Hotărâre nr. 6 din 15.01.2025

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

privind aprobarea Cerinţelor simplificate pentru activitatea micilor

producători din domeniul alimentar şi completarea Hotărârii

Guvernului nr.643/2003 cu privire la aprobarea Normelor

metodologice şi criteriilor de clasificare a structurilor

de primire turistică cu funcţiuni de cazare

şi de servire a mesei

nr. 6  din  15.01.2025

 (în vigoare 26.04.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 89-95 art. 84 din 25.02.2025

* * *

În temeiul art.3 alin.(16) din Legea nr.296/2017 privind Cerinţele generale de igienă a produselor alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.7-17, art.60), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1.1. Cerinţele generale privind activitatea producătorilor de produse alimentare în cantităţi mici, conform anexei nr.1;

1.2. Cerinţele privind producerea şi comercializarea cu amănuntul a produselor de origine animală în cantităţi mici, conform anexei nr.2;

1.3. Cerinţele privind producerea şi comercializarea cu amănuntul a produselor alimentare de origine nonanimală în cantităţi mici, conform anexei nr.3.

2. Hotărârea Guvernului nr.643/2003 cu privire la aprobarea Normelor metodologice şi criteriilor de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi de servire a mesei (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.99-103, art.680), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

2.1. punctul 1 se completează cu următorul alineat:

"Cerinţele faţă de pensiunile turistice şi agroturistice cu servicii de pregătire şi de servire a mesei, conform anexei nr.3";

2.2. se completează cu anexa nr.3 cu următorul cuprins:

"Anexa nr.3

la Hotărârea Guvernului nr.643/2003

CERINŢE

faţă de pensiunile turistice şi agroturistice cu servicii

de pregătire şi de servire a mesei

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Cerinţele faţă de pensiunile turistice şi agroturistice cu servicii de pregătire şi de servire a mesei (în continuare – Cerinţe) stabilesc cerinţele generale de manipulare a alimentelor pentru furnizorii de servicii de turism rural care manipulează alimente.

2. Cerinţele nu se aplică pensiunilor turistice şi agroturistice, caselor rurale şi satelor de vacanţă care nu prestează servicii de pregătire şi de servire a mesei (inclusiv servicii de catering sau cazurile în care alimentele sunt livrate de la alte entităţi de procesare a alimentelor) şi pensiunilor turistice şi agroturistice, caselor rurale şi satelor de vacanţă ai căror oaspeţi pregătesc alimente pentru consum personal.

3. Pensiunile turistice şi agroturistice cu servicii de pregătire şi de servire a mesei menţionate în anexa nr.1 se supun înregistrării oficiale în domeniul siguranţei alimentelor, conform capitolului V¹ din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor.

4. Pensiunile turistice şi agroturistice cu servicii de pregătire şi de servire a mesei care manipulează alimente trebuie să asigure siguranţa şi calitatea acestor alimente.

5. În sensul prezentelor Cerinţe se utilizează noţiunile definite în Legea nr.296/2017 privind Cerinţele generale de igienă a produselor alimentare şi în Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor, precum şi următoarea noţiune:

manipularea alimentelor – orice efect asupra alimentelor sau acţiuni cu acestea sau cu componentele lor individuale (inclusiv producţia, prepararea, procesarea, ambalarea, depozitarea, transportul, distribuţia, furnizarea, oferirea spre vânzare, vânzarea), care poate afecta siguranţa, calitatea şi valoarea nutritivă a alimentului.

Capitolul II

CERINŢELE FAŢĂ DE ECHIPAMENTE ŞI UTILAJ

6. Spaţiile de manipulare a alimentelor din pensiunile turistice şi agroturistice, din casele rurale şi satele de vacanţă cu servicii de pregătire şi de servire a mesei trebuie să fie curate, ordonate, reparate şi echipate în condiţii care respectă prevederile capitolelor IV şi V din Legea nr.296/2017 privind Cerinţele generale de igienă a produselor alimentare.

7. Se aplică proceduri de control al organismelor dăunătoare, cu scopul de a evita accesul animalelor domestice în locurile de pregătire, de manipulare sau de depozitare a produselor alimentare.

8. Se asigură apă potabilă caldă şi/sau rece în spaţiile de manipulare a alimentelor.

9. În cazul utilizării sistemelor mici de alimentare cu apă potabilă, se vor respecta cerinţele Regulamentului sanitar privind sistemele mici de alimentare cu apă potabilă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1466/2016. Probele de apă potabilă trebuie prelevate de la locul consumului de apă cel puţin o dată în an sau mai frecvent pentru indicaţii epidemiologice, conform prevederilor pct.74 din acelaşi Regulament.

10. Vasele pentru transport şi depozitare trebuie să fie acoperite, pentru a se evita contaminarea, păstrate în stare bună, fără crăpături sau fisuri care pot adăposti agenţi microbiologici de contaminare.

11. Echipamentele, utilajele şi alte instalaţii utilizate pentru manipularea alimentelor trebuie să fie îngrijite, curate, realizate din materiale adecvate pentru curăţare şi, dacă este necesar, dezinfectate.

12. Echipamentele şi utilajele folosite la producţia de alimente trebuie păstrate într-o stare funcţională şi curată, protejate de contaminare şi utilizate conform instrucţiunilor tehnice.

13. Detergenţii şi produsele chimice pentru curăţarea spaţiilor, echipamentelor şi toaletelor trebuie utilizate şi depozitate separat, precum şi marcate corespunzător (cu inscripţii, culori etc.).

14. Persoanele care manipulează produsele alimentare trebuie să aibă şi să utilizeze produse de curăţare şi, dacă este necesar, dezinfectanţi pentru a curăţa şi/sau a dezinfecta spaţiile, echipamentele şi alte inventare, precum şi pentru a asigura igiena mâinilor.

15. Detergenţii şi substanţele chimice pentru asigurarea igienei spaţiilor şi echipamentelor de manipulare a alimentelor (curăţare şi dezinfecţie) trebuie păstrate în ambalajul original, într-un loc special amenajat, şi utilizate în scopul pentru care sunt recomandate, urmând instrucţiunile tehnice ale acestora. Dacă este necesar, produsele biocide pot fi folosite pentru dezinfectarea spaţiilor, a echipamentelor şi a altor inventare. Produsele biocide trebuie utilizate în conformitate cu instrucţiunile de utilizare ale produselor preparate conform recomandărilor producătorului, ţinând cont de fişele cu datele de securitate şi de expirare ale produselor acestora.

16. Deşeurile alimentare, subprodusele alimentare necomestibile şi alte resturi trebuie să fie îndepărtate cât mai repede posibil din spaţiile în care sunt manipulate alimente. Containerele pentru deşeuri trebuie să se poată închide şi să poată fi uşor curăţate, precum şi, dacă este necesar, dezinfectate.

17. Deşeurile se separă şi zilnic se efectuează îndepărtarea acestora la terminarea serviciului de curăţenie a instalaţiilor, evitându-se coincidenţa cu ora de recepţie a materiei prime sau cu perioada de lucru. Deşeurile şi subprodusele alimentare necomestibile pot fi compostate în conformitate cu prevederile art.3¹ alin.(6) şi (7) din Legea nr.209/2016 privind deşeurile.

18. Vehiculele sau frigiderele care transportă alimente trebuie să fie curate, în stare bună, bine întreţinute şi echipate, pentru a proteja alimentele de contaminare şi pentru a asigura condiţiile de transport adecvate, menţinând un lanţ de frig neîntrerupt.

19. Pensiunile turistice şi agroturistice cu servicii de pregătire şi de servire a mesei care manipulează alimente trebuie să ofere vizitatorilor toaletă şi condiţii pentru igiena şi/sau dezinfecţia corespunzătoare a mâinilor în apropierea intrării în sufragerie, să afişeze într-un loc bine vizibil informaţii despre necesitatea respectării igienei personale (igiena mâinilor, tuse, strănut etc.) şi un mijloc de dezinfectare. Vizitatorii trebuie să poată folosi toaleta şi să se spele pe mâini cu săpun sub jet de apă. În toaletă trebuie să existe săpun lichid, dezinfectant pentru mâini, dacă este necesar, şi facilităţi de uscare a mâinilor (sau prosoape reutilizabile).

Capitolul III

CERINŢELE PENTRU MANIPULAREA ALIMENTELOR

20. Pensiunile turistice şi agroturistice cu servicii de pregătire şi de servire a mesei trebuie să manipuleze alimente implementând procedurile preliminare de control al riscurilor bazate pe principiile HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Points ) sau pe cerinţele ghidurilor de bună practică de igienă, aprobate de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor.

21. Acţiunile de control şi management al siguranţei alimentelor trebuie să fie înregistrate astfel încât să fie posibilă urmărirea trasabilităţii produsului alimentar, a ingredientelor acestuia şi a furnizorului, precum şi a companiilor cărora le sunt furnizate produsele prelucrate.

22. Pensiunile turistice şi agroturistice menţionate în anexa nr.1 pot prepara şi servi produse culinare şi pot utiliza în meniu produse de origine animală şi nonanimală obţinute sau recoltate din gospodăria proprie sau procurate de la producătorii mici din aceeaşi localitate sau din localităţile învecinate.

23. Pensiunile turistice şi agroturistice, casele rurale şi satele de vacanţă cu servicii de pregătire şi de servire a mesei întocmesc meniul în funcţie de sortimentul şi de disponibilitatea produselor sezoniere.

24. Pensiunile turistice şi agroturistice, casele rurale şi satele de vacanţă cu servicii de pregătire şi de servire a mesei pot prepara şi utiliza în meniu vinul produs din materia primă proprie, respectând prevederile art.21 alin.(1) din Legea viei şi vinului nr.57/2006.

25. Alimentele gata de consum nu trebuie să intre în contact (prin mâini, cântare, unelte şi alte echipamente) cu materia primă, precum carnea proaspătă, peştele proaspăt, ouăle crude nespălate, precum şi cu alte posibile surse de contaminare.

26. Alimentele tratate termic sunt destinate consumului numai după ce au fost încălzite, astfel încât temperatura internă să atingă cel puţin 75 °C, cu excepţia alimentelor pentru care este prevăzută o temperatură diferită de tratament termic din motive culinare sau tehnologice, dacă aceasta nu afectează siguranţa produsului. Alimentele preparate care se servesc fierbinţi trebuie păstrate în dispozitive de menţinere a căldurii (recipiente) la o temperatură nu mai mică de 63 °C şi consumate în ziua preparării.

27. Alimentele tratate termic trebuie să fie răcite pentru o durată de nu mai mult de patru ore, cu excepţia produselor de cofetărie cu umpluturi de cremă, care se pot păstra la temperatura camerei nu mai mult de două ore.

28. Alimentele calde răcite trebuie păstrate la frigider la o temperatură care nu depăşeşte 4 °C, timp de cel mult 24 de ore. După tratament termic repetat, termenul de realizare a alimentelor nu trebuie să fie mai mare de o oră.

29. La congelarea alimentelor, temperatura finală a produsului (după stabilizarea termică) trebuie menţinută continuu la -18 °C sau mai mică, în toate punctele. Alimentele sunt congelate conform cerinţelor tehnice stabilite.

30. Pensiunile turistice şi agroturistice cu servicii de pregătire şi de servire a mesei trebuie să se asigure că utilajul frigorific nu este supraîncărcat.

31. Alimentele trebuie dezgheţate la frigider, în cuptorul cu microunde sau sub jet de apă rece, asigurând că produsul nu intră în contact cu această apă şi nu se contaminează în alte moduri.

32. Pensiunile turistice şi agroturistice cu servicii de pregătire şi de servire a mesei care manipulează alimente trebuie să folosească echipamentele şi instrumentele necesare pentru a menţine şi a monitoriza temperatura corectă. Termometrele trebuie utilizate pentru a monitoriza temperatura alimentelor şi a materiilor prime şi, dacă este necesar, a bucatelor preparate.

33. Ouăle trebuie spălate cu detergenţi speciali înainte de a fi folosite în producţia de alimente. Manipulatorii de alimente care ating ouăle nespălate trebuie să-şi spele sau să-şi dezinfecteze mâinile.

34. Se interzice utilizarea produselor alimentare şi a materiilor prime dacă se suspectează că acestea nu prezintă siguranţă sau aparent au semne de alterare sau au termenul de valabilitate expirat.

35. Se interzice amestecarea alimentelor proaspete cu cele pregătite anterior.

36. Se interzice utilizarea grăsimilor care nu sunt destinate prăjitului sau a grăsimilor care şi-au schimbat culoarea, mirosul sau gustul caracteristic.

37. Se interzice manipularea alimentelor în cazul unui accident sau al unei deconectări de alimentare cu apă sau canalizare, al întreruperii alimentării cu apă caldă şi/sau rece sau a energiei electrice, al defecţiunii echipamentelor frigorifice, reparării, dezinfecţiei, dezinsecţiei şi deratizării spaţiilor de manipulare a alimentelor.

38. Se pot utiliza aceleaşi încăperi, prin zone delimitate, pentru producerea cantităţilor mici de produse alimentare de origine animală şi/sau de origine nonanimală, dacă fluxul tehnologic nu se intersectează şi dacă sunt respectate strict bunele practici de igienă pentru controlul riscurilor.

Capitolul IV

CERINŢELE PENTRU PERSONALUL

CARE MANIPULEAZĂ ALIMENTE

39. Personalul antrenat în procesul de producţie trebuie să respecte cerinţele specificate în art.16 din Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare. Este interzisă manipularea alimentelor de către persoanele care manifestă semne clinice de:

39.1. diaree şi/sau vomă;

39.2. febră, durere în gât;

39.3. eliminări din nas, ochi sau urechi;

39.4. răni deschise ale pielii, boală contagioasă a pielii sau de purtători ai unei boli care se poate transmite prin alimente.

40. Carnea de suine, de ovine şi de caprine obţinută din sacrificarea tradiţională a animalelor poate fi utilizată la obţinerea preparatelor culinare care sunt servite în hrana turiştilor, în următoarele condiţii:

40.1. animalele au fost crescute în exploataţia proprie, în exploataţiile proprietarilor din localitate sau din localităţile învecinate;

40.2. animalele sunt identificate şi înregistrate conform Regulamentului privind procedurile şi documentele aferente Registrului de stat al animalelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.828/2022.

40.3. exploataţia proprie deţine un cod de exploataţie şi înregistrarea evenimentelor privind sosirea animalelor, iar sacrificarea tradiţională va fi asigurată de către medicul veterinar sau de către felcerul veterinar oficial de circumscripţie pentru efectuarea inspecţiei ante şi post-mortem;

40.4. animalele au fost supuse unui examen clinic înainte de sacrificare de către medicul veterinar oficial desemnat sau de către felcerul veterinar din circumscripţia sanitar-veterinară; aceluiaşi examen este sunt supuse carnea şi organele după tăiere;

40.5. medicul veterinar oficial desemnat sau felcerul veterinar din circumscripţie înregistrează aceste examene într-un registru special menţinut de către proprietarul pensiunii turistice sau agroturistice sau cel al casei rurale.

41. La prepararea bucatelor culinare care sunt servite în alimentaţia turiştilor poate fi utilizată şi carnea provenită de la păsări şi de la lagomorfe sacrificate tradiţional la pensiunea turistică, agroturistică sau la casa rurală. Păsările şi lagomorfele care sunt crescute în exploataţia proprie, în exploataţia neprofesională, inclusiv cele din localităţile învecinate, trebuie să fie însoţite de copia carnetului de sănătate a exploataţiei neprofesionale şi de declaraţia producătorului casnic, conform art.12¹ din Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior, sau de certificatul sanitar-veterinar pentru exploataţiile autorizate sanitar-veterinar, conform art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară.

42. La prepararea bucatelor culinare care sunt servite în alimentaţia turiştilor pot fi utilizate produse de origine vegetală achiziţionate de la producătorii casnici, conform prevederilor art.12¹ din Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior, doar pentru care s-a asigurat respectarea regulilor de utilizare a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor.

43. La prepararea bucatelor culinare care sunt servite în alimentaţia turiştilor poate fi utilizat laptele şi produsele lactate şi ouăle de găină pentru consum uman provenite de la animalele şi de la păsările crescute în exploataţia proprie, în exploataţiile neprofesionale, inclusiv cele din localităţile învecinate, care trebuie să fie însoţite de copia carnetului de sănătate a exploataţiei neprofesionale şi de declaraţia producătorului casnic, conform art.12¹ din Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior sau de certificatul sanitar-veterinar pentru exploataţiile autorizate sanitar-veterinar, conform art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară."

3. Controlul asupra respectării prezentelor Cerinţe se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea a 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexa nr.1

la Hotărârea Guvernului nr.6/2025

CERINŢE GENERALE

privind activitatea micilor producători din domeniul alimentar

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Cerinţele generale privind activitatea micilor producători din domeniul alimentar (în continuare – Cerinţe) stabilesc:

1.1. cerinţele simplificate de igienă, bazate pe bunele practici, pentru încăperile de producere, utilaje şi echipamentele de prelucrare şi manipulare a produselor alimentare, pentru procesele de prelucrare şi de distribuţie a acestora, precum şi pentru personalul implicat în manipularea acestora;

1.2. cantităţile mici de produse de origine animală şi nonanimală livrate direct sau comercializate cu amănuntul consumatorilor finali sau unităţilor de comerţ.

2. În sensul prezentelor Cerinţe se utilizează noţiunile definite în Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior, în Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare şi în Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor. Noţiunile "produse din carne" şi "preparate din carne" sunt utilizate în sensul în care acestea sunt definite în Cerinţele de calitate pentru preparate şi produse din carne, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.624/2020. Noţiunile "lapte crud" şi "produse lactate" sunt utilizate în sensul în care acestea sunt definite în Cerinţele de calitate pentru lapte şi produsele lactate, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.158/2019. Totodată, se utilizează următoarele noţiuni:

abator de mică capacitate de păsări şi/sau lagomorfe la nivelul exploataţiei – unitate cu spaţii şi dotări corespunzătoare de la nivelul exploataţiei, în care se desfăşoară activităţi pentru sacrificarea păsărilor şi/sau a lagomorfelor provenite din exploataţia proprie, în care sacrificarea este efectuată numai în cursul unei părţi din ziua lucrătoare sau pe durata întregii zile lucrătoare, dar nu în fiecare zi lucrătoare a săptămânii;

abator de ungulate domestice de mică capacitate – abator de bovine, porcine, ovine şi caprine în care sacrificarea este efectuată numai în cursul unei părţi din ziua lucrătoare sau pe durata întregii zile lucrătoare, dar nu în fiecare zi lucrătoare a săptămânii, şi în care are loc tranşarea cărnii materie primă în carcase, semicarcase sau sferturi de carcase;

cantităţi mici de produse de origine animală – cantităţi de produse de origine animală care sunt comercializate cu amănuntul direct de către producător către consumatorul final sau către unităţile locale de comerţ cu amănuntul, conform cantităţilor indicate în tabelul 3 din anexa nr.2, cărora li se aplică prezentele Cerinţe;

cantităţi mici de produse de origine nonanimală – cantităţi de produse primare de origine vegetală şi de produse alimentare derivate din materii prime de origine nonanimală, care sunt comercializate cu amănuntul direct de către producător către consumatorul final sau către unităţile locale de comerţ cu amănuntul, conform tabelelor 1 şi 2 din anexa nr.3, cărora li se aplică prezentele Cerinţe;

carmangerie – unitate cu spaţii şi dotări adecvate, în care se desfăşoară activităţi de recepţie a cărnii proaspete, inclusiv a carcaselor, semicarcaselor, sferturilor şi pieselor provenite din abatoare, depozitarea, tranşarea acesteia, producerea de carne tocată, carne preparată şi/sau produse din carne într-o gamă sortimentală restrânsă, până la maximum cinci sortimente, vânzarea cu amănuntul, în conformitate cu prevederile normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor;

centru de prelucrare a laptelui integral în cantităţi mici din exploataţia proprie – unitate dotată cu spaţii şi echipamente pentru prelucrarea laptelui crud, provenit de la animalele din exploataţia proprie, în produse lactate, într-o gamă sortimentală restrânsă, până la maximum cinci sortimente; în această categorie sunt incluse spaţiile şi facilităţile de la nivelul exploataţiilor în care laptele crud provenit de la animalele din exploataţia proprie este prelucrat în produse lactate şi comercializat direct către consumatorul final la locul de obţinere a acestora sau comercializat cu amănuntul;

consumatorul final – ultimul consumator al unui produs alimentar, care nu foloseşte produsul ca parte a unei operaţii sau activităţi din domeniul de activitate al unei întreprinderi/unităţi cu profil alimentar;

măcelărie – unitate cu spaţii şi dotări adecvate în care se desfăşoară activităţi de recepţie a cărnii proaspete, inclusiv a carcaselor, semicarcaselor, sferturilor şi a pieselor provenite din unităţi autorizate sanitar-veterinar sau înregistrate în domeniul siguranţei alimentelor, depozitarea, dezosarea, porţionarea şi/sau tocarea, la solicitarea consumatorului, şi vânzarea cu amănuntul a acesteia către consumatorul final;

producător mic – persoană juridică sau persoană fizică cu forma organizatorică juridică de întreprindere individuală sau gospodărie ţărănească sau cu activitate independentă, conform prevederilor Codului fiscal nr.1163/1997, reprezentată de către producătorii agricoli şi crescătorii de animale care produc şi desfăşoară activitate de vânzare directă sau cu amănuntul a produselor alimentare în cantităţi mici către consumatorul final, către unităţile de comerţ cu amănuntul sau către unităţile de alimentaţie publică;

producţie primară de origine vegetală – producţia, creşterea sau cultivarea produselor de origine vegetală, cum ar fi cerealele, fructele, legumele şi plantele aromatice, precum şi transportul acestora în interiorul fermei şi depozitarea şi manipularea produselor (fără a avea ca rezultat modificarea substanţială a naturii lor) la fermă şi transportul lor ulterior la o unitate;

producţie primară de origine animală – produsele rezultate din producţia primară, incluzând produsele obţinute din creşterea animalelor, din vânatul sălbatic sau din pescuit, aşa cum sunt definite la art.2 din Legea nr.296/2017 cu privire la Cerinţele generale de igienă a produselor alimentare;

unitate de colectare, marcare şi ambalare a ouălor – unitate în care se desfăşoară operaţiuni de colectare, marcare şi ambalare a ouălor obţinute de până la 1 000 de găini ouătoare şi de până la 2 000 de prepeliţe;

unitate de prelucrare a laptelui în cantităţi mici – unitate dotată cu spaţii şi echipamente pentru prelucrarea laptelui crud provenit de la exploataţii de animale autorizate sanitar-veterinar, pentru fabricarea produselor lactate într-o gamă sortimentală restrânsă, până la maximum cinci sortimente, destinate comercializării cu amănuntul;

vânzare cu amănuntul – manipularea şi/sau prelucrarea produselor alimentare şi depozitarea lor în punctele de vânzare sau de livrare către consumatorul final, pe piaţa locală a Republicii Moldova.

Capitolul II

RESPONSABILITĂŢILE MICILOR PRODUCĂTORI

DIN DOMENIUL ALIMENTAR

3. Producătorii din domeniul cărui i se aplică prevederile prezentelor Cerinţe introduc pe piaţă produsele alimentare numai dacă acestea au fost preparate şi manipulate exclusiv în unităţile care au fost înregistrate oficial în domeniul siguranţei alimentelor, conform capitolului V¹ din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor. Producătorii mici din domeniul alimentar aplică Bunele practici de igienă la toate etapele de producţie, de prelucrare şi de distribuţie a produselor alimentare aflate sub controlul lor.

3¹. În cazul în care, în activitatea pe care o desfăşoară, producătorii mici din sectorul produselor alimentare de origine animală depăşesc cantităţile stabilite în tabelul 3 din anexa nr.2, aceştia sunt obligaţi să îşi autorizeze unităţile în condiţiile art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară.

[Pct.3¹ introdus prin Hot.Guv. nr.347 din 24.06.2026, în vigoare 26.06.2026]

4. Producătorii mici din domeniul alimentar, care trebuie să respecte prezentele Cerinţe, pot aplica procedurile preliminare de control al riscurilor bazate pe principiile HACCP şi pe ghidurile de bune practici care acoperă toate etapele fluxului tehnologic al producerii.

5. Producătorii mici din domeniul alimentar aplică ghidurile de bune practici elaborate şi aprobate conform art.4 alin.(1) din Legea nr.296/2017 privind Cerinţele generale de igienă a produselor alimentare.

6. Producătorii care practică activităţi de vânzare cu amănuntul a produselor de origine animală trebuie să deţină înregistrarea în domeniul siguranţei alimentelor pentru unitatea de producere a alimentelor de origine animală, conform poziţiei 16 din compartimentul II al anexei nr.1 din Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.

7. Producătorii mici din domeniul alimentar care comercializează în unităţile de vânzare cu amănuntul produse alimentare trebuie să asigure că produsele obţinute şi comercializate către consumatorul final nu prezintă risc pentru sănătatea publică şi că sunt îndeplinite toate condiţiile stabilite de prezentele Cerinţe, referitoare la:

7.1. cerinţele de etichetare;

7.2. asigurarea trasabilităţii;

7.3. cerinţele de siguranţă a materiilor prime şi a produselor finite;

7.4. controlul potabilităţii apei;

7.5. instruirea personalului;

7.6. controlul stării de sănătate;

7.7. eliminarea dăunătorilor (insecte, rozătoare, păsări etc.);

7.8. eliminarea deşeurilor;

7.9. întreţinerea şi igiena spaţiilor şi a echipamentelor;

7.10. aplicarea procedurilor de bune practici de igienă, bazate pe principiile siguranţei alimentului, stabilite prin ghidurile de bune practici sau, după caz, a procedurilor preliminare, având în vedere tipul unităţii, capacitatea de producţie şi specificul unităţii.

8. În cazul în care, la controalele efectuate, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – autoritate competentă) constată că nu sunt îndeplinite cerinţele legislaţiei privind siguranţa alimentelor şi normele de sănătate şi bunăstare a animalelor, aceasta poate dispune următoarele măsuri:

8.1. impunerea procedurilor sanitare sau a oricăror alte măsuri considerate necesare pentru a asigura siguranţa alimentelor sau conformarea cu legislaţia privind produsele alimentare şi cu normele de sănătate şi bunăstare a animalelor;

8.2. restricţionarea sau interzicerea introducerii pe piaţă şi retragerea/rechemarea oficială a produselor alimentare;

8.3. autorizarea folosirii alimentelor în alte scopuri decât cele cărora le-au fost destinate iniţial;

8.4. sancţionarea contravenţională în conformitate cu prevederilor Codului Contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008;

8.5. interzicerea desfăşurării activităţii pentru care nu sunt îndeplinite condiţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, prevăzute în legislaţia naţională în vigoare.

9. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor transmite producătorului respectiv notificarea scrisă a deciziei sale privind acţiunea care urmează să fie întreprinsă în conformitate cu pct.9, împreună cu motivaţia deciziei şi cu informarea asupra dreptului la acţiune în contencios administrativ împotriva deciziei, asupra procedurii aplicabile şi asupra termenelor.

10. În cazul în care s-au depistat produse neconforme, iar acestea au ieşit de sub controlul imediat al producătorului, acesta iniţiază, în maximum 24 de ore, retragerea produselor de pe piaţă şi de la consumatori.

11. Pentru a retrage de pe piaţă produsele, producătorul trebuie să deţină informaţiile cu privire la unităţile de comerţ cu amănuntul cărora le-au fost livrate produsele.

12. Produsele neconforme retrase de pe piaţă şi de la clienţi trebuie izolate de celelalte produse în condiţii care limitează accesul la ele.

13. Suspendarea activităţii se va efectua conform art.31³ alin.(8) din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor.

14. Termenul de remediere a deficienţelor începe de la data notificării de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi poate fi stabilit, după caz, împreună cu operatorul din sectorul alimentar, dar nu poate fi mai mare de 90 de zile.

15. Activităţile de vânzare cu amănuntul a alimentelor se pot derula atât timp cât sunt îndeplinite condiţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, conform prezentelor Cerinţe.

[Pct.15 modificat prin Hot.Guv. nr.347 din 24.06.2026, în vigoare 26.06.2026]

16. Producătorii mici din domeniul alimentar sunt obligaţi să notifice Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor cu privire la orice modificare survenită în activităţile desfăşurate.

Capitolul III

CERINŢELE SIMPLIFICATE ÎN PROCESUL DE PRODUCŢIE

Secţiunea 1

Cerinţele generale pentru unităţile de producere

17. Unităţile din domeniul alimentar trebuie întreţinute curate şi în stare bună de funcţionare.

18. Proiectarea unităţii se va efectua astfel încât să se separe zonele contaminate de cele curate. În cazul în care acest lucru nu este posibil, este necesară separarea în timp a proceselor tehnologice, doar după igienizarea adecvată.

19. Este obligatorie existenţa spaţiilor delimitate pentru depozitarea materiilor prime şi a materialelor de ambalaj pentru procesul de producţie şi pentru depozitarea produselor finite.

20. Depozitarea aditivilor alimentari şi a aromelor alimentare se va efectua în spaţii sau dulapuri separate, identificate în mod corespunzător şi cu acces limitat.

21. Trebuie amenajate dulapuri separate şi identificate corespunzător pentru păstrarea echipamentelor care intră în contact cu produsele alimentare, a uneltelor şi ustensilelor care pot veni în contact cu produsele alimentare, precum şi a inventarului pentru igienizarea întreprinderii.

22. Pardoselile se construiesc folosind material hidrofug, neabsorbant, lavabil şi fără fisuri. Acumulările de apă trebuie prevenite sau evitate. Pereţii trebuie trataţi în acelaşi mod cel puţin până la o înălţime adecvată.

23. Uşile trebuie să aibă suprafeţe netede şi neabsorbante.

24. Toate zonele trebuie să beneficieze de un iluminat suficient, natural şi/sau artificial. Sursele de iluminat trebuie să poată fi uşor curăţate şi prevăzute cu un înveliş protector, pentru a preveni contaminarea produselor alimentare în cazul spargerii lor.

25. Încăperile în care se manipulează produse alimentare trebuie să fie ventilate corespunzător. Ventilarea se poate realiza natural şi/sau artificial, dar trebuie să se asigure că aerul care intră în spaţiul respectiv nu devine o sursă de poluare şi că nu contaminează materiile prime şi produsele, ambalajele şi echipamentele necesare în diferite etape ale manipulării produselor alimentare.

26. Orice deschideri din încăpere trebuie protejate cu paravane de protecţie, pentru a preveni pătrunderea rozătoarelor, a insectelor şi a altor organisme dăunătoare. Dacă ferestrele sau un geam al ferestrei aflat în partea de sus pot fi deschise, trebuie să se utilizeze plase împotriva pătrunderii insectelor.

27. Vestiarul sau dulapul vestiar trebuie să fie curat şi ordonat sau trebuie facilitată o separare între îmbrăcămintea exterioară, echipamentul de muncă curat şi echipamentul de muncă uzat.

28. Toaletele trebuie să fie conectate la sistemul de canalizare sau localizate în exteriorul unităţii de producere la o distanţă adecvată şi să nu se deschidă direct către zonele în care se manipulează produse alimentare. Se recomandă să fie indicate atenţionări pentru spălarea mâinilor, precum şi obligaţia, dacă este cazul, de a scoate echipamentul de protecţie înainte de utilizarea toaletelor.

29. Unităţile din domeniul alimentar trebuie asigurate cu lavoare, amplasate şi concepute pentru spălarea mâinilor şi conectate la apă curentă caldă şi/sau rece. Trebuie să existe la dispoziţie dezinfectanţi, săpun şi prosoape de unică folosinţă sau dispozitive pentru dezinfectarea şi uscarea mâinilor.

30. Chiuvetele pentru spălarea produselor alimentare trebuie să fie separate de cele pentru spălarea mâinilor.

Secţiunea a 2-a

Întreţinerea utilajului şi a echipamentelor

31. Utilajul şi echipamentele utilizate în procesul de fabricaţie trebuie să fie menţinut curat şi în stare funcţională.

32. Instrumentele de cântărire şi termometrele trebuie să fie verificate metrologic.

33. Verificarea preciziei mijloacelor de măsurare utilizate în procesul de producţie se poate baza pe o simplă comparaţie cu un alt mijloc de măsurare verificat metrologic.

34. Echipamentele de producţie şi întreţinerea unităţilor de prelucrare a alimentelor de origine animală trebuie să respecte art.13 din Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare.

35. Toate aparatele şi dispozitivele care vin în contact cu alimentele trebuie să fie:

35.1. curate, nedeteriorate de coroziune, construite din materiale care să nu contamineze produsele alimentare manipulate;

35.2. instalate în aşa fel încât să fie posibilă curăţarea, spălarea, dacă este necesar, dezinfectarea nu numai a acestora, ci şi a zonelor libere din jurul lor.

36. Acelaşi echipament/lavoar poate fi folosit pentru spălarea şi dezinfectarea mâinilor, uneltelor şi recipientelor.

37. Trebuie asigurat fluxul de apă reglabil.

38. Echipamentele care intră în contact cu produsele alimentare, uneltele şi ustensilele care pot veni în contact cu acestea (în continuare – inventar) trebuie să fie corect manipulate/curăţate şi să respecte normele de igienă şi instrucţiunile de utilizare, precum şi să fie destinat pentru acest scop.

39. Este permisă utilizarea inventarului şi a mobilierului din lemn, precum şi a produselor textile, dar trebuie să fie întreţinute şi reînnoite corespunzător în timp util. Produsele textile trebuie să fie spălate şi fierte după fiecare utilizare şi păstrate într-un loc uscat.

Secţiunea a 3-a

Curăţarea şi dezinfectarea

40. Detergenţii, produsele de curăţare şi produsele biocide destinate igienei spaţiilor, echipamentelor de producţie şi igienei personale trebuie să fie depozitate în ambalajul original într-un loc stabilit special (de exemplu: dulap) şi să fie utilizate în scopul pentru care au fost prevăzute, în conformitate cu instrucţiunile producătorilor de astfel de produse. Pentru spălarea şi curăţarea suprafeţelor pot fi utilizate produse de spălare şi curăţare obişnuite de uz casnic. Pentru dezinfectarea suprafeţelor, a echipamentelor, a spaţiilor interioare sau a mâinilor ar trebui să se utilizeze numai produse biocide care sunt înregistrate de stat şi incluse în Registrul naţional al produselor biocide, în conformitate cu cerinţele producătorului.

41. Trebuie să existe instrucţiuni clare privind diferite aspecte legate de curăţare şi de dezinfectare: ce, când, cum şi de către cine. Etapele obişnuite includ înlăturarea murdăriei vizibile, urmată de curăţare, apoi clătire, dezinfectare şi din nou clătire.

42. Curăţarea trebuie să înceapă în zonele cu risc mare de contaminare şi să se încheie în zonele cu risc mic de contaminare. Materialele şi instalaţiile pentru echipamentul de curăţare trebuie să fie diferite între zonele cu risc mic şi zonele cu risc mare şi, în orice caz, să nu fie niciodată mutate dintr-o zonă puternic contaminată într-o zonă slab contaminată. Se acordă o atenţie deosebită contaminării suprafeţelor dezinfectate din cauza stropirii în timpul clătirii altor suprafeţe.

43. Se utilizează apă potabilă şi/sau agent de curăţare sau dezinfectant atât cât este necesar pentru a obţine efectul dorit în ceea ce priveşte curăţarea şi/sau dezinfectarea.

44. Pentru controlul activităţilor de dezinfectare vor fi utilizate verificări vizuale ale curăţării şi eşantionarea pentru analiză.

Secţiunea a 4-a

Combaterea dăunătorilor

45. Se aplică măsuri eficiente privind combaterea dăunătorilor în locurile de pregătire, manipulare sau depozitare a produselor alimentare, acordând atenţie deosebită activităţii de prevenire.

46. Pereţii externi trebuie să fie lipsiţi de fisuri sau crăpături, împrejurimile trebuie să fie curate şi fără deşeuri care ar putea servi drept adăpost pentru dăunători, iar zonele care se impun a fi curăţate trebuie să fie accesibile. Accesul animalelor de companie sau al animalelor sălbatice este interzis/împiedicat.

47. La ferestre se montează plase de protecţie împotriva insectelor. Atunci când se utilizează dispozitive electronice pentru combaterea insectelor, acestea se utilizează în conformitate cu specificaţiile lor.

48. Uşile se ţin închise. Acestea pot fi deschise doar la necesitate. Spaţiile dintre uşi şi podele se protejează împotriva dăunătorilor.

49. Echipamentul şi încăperile neutilizate se păstrează curate.

50. Se aplică un program de combatere a dăunătorilor, iar substanţele chimice utilizate pentru combaterea organismelor dăunătoare trebuie să fie înregistrate de stat şi incluse în Registrul naţional al produselor biocide. Capcanele antiinsecte (inclusiv aparatele electrice antiinsecte) nu se amplasează direct deasupra zonelor în care sunt prelucrate sau depozitate alimente.

51. Se recomandă să se apeleze la un serviciu specializat de combatere a dăunătorilor, dar acest lucru nu este obligatoriu, cu condiţia ca personalul să-şi poată demonstra competenţa.

Secţiunea a 5-a

Măsurile de prevenire a contaminării fizice

şi chimice în procesul de producţie

52. Se acordă atenţie sporită măsurilor de prevenire a contaminării fizice şi chimice în timpul procesului de producţie şi se pune la dispoziţie instrucţiunea care explică modul în care se acţionează în cazul spargerii sticlei, a plasticului dur, al ruperii cuţitelor etc.

53. Lubrifianţii trebuie să fie de calitate alimentară atunci când sunt utilizaţi în medii în care sunt prelucrate alimente şi în care există posibilitatea contactului accidental cu alimentele.

54. Materiile prime şi materialele de ambalare a produselor alimentare se depozitează şi se manipulează (cântăresc, amestecă, ambalează) astfel încât să se evite acumularea murdăriei, contactul cu substanţele toxice (chimice), pentru a preveni pătrunderea materialelor străine (particule de metal, aşchii de lemn, pietricele) în produsele alimentare, precum şi formarea de condens sau dezvoltarea mucegaiului pe suprafaţa produsului.

Secţiunea a 6-a

Gestionarea alergenilor

55. La etapele ulterioare ale producţiei alimentare, pentru a preveni sau a reduce la minimum riscul contaminării cu alergeni, trebuie luate în considerare următoarele elemente:

55.1. acordarea atenţiei deosebite intrărilor de materii prime, inclusiv solicitând specificaţii privind ingredientele acestora, precum şi informaţii cu privire la prezenţa neintenţionată a alergenilor în materiile prime;

55.2. în cazul în care alergenii reglementaţi sau produsele care conţin aceşti alergeni sunt utilizate ca materii prime sau ca ingrediente, trebuie asigurată sensibilizarea personalului cu privire la gestionarea alergenilor şi trebuie să se acorde atenţie deosebită depozitării corecte (risc minim de contaminare încrucişată a altor produse), etichetării alergenilor şi aplicării reţetelor acestor produse;

55.3. trebuie aplicate măsuri stricte de reducere la minimum a contaminării încrucişate cu produse care ar putea conţine alergeni reglementaţi a altor produse fără alergeni sau care conţin alţi alergeni.

56. La toate etapele în care nu este posibilă verificarea de rutină a absenţei reziduurilor de substanţe alergene, trebuie să se acorde o atenţie sporită frecvenţei şi rigurozităţii curăţării echipamentului.

Secţiunea a 7-a

Gestionarea deşeurilor

57. Deşeurile alimentare, subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, precum şi alte resturi trebuie să fie îndepărtate din încăperile în care sunt prezente produsele alimentare.

58. Producătorii mici colectează subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi transportă aceste deşeuri, fără întârzieri nejustificate, la unităţile sau instalaţiile specializate de tratare, utilizare sau eliminare a acestora, în condiţii care să prevină riscurile pentru sănătatea publică şi cea animală, în conformitate cu prevederile Legii nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

59. Prin derogare de la pct.58, pentru a preveni şi a minimiza riscul afectării sănătăţii publice şi a celei animale, generat de subprodusele de origine animală şi de produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, micii producători trebuie să deţină contractul de prestare servicii, încheiat cu operatorii autorizaţi, pentru eliminarea şi transportul acestor subproduse.

60. Deşeurile alimentare şi nealimentare rezultate în urma procesului de producţie trebuie depozitate în containere de gunoi închise, uşor de curăţat şi manipulate într-un mod care să împiedice contaminarea spaţiilor de manipulare a alimentelor. Deşeurile trebuie eliminate rapid din spaţiile de manipulare a produselor alimentare. Containerele de deşeuri trebuie să fie etanşe şi instalate astfel încât să împiedice intrarea animalelor şi a organismelor dăunătoare. Containerele trebuie curăţate şi dezinfectate, dacă este necesar.

61. Toate deşeurile trebuie eliminate în mod igienic, asigurându-se protecţia mediului, astfel încât acestea să nu constituie o sursă directă sau indirectă de contaminare, în conformitate cu prevederile Legii nr.209/2016 privind deşeurile.

Secţiunea a 8-a

Controlul apei şi al aerului

62. Operatorii din domeniul alimentar trebuie să se asigure că apa utilizată este potabilă şi nu prezintă risc de contaminare.

63. Pe lângă cerinţele detaliate specificate în art.15 din Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare, operatorii din domeniul alimentar trebuie să efectueze, în mod regulat, analiza microbiologică şi chimică a apei aflate direct în contact cu produsele alimentare:

63.1. dacă în procesul de producţie se utilizează apă potabilă din reţeaua publică, anual se efectuează teste microbiologice ale apei potabile, pentru a analiza dacă bacteriile E. coli şi enterococii intestinali nu sunt prezenţi în apa potabilă;

63.2. dacă în procesul de producţie se utilizează apă potabilă din surse proprii de aprovizionare cu apă potabilă, anual se efectuează teste microbiologice de apă potabilă, pentru a determina prezenţa E. coli şi a enterococilor intestinali, şi investigaţii la indicatorii chimici la un interval de trei ani.

64. Dacă rezultatele încercărilor de laborator indică că apa nu corespunde cerinţelor de potabilitate, această nu poate fi utilizată în procesul de producere.

65. Sistemele de ventilare trebuie să fie fiabile. Ele trebuie să fie menţinute curate, astfel încât să nu devină o sursă de contaminare.

66. Condensarea trebuie evitată în zonele în care produsele alimentare sunt fabricate, manipulate sau depozitate, în mod special în cazul în care acestea sunt expuse ori nu sunt ambalate.

Secţiunea a 9-a

Controlul temperaturii mediului de lucru şi de depozitare

67. Spaţiile de depozitare şi cele de producere trebuie dotate cu termometre pentru monitorizarea regulată atemperaturii şi umidităţii relative a aerului.

68. Trebuie monitorizate, de asemenea, temperaturile produsului în timpul depozitării şi transportului.

69. Monitorizarea se efectuează zilnic, însă se permite efectuarea înregistrărilor doar în cazul abaterilor. Înregistrările vor conţine şi acţiunile corective întreprinse.

70. Fluctuaţiile de temperatură trebuie să fie reduse la minimum, de exemplu, prin utilizarea unui spaţiu/congelator separat pentru congelarea produselor faţă de cel utilizat pentru depozitarea produselor congelate.

Secţiunea a 10-a

Cerinţele faţă de personalul antrenat în procesul de producţie

71. Personalul antrenat în procesul de producţie trebuie să respecte cerinţele specificate în art.16 din Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare.

Capitolul IV

BUNELE PRACTICI DE IGIENĂ APLICABILE

PROCESULUI DE PRODUCŢIE

Secţiunea 1

Cerinţele faţă de materia primă

72. Materiile prime de origine animală recepţionate la unitate trebuie însoţite în mod obligatoriu de certificatul de calitate eliberat de producător, conform art.13¹ din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor şi/sau de certificatul de sănătate animală, conform poziţiei 7 din compartimentul III al anexei nr.1 din Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.

73. La recepţia materiilor prime, operatorii din domeniul alimentar verifică corespunderea acestora cu documentele de însoţire, integritatea ambalajului şi dacă sunt etichetate corespunzător, fără a fi necesară prelevarea probelor pentru efectuarea încercărilor de laborator.

74. Înainte de începerea procesului de producţie, materiile prime trebuie să fie verificate cu atenţie. Se interzice utilizarea oricăror materii prime dacă se cunosc sau se suspectează următoarele:

74.1. nu sunt potrivite pentru consumul uman;

74.2. prezintă semne de alterare sau modificări ale aspectului sau ale proprietăţilor senzoriale;

74.3. au termenul de valabilitate expirat;

74.4. sunt contaminate cu microorganisme, paraziţi sau cu produsele din activitatea lor, contaminanţi chimici sau cu alte substanţe toxice.

75. Materiile prime trebuie depozitate în ambalajul original al producătorilor, în condiţii de temperatură şi de umiditate relativă a aerului, concepute să menţină calitatea acestora şi să le protejeze împotriva contaminării. În cazul în care ambalajul a fost deschis, se aplică o menţiune pe el cu data deschiderii şi se asigură că după deschidere produsul nu prezintă risc de contaminare.

76. Operatorii din domeniul alimentar trebuie să se asigure că depozitele frigorifice nu sunt supraîncărcate.

Secţiunea a 2-a

Cerinţele privind manipularea produselor

în cadrul procesului de producere

77. Toate etapele procesului de producţie din cadrul unei întreprinderi alimentare pot fi realizate într-o singură încăpere, dacă se poate evita orice contaminare încrucişată şi etapele de manipulare se realizează separat în ceea ce priveşte locul şi data.

78. Pentru a evita contaminarea încrucişată, la manipularea produselor alimentare este necesar să se asigure că fluxurile tehnologice de producere a alimentelor neprocesate şi procesate să fie separate. Intersecţiile fluxurilor tehnologice de producere a alimentelor (de exemplu: tăiere, ambalare sau alte procese de producţie tipice produselor din carne şi semifabricatelor) pot fi evitate prin separarea etapelor de producere a acestora, în perioadă de timp, prin curăţarea, spălarea, dezinfectarea încăperii (locului) după fiecare etapă sau proces.

79. Produsele alimentare sunt produse conform reţetelor aprobate de producător, descrierilor de proces (instrucţiunilor tehnologice) sau conform altor documente.

80. Produsele alimentare sunt prelucrate sau pregătite (eviscerate, tranşate, procesate, ambalate, depozitate, transportate etc.) astfel încât să se evite riscul de contaminare (materiile prime nu pot intra în contact direct cu produsele alimentare fabricate), cu respectarea cerinţelor generale de igienă.

81. Operatorii din domeniul alimentar trebuie să asigure trasabilitatea produselor alimentare fabricate şi a materiilor prime utilizate în producţia de alimente şi să păstreze înregistrările menţionate la art.11 din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor. Documentele necesare pentru asigurarea trasabilităţii menţionate se păstrează timp de cel puţin şase luni după expirarea termenului de valabilitate al produselor.

82. Fiecare produs alimentar trebuie să fie însoţit de o reţetă şi de descrierea tehnologică a metodei de producţie, care trebuie să enumere toate ingredientele produsului, cantităţile lor înainte şi după tratament, procesul de producţie tehnologică (temperatura şi timpul de tratament termic) şi alţi indicatori fizico-chimici relevanţi pentru produs (de exemplu: pH-ul), materialele utilizate pentru ambalare şi condiţiile speciale de păstrare a produsului.

83. Temperatura, durata tratamentului termic şi alţi parametri tehnologici esenţiali trebuie să fie monitorizaţi în timpul procesului de pasteurizare sau al altui tratament termic al produsului. Se permite de a nu se efectua înregistrări zilnice ale principalilor parametri tehnologici. Înregistrările pot fi efectuate doar în cazul abaterilor. Acestea trebuie să includă acţiunile corective întreprinse.

84. Procesele de producţie şi de ambalare, precum şi depozitarea produsului trebuie efectuate în condiţii care reduc la minimum riscul de contaminare, posibilitatea contaminării bacteriene sau formarea toxinelor.

85. Producătorul trebuie să se asigure că întregul proces de producţie a fost finalizat, inclusiv dacă s-au aplicat principiile tehnologice relevante; să asigure respectarea cerinţelor de igienă şi să evite orice posibilă contaminare a produsului, cum ar fi contaminarea încrucişată, contaminarea secundară (în mod special după tratamentul termic), deteriorarea produsului, fermentarea şi alte modificări ale calităţii (gust, miros, aspect) şi siguranţa.

Secţiunea a 3-a

Cerinţele privind ambalarea şi etichetarea produselor alimentare

86. În scopul ambalării produselor alimentare sau în alte scopuri în care poate surveni contactul cu produsele alimentare, pot fi utilizate numai produsele şi materialele destinate contactului cu produsele alimentare, care nu sunt nocive pentru sănătatea umană şi care îndeplinesc cerinţele prevăzute de Regulamentul sanitar privind materialele şi obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărâre Guvernului nr.308/2011.

87. Pentru produsele alimentare prezentate în formă nepreambalată spre vânzare consumatorului final ori pentru produsele alimentare ambalate în locul în care sunt vândute, la cererea cumpărătorului, şi pentru cele preambalate în vederea vânzării directe, este obligatorie includerea menţiunilor specificate la art.8 alin.(1) lit.a), b), c) şi f) din Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare. Informaţiile sunt înscrise pe un afiş/anunţ sau în altă formă şi se plasează într-un loc vizibil şi accesibil consumatorilor.

88. Pentru produsele alimentare de origine animală, suplimentar prevederilor pct.81, este obligatorie marcarea acestora cu marca de sănătate sau cu marca de identificare, conform pct.15 lit.a), pct.16 şi 17 din Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010.

89. Nu este obligatoriu ca produsele alimentare preambalate, fabricate în cantităţi mici, livrate direct consumatorilor finali şi/sau comercianţilor cu amănuntul şi/sau unităţilor de alimentaţie publică, să fie însoţite de o declaraţie nutriţională.

90. Informaţia privind valabilitatea produselor este stabilită ţinând cont de tipul de produs, de modul în care este fabricat, de compoziţia sa, de ambalajul utilizat şi de condiţiile de depozitare a produselor, precum şi de etichetarea conform art.8 din Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare.

91. Materiile prime şi produsele alimentare trebuie transportate în mijloace de transport curate, special concepute în acest scop. Vehiculele trebuie curăţate şi dezinfectate corespunzător.

Anexa nr.2

la Hotărârea Guvernului nr.6/2025

CERINŢE

privind producerea şi comercializarea cu amănuntul

a produselor de origine animală în cantităţi mici

Capitolul I

CERINŢELE PENTRU UNITĂŢILE DE PRODUCERE

A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ

1. Unitatea de prelucrare a alimentelor de origine animală poate să nu dispună de spaţii separate pentru produsele alimentare crude de origine animală, carcasele şi părţile acestora, depozitarea produselor alimentare de origine animală, sărare, maturare, dacă asigură şi dovedeşte autorităţii competente că se va evita contaminarea încrucişată în timpul depozitării alimentelor de origine animală.

2. Materiile prime ale produselor alimentare de origine animală pot fi depozitate, sărate, maturate într-o unitate frigorifică amenajată în acest scop, amplasată în încăperea de manipulare a produselor alimentare de origine animală.

3. Este posibil ca o unitate de prelucrare a alimentelor de origine animală să nu dispună de o cameră separată pentru tăierea cărnii proaspete, dacă carnea proaspătă este tăiată la o etapă separată de procesul de producţie alimentară în curs, asigurându-se că va fi evitată contaminarea încrucişată.

4. Unitatea de prelucrare a alimentelor de origine animală poate să nu dispună de o cameră separată pentru depozitarea şi manipularea condimentelor, aditivilor alimentari şi a altor materii prime (cântărire, amestecare etc.), dacă condimentele, aditivii alimentari şi alte materii prime pot fi depozitate în dulapuri amenajate în acest scop şi manipulate în spaţii amenajate în acest scop, situate în camera de producţie a hranei pentru animale.

5. Unitatea de prelucrare a alimentelor de origine animală poate avea un afumător în afară, dacă se asigură că produsele alimentare de origine animală sunt protejate de poluare şi efectele atmosferice în timpul transportului de la spaţiile de producere la afumătoarea în aer liber şi în timpul afumării, că produsele alimentare de origine animală pot fi transportate ambalate, acoperite cu folie etc.

6. Dacă în vestiarul angajaţilor nu se poate instala duş şi toaletă, acestea pot fi situate în apropierea spaţiilor de producţie.

7. Unitatea de prelucrare a produselor alimentare de origine animală, după ce a evaluat riscul de poluare, poate instala uşi şi ferestre din lemn în spaţiile de producţie, dacă suprafaţa acestora este acoperită cu un strat (vopsea) uşor lavabil şi dezinfectabil.

8. Unitatea de prelucrare a alimentelor de origine animală poate aduce carcase şi părţile acestora destinate tăierii, produse alimentare crude şi poate scoate produse alimentare de origine animală fabricate prin aceeaşi uşă în perioade diferite, asigurându-se că va fi evitată contaminarea încrucişată şi protecţia împotriva factorilor externi de mediu.

9. Unitatea de prelucrare a alimentelor de origine animală poate folosi lemn în incintele şi/sau locurile de prelucrare a alimentelor de origine animală (de exemplu: afumare, sărare, coacere, depozitare, ambalare etc.) dacă, ţinând cont de tehnologia de producţie a alimentelor de origine animală, se asigură că produsele alimentare de origine animală nu vor fi contaminate.

10. Se admite transportul produselor alimentare cu ajutorul mijloacelor de transport care asigură protejarea de contaminare şi se asigură că sunt păstrate la temperatura specificată în condiţiile de păstrare a alimentelor.

11. Producătorul trebuie să respecte regimul de control al temperaturii în timpul transportului produselor de origine animală, la o distanţă mai mare de 100 km, iar în anumite cazuri, pentru o perioadă limitată de timp, de până la două ore, este permisă abaterea de la regimul de control al temperaturii în timpul încărcării, transportării la depozite, la vitrine sau al comercializării alimentelor consumatorilor, dacă o astfel de nerespectare a regimului de control al temperaturii nu implică un risc pentru siguranţa acestor produse.

[Pct.11 în redacţia Hot.Guv. nr.347 din 24.06.2026, în vigoare 26.06.2026]

12. Producătorul de produse din carne, în scopuri de autocontrol, de cel puţin două ori pe an, trebuie să efectueze teste microbiologice ale produselor din carne la indicii Listeria monocetogenes şi salmonella spp.

12¹. Pe lângă efectuarea testelor microbiologice pentru indicatorul Listeria monocytogenes la produsele din carne, operatorii din domeniul alimentar trebuie să preleveze probe din zonele de prelucrare şi de pe echipamentele utilizate, în vederea detectării prezenţei Listeria monocytogenes, cu o frecvenţă de cel puţin două probe pe an.

[Pct.12¹ introdus prin Hot.Guv. nr.347 din 24.06.2026, în vigoare 26.06.2026]

13. Producătorul de preparate din carne, în scop de autocontrol, trebuie să preleveze cinci probe de preparate din carne din mai multe locuri diferite de preparate din carne din acelaşi lot de producţie. Este permis să nu testeze separat toate cele cinci probe de carne semifabricate în laborator, ci să facă o probă combinată din ele şi să efectueze un test de laborator în coordonare cu Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor.

14. Analiza microbiologică a produselor alimentare de origine animală trebuie să respecte următoarele frecvenţe:

[Pct.14 modificat prin Hot.Guv. nr.347 din 24.06.2026, în vigoare 26.06.2026]

15. Pasteurizarea sau tratamentul termic se înregistrează în jurnalul de înregistrare a temperaturii numai în cazul abaterilor de temperatură stabilite şi al acţiunilor necesare pentru tratamentul termic adecvat al produselor alimentare.

16. Apa potabilă utilizată la producerea produselor alimentare trebuie să corespundă prevederilor Legii nr.182/2019 privind calitatea apei potabile.

17. Produsele alimentare de origine animală trebuie să respecte prevederile Regulamentului sanitar privind contaminanţii din produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.520/2010.

18. Aditivii alimentari şi cantităţile acestora utilizate în producţia de produse alimentare de origine animală trebuie să respecte Regulamentul sanitar privind aditivii alimentari, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.229/2013.

Capitolul II

CERINŢELE PENTRU CARNE ŞI PRODUSELE DIN CARNE

Secţiunea 1

Cerinţele pentru carnea afumată şi produsele

din carne afumată

19. Dacă produsele alimentare sunt afumate afară, în afumătoare instalate în exterior, pentru afumarea produselor alimentare trebuie instalate încăperi dedicate sau locuri speciale cu sistem de ventilaţie, pentru a preveni pătrunderea fumului în alte încăperi de producţie.

20. La afumarea produselor alimentare, se aplică următoarele cerinţe:

20.1. este interzisă arderea lemnului vopsit, lăcuit, lipit sau prelucrat în alt mod chimic pentru a produce fum;

20.2. este necesar să se determine modalitatea de afumare corectă a cărnii, a produselor lactate, timpul care să asigure că toate cantităţile de hidrocarburi aromatice policiclice nu depăşesc concentraţia maximă admisă;

20.3. analizele de laborator ale produselor din carne afumată şi ale produselor lactate pentru determinarea cantităţilor de hidrocarburi aromatice policiclice se efectuează cel puţin o dată pe an;

20.4. alimentele afumate trebuie să fie imediat răcite la temperatura necesară pentru depozitare;

20.5. produsele alimentare care se afumă în afumătoarele în aer liber trebuie protejate de contaminare şi intemperii (de exemplu, înainte de afumat şi după afumat, acestea trebuie plasate în recipiente acoperite).

Secţiunea a 2-a

Cerinţele pentru manipularea produselor şi/sau a preparatelor din carne

21. Materiile prime pentru producţia de produse din carne şi semifabricate (în continuare – produse din carne) trebuie să fie transportate în condiţii de igienă adecvate şi depozitate la o temperatură care nu depăşeşte 7 °C, organele – la o temperatură care nu depăşeşte 3 °C şi carnea de pasăre – la o temperatură care nu depăşeşte 4 °C.

22. Produsele din carne trebuie produse în conformitate cu reţetele procesului tehnologic de producţie.

23. Materiile prime din care sunt fabricate produsele din carne trebuie să respecte prevederile pct.56 din Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010.

24. Conform pct.60 din Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010, produsele din carne nu pot fi fabricate din:

24.1. organele aparatului genital al femelelor şi al masculilor, cu excepţia testiculelor;

24.2. organele aparatului urinar, cu excepţia rinichilor şi a vezicii urinare;

24.3. cartilajul laringelui, traheea şi bronhiile extralobulare;

24.4. ochii şi pleoapele;

24.5. conductul auditiv extern;

24.6. ţesuturile corneene;

24.7. capul (cu excepţia crestei, urechilor şi bărbiţelor), esofagul, intestinele şi aparatul genital de la păsări.

25. Produsele din carne sunt produse în baza reţetelor şi/sau a instrucţiunilor tehnologice elaborate şi aprobate de către producător, cu utilizarea materiei prime şi a materialelor auxiliare, conform Cerinţelor de calitate pentru preparate şi produse din carne, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.624/2020.

26. Produsele din carne tratate termic, cu excepţia cârnaţilor afumaţi fierţi şi afumaţi, precum şi a cârnaţilor tartinabili sau uşor afumaţi, se păstrează la o temperatură cuprinsă între 0 °C şi 6 °C.

27. Se recomandă păstrarea produselor din carne crudă între 0 °C şi 15 °C temperatură, a cârnaţilor premium curaţi sau afumaţi la rece şi a produselor din carne tocată de pasăre premium ambalate – între 0 °C şi 20 °C.

28. Preparatele din carne refrigerată pot fi păstrate la cel mult 4 °C, cele congelate – la nu mai mult de -18 °C.

Secţiunea a 3-a

Cerinţele minime de funcţionare a abatoarelor de capacitate

 mică pentru ungulatele domestice şi pentru păsări

şi/sau lagomorfe la nivelul exploataţiei

29. Condiţiile minime de funcţionare a abatoarelor de capacitate mică se stabilesc în baza prevederilor capitolelor IV şi V din Hotărârea Guvernului nr.435/2010 privind aprobarea Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, fără a aduce atingere:

29.1. normelor corespunzătoare de sănătate animală şi de sănătate publică, inclusiv normelor pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor encefalopatii spongiforme transmisibile;

29.2. cerinţelor în domeniul bunăstării animalelor şi al biosecurităţii;

29.3. cerinţelor privind identificarea, înregistrarea animalelor şi asigurarea trasabilităţii animalelor şi a produselor de origine animală rezultate.

30. Abatoarele de capacitate mică funcţionează doar dacă au fost autorizate sanitar-veterinar conform art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară.

[Pct.30 modificat prin Hot.Guv. nr.347 din 24.06.2026, în vigoare 26.06.2026]

31. Abatoarele de capacitate mică trebuie să corespundă cerinţelor simplificate după cum urmează:

31.1. din punctul de vedere al amenajărilor constructive şi al instalaţiilor interioare:

31.1.1. să deţină un padoc acoperit, la amenajarea căruia trebuie avute în vedere criteriile epidemiologice şi de bunăstare a animalelor, în funcţie de capacitatea maximă zilnică de sacrificare (condiţia nu este obligatorie dacă animalele sunt sacrificate imediat după sosirea la abator şi dacă nu sunt transportate de la o distanţă mai mare de 50 km);

31.1.2. se poate utiliza acelaşi spaţiu al unităţii pentru mai multe faze de lucru, cu condiţia ca acestea să fie succesive şi separate în timp, iar între diferite faze să se efectueze curăţenia şi dezinfecţia, după caz;

31.1.3. unitatea trebuie să se îngrijească de protecţia carcaselor, a cărnii şi a organelor care nu au fost încă livrate;

31.1.4. pereţii şi pavimentul unităţii trebuie să fie uşor de spălat, de dezinfectat şi din materiale rezistente la corozii, care să nu permită pătrunderea şi staţionarea apei;

31.1.5. pavimentul trebuie să fie astfel construit încât să permită drenarea apei spre sistemul de canalizare;

31.1.6. capacele canalelor de scurgere trebuie să fie acoperite cu clopot pentru împiedicarea apariţiei mirosurilor neplăcute; pentru unităţile care sacrifică bovine şi ovine, canalizarea trebuie protejată de site cu diametrul de 6 mm;

31.1.7. tavanul trebuie realizat astfel încât să nu permită acumularea de murdărie, condens sau mucegaiuri şi, de asemenea, să fie uşor de igienizat şi dezinfectat;

31.1.8. conductele şi cablurile trebuie să fie protejate;

31.1.9. corpurile de iluminat trebuie să fie uşor de curăţat şi prevăzute cu protecţie împotriva contaminării carcaselor cu sticlă;

31.1.10. uşile şi ferestrele trebuie să se închidă ermetic pentru a asigura protecţia împotriva rozătoarelor şi a insectelor; ferestrele care comunică cu exteriorul trebuie să fie protejate de plase contra insectelor;

31.1.11. toaletele trebuie să fie într-un număr suficient, fără să se deschidă în spaţiile de lucru; ele trebuie dotate cu instalaţii adecvate de spălare, de dezinfecţie şi de uscare a mâinilor;

31.2. din punctul de vedere al igienei:

31.2.1. instalaţiile şi echipamentele din unitate trebuie să fie uşor de curăţat, dezinfectat, rezistente la coroziune;

31.2.2. instalaţiile şi echipamentele trebuie să prevină contactul între carne şi pardoseli, pereţi şi dispozitive de fixare;

31.2.3. trebuie să se asigure un număr suficient de cuţite şi alte instrumente de lucru, care să fie sterilizate într-o singură etapă, astfel ca ele să fie de ajuns numeric şi igienic pe tot parcursul procesului de sacrificare;

31.2.4. trebuie să se asigure câte un sterilizator, atât în spaţiul murdar, cât şi în spaţiul curat, după caz;

31.2.5. trebuie să se asigure utilizarea instrumentelor de lucru în condiţii igienice;

31.2.6. produsele finite, respectiv semicarcasele, sferturile de carcasă şi organele, trebuie depozitate în condiţii de frig, în spaţii dimensionate în funcţie de capacitatea unităţii;

31.2.7. după terminarea activităţilor zilnice, se asigură, în mod obligatoriu, efectuarea curăţeniei şi a dezinfecţiei spaţiilor, aparaturii, instalaţiilor şi ustensilelor de lucru;

31.2.8. trebuie să se asigure apă potabilă în cantitate suficientă, din reţeaua publică sau din sursă proprie, care să fie verificată în conformitate cu legislaţia;

31.2.9 să nu permită accesul dăunătorilor şi să dispună de proceduri privind controlul rozătoarelor;

31.3. din punctul de vedere al asigurării trasabilităţii şi a siguranţei:

31.3.1. examenul ante-mortem trebuie să aibă loc imediat după sosirea animalelor la unitate;

31.3.2. trebuie să se asigure trasabilitatea documentată a mişcării animalelor, a procesului de sacrificare şi de livrare a produselor, inclusiv a informaţiilor lanţului alimentar, în acest sens fiind necesară sacrificarea numai a animalelor identificate, precum şi actualizarea bazei de date conform legislaţiei;

31.3.3. să se respecte normele privind bunăstarea animalelor în timpul sacrificării, prin asigurarea echipamentelor de contenţie şi asomare corespunzătoare speciei animalelor sacrificate;

31.3.4. să se informeze medicul veterinar oficial asupra datelor privind numărul, specia, categoria şi provenienţa animalelor care urmează a fi sacrificate;

31.3.5. trebuie să se efectueze teste microbiologice aplicabile alimentelor conform Cerinţelor privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.221/2009, cu frecvenţa minimă menţionată la pct.15;

31.3.6. marcarea şi etichetarea cărnii se fac în conformitate cu pct.15 lit.a), pct.16 şi 17 din Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010;

31.3.7. sacrificarea animalelor ungulate domestice se va efectua cu respectarea prevederilor Regulamentului privind procedurile şi documentele aferente Registrului de stat al animalelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.828/2022;

31.3.8. înregistrarea evenimentelor privind sosirea animalelor şi sacrificarea la abator vor fi asigurate de către medicul veterinar oficial sau de către un felcer veterinar sub supravegherea medicului veterinar oficial desemnat pentru efectuarea inspecţiei ante- şi post-mortem;

31.4. din punctul de vedere al subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman:

31.4.1. subprodusele rezultate în urma sacrificărilor trebuie să fie colectate în mod igienic în cazul fiecărei unităţi;

31.4.2. dacă în cadrul aceleiaşi unităţi se sacrifică animale care aparţin mai multor specii, iar subprodusele se încadrează în categorii diferite de risc, ele trebuie colectate diferit, conform reglementărilor din domeniu;

31.4.3. poate fi aprobată şi folosirea unui singur container, caz în care subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman trebuie încadrate în categoria cea mai mare de risc;

31.5. din punctul de vedere al aspectelor legate de personal:

31.5.1. pentru personalul sanitar-veterinar care asigură supravegherea şi controlul cărnii, se asigură un spaţiu separat sau un dulap, după caz, cu posibilităţi de închidere; dulapul poate fi amplasat în aceeaşi cameră cu cea a administratorului unităţii;

31.5.2. pentru un număr redus de personal, vestiarul poate să fie format şi dintr-o singură cameră, unde se poate respecta principiul sistemului "alb-negru", prin utilizarea a două dulapuri, din care unul pentru hainele de stradă şi unul pentru hainele de lucru;

31.5.3. personalul muncitor trebuie să poarte permanent echipament de protecţie, care să poată fi schimbat ori de câte ori este nevoie;

31.5.4. starea de sănătate a personalului lucrător trebuie verificată periodic, în conformitate cu prevederile legislaţiei specifice.

32. Carcasele/semicarcasele/sferturile şi organele obţinute în urma sacrificării în abatoarele de capacitate mică vor fi comercializate pe teritoriul măcelăriilor, carmangeriilor, pensiunilor turistice, magazinelor specializate în comercializarea cărnii, târgurilor şi pieţelor agroalimentare şi a unităţilor de comerţ cu amănuntul.

33. Certificarea sanitară veterinară a cărnii şi aplicarea mărcii de sănătate, care se aplică pe carcasele/semicarcasele/sferturile şi organele obţinute în urma abatorizării în abatoare de capacitate mică, sunt efectuate de către medicul veterinar sau de către felcerul veterinar sub supravegherea medicului veterinar oficial desemnat de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor.

34. Aprobarea mărcilor de sănătate se realizează conform procedurii stabilite în ordinul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

Capitolul III

CERINŢELE SPECIFICE PENTRU LAPTE

ŞI PRODUSELE LACTATE

Secţiunea 1

Cerinţele pentru laptele crud

35. Laptele trebuie să provină de la animale (vaci, oi sau capre) întreţinute în ferme autorizate sanitar-veterinar. În cazul exploataţiilor neprofesionale care comercializează direct laptele crud producătorului mic, trebuie să fie însoţit de copia carnetului de sănătate şi de declaraţia producătorului casnic, conform art.12¹ din Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior.

36. Laptele destinat vânzării trebuie să fie răcit la temperatura de 6 °C, fiind adecvat pentru consum, având termenul recomandat nu mai mult de 24 de ore de la terminarea procesului de producţie, dacă nu au fost efectuate teste de lapte care au confirmat un alt termen de adecvare pentru consum.

37. Producătorul de lapte trebuie să evalueze indicatorii de calitate şi de compoziţie ai laptelui o dată pe an, într-un laborator de referinţă, conform art.11 alin.(4) din Legea nr.50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate şi de bunăstare a animalelor.

38. Laptele folosit pentru producerea produselor lactate trebuie muls cu două ore înainte sau răcit la 8 °C.

39. Laptele din cisterne se poate comercializa în fermă doar într-o încăpere separată, special utilată, în magazine specializate în acest scop sau în secţii separate de produse alimentare şi în pavilioane speciale ale pieţelor. Rezervorul trebuie dotat cu robinet. Producătorul de lapte trebuie să creeze condiţii adecvate pentru transportul laptelui, precum şi să asigure spălarea şi dezinfectarea adecvată a rezervoarelor.

40. Un producător de lapte poate vinde lapte crud produs în fermă numai din rezervoare (cisterne) marcate cu etichetă de etichetare. Eticheta trebuie să cuprindă numele producătorului, prenumele/forma juridică şi denumirea persoanei juridice, numărul de înregistrare, condiţiile de păstrare a laptelui, timpul de muls, indicaţiile "lapte crud" şi "utilizaţi numai fiert".

41. În timpul vânzării laptelui, temperatura acestuia nu poate fi mai mare de 6 °C.

42. Produsele lactate pot fi vândute numai la punctele de vânzare amenajate în acest scop, care îndeplinesc cerinţele de igienă şi au o unitate frigorifică.

43. Produsele lactate trebuie să fie răcite şi depozitate la o temperatură care să nu depăşească 6 °C.

44. Unităţile de prelucrare a laptelui respectă criteriile pentru laptele crud după cum urmează:

45. În cazul constatării neconformităţii probei prelevate semestrial, în scop de monitorizare, se prelevează probe cu frecvenţa iniţială pentru calcularea mediei geometrice.

Secţiunea a 2-a

Analiza microbiologică în unităţile de prelucrare

a laptelui cu un volum mic de producţie

46. Numărul de unităţi de prelevare de probe pentru analiza microbiologică în unităţile de prelucrare a laptelui cu un volum mic de producţie poate fi redus în conformitate cu tabelele 1 şi 2, dacă operatorul din sectorul alimentar poate demonstra, pe baza evidenţei istorice, că dispune de măsuri eficiente în cazul unor rezultate nesatisfăcătoare, ca parte a procedurilor bazate pe Bunele practici de igienă; aceste reduceri pot fi menţinute atât timp cât rezultatele obţinute sunt în conformitate cu limitele corespunzătoare stabilite în anexa la Cerinţele privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.221/2009.

47. Frecvenţa analizelor este stabilită de fiecare producător, în baza unor factori precum istoricul sau sensibilitatea produsului; producătorii începători trebuie să facă mai multe analize pe produse până când se adună suficiente evidenţe istorice, reflectând astfel modul de instaurare a eficienţei procedurilor bazate pe Bunele practici de igienă.

Tabelul 1

Criteriile de igienă a procesului de producţie

Tabelul 2

Criteriile de siguranţă a produselor alimentare

Secţiunea a 3-a

Igiena mulsului animalelor de lapte

48. În scopul pregătirii animalului pentru muls, trebuie întreprinse următoarele măsuri:

48.1. starea de sănătate a animalului trebuie verificată pentru a identifica orice semne de infecţie sau mastită;

48.2. ugerul şi mameloanele animalelor de lapte trebuie spălate cu apă curată şi caldă pentru a îndepărta murdăria şi resturile;

48.3. ugerul trebuie uscat cu un prosop curat şi uscat sau cu şerveţele de unică folosinţă;

48.4. mameloanele trebuie dezinfectate folosind soluţii antiseptice înainte de muls.

49. Pentru procedura de muls trebuie întreprinse următoarele măsuri:

49.1. persoanele care mulg animalele trebuie să îşi spele mâinile înainte de a începe procesul;

49.2. personalul trebuie să poarte îmbrăcăminte curată;

49.3. echipamentele de muls trebuie să fie curate şi bine întreţinute;

49.4. echipamentele de muls trebuie spălate şi dezinfectate înainte şi după fiecare utilizare;

49.5. integritatea echipamentelor trebuie verificată pentru a evita contaminarea laptelui;

49.6. mulsul trebuie început manual, prin câteva mişcări de stimulare, pentru a induce eliberarea laptelui;

49.7. tehnicile adecvate de muls trebuie folosite pentru a preveni disconfortul sau rănirea animalului;

49.8. toate mameloanele trebuie mulse complet, pentru a preveni infecţiile şi pentru a obţine maximum de lapte.

50. Pentru procedura după muls trebuie întreprinse următoarele măsuri:

50.1. mameloanele trebuie dezinfectate cu o soluţie antiseptică, pentru a preveni infecţiile;

50.2. soluţia antiseptică trebuie lăsată să se usuce natural pe mameloane.

50.3. laptele trebuie colectat în recipiente curate şi igienice;

50.4. laptele trebuie filtrat imediat după muls, pentru a îndepărta eventualele impurităţi;

50.5. laptele trebuie răcit rapid la temperaturi sub 4°C, pentru a inhiba dezvoltarea bacteriilor;

50.6. laptele trebuie stocat în condiţii de igienă, în recipiente sigilate şi curate;

50.7. laptele trebuie transportat în condiţii de răcire adecvate, pentru a menţine calitatea şi siguranţa acestuia.

Secţiunea a 4-a

Cerinţele pentru produsele lactate obţinute

de la ovine şi caprine

51. Amplasarea centrului de prelucrare a laptelui integral aparţinând exploataţiilor de ovine şi caprine nu trebuie să urmeze o abordare precum linia de producţie şi nu este obligatoriu să deţină o intrare separată pentru materiile prime directe şi o ieşire pentru produsele finite sau nu trebuie să aibă o intrare separată pentru materiile prime indirecte (cheag, sare etc.), pentru materialele de ambalare sau chiar pentru personal; pereţii, tavanele şi pardoseala pot fi realizate din materiale uşor igienizabile, uşor de curaţat şi rezistente la corozie.

52. Fabricarea produselor lactate trebuie să aibă loc într-o zonă (încăpere) separată, în care au fost luate toate măsurile necesare pentru a evita riscul de contaminare încrucişată.

53. Se poate utiliza acelaşi spaţiu al exploataţiei pentru mai multe faze de lucru, cu condiţia ca acestea să fie succesive şi separate în timp, iar între diferite etape să se efectueze curăţenia şi dezinfecţia, după caz.

54. Se poate utiliza o singură facilitate pentru spălatul mâinilor şi pentru spălatul produselor din lapte, cu condiţia să se ia măsurile necesare pentru a se evita contaminarea încrucişată.

55. Toaletele nu trebuie să comunice direct cu spaţiile în care se manipulează laptele şi produsele din lapte. Acestea se pot afla în spaţii amenajate separat.

56. Se poate amenaja o zonă specială pentru schimbarea îmbrăcăminţii şi protejarea cu halate de protecţie înainte de începerea activităţii; nu este obligatoriu ca această zonă să fie într-o cameră separată.

57. Produsele de salubrizare şi substanţele dezinfectante trebuie depozitate într-un spaţiu separat sau, după caz, într-un dulap prevăzut cu cheie.

58. Dacă spaţiul este insuficient, ustensilele pot fi curăţate, dezinfectate şi depozitate în zona de producţie, cu condiţia ca aceste activităţi să aibă loc după ce este încheiată producţia.

59. Materiile prime şi produsele finite pot fi depozitate în aceeaşi cameră de răcire, cu condiţia ca toate măsurile necesare să fie luate pentru evitarea contaminării încrucişate.

60. Utilajele şi ustensilele trebuie să se poată curăţa uşor. Suprafeţele care intră în contact cu alimentele trebuie să fie făcute din materiale acceptate pentru alimente.

61. În funcţie de procesul de producţie şi de tipul de produse obţinute, trebuie să existe o zonă pentru maturarea brânzei şi un depozit pentru conservarea prin refrigerare a produselor finite.

62. Unitatea de producere trebuie să dispună de o sursă adecvată de apă potabilă, care trebuie utilizată ori de câte ori este necesar, pentru a se evita contaminarea produselor din lapte; apa potabilă, în cantitate suficientă, poate fi din reţeaua publică sau din sursă proprie.

63. Producătorii trebuie să elaboreze şi să implementeze proceduri adecvate privind asigurarea trasabitităţii, începând de la materia primă şi până la obţinerea produselor finite.

64. Producătorii pot utiliza bunele practici de igienă şi implementa programul de autocontrol.

Capitolul IV

CERINŢELE PENTRU COMERCIALIZAREA LAPTELUI

CRUD PRIN INTERMEDIUL AUTOMATELOR

Secţiunea 1

Cerinţele faţă de automatele pentru vânzarea directă a laptelui crud

65. Producătorii utilizează bunele practici de igienă şi implementează programul de autocontrol.

66. Prin intermediul automatelor se pot comercializa cantităţi de până la 300 de litri de lapte crud de vacă/automat/zi şi de până la 100 de litri de lapte crud de la alte specii de animale/automat/zi, prin intermediul automatelor, de către deţinătorii de animale.

67. Producătorul care comercializează lapte crud prin intermediul automatelor trebuie să se asigure că acestea:

67.1. sunt construite din materiale care pot fi uşor de curăţat şi dezinfectat atât la interior, cât şi la exterior;

67.2. sunt prevăzute cu sisteme de răcire care să permită menţinerea laptelui crud la o temperatură de până la maximum 4°C şi minimum 0°C; temperaturile de depozitare pentru laptele crud trebuie asigurate chiar şi în tubulatura dintre rezervorul de lapte şi căile de distribuţie până la robinet;

67.3. suprafeţele care vin în contact direct cu laptele crud trebuie să fie în stare bună, uşor de curăţat şi, dacă este cazul, de dezinfectat; în acest scop se acceptă materiale netede, lavabile, rezistente la coroziune şi netoxice;

67.4. robinetul de curgere trebuie să fie construit astfel încât să nu permită contaminarea microbiologică, să fie uşor detaşabil, pentru a permite curăţarea şi dezinfectarea; sub robinetul de curgere este obligatoriu să existe o tavă pentru colectarea oricărei scurgeri sau picături, care trebuie păstrată curată;

67.5. rezervoarele de depozitare a laptelui crud trebuie să fie uşor de curăţat şi dezinfectat;

67.6. automatele pentru vânzarea directă a laptelui trebuie să fie dotate cu senzor de temperatură, cu afişarea externă a acesteia, care se verifică periodic pentru recalibrare de către un organism specializat şi acreditat în acest scop;

67.7. monitorizarea temperaturilor trebuie să fie păstrată de către operatorul de industrie alimentară de la care provine laptele crud cel puţin un an;

67.8. automatele pentru vânzarea laptelui crud trebuie să fie prevăzute cu un sistem care să nu permită vânzarea în cazul întreruperii curentului electric, care implică o creştere a temperaturii laptelui peste valoarea maximă de 4ºC.

68. Automatele pentru comercializarea laptelui trebuie să prezinte în mod obligatoriu vizibil, lizibil şi permanent actualizarea următoarelor informaţii:

68.1. descrierea produsului: "Lapte crud de la .... (specia)";

68.2. denumirea exploataţiei de origine a laptelui crud care face obiectul vânzării directe, data mulgerii;

68.3. data la care a fost alimentat automatul;

68.4. data expirării valabilităţii laptelui;

68.5. instrucţiuni pentru depozitarea laptelui la domiciliu (de exemplu: a se păstra în frigider la o temperatură cuprinsă între 0ºC şi 4ºC);

68.6. numărul de înregistrare în domeniul siguranţei alimentelor pentru fiecare automat şi numărul autorizaţiei sanitare veterinare de funcţionare a exploataţiei de animale.

69. La automatele pentru vânzarea directă a laptelui crud prevăzute cu un sistem de îmbuteliere, recipientele trebuie să prezinte inscripţionat pe o etichetă următoarele informaţii:

69.1. descrierea produselor: "Lapte crud de la ... (specia)";

69.2. data ambalării (ziua, luna, anul);

69.3. data expirării (ziua, luna, anul);

69.4. denumirea exploataţiilor de vaci producătoare de lapte şi numărul de înregistrare, locaţia completă;

69.5. instrucţiuni pentru păstrarea laptelui la domiciliu (de exemplu: a se păstra în frigider la o temperatură cuprinsă între 0ºC şi 4ºC).

70. Automatele pentru comercializarea laptelui crud se amplasează în spaţii închise sau în spaţii deschise, care să elimine orice risc de contaminare, alimentate cu energie electrică, racordate la o sursă de apă potabilă caldă şi/sau rece, în condiţiile în care automatele nu sunt dotate cu sistem propriu de igienizare.

71. Automatele pentru vânzarea directă a laptelui crud se amplasează astfel încât consumatorul final să nu aibă acces la rezervorul de păstrare a laptelui.

72. În cazul în care ambalajele care vin în contact direct cu laptele sunt oferite din automatele de lapte, acestea trebuie să fie de unică folosinţă, curate şi să asigure protecţie împotriva contaminării pe durata transportului şi pe timpul păstrării (de exemplu: recipiente din material plastic, pungi, sticle din material plastic etc.).

73. Este permisă vânzarea directă a laptelui crud prin introducerea acestuia în ambalajele consumatorului final, responsabilitatea privind asigurarea curăţării şi igienizării acestora revenind în totalitate consumatorului.

74. Automatele destinate vânzării directe de lapte trebuie să aibă inscripţionate în lateral şi în faţă următoarele menţiuni: "LAPTE CRUD – se va fierbe".

75. În cazul în care, în urma controalelor oficiale efectuate de inspectorii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor sau în baza rezultatelor de laborator, laptele nu se încadrează în parametrii de calitate şi salubritate stabiliţi de legislaţie, precum numărul total de germeni, numărul de celule somatice, reziduurile de medicamente, parametrii microbiologici şi fizico-chimici, se va dispune suspendarea sau interzicerea vânzării laptelui crud până la eliminarea neconformităţii şi remedierea deficienţelor constatate, în conformitate cu prevederile pct.8 din anexa nr.1.

76. Automatele pentru comercializarea laptelui crud se pot amplasa la nivelul exploataţiei şi în afara exploataţiei. În situaţiile în care automatele pentru vânzarea laptelui crud sunt amplasate în afara exploataţiei, operatorii din exploataţiile producătoare de lapte, proprietari ai automatelor, au obligaţia să elaboreze proceduri pentru transportul laptelui de la exploataţie până la locul de amplasare a automatului.

77. Automatele pentru vânzarea directă a laptelui crud se alimentează cu lapte zilnic.

78. Laptele crud nevândut de automat în ziua în care are loc realimentarea trebuie să fie dus în exploataţia de provenienţă, respectând condiţiile de igienă şi de temperatură, şi depozitat într-un rezervor separat. Laptele crud nevândut poate fi folosit la fabricarea brânzeturilor cu o perioadă de maturare de cel puţin 60 de zile sau poate fi utilizat în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.11/2022, şi a Legii nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

79. Alimentarea unui automat se efectuează numai cu lapte crud provenit de la un singur producător de lapte crud.

80. Alimentarea automatelor cu lapte crud se efectuează direct numai de către producătorul de lapte căruia îi aparţine exploataţia de animale producătoare de lapte şi automatele pentru distribuirea laptelui.

81. La nerespectarea prevederilor prezentelor Cerinţe, se aplică prevederile pct.8 din anexa nr.1.

Secţiunea a 2-a

Cerinţele de siguranţă şi de igienă aplicabile laptelui crud

destinat comercializării prin intermediul automatelor

82. Laptele crud destinat comercializării prin intermediul automatelor trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

82.1. să fie obţinut de la animale care nu prezintă niciun simptom de boală contagioasă ce poate fi transmisă omului prin lapte;

82.2. să fie obţinut de la animale care sunt în bună stare de sănătate şi care nu prezintă niciun semn de boală ce ar putea duce la contaminarea laptelui şi, în mod special, care nu suferă de o infecţie a aparatului genital însoţită de scurgeri, de enterită cu diaree şi febră sau de o inflamaţie vizibilă a ugerului;

82.3. să fie obţinut de la animale cărora nu li s-au administrat substanţe sau produse neautorizare sau de la animale care nu au făcut obiectul unui tratament ilegal;

82.4. să fie obţinut de la animale pentru care, în cazul administrării unor produse sau substanţe autorizate, a fost respectată perioada de aşteptare prescrisă pentru aceste produse sau substanţe;

82.5. să fie obţinut de la vaci sau de la bivoliţe care aparţin unui efectiv care este indemn sau oficial indemn de tuberculoză, bruceloză şi leucoza enzootică bovină;

82.6. să fie obţinut de la femele din alte specii care aparţin, pentru speciile sensibile la tuberculoză şi bruceloză, unui efectiv controlat regulat pentru această maladie în cadrul unui plan de supraveghere aprobat de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor;

82.7. să fie obţinut de la oi sau capre care aparţin unei exploataţii oficial indemne sau indemne de bruceloză;

82.8. laptele crud destinat vânzării directe consumatorului final trebuie să se încadreze în parametrii de calitate în ceea ce priveşte criteriile microbiologice la număr total de germeni, număr total de celule somatice şi reziduuri de antibiotice;

82.9. să fie obţinut cu respectarea tuturor cerinţelor de igienă a mulsului şi să fie răcit, păstrat la fermă şi transportat corespunzător;

82.10. laptele crud trebuie transportat de la locul producerii la locurile de comercializare prin intermediul automatelor în recipiente confecţionate din materiale uşor de spălat şi de dezinfectat, rezistente la coroziune, care să nu modifice compoziţia laptelui, să nu producă modificări ale laptelui (culoare, gust, miros etc.) şi să nu transfere laptelui substanţe ce pun în pericol sănătatea consumatorului.

Secţiunea a 3-a

Cerinţele faţă de exploataţiile animalelor de la care se obţine laptele

crud destinat comercializării prin intermediul automatelor

83. Exploataţiile animalelor de la care se obţine laptele crud destinat vânzării directe prin intermediul automatelor trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

83.1. să deţină autorizarea sanitar-veterinară, conform art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară;

83.2. instalaţiile de muls, ustensilele şi spaţiile în care se depozitează laptele după muls, manipulat şi răcit, să fie situate şi construite astfel încât să limiteze riscurile de contaminare a laptelui;

83.3. spaţiile destinate depozitării laptelui după muls să fie bine separate de spaţiile unde sunt adăpostite animalele;

83.4. suprafaţa echipamentelor care intră în contact cu laptele (ustensilele, recipientele utilizate la muls şi la transportare) să fie uşor de curăţat, de întreţinut şi de dezinfectat, astfel impunându-se utilizarea unor materiale netede, lavabile şi netoxice.

Capitolul V

CERINŢELE PENTRU PRODUCEREA ÎN CANTITĂŢI MICI A

OUĂLOR DE PASĂRE DESTINATE CONSUMULUI UMAN

84. Cerinţele se aplică livrărilor de ouă de pasăre alimentare pentru piaţa locală în cantităţi mici, care deţin până la 1 000 de găini ouătoare şi până la 2 000 de prepeliţe, pentru pieţe sau unităţi comerciale cu amănuntul.

85. Cerinţele nu se aplică persoanelor fizice şi juridice care deţin păsări domestice pentru consum propriu.

86. Producătorii de ouă care produc în cantităţi mici pot livra ouă pe piaţa locală dacă sunt înregistraţi de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, au fost aprobaţi şi au primit un număr de înregistrare (codul producătorului) în conformitate cu prevederile Regulilor privind comercializarea ouălor pentru consum uman, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.164/2026.

[Pct.86 modificat prin Hot.Guv. nr.347 din 24.06.2026, în vigoare 26.06.2026]

87. Producătorii de ouă obţinute în cantităţi mici trebuie să asigure trasabilitatea ouălor la toate etapele manipulării acestora.

88. Producătorii de ouă obţinute în cantităţi mici trebuie să păstreze documentele care confirmă achiziţionarea furajelor, măsurile preventive şi administrarea tratamentelor la păsări, producerea şi comercializarea ouălor etc. timp de cel puţin un an şi să le prezinte, la cerere, autorităţii competente.

89. Pe ambalajele ouălor comestibile de pasăre şi pe etichetă se indică următoarele date:

89.1. denumirea produsului;

89.2. specia de păsări;

89.3. data de expirare (ouăle trebuie livrate consumatorului în termen de cel mult 21 de zile de la ouat);

89.4. codul producătorului şi numărul de identificare;

89.5. condiţiile speciale de depozitare; consumatorii trebuie să păstreze la rece ouăle achiziţionate;

89.6. numele, prenumele sau denumirea producătorului, adresa producătorului de ouă livrate în cantităţi mici.

89¹. Pentru ouăle comestibile de calibre diferite, care sunt ambalate în acelaşi ambalaj, pe partea exterioară a ambalajului se va indica menţiunea "Ouă de calibre diferite".

[Pct.89¹ introdus prin Hot.Guv. nr.347 din 24.06.2026, în vigoare 26.06.2026]

89². În cazul în care ouăle sunt vândute în vrac, consumatorilor trebuie să li pună la dispoziţie următoarele informaţii:

89².1. denumirea produsului;

89².2. data expirării (ouăle trebuie livrate consumatorului în termen de cel mult 21 de zile de la data la care au fost ouate);

89².3. numele, prenumele sau denumirea producătorului şi adresa producătorului.

Menţiunile prevăzute la prezentul punct se prezintă pe un afiş, anunţ, broşură sau în altă formă şi se plasează într-un loc vizibil şi accesibil consumatorilor.

[Pct.89² introdus prin Hot.Guv. nr.347 din 24.06.2026, în vigoare 26.06.2026]

90. Producătorii de ouă obţinute în cantităţi mici trebuie să dispună de instalaţii pentru manipularea ouălor:

90.1. o zonă pentru sortarea pe categorii de calitate, etichetarea şi ambalarea ouălor;

90.2. o cameră pentru ambalarea containerelor;

90.3. o cameră pentru depozitarea echipamentelor şi uneltelor de curăţare şi de dezinfecţie;

90.4. un vestiar pentru personal cu chiuvete şi toaletă (în cazul în care este posibilă utilizarea altor toalete situate în apropierea sediului unităţii de producere a ouălor, acestea pot să nu fie disponibile în clădirea în care se află dotările menţionate în această secţiune).

[Pct.90 completat prin Hot.Guv. nr.347 din 24.06.2026, în vigoare 26.06.2026]

91. Ouăle care sunt depozitate în unităţile de procesare trebuie să fie curate, uscate, fără mirosuri străine, protejate eficient contra loviturilor şi ferite de expunere directă la soare.

Tabelul 3

Cantităţile mici de produse de origine animală

Anexa nr.3

la Hotărârea Guvernului nr.6/2025

CERINŢE

privind producerea şi comercializarea cu amănuntul a produselor

alimentare de origine nonanimală în cantităţi mici

Secţiunea 1

Cerinţele aplicabile producţiei primare de origine vegetală

1. Producătorii de produse primare de origine nonanimală în cantităţi mici trebuie să-şi înregistreze activitatea în conformitate cu capitolul V^I din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor.

2. Produsele primare trebuie să corespundă cerinţelor de calitate şi de comercializare, precum şi normativelor sanitare, să nu conţină reziduuri de pesticide şi contaminanţi peste limitele admisibile şi să fie protejate de expunerea la poluare, umiditate, mucegai, insecte, rozătoare, lumina soarelui şi alte surse de căldură şi frig, precum şi alţi factori care pot afecta siguranţa şi calitatea acestora.

3. Atunci când se furnizează produse primare unităţilor de comerţ cu amănuntul, producătorul trebuie să asigure trasabilitatea.

4. Produsele primare sunt furnizate pe piaţă ambalate sau neambalate. Pentru ambalarea produselor primare se folosesc doar materiale destinate să intre în contact cu produsele alimentare noi şi curate.

5. Se permite livrarea consumatorilor finali a fructelor şi legumelor proaspete în cantităţile stabilite în tabelul 1, fără a fi sortate şi calibrate după mărime, cu păstrarea/indicarea menţiunii de "necalibrate".

6. Prin derogare de la pct.6 din Cerinţele de calitate şi comercializare pentru fructe şi legume proaspete, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.929/2009, acestea pot fi introduce pe piaţă pe baza declaraţiei pe proprie răspundere a producătorului, cu condiţia că acesta poate demonstra respectarea regulilor de utilizare a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, fără a efectua încercări de laborator în acest sens. Pentru aceasta, producătorii de cantităţi mici de produse primare de origine vegetală deţin un registru de evidenţă al produselor fitosanitare şi fertilizanţilor şi respectă timpul de aşteptare înainte de recoltare.

7. Transportarea producţiei primare se poate efectua în mijloace de transport neautorizate sanitar-veterinar, cu condiţia că acestea sunt păstrate curate şi nu prezintă pericol de contaminare.

Secţiunea a 2-a

Cerinţele aplicabile procesului de uscare şi de deshidratare

8. Înainte de uscare, materia primă vegetală trebuie verificată vizual. Nu se admite utilizarea materiilor prime cu semne vizibile de alterare, contaminate cu mucegai sau cu impurităţi străine.

9. Materiile prime trebuie spălate, dacă este necesar, numai cu apă potabilă, pentru a elimina reziduurile de microorganisme, sol, praf, insecte sau alte materii străine.

10. Materiile prime de origine vegetală (fructe, fructe de pădure, legume, cereale, ciuperci, nuci, seminţe, ceai, cafea, ierburi/condimente) folosite la fabricarea produselor trebuie depozitate în zone ventilate corespunzător, protejate de lumina directă a soarelui, de modificările de temperatură, de praf şi de alte surse posibile de contaminare, precum şi de rozătoare, insecte şi alţi dăunători. Dacă materiile prime sunt depozitate în echipamente de refrigerare, temperatura de depozitare a acestora trebuie să fie controlată.

11. Procesul de uscare a materiilor prime de origine vegetală (fructe, fructe de pădure, legume, cereale, ciuperci, nuci, seminţe, infuzii de plante, cafea, ierburi/condimente) poate fi natural sau artificial.

12. Uscarea infuziilor de plane trebuie efectuată imediat după recoltare.

13. În cazul uscării artificiale, trebuie respectate instrucţiunile şi cerinţele specificate de către producătorul echipamentului de uscare.

14. Atunci când se usucă natural, materiile prime şi/sau produsele trebuie să fie protejate de lumina directă a soarelui, de praf sau de alte materii străine, precum şi de organisme dăunătoare, adică insecte, păsări şi animale.

15. Materiile prime colectate pot fi uscate pe rame de lemn prevăzute cu site din oţel inoxidabil sau tifon. Produsele vegetale recoltate pot fi aşezate pe tifon, dar în cazul altor materiale se recomandă un strat suplimentar de hârtie, pentru a nu contamina produsele.

16. După finalizarea procesului de uscare, produsele se ambalează cât mai rapid posibil, pentru a evita absorbţia de umiditate din mediu, şi se etichetează.

17. Spaţiile de depozitare trebuie să fie uscate şi ferite de pătrunderea directă a razelor solare.

Secţiunea a 3-a

Cerinţele aplicabile produselor de panificaţie şi de cofetărie

18. La producerea produselor de panificaţie şi de cofetărie se vor utiliza doar materii prime care corespund cerinţelor de siguranţă şi de calitate.

19. La fabricarea produselor se permite utilizarea producţiei primare de origine vegetală provenite de la producătorii mici din domeniul alimentar, cu condiţia ca aceasta să nu compromită siguranţă alimentelor.

20. În cadrul procesului de producere trebuie luate măsuri pentru gestionarea pericolelor fizice, chimice, microbiologice şi pentru contaminarea încrucişată.

21. Ouăle trebuie spălate cu detergenţi sau agenţi tensioactivi speciali înainte ca acestea să fie utilizate pentru fabricarea produselor alimentare de origine nonanimală. Dacă o persoană care manipulează produsele alimentare a atins ouă nespălate, aceasta trebuie să-şi spele sau să-şi dezinfecteze mâinile sau să poarte mănuşi de protecţie.

22. În cadrul procesului de producţie a alimentelor este interzisă utilizarea grăsimilor care nu sunt destinate gătitului sau a grăsimilor care au culoarea, mirosul sau gustul modificate.

23. Semifabricatele congelate trebuie păstrate la temperaturi mai mici de -18 ^oC.

24. Produsele trebuie să fie depozitate în condiţii care să le protejeze împotriva oricărei contaminări microbiene şi fizice înainte de a le livra consumatorilor finali.

25. Se permite comercializarea produselor de panificaţie (pâine, chifle, biscuiţi) fără ambalaj de protecţie individual, cu condiţia că deservirea este efectuată de către producător sau angajat al unităţii de comerţ cu amănuntul, care respectă condiţiile de igienă la depozitare şi la vânzarea cu amănuntul. Personalul care deserveşte clienţii trebuie să poarte mănuşi de protecţie.

Secţiunea a 4-a

Cerinţele aplicabile uleiurilor vegetale presate la rece

26. La producerea uleiurilor presate la rece se vor utiliza doar materii prime vegetale care corespund cerinţelor de siguranţă şi de calitate.

27. Materialele utilizate pentru filtrarea uleiurilor trebuie menţinute curate şi să nu prezinte risc de contaminare a produselor.

28. Uleiurile se ambalează în materiale de ambalaj noi şi curate.

29. La fabricarea uleiurilor vegetale presate la rece adaosul de aditivi alimentar este interzis.

30. Pentru a asigura siguranţa produselor, uleiurile se testează în mod obligatoriu la determinarea indicelui de peroxid şi a indicelui de aciditate, care trebuie să corespundă limitelor din Hotărârea Guvernului nr.15/2024 cu privire la aprobarea Cerinţelor de calitate pentru uleiurile vegetale comestibile.

31. Se permite ca testele să nu se efectueze pentru fiecare lot de ulei, dar de fiecare dată când se schimbă materia primă şi nu mai rar de o dată la trei luni.

32. Testele de laborator în cadrul autocontrolului pot fi efectuate şi în laboratoare atestate.

Secţiunea a 5-a

Cerinţele aplicabile producţiei de conserve

de fructe şi de legume, inclusiv congelate

33. Materia primă agricolă de sezon, inclusiv producţia primară de origine vegetală proprie, se poate utiliza la procesarea fructelor şi a legumelor.

34. Fructele şi legumele trebuie sortate de impurităţi şi spălate. Spălarea trebuie efectuată prin înmuiere în vase cu apă potabilă. La necesitate, în mod special în cazul legumelor, spălarea trebuie repetată până când pe suprafaţa lor nu mai rămân urme de sol.

35. Se recomandă ca spălarea să decurgă în contracurent, astfel ca, în faza finală a procesului, produsul să vină în contact cu apa cât mai curată, presiunea duşurilor la clătire să fie cât mai ridicată şi să se asigure o spălare uniformă.

36. Borcanele de sticlă utilizate la umplerea conservelor trebuie spălate doar cu apă potabilă. Se va acorda o atenţie deosebită ca acestea să nu prezinte fisuri. Borcanele fisurate nu vor fi admise la producere.

37. Se va atrage atenţie deosebită procesului de sterilizare. Se vor monitoriza în mod obligatoriu temperatura şi durata de sterilizare. Orice abatere a procesului tehnologic trebuie înregistrată.

38. Se efectuează verificări vizuale ale ermeticităţii ambalajului. Produsele care prezintă defecte de ambalare şi nu sunt ermetic închise se consideră neconforme şi sunt izolate de restul produselor.

39. Înainte de congelare, fructele şi legumele trebuie în mod obligatoriu spălate cu apă potabilă şi lăsate să se scurgă apa de pe ele, iar tăierea în bucăţi a acestora se va efectua în condiţii care exclud riscul de contaminare.

40. La sărarea şi murarea fructelor şi legumelor proaspete, se vor respecta următoarele cerinţe:

40.1. sarea comestibilă este folosită la prelucrarea produselor alimentare, care trebuie să fie curate şi depozitate pentru a nu fi contaminate;

40.2. sarea alimentară nu poate fi refolosită;

40.3. recipientele sau vasele trebuie să fie aranjate astfel încât produsele alimentare să fie depozitate în saramură sau marinată fiind protejate de orice poluare;

40.4. recipientele şi vasele din locul de sărare sau de tratare trebuie să fie curate.

Tabelul 1

Cantităţile mici de produse primare de origine vegetală

[Tabelul 1 modificat prin Hot.Guv. nr.347 din 24.06.2026, în vigoare 26.06.2026]

Tabelul 2

Cantităţile mici de produse alimentare de origine nonanimală