597/26.06.2018 Hotărîre cu privire la aprobarea Planului sectorial de acţiuni anticorupţie în domeniul asigurării ordinii publice pentru anii 2018-2020

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Planului sectorial de acţiuni

anticorupţie în domeniul asigurării ordinii publice

pentru anii 2018-2020

nr. 597  din  26.06.2018

 (în vigoare 29.06.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 235-244 art. 653 din 29.06.2018

* * *

În temeiul Hotărîrii Parlamentului nr.56 din 30 martie 2017 privind aprobarea Strategiei naţionale de integritate şi anticorupţie pentru anii 2017-2020 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.216-228, art.354), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Planul sectorial de acţiuni anticorupţie în domeniul asigurării ordinii publice pentru anii 2018-2020 (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Afacerilor Interne.

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

nr.597 din 26 iunie 2018

PLANUL

sectorial de acţiuni anticorupţie în domeniul

asigurării ordinii publice pentru anii 2018-2020

I. DESCRIEREA PROBLEMELOR

Prevenirea manifestărilor de corupţie constituie una dintre priorităţile principale ale Programului de activitate al Guvernului, în care sînt incluse un şir de măsuri complexe, orientate spre identificarea celor mai vulnerabile domenii afectate de corupţie. Corupţia este un fenomen perceput de către societate ca “o problemă majoră cu care se confruntă actualmente Republica Moldova”¹.

_______________________

¹ ”Barometrul opiniei publice”/Institutul de Politici Publice, aprilie 2017.

Datele incluse în raportul analitic “Activitatea poliţienească în Republica Moldova. Percepţii interne şi externe”, prezentat în ianuarie 2016 de către Institutul de Politici Publice, denotă că percepţia nivelului de corupţie în cadrul autorităţilor administrative din subordinea Ministerului Afacerilor Interne variază între 17% şi 59,5%, iar cele mai înalte riscuri de corupţie au fost înregistrate în cadrul Poliţiei – 73,5%.

În acest context, trebuie de menţionat că unul dintre principalii factori ce generează riscuri de corupţie îl constituie nivelul scăzut de salarizare al angajaţilor Ministerului Afacerilor Interne, care nu este proporţional riscurilor profesionale, stimulînd implicarea în manifestări de corupţie. Astfel, analiza datelor statistice privind cauzele penale pornite pe acte de corupere pasivă de către subdiviziunea specializată a Ministerului Afacerilor Interne şi organele procuraturii competente denotă că, în ultimii ani, în privinţa angajaţilor Poliţiei au fost pornite: în anul 2015 – 58 de cauze (Inspectoratul Naţional de Patrulare (INP) – 16), 2016 – 69 (INP – 26) şi 2017 – 48 (INP – 17). La nivelul Ministerului Afacerilor Interne au fost intentate: în anul 2015 – 66 de cauze, 2016 – 78 şi 2017 – 63, date care califică Inspectoratul Naţional de Patrulare al Inspectoratului General al Poliţiei (IGP) ca una dintre instituţiile cu cel mai înalt nivel de risc faţă de corupţie.

O situaţie similară se înregistrează şi la compartimentul cauze penale pornite pe fapte de corupere activă. Aceasta se explică şi prin faptul că cetăţenii recurg la coruperea funcţionarilor din domeniul asigurării ordinii publice pentru a se eschiva de la răspunderea contravenţională sau penală. Per total, în Inspectoratul General al Poliţiei au fost înregistrate: în anul 2015 – 13 cauze (INP – 3), 2016 – 40 (INP – 28) şi 2017 – 32 (INP – 20), comparativ cu datele statistice la nivelul Ministerului Afacerilor Interne: în anul 2015 – 14 cauze, 2016 – 47 şi 2017 – 37, Inspectoratul Naţional de Patrulare al Inspectoratului General al Poliţiei, evidenţiindu-se, de asemenea, ca cea mai vulnerabilă subdiviziune la actele de corupere activă.

Ministerul Afacerilor Interne, în calitate de organ central de specialitate al administraţiei publice care asigură realizarea politicii guvernamentale în domeniile de activitate ce îi sînt încredinţate, a lansat şi continuă să dezvolte iniţiative cu caracter normativ, organizaţional şi funcţional în vederea asigurării şi consolidării integrităţii instituţionale şi profesionale în rîndurile angajaţilor săi, racordate la standardele europene, pentru a asigura prestarea serviciilor calitative cetăţenilor.

În această ordine de idei, trebuie de menţionat că, drept urmare a aprobării Legii integrităţii nr.82 din 25 mai 2017, Ministerul Afacerilor Interne a fost inclus în componenţa autorităţilor anticorupţie, pe lîngă Centrul Naţional Anticorupţie, Autoritatea Naţională de Integritate, Procuratura Anticorupţie şi Serviciul de Informaţii şi Securitate (art.3 din legea prenotată).

Responsabilitatea pentru constatarea şi examinarea manifestărilor de corupţie revine autorităţilor anticorupţie (art.43 din legea menţionată supra), în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală şi ale Codului contravenţional. În acelaşi timp, art.49 din legea respectivă stabileşte atribuţiile cu care sînt investite autorităţile anticorupţie la investigarea actelor de corupţie şi a actelor conexe acestora.

Concomitent, aceeaşi lege atribuie entităţilor publice un şir de responsabilităţi în vederea întreprinderii măsurilor obligatorii de asigurare şi consolidare a integrităţii instituţionale şi profesionale. Prin urmare, Ministerul Afacerilor Interne are sarcina de a constata, preveni şi combate manifestările de corupţie, inclusiv în rîndul personalului său.

Pentru gestionarea eficientă a provocărilor şi dificultăţilor înregistrate în domeniul prevenirii şi combaterii manifestărilor de corupţie, precum şi pentru constituirea unui sistem unitar şi coerent de asigurare a integrităţii instituţionale şi profesionale, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne a fost creat, în 2014, Serviciul protecţie internă şi anticorupţie.

Prin instituirea acestei subdiviziuni specializate, conducerea Ministerului Afacerilor Interne a demonstrat dorinţa de a reacţiona ferm la orice incident de integritate şi de a lupta împotriva oricărei manifestări de corupţie, indiferent de nivelul ierarhic şi domeniul de activitate.

Pentru asigurarea integrităţii instituţionale şi profesionale, pe parcursul anului 2017 o deosebită atenţie a fost acordată elaborării şi dezvoltării cadrului normativ, fiind aprobate mai multe acte ce reglementează următoarele aspecte:

1) Statutul funcţionarului public cu statut special – stabileşte cadrul juridic al raportului de serviciu, precum şi prevede drepturile, obligaţiile, restrîngerile, interdicţiile şi incompatibilităţile specifice, disciplina muncii, protecţia juridică şi socială²;

2) Statutul disciplinar al funcţionarului public cu statut special –reglementează totalitatea regulilor de conduită obligatorii pentru funcţionarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care alcătuiesc disciplina de serviciu³;

3) evoluţia în carieră a funcţionarului public cu statut special – stabileşte sistemul regulilor unitare de parcurs în cariera profesională pentru funcţionarii publici cu statut special⁴;

4) procedura de angajare în unele posturi (funcţii) cu statut special⁵;

5) controlul special al candidaţilor la angajare sau promovare⁶;

6) monitorizarea stilului de viaţă al funcţionarului public cu statut special⁷, în baza căruia au fost desfăşurate 6 proceduri (despre abaterile constatate, conform competenţei, a fost sesizată Autoritatea Naţională de Integritate).

_______________________

² Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

³ Hotărîrea Guvernului nr.409 din 7 iunie 2017 “Cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al funcţionarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”.

⁴ Hotărîrea Guvernului nr.460 din 22 iunie 2017 “Pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, prin care a fost aprobat Regulamentul cu privire la evoluţia în carieră a funcţionarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, şi Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.207 din 6 iulie 2017 “Cu privire la aprobarea Ghidului carierei poliţistului”.

⁵ Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.226 din 27 iulie 2017 “Privind punerea în aplicare a prevederilor art.15 alin.(5) din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016, prin care a fost aprobată Procedura privind angajarea în unele posturi (funcţii) cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în conformitate cu prevederile art.15 alin.(5) din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”.

⁶ Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.239 din 14 august 2017 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind controlul special al candidaţilor la angajare sau promovare în funcţia publică cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”.

⁷ Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.160 din 7 iunie 2017 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind monitorizarea stilului de viaţă al funcţionarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”.

De asemenea, au fost implementate instrumente precum supravegherea video a activităţii echipajelor de patrulare ale Inspectoratului Naţional de Patrulare şi a fost aprobat cadrul normativ pentru stimularea financiară a angajaţilor în cuantum de 25% din suma amenzilor încasate. La momentul actual însă lipseşte mecanismul de monitorizare şi aplicare a sancţiunilor în baza neregulilor depistate în urma supravegherii şi de distribuire a stimulentelor financiare.

Drept rezultat al eforturilor întreprinse în ultimii ani de către Ministerul Afacerilor Interne, confirmat şi prin rezultatele cercetărilor sociologice, se atestă creşterea semnificativă a încrederii cetăţenilor în poliţie. Astfel, potrivit datelor Barometrului Opiniei Publice, program realizat de către Institutul de Politici Publice şi prezentat în aprilie 2017, poliţia se plasează pe locul IV în topul instituţiilor publice, acumulînd 46%, ceea ce constituie o creştere cu 20,7% în comparaţie cu luna octombrie 2016, cînd se afla pe locul V – 25,3%.

Totuşi, în pofida eforturilor depuse de către Ministerul Afacerilor Interne pentru consolidarea climatului de integritate instituţional, rămîn încă nesoluţionate următoarele probleme:

- toleranţa angajaţilor faţă de incidentele de integritate (fapt confirmat prin numărul scăzut al denunţurilor în acest sens);

- gestionarea netransparentă şi iresponsabilă a patrimoniului public/asistenţei externe;

- promovarea insuficientă a mecanismului avertizorilor de integritate şi a măsurilor de protejare a acestora;

- insuficienţa materialelor didactice cu tematică în domeniul anticorupţie, pentru desfăşurarea activităţilor de instruire;

- lipsa formatorilor pregătiţi conform necesităţilor de instruire în domeniul anticorupţie;

- lipsa unor mecanisme de implementare calitativă şi uniformă de management al riscurilor de corupţie.

În acest sens, se impune necesitatea realizării următoarelor măsuri:

- asigurarea implementării procedurilor privind respectarea regimului incompatibilităţilor, restricţiilor, interdicţiilor şi limitărilor în legătură cu încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu şi migrarea funcţionarilor publici în sectorul privat (pantuflaj);

- implementarea noilor prevederi privind sancţionarea promptă pentru eşecurile survenite ca urmare a îndeplinirii necorespunzătoare a acţiunilor prevăzute de actele normative pentru prevenirea corupţiei în rîndul personalului din subordine;

- constituirea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne a unei subdiviziuni specializate în desfăşurarea testării cu utilizarea poligrafului a candidaţilor la angajare şi promovare⁸, dotarea acesteia şi instruirea specialiştilor;

_______________________

⁸ În condiţiile Legii nr.269 din 12 decembrie 2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf).

- revizuirea cadrului normativ în vederea eliminării lacunelor legislative în domeniul asigurării ordinii publice;

- limitarea contactului dintre funcţionar şi cetăţean în timpul prestării serviciilor în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin implementarea serviciilor publice electronice;

- reglementarea cadrului intern privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de prevenire a corupţiei în structurile Ministerului Afacerilor Interne;

- elaborarea cadrului intern de evaluare a riscurilor de corupţie la nivelul Ministerului Afacerilor Interne;

- pregătirea formatorilor din cadrul angajaţilor Serviciului protecţie internă şi anticorupţie care desfăşoară activităţi în domeniul prevenirii corupţiei, în conformitate cu necesităţile de instruire în domeniul anticorupţie.

II. OBIECTIVUL PLANULUI SECTORIAL DE ACŢIUNI ANTICORUPŢIE

 ÎN DOMENIUL ASIGURĂRII ORDINII PUBLICE

Creşterea nivelului integrităţii, responsabilităţii, transparenţei şi a rezistenţei în faţa riscurilor de corupţie ale funcţionarilor din cadrul aparatului central, autorităţilor administrative şi instituţiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Consolidarea capacităţilor de asigurare a integrităţii instituţionale

III. PRIORITĂŢI

Pentru depăşirea problemelor existente şi diminuarea riscurilor de corupţie în sectorul asigurării ordinii publice pentru perioada anilor 2018-2020, Ministerul Afacerilor Interne stabileşte următoarele priorităţi:

1) gestionarea şi tratarea riscurilor de corupţie în cadrul sistemului afacerilor interne;

2) cultivarea şi consolidarea climatului de integritate în cadrul sistemului afacerilor interne;

3) consolidarea mecanismelor de asigurare a integrităţii.

IV. REZULTATUL SCONTAT

Rezultatele scontate în urma implementării acţiunilor Planului sînt următoarele:

- climatul de integritate instituţională în cadrul entităţilor Ministerului Afacerilor Interne consolidat;

- încălcarea exigenţelor de integritate de către funcţionarii din cadrul entităţilor Ministerului Afacerilor Interne examinată;

- corupţia în rîndul funcţionarilor publici cu statut special din cadrul autorităţilor administrative şi instituţiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, în special în rîndul angajaţilor din sectorul ordine publică, redusă;

- respectarea procedurii şi transparenţei în procesul de elaborare şi aprobare a actelor normative asigurată;

- riscurile de corupţie în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative diminuate;

- managementul riscurilor de corupţie eficientizat;

- intoleranţa angajaţilor faţă de incidentele de integritate sporită;

- mecanismul de protejare a avertizorilor de integritate asigurat;

- transparenţa gestionării patrimoniului public şi a asistenţei externe asigurată;

- mecanismul de control şi verificare la angajarea sau promovarea angajaţilor în funcţii eficientizat;

- lacunele privind competenţele de prevenire şi combatere a actelor de corupţie în cadrul Ministerului Afacerilor Interne eliminate;

- capacităţile de asigurare a integrităţii instituţionale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne consolidate.

V. PLANUL SECTORIAL DE ACŢIUNI ANTICORUPŢIE

VI. MONITORIZAREA ŞI RAPORTAREA

Monitorizarea reprezintă o analiză regulată a progreselor înregistrate în urma realizării priorităţilor şi acţiunilor din Planul sectorial de acţiuni anticorupţie în domeniul asigurării ordinii publice pentru anii 2018–2020. Rapoartele de monitorizare a Planului vor fi elaborate trimestrial, în baza rapoartelor prezentate de către subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne, în vederea identificării gradului de atingere a rezultatelor scontate.

Subdiviziunea responsabilă de procesul de monitorizare şi raportare a acţiunilor din Planul naţional de acţiuni, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.56 din 30 martie 2017 privind aprobarea Strategiei naţionale de integritate şi anticorupţie pentru anii 2017-2020, precum şi a Planului sectorial de acţiuni anticorupţie în domeniul asigurării ordinii publice pentru anii 2018–2020 în cadrul Ministerului Afacerilor Interne se stabileşte Direcţia analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor.

La solicitarea reprezentanţilor Direcţiei analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor, toate subdiviziunile şi instituţiile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne urmează să prezinte, în termenul solicitat, ori de cîte ori este necesar, informaţia relevantă privind realizarea priorităţilor/acţiunilor de care acestea din urmă sînt responsabile.

Direcţia analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor, conform termenelor stabilite, dar şi la solicitare, va prezenta rapoartele de monitorizare a progresului în realizarea acţiunilor care au fost repartizate de către Ministerul Afacerilor Interne (în scris şi în format electronic) spre executare Secretariatului grupurilor de monitorizare asigurat de Centrul Naţional Anticorupţie, precum şi Grupului de monitorizare nr.2, responsabil de pilonul II “Guvernul, sectorul public şi administraţia publică locală”.

Odată cu conectarea Ministerului Afacerilor Interne la platforma electronică de raportare a progresului de implementare a acţiunilor planificate, Direcţia analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor va prezenta rapoartele de monitorizare prin intermediul platformei menţionate.

Planul sectorial de acţiuni anticorupţie în domeniul asigurării ordinii publice pentru anii 2018-2020 va fi revizuit şi actualizat anual de către Serviciul protecţie internă şi anticorupţie, la propunerea autorităţilor administrative şi instituţiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.