau proiectelor complexe, renovarea poate schimba aspectul arhitectural la nivelul unui sector urban sau al unei comunităţi/localităţi. Aspectul arhitectural rezultat în urma renovării reprezintă, de asemenea, un beneficiu pentru autorităţile locale şi centrale, deoarece reflectă eforturile acestora de îmbunătăţire a mediului şi poate servi drept exemplu pentru promovarea eficienţei energetice în rândul cetăţenilor.

126. Clădirile cu performanţa energetică ridicată au, în general, preţuri de revânzare sau chirii mai mari decât cele cu performanţă energetică redusă.

Subsecţiunea a 5-a
Creşterea veniturilor disponibile

127. Îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor reduce facturile la energie pentru consumatori, astfel cresc veniturile disponibile, care, ulterior, pot fi utilizate pentru acoperirea altor cheltuieli (procurarea bunurilor şi serviciilor etc.), generând beneficii economice mult mai mari.

Subsecţiunea a 6-a
Stimularea economiei

128. Implementarea proiectelor de eficienţă energetică în clădiri stimulează o creştere economică pentru companiile de construcţii, contribuie la creşterea producţiei de materiale şi echipamente de construcţii, precum şi la creşterea sectoarelor economice aferente, cum ar fi transportul, servicii etc. Noi locuri de muncă sunt create pentru toate profesiile interconectate. Investiţiile pe termen lung care vizează reabilitarea energetică a clădirilor conduc, de asemenea, la crearea de noi pieţe pentru servicii energetice (ESCO). Raportul “Renovare Sustenabilă”[26] al Agenţiei Internaţionale pentru Energie susţine că fiecare investiţie de un milion de dolari în domeniul lucrărilor de izolaţie termică a clădirilor creează de la 9 la 30 de locuri noi de muncă în domeniul construcţiilor şi materialelor de construcţii.

________________________

[26] https://www.iea.org/reports/sustainable-recovery/buildings.

Subsecţiunea a 7-a
Beneficii pentru bugetul de stat şi bugetele locale

129. Conform practicilor europene[27], fiecare euro cheltuit de guvern pentru proiecte de renovare energetică a clădirilor ar putea genera beneficii financiare de până la 5 euro pentru bugetul public. Aceste beneficii pot lua diverse forme, cum ar fi:

129.1. creşterea veniturilor fiscale: proiectele de renovare creează locuri de muncă (de exemplu, muncitori în construcţii, ingineri, furnizori) şi cresc volume de lucrări executate şi servicii prestate, ceea ce înseamnă colectarea mai multor impozite din activitatea de întreprinzător şi din veniturile obţinute;

129.2. costuri mai mici pentru şomaj: mai multe locuri de muncă înseamnă cheltuieli guvernamentale mai mici pentru indemnizaţiile de şomaj sau asistenţa socială;

129.3. economii de energie: renovarea energetică a clădirilor publice reduce cheltuielile guvernamentale pentru facturile la energie;

129.4. valori mai mari ale proprietăţilor şi impozite locale: clădirile renovate cresc adesea în valoare, ceea ce duce la venituri mai mari din impozitele pe proprietate pentru administraţiile locale;

129.5. economii pe termen lung la întreţinerea clădirilor: clădirile renovate şi mai performante costă adesea mai puţin de întreţinut decât clădirile vechi şi deteriorate.

_________________________

[27] Multiple beneficii în urma investiţiilor în reabilitarea energetică a clădirilor. https://renovate-europe.eu/wp-content/uploads/2015/10/Multiple-Benefits-Study_Key-Messages-Brochure.pdf.

Subsecţiunea a 8-a
Creşterea securităţii energetice a ţării

130. Republica Moldova se bazează în mare parte pe importul de energie. Scăderea cererii interne de energie prin măsuri de eficienţă energetică constituie un element important în reducerea acestei dependenţe. Reducerea consumului de energie echivalează cu o scădere a necesarului de importuri energetice.

131. Conform practicilor internaţionale, efectele care ţin de monetizarea securităţii aprovizionării cu energie sunt mai extinse decât simpla reducere a importurilor de energie. Securitatea energetică include aspecte precum diminuarea dependenţei energetice, evitarea investiţiilor ineficiente şi îmbunătăţirea gestionării riscurilor asociate unor posibile crize energetice, dezastre sau defecţiuni tehnice majore în sistemele energetice, precum şi eventuale creşteri ale preţurilor la importul de energie.

Anexă

la Strategia sectorială pentru renovarea

fondului imobiliar naţional pe termen lung

pentru perioada 2025-2050

Sinteza consultărilor publice a părţilor interesate

Elaborarea prezentei Strategii s-a realizat prin consultări extinse, prin schimburi de opinii specializate şi în două etape de consultare publică la scară largă, cu un spectru divers de părţi interesate.

Iniţial, în perioada 8-25 iulie 2025, proiectul prezentei Strategiei a fost supus avizării formale de către autorităţile publice centrale şi de către alte părţi interesate. În total au fost recepţionate 16 avize oficiale, de la următoarele entităţi:

Ministerul Culturii;

Ministerul Educaţiei şi Cercetării;

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale;

Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale;

Ministerul Sănătăţii;

Ministerul Mediului;

Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării;

Ministerul Finanţelor;

Cancelaria de Stat;

Agenţia Geodezie, Cartografie şi Cadastru;

Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică;

Institutul de Energetică al Universităţii Tehnice a Moldovei;

Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică;

Unitatea Consolidată pentru Implementarea şi Monitorizarea Proiectelor în Domeniul Energeticii;

Centrul Naţional pentru Energie Durabilă;

Asociaţia Patronală a Asociaţiilor de Coproprietari în Condominiu.

Majoritatea obiecţiilor şi comentariilor prezentate în avize au fost acceptate şi luate în considerare la definitivarea proiectului prezentei Strategii.

În paralel, în perioada 8-18 iulie 2025, proiectul prezentei Strategii a fost plasat pe Platforma guvernamentală de participare activă (www.particip.gov.md) pentru consultarea publică de către orice persoană interesată.

La data de 30 iulie 2025, a fost organizat un atelier de lucru, în cadrul căruia s-a discutat proiectul prezentei Strategii. Atelierul a implicat mai multe părţi interesate şi s-a desfăşurat într-un mod clar, organizat şi transparent, asigurând o abordare participativă a dezvoltării prezentei Strategii. La atelierul de lucru au participat 55 de reprezentanţi din partea asociaţiilor de proprietari în condominiu, a companiilor de construcţii, a organizaţiilor neguvernamentale locale, a organizaţiilor internaţionale şi a partenerilor de dezvoltare, a băncilor comerciale, a autorităţilor publice, a furnizorilor de energie, a asociaţiilor profesionale şi a instituţiilor de cercetări.

Atelierul de lucru a oferit un feedback important, precum şi o serie de propuneri constructive, care au fost luate în considerare la definitivarea proiectului prezentei Strategii. Cele mai importante propuneri sunt următoarele:

– includerea unor măsuri privind accelerarea formării juridice a asociaţiilor de coproprietari în condominiu, conform prevederilor legale;

– implementarea unor scheme-pilot de contracte de performanţă energetică, pentru a demonstra viabilitatea modelului ESCO în Republica Moldova;

– consolidarea sectorului de consultanţă specializată în domeniul eficienţei energetice, pentru a sprijini renovarea energetică a clădirilor;

– consolidarea sectorului construcţiilor în contextul creşterii volumului de lucrări.

În concluzie, observaţiile şi comentariile primite la toate etapele de consultări publice nu au indicat necesitatea unor modificări substanţiale ale prezentei Strategii, ceea ce a confirmat acceptarea generală a obiectivelor sale şi a măsurilor prioritare pentru atingerea acestora, precum şi sprijinul publicului profesionist şi al publicului larg din Republica Moldova pentru politica de renovare energetică şi de decarbonizare a fondului imobiliar până în anul 2050.