Hotărâre nr. 600 din 28.08.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Regulamentului privind emiterea certificatului

de urbanism în cazul lipsei documentaţiei de urbanism pentru

satele cu o populaţie mai mică de 3 000 de locuitori

nr. 600  din  28.08.2024

 (în vigoare 30.01.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 451-453 art. 836 din 31.10.2024

* * *

În temeiul art.73 alin.(3), art.101 alin.(2) şi art.104 alin.(5) din Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.41-44, art.61), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind emiterea certificatului de urbanism în cazul lipsei documentaţiei de urbanism pentru satele cu o populaţie mai mică de 3 000 de locuitori (se anexează).

2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 ianuarie 2025.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.600/2024

REGULAMENT

privind emiterea certificatului de urbanism în cazul lipsei

documentaţiei de urbanism pentru satele cu o populaţie

mai mică de 3 000 de locuitori

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind emiterea certificatului de urbanism în cazul lipsei documentaţiei de urbanism pentru satele cu o populaţie mai mică de 3 000 de locuitori (în continuare – Regulament) stabileşte modul de emitere a certificatului de urbanism informativ şi a certificatului de urbanism pentru proiectare în baza schemei urbanistice rurale elaborate în conformitate cu prevederile prezentului Regulament.

2. Prezentul Regulament se aplică la eliberarea certificatului de urbanism informativ şi a certificatului de urbanism pentru proiectare în cazul lipsei documentaţiei de urbanism pentru satele cu o populaţie mai mică de 3 000 de locuitori, inclusiv în cazul obiectelor de importanţă naţională amplasate în satele cu o populaţie mai mică de 3 000 de locuitori, unde în calitate de emitent al actelor enunţate este Instituţia Publică Oficiul Amenajarea Teritoriului, Urbanism, Construcţii şi Locuinţe, în conformitate cu Regulamentul cu privire la procedura de emitere a certificatului de urbanism pentru proiectare şi a autorizaţiei de construire/desfiinţare pentru lucrările de utilitate publică de interes naţional, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.489/2024.

3. Autoritatea administraţiei publice locale este responsabilă de a decide asupra elaborării documentaţiei de urbanism în volum deplin conform art.47 alin.(1) din Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023. În acest caz, emiterea actelor permisive pentru proiectare se efectuează în condiţii generale.

4. În lipsa documentaţiei de urbanism pentru satele cu o populaţie mai mică de 3 000 de locuitori, beneficiarul (proprietarul)/superficiarul notifică autorităţii administraţiei publice locale intenţia de începere a elaborării schemei urbanistice rurale. Autoritatea administraţiei publice locale, în termen de 15 zile de la data primirii notificării, informează în scris solicitantul despre existenţa sau inexistenţa eventualelor restricţii, interdicţii sau lipsa informaţiei corespunzătoare. La expirarea termenului de 15 zile de la data depunerii notificării, în cazul în care investitorul nu primeşte obiecţii/restricţii/interdicţii motivate sau nu primeşte răspuns la notificare, acesta este în drept să demareze elaborarea schemei urbanistice rurale, pentru care a depus notificarea.

5. Schema urbanistică rurală constituie documentaţia cu o componentă directoare şi cu una reglementatoare, pentru planificarea şi sistematizarea lucrărilor de proiectare a construcţiilor pe terenuri distincte din intravilanul satelor cu o populaţie mai mică de 3 000 de locuitori care nu dispun de documentaţie de urbanism.

6. În calitate de exigenţe directoare şi reglementatoare în elaborarea schemei urbanistice rurale servesc studiile de fundamentare elaborate conform criteriilor prevăzute în capitolele IV-VIII ale prezentului Regulament, cerinţelor documentelor normative în construcţii şi analizelor situaţiei existente pentru asigurarea prioritară a interesului public şi de dezvoltare armonioasă a localităţii.

7. Componenţa şi procedurile de elaborare a schemei urbanistice rurale sunt similare documentaţiei de urbanism de tip "Plan urbanistic de detaliu", precum şi prevederilor prezentului Regulament, cu excepţia referinţelor la reglementările documentaţiei de urbanism ierarhic superioare, care nu pot fi aplicate în acest caz fiind inexistente.

8. Schema urbanistică rurală se elaborează de proiectanţi atestaţi în baza prospecţiunilor, studiilor/cercetărilor inginereşti actualizate şi se verifică de verificatori de proiecte atestaţi. Ulterior, schema urbanistică rurală se avizează de către arhitectul-şef, se coordonează cu autorităţile enumerate la pct.9 şi se aprobă de consiliul local în cadrul unei singure proceduri. Schema urbanistică rurală aprobată serveşte drept temei pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare. În cazul în care în cadrul autorităţii administraţiei publice locale de nivelul întâi nu este prevăzută funcţia de arhitect-şef, schema urbanistică rurală se avizează de către arhitectul-şef al autorităţii administraţiei publice locale de nivelul al doilea sau de către arhitectul din cadrul asociaţiei de dezvoltare intercomunitară din care face parte unitatea administrativ-teritorială respectivă.

8¹. Se admite emiterea certificatului de urbanism pentru proiectare fără elaborarea schemei urbanistice rurale, cu respectarea criteriilor generale la amplasarea şi conformarea construcţiilor prevăzute în capitolul V, pentru:

8¹.1. extinderea reţelelor edilitare (inginereşti) pe pilonii existenţi (canalele existente);

8¹.2. racordarea instalaţiilor noilor consumatori (abonaţi) la reţelele edilitare (inginereşti) şi instalaţiile aferente acestora, inclusiv instalarea pilonilor suplimentari;

8¹.3. reconstrucţia reţelelor edilitare (inginereşti) existente şi a instalaţiilor aferente acestora, inclusiv instalarea pilonilor suplimentari, precum şi reconstrucţia drumurilor existente;

8¹.4. intervenţii asupra construcţiilor existente fără extinderea şi/sau schimbarea destinaţiei acestora.

[Pct.8¹ introdus prin Hot.Guv. nr.499 din 06.08.2025, în vigoare 07.09.2025]

9. Autoritatea administraţiei publice locale prezintă organelor supravegherii de stat teritoriale (în domeniul sănătăţii publice, protecţiei mediului şi măsurilor contra incendiilor), pentru coordonare, schema urbanistică rurală avizată de către arhitectul-şef. În lipsa organelor supravegherii de stat teritoriale, coordonarea se face cu organele supravegherii de stat de nivel central. Perioada de coordonare şi de expunere a concluziei nu trebuie să depăşească termenul de 30 de zile.

10. Solicitantul prezintă organelor supravegherii de stat teritoriale, la solicitarea acestora, documentele tehnice stabilite de legislaţia în domeniul respectiv, în conformitate cu art.107 alin.(5) din Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023.

11. În cazul în care se preconizează intervenţii la o construcţie sau pe un teren care este înregistrat în Registrul monumentelor sau în Registrul siturilor arheologice ori construcţia se preconizează a fi realizată în zona de protecţie a acestora (patrimoniu construit, arheologic, monumente de for public, monumente comemorative de război), schema urbanistică rurală se avizează de către organul central de specialitate responsabil de domeniul culturii şi patrimoniului naţional, în conformitate cu prevederile Legii nr.1530/1993 privind ocrotirea monumentelor, Legii monumentelor de for public nr.192/2011, Legii nr.218/2010 privind protejarea patrimoniului arheologic, Legii nr.161/2017 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război.

12. În scopul aplicării prezentului Regulament, în temeiul Legii nr.17/2023 cu privire la asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, autorităţile deliberative pot să instituie structuri specializate în arhitectură şi urbanism în cadrul autorităţii administraţiei publice locale sau în cadrul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, secţii responsabile de activitatea în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului prin intermediul cărora pot fi elaborate scheme urbanistice rurale de amplasare a imobilului/terenului şi a reţelelor edilitare.

13. Proiectarea construcţiilor şi amenajărilor cu caracter militar sau secret este exceptată de la prevederile prezentului Regulament, care se autorizează şi se execută conform regulamentelor stabilite de către structurile abilitate ale autorităţilor administraţiei publice centrale din domeniul apărării şi al securităţii naţionale.

14. Utilizarea teritoriului şi a bunurilor imobile pentru proiectarea obiectivelor civile, industriale, agrozootehnice sau de altă menire, realizarea altor acţiuni urbanistice pentru satele cu o populaţie mai mică de 3 000 de locuitori, pe întreg teritoriul Republicii Moldova, se realizează în conformitate cu legislaţia şi cu respectarea procedurii de autorizare prin certificate de urbanism în condiţiile prezentului Regulament.

15. Planificarea dezvoltării teritoriale a localităţilor (intravilan) este precedată, în mod obligatoriu, de elaborarea documentaţiei de urbanism – planul urbanistic general, aprobat în condiţiile legii, care este destinat pentru realizarea prevederilor Codului urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023.

Capitolul II

CERTIFICAT DE URBANISM PENTRU PROIECTARE

Secţiunea 1

Obţinerea certificatului de urbanism pentru proiectare

16. Certificatul de urbanism pentru proiectare (anexa nr.3) se elaborează şi se emite de către primarul localităţii în baza cererii proprietarului (anexa nr.1) sau, după caz, a deţinătorului dreptului de superficie asupra terenului sau prin intermediul unui reprezentant împuternicit conform legii, la care se anexează următoarele documente:

16.1. actul care atestă dreptul de proprietate sau dreptul de superficie asupra terenului înregistrat în conformitate cu prevederile legislaţiei;

16.2. acordul titularului dreptului de proprietate sau de administrare asupra imobilului/terenului ce urmează a fi utilizat pentru construcţia reţelelor respective – în cazul proiectării reţelelor inginereşti şi de comunicaţii electronice şi a elementelor de infrastructură asociată acestor reţele;

16.3. schema urbanistică rurală, elaborată, verificată, avizată şi aprobată conform prevederilor pct.8 şi 9, cu excepţia cazurilor enumerate la subpct. 8¹.1-8¹.4;

16.4. raportul de expertiză tehnică, elaborat de către experţi tehnici atestaţi, în caz de reconstruire, restaurare, modificare sau consolidare a imobilului existent sau, după caz, a încăperilor acestuia;

16.5. avizul pozitiv al organului central de specialitate responsabil de domeniul culturii şi patrimoniului naţional, obţinut în conformitate cu prevederile Legii nr.1530/1993 privind ocrotirea monumentelor, Legii monumentelor de for public nr.192/2011, Legii 218/2010 privind protejarea patrimoniului arheologic, Legii nr.161/2017 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, în cazul lucrărilor de reparaţie, conservare, restaurare, reabilitare a bunurilor imobile de patrimoniu cultural (patrimoniu construit, arheologic, monumente de for public, monumente comemorative de război) de importanţă naţională, precum şi în cazul execuţiei intervenţiilor în zonele de protecţie ale acestora;

16.6. acordul de mediu emis în urma evaluării impactului asupra mediului – pentru activităţile planificate prevăzute în anexa nr.1 la Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului sau pentru activităţile planificate incluse în anexa nr.2 la legea menţionată şi pentru care este stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului.

[Pct.16 completat prin Hot.Guv. nr.499 din 06.08.2025, în vigoare 07.09.2025]

17. Cererea se depune pe adresa emitentului în formă electronică, prin intermediul Sistemului informaţional automatizat de gestionare şi eliberare a actelor permisive (în continuare – SI GEAP), cu anexarea copiilor documentelor necesare, sau se depune pe suport de hârtie la sediul autorităţii respective, însoţită de copiile documentelor necesare.

18. Certificatul de urbanism pentru proiectare se semnează, prin aplicarea semnăturii electronice calificate, de către primarul localităţii în cauză, de către arhitectul-şef şi de către secretarul consiliului local şi se emite în formă electronică. În cazul în care în cadrul autorităţii administraţiei publice locale de nivelul întâi nu este prevăzută funcţia de arhitect-şef, certificatul de urbanism pentru proiectare se semnează de către arhitectul-şef al autorităţii administraţiei publice locale de nivelul al doilea sau de către arhitectul din cadrul asociaţiei de dezvoltare intercomunitară din care face parte unitatea administrativ-teritorială respectivă, cu respectarea termenului prevăzut în pct.22.

[Pct.18 modificat prin Hot.Guv. nr.499 din 06.08.2025, în vigoare 07.09.2025]

19. Certificatul de urbanism pentru proiectare se eliberează, în mod obligatoriu, prin intermediul SI GEAP şi este emis de către autorităţile competente în formă electronică, acesta se transmite pe adresa de poştă electronică a beneficiarului indicată în cererea depusă de către solicitant.

20. La cererea expresă a solicitantului (beneficiarului), acestuia îi poate fi eliberată copia pe suport de hârtie a certificatului emis în formă de document electronic, care va conţine menţiunea despre faptul că este copia de pe documentul electronic şi va fi autentificată prin ştampila autorităţii administraţiei publice locale respective.

21. Certificatul de urbanism pentru proiectare care nu este eliberat prin intermediul SI GEAP se consideră nul.

22. Termenul de emitere a certificatului de urbanism pentru proiectare solicitantului (beneficiarului) nu va depăşi 30 de zile de la data înregistrării cererii.

23. Termenul de valabilitate a certificatului de urbanism pentru proiectare reprezintă durata elaborării şi verificării documentaţiei de proiect şi se consideră consumat după obţinerea autorizaţiei de construire.

24. Nu se admite efectuarea modificărilor şi a corectărilor în certificatul de urbanism pentru proiectare, în caz contrar acesta se consideră nul.

25. Pentru emiterea certificatului de urbanism, solicitantul achită plata stabilită prin decizia consiliului local, în conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern.

26. Prin derogare de la prevederile pct.19, 20 şi 21, până la asigurarea accesului autorităţilor administraţiei publice locale la SI GEAP, se permite emiterea certificatului de urbanism pe suport de hârtie cu ştampila autorităţii emitente.

Secţiunea a 2-a

Conţinutul certificatului de urbanism pentru proiectare

27. Certificatul de urbanism pentru proiectare trebuie să cuprindă elemente stabilite în art.110 din Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023 şi se întocmeşte conform anexei nr.3 la prezentul Regulament.

28. Certificatul de urbanism pentru proiectare care nu este întocmit în conformitate cu art.110 din Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023 nu este valabil.

29. Autoritatea administraţiei publice locale este responsabilă de corectitudinea înscrierilor din certificatul de urbanism pentru proiectare, precum şi de eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare în termenul stabilit în pct.22.

Capitolul III

CERTIFICATUL DE URBANISM INFORMATIV

30. Certificatului de urbanism informativ (anexa nr.4) se emite de către primarul localităţii în baza cererii solicitantului, care poate fi orice persoană fizică sau juridică (anexa nr.2), pentru a aduce la cunoştinţa acestuia prescripţiile şi componentele care caracterizează regimul juridic, tehnic şi arhitectural-urbanistic al unei construcţii/al unui teren. Cererea pentru emiterea unui certificat de urbanism informativ se transmite în formă electronică, semnată de către solicitant prin aplicarea semnăturii electronice calificate, pe adresa de poştă electronică a autorităţii administraţiei publice locale în cauză sau se depune pe suport de hârtie la sediul autorităţii administraţiei publice locale respective.

31. Regimul tehnic şi regimul arhitectural-urbanistic, prevăzute în certificatele de urbanism informative eliberate mai multor solicitanţi pentru acelaşi bun imobil şi în aceeaşi perioadă, trebuie să fie aceleaşi în toate certificatele de urbanism informative eliberate.

32. Termenul de emitere a certificatului de urbanism informativ solicitantului nu va depăşi 20 de zile lucrătoare de la data înregistrării cererii.

33. Efectuarea modificărilor şi a corectărilor în certificatul de urbanism informativ nu se admite, în caz contrar, acesta se consideră nul.

34. Pentru elaborarea şi emiterea certificatelor de urbanism informative, autorităţile administraţiei publice locale încasează plăţile, stabilite prin decizia consiliului local, conform regulamentului aprobat de Guvern.

35. Certificatul de urbanism informativ este emis în formă electronică şi se semnează, prin aplicarea semnăturii electronice calificate, de către primarul localităţii în cauză. Acesta se transmite pe adresa de poştă electronică a solicitantului, indicată în cererea transmisă/depusă de către acesta.

La cererea expresă a solicitantului, acestuia îi poate fi eliberată copia pe suport de hârtie a certificatului de urbanism informativ emis, în formă de document electronic, care va conţine menţiunea despre faptul că este copia de pe documentul electronic şi va fi autentificată prin ştampila autorităţii administraţiei publice locale respective.

Capitolul IV

CRITERIILE GENERALE PENTRU ELABORAREA

SCHEMEI URBANISTICE RURALE

Secţiunea 1

Criteriile generale în cazul terenurilor cu destinaţie

agricolă din intravilanul satelor

36. Proiectarea construcţiilor pe terenurile cu destinaţie agricolă din intravilanul satelor este permisă, cu respectarea prevederilor Codului funciar al Republicii Moldova nr.22/2024, în baza schemei urbanistice rurale, elaborată şi aprobată în modul stabilit de prezentul Regulament, şi a reglementărilor tehnice în construcţii, în vederea realizării următoarelor obiective:

36.1. completarea zonelor centrale, potrivit condiţiilor urbanistice specifice, impuse de caracterul zonei, în vederea creării ansamblurilor arhitectural-urbanistice expresive, având prioritate instituţiile publice, precum şi serviciile de interes general;

36.2. valorificarea terenurilor din zonele echipate cu reţele tehnico-edilitare;

36.3. amplasarea construcţiilor, amenajărilor şi lucrărilor tehnico-edilitare aferente acestora în ansambluri compacte.

37. Schema urbanistică rurală elaborată prevede zonarea funcţională a teritoriului, cu delimitarea zonelor de locuit, industriale, parcelele zonelor de protecţie, limitele zonelor de protecţie sanitară, infrastructura de transport şi edilitară, zonele de agrement etc., precum şi amplasarea raţională a construcţiilor în teritoriu, sporirea gradului de amenajare şi echipare tehnico-edilitară, regimul de construire (alinierea şi înălţimea construcţiilor, procentul de ocupare a terenurilor şi coeficientul de utilizare a terenurilor), de asemenea, reducerea maximă a atribuirii de terenuri cu destinaţie agricolă pentru construcţii noi. Schema urbanistică rurală constituie suportul tehnic şi legal al condiţiilor expuse în certificatul de urbanism pentru proiectare.

Secţiunea a 2-a

Criteriile generale în cazul terenurilor cu destinaţie

pentru construcţie în intravilanul satelor

38. Proiectarea construcţiilor în sate se face în scopul transformării satelor existente în localităţi amenajate, dotate cu condiţii locative, sociale şi cu infrastructură edilitară şi de transport modernă.

39. Proiectarea construcţiilor în zone construite sau pe terenuri noi valorificate, destinate extinderii cartierelor rezidenţiale şi cu altă destinaţie ale localităţilor, din contul terenurilor agricole cărora li s-a schimbat destinaţia, se permite numai după elaborarea şi aprobarea în modul stabilit a schemei urbanistice rurale, cu respectarea cerinţelor şi procedurilor prevăzute de legislaţie.

40. Schimbarea destinaţiei terenurilor în intravilanul satelor, efectuarea altor operaţiuni urbanistice se adoptă numai în baza schemei urbanistice rurale, cu respectarea cerinţelor şi procedurilor prevăzute de legislaţie.

41. În cazul în care se descoperă vestigii arheologice, despre aceasta se anunţă, în cel mult 48 de ore, instituţiile abilitate din cadrul Ministerului Culturii.

Secţiunea a 3-a

Criterii generale în cazul zonelor cu valoare

peisagistică şi al zonelor naturale protejate

42. Proiectarea construcţiilor şi amenajărilor care, prin amplasament, funcţiune, volum şi aspect arhitectural, diminuează valoarea peisajului natural, este interzisă.

43. Proiectarea construcţiilor în parcuri naţionale, rezervaţii naturale, precum şi în alte zone protejate, de interes naţional, delimitate potrivit legii, se face conform legislaţiei, cu avizul organului central de specialitate responsabil de domeniul protecţiei mediului.

44. Autorităţile administraţiei publice locale, cu acordul organului central de specialitate responsabil de domeniul protecţiei mediului, identifică şi marchează, în funcţie de particularităţile specifice, zonele naturale de interes local care necesită protecţie pentru valoarea lor peisagistică şi stabilesc condiţiile de proiectare a construcţiilor, având în vedere păstrarea calităţii ecosistemelor naturale şi a echilibrului ecologic.

Secţiunea a 4-a

Criterii generale în cazul zonelor construite protejate

45. Proiectarea construcţiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit, de importanţă naţională, se face cu respectarea prevederilor Legii nr.1530/1993 privind ocrotirea monumentelor, în baza schemei urbanistice rurale, elaborate pentru aceste zone, avizată pozitiv de către organul central de specialitate responsabil de domeniul culturii şi patrimoniului cultural şi aprobată de consiliul local în modul stabilit de lege.

46. Proiectarea construcţiilor, care au ca obiectiv cercetarea, conservarea, restaurarea sau punerea în valoare a monumentelor istorice, se face în conformitate cu legislaţia, cu avizul pozitiv al organului central de specialitate responsabil de domeniul culturii şi patrimoniului naţional, în condiţiile stabilite de legislaţie.

Secţiunea a 5-a

Criterii generale în cazul zonelor construite existente

47. Proiectarea în zonele construite existente se face doar cu condiţia menţinerii maxime a construcţiilor, a instalaţiilor şi a spaţiilor verzi utile. Aceasta nu va afecta integritatea bunurilor imobile de patrimoniu cultural.

48. Reconstrucţia zonelor construite se face în scopul modernizării infrastructurii sociale, edilitare, şi de transport, precum şi al ameliorării aspectului arhitectonic, a situaţiei sanitaro-ecologice şi a creării suplimentare de spatii verzi.

49. Propunerile privind desfiinţarea fondului construit existent pentru amplasarea construcţiilor infrastructurii sociale sau a locuinţelor sunt însoţite de studii de fezabilitate, cu respectarea reglementărilor tehnice în construcţii, a schemei urbanistice rurale, aprobate de consiliul local conform prevederilor legale, având drept scop finalizarea ansamblurilor arhitectural-urbanistice şi perfecţionarea compoziţională a structurii de planificare a zonei respective.

50. Proiectarea construcţiilor în zonele construite existente cu desfiinţarea fondului existent se face numai în baza schemei urbanistice rurale, aprobate de consiliul local conform prevederilor legale, pentru zonele respective.

51. Proiectarea construcţiilor în zonele construite existente va fi precedată de reconstrucţia sau de construcţia noilor căi de acces, reţele edilitare, efectuarea sistematizării pe verticală a terenului valorificat.

Secţiunea a 6-a

Criterii generale în cazul zonelor de agrement

52. Proiectarea în zonele de agrement se face numai pentru sectoarele care dispun de schema urbanistică rurală, aprobată de consiliul local conform prevederilor legale.

53. Staţiunile turistice se amplasează numai cu condiţia creării unor sisteme complexe de edificii socioculturale şi dotări tehnico-edilitare.

54. Hotarele zonelor de agrement, în care sunt concentrate staţiuni balneare de însemnătate naţională, se stabilesc prin scheme urbanistice rurale, aprobate în modul stabilit de legislaţie.

55. Proiectarea construcţiilor cu profil industrial, a lucrărilor de reconstrucţie sau de extindere ale acestora în zonele de agrement este interzisă, cu excepţia celor destinate deservirii zonei respective, stabilite în schema urbanistică rurală, aprobată de consiliul local în modul stabilit de legislaţie.

56. Construcţiile industriale existente care poluează mediul înconjurător urmează a fi reprofilate sau evacuate din zonele de agrement.

Secţiunea a 7-a

Criterii generale în cazul terenurilor cu destinaţie

agricolă din extravilanul localităţilor

57. Proiectarea construcţiilor şi amenajărilor pe terenurile cu destinaţie agricolă din extravilanul localităţilor se efectuează cu respectarea prevederilor stabilite de legislaţie. În cazul terenurilor proprietate publică a statului, certificatul de urbanism pentru proiectare se eliberează doar în baza avizului autorităţii administraţiei publice centrale, abilitate cu competenţe de administrare a terenului.

58. Planificarea şi desfăşurarea operaţiunilor de urbanism pe terenurile din extravilanul localităţilor, efectuate în scopul emiterii certificatului de urbanism pentru proiectare pentru obiectivele de infrastructură agricolă, pentru structurile de primire turistică din categoria pensiunilor agroturistice, pentru construcţiile industriale, pentru obiectivele cu destinaţie comunală, pentru obiectivele aferente reţelelor edilitare (inginereşti), pentru instalaţiile de producere a energiei, inclusiv din surse regenerabile, pentru obiectivele infrastructurii de transport, precum şi pentru unităţile de comerţ, unităţile de alimentaţie publică şi staţiile de deservire tehnică a vehiculelor rutiere amplasate pe laturile terenurilor adiacente drumurilor publice, se realizează în baza planului urbanistic de detaliu şi a memoriului explicativ aferent, care includ reglementări în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, elaborate şi aprobate conform prevederilor legislaţiei, în temeiul art.44 alin.(3¹) din Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023.

59. Autorităţile administraţiei publice locale, la eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare, sistematizează raţional terenurile destinate construcţiilor, urmărind scopul de a evita cauzarea unor eventuale prejudicii activităţilor agricole, şi iau măsuri pentru utilizarea eficientă a stratului de sol fertil decopertat, în conformitate cu prevederile Codului funciar al Republicii Moldova nr.22/2024.

Secţiunea a 8-a

Criterii generale în cazul fondului forestier

60. Proiectarea construcţiilor şi amenajărilor pe terenuri cu destinaţie forestieră este interzisă. În mod excepţional, în baza unui studiu de fezabilitate avizat de organele administraţiei publice de specialitate, se pot proiecta numai construcţiile necesare pentru întreţinerea pădurilor, gospodărirea cinegetică, exploatarea silvică şi a culturilor forestiere. La amplasarea acestor construcţii, se vor respecta prevederile Codului silvic nr.69/2024.

61. În cazuri excepţionale, proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor pe suprafeţele împădurite se face numai după adoptarea hotărârii respective conform legislaţiei şi operarea modificărilor necesare în documentaţia de urbanism, iar în cazul lipsei acesteia, după elaborarea şi aprobarea planurilor urbanistice generale ale localităţilor sau a planurilor urbanistice zonale. Orice activitate planificată care, individual sau în combinaţie cu alte activităţi, are un impact semnificativ asupra ariilor naturale protejate de stat şi/sau asupra fondului forestier şi care nu este direct legată de gestionarea acestora se supune evaluării impactului asupra mediului şi/sau, după caz, evaluării biodiversităţii.

62. Staţiunile turistice şi alte construcţii şi amenajări destinate turismului sunt amplasate numai la liziera pădurilor conform Legii nr.591/1999 cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale şi Codului silvic nr.69/2024.

Secţiunea a 9-a

Criterii generale în cazul prezenţei resurselor subsolului

63. Proiectarea construcţiilor durabile pe suprafeţele cu zăcăminte de substanţe minerale utile este strict limitată, cu excepţia execuţiei construcţiilor industriale şi de transport necesare pentru exploatarea şi prelucrarea substanţelor minerale utile din zonele respective, precum şi cu excepţia stabilirii hotarelor perimetrului minier, care se efectuează în baza documentaţiei de urbanism.

64. Proiectarea construcţiilor industriale necesare pentru exploatarea, transportarea şi prelucrarea substanţelor minerale utile se face în conformitate cu documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului, cu avizul autorităţii competente în domeniul folosinţei şi protecţiei subsolului.

65. În cazul identificării zonelor cu resurse naturale în intravilanul localităţilor, modalitatea exploatării acestora este determinată de un studiu de impact asupra mediului înconjurător, elaborat şi aprobat în modul stabilit de autoritatea administrativă centrală din subordinea Ministerului Mediului.

66. Zonele care conţin resurse identificate ale subsolului se marchează potrivit legii, iar informaţia respectivă se comunică autorităţilor administraţiei publice locale pe al cărui teritoriu ele sunt amplasate.

Secţiunea a 10-a

Criterii generale în cazul existenţei resurselor de apă

67. Proiectarea construcţiilor în zonele de protecţie a cursurilor de apă şi a bazinelor, precum şi pe teritoriile corpurilor de apă de suprafaţă se face în conformitate cu prevederile Legii apelor nr.272/2011.

68. Proiectarea construcţiilor de orice fel în zona de protecţie a platformelor meteorologice se face cu avizul prealabil al autorităţii administrative de asigurare a implementării politicii de protecţie a mediului.

69. Zonele de protecţie sanitară se marchează de către autorităţile administraţiei publice locale în baza avizului organului de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul mediului.

Capitolul V

CRITERII GENERALE LA AMPLASAREA

ŞI CONFORMAREA CONSTRUCŢIILOR

Secţiunea 1

Criterii generale la amplasarea faţă de drumuri

70. În zona drumurilor (ampriza, zonele de siguranţă şi de protecţie) se pot proiecta, numai cu avizul în scris al administratorului drumului, cu respectarea prevederilor Legii drumurilor nr.509/1995, amplasarea şi construcţia următoarelor obiecte:

70.1. construcţii şi instalaţii aferente drumurilor publice, necesare pentru deservirea lor, pentru păstrarea materialelor şi pentru exploatare;

70.2. parcaje, staţii de spălat automobile, garaje şi staţii de alimentare cu carburanţi şi resurse de energie (inclusiv obiectele de deservire: magazine, restaurante etc.);

70.3. conducte de alimentare cu apă, gaze, produse petroliere, canalizări, sisteme de transport, reţele termice, electrice, de telecomunicaţii şi infrastructuri ori alte instalaţii sau construcţii de acest gen.

71. În limita localităţilor, amplasarea faţă de drumuri se stabileşte prin schema urbanistică rurală.

72. Căile de acces la drumurile publice se construiesc în baza autorizaţiei de amplasare a obiectivului în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia, emise de administratorul drumului, în conformitate cu certificatul de urbanism pentru proiectare, precum şi în baza proiectelor verificate şi aprobate în conformitate cu prevederile Codului urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023.

73. Proiectarea construcţiilor în zonele de protecţie ale drumurilor naţionale se face numai cu avizul organului central de specialitate responsabil de domeniul drumurilor şi al administratorului drumului.

74. Proiectarea construcţiilor de locuinţe (case de vacanţă şi alte construcţii cu caracter turistic, încăperi de locuit permanente sau temporare pentru necesităţi sociale, industriale sau de apărare, cum ar fi aziluri pentru bătrâni, cămine, sanatorii, locuri de trai temporar pentru organizarea de şantier, cazărmi) este permisă, cu respectarea zonelor de protecţie ale drumurilor, delimitate conform actelor normative şi legislative.

Secţiunea a 2-a

Criterii generale la amplasarea faţă de căi navigabile

existente şi cursuri de apă potenţial navigabile

75. În extravilanul localităţilor, în zona de protecţie a căilor navigabile şi a cursurilor de apă potenţial navigabile, obiectele stabilite în art.84 alin.(3) din Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023 se proiectează în conformitate cu prevederile art.44 alin.(3¹) din acesta.

Secţiunea a 3-a

Criterii generale la amplasarea faţă de căile ferate

76. În sensul prezentului Regulament, zona de protecţie a căilor ferate reprezintă zona de teren cu lăţimea de 100 m măsurată de la structura căii ferate, situată pe ambele părţi ale acesteia.

77. În zona de protecţie a căilor ferate, se pot amplasa, cu avizul autorităţii publice centrale abilitate cu competenţe de administrare a terenului, al entităţii care deţine dreptul de folosinţă asupra terenului, al organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar, doar obiectele stabilite în art.84 alin.(4) din Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023.

78. Construcţiile care se amplasează în zona de protecţie a infrastructurii feroviare, situată în intravilanul localităţilor, se autorizează cu avizul organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar, al autorităţii publice centrale abilitate cu competenţe de administrare a terenului şi al entităţii care deţine dreptul de folosinţă asupra terenului.

79. Obiectele preconizate în zona de protecţie a infrastructurii feroviare, se proiectează numai cu avizul autorităţii publice centrale abilitate cu competenţe de administrare a terenului, al entităţii care deţine dreptul de folosinţă asupra terenului şi al organului central de specialitate în domeniul transportului feroviar.

80. În zona de protecţie a infrastructurii feroviare, se interzice:

80.1. amplasarea oricăror construcţii, depozite de materiale sau înfiinţarea de plantaţii care împiedică vizibilitatea liniei şi a semnalelor feroviare;

80.2. executarea oricăror lucrări care, prin natura lor, ar provoca alunecări de teren, surpări sau ar afecta stabilitatea solului prin tăierea vegetaţiei forestiere, extragerea de materiale de construcţii sau alte lucrări care ar modifica echilibrul pânzei freatice subterane;

80.3. depozitarea, manipularea sau prelucrarea substanţelor inflamabile, explozibile, a carburanţilor, a gazelor petroliere lichefiate sau a oricăror altor materiale care, prin natura lor, ar putea provoca incendii sau explozii.

81. Cedarea, transferul, ocuparea temporară sau definitivă a terenului din posesia şi folosinţa Întreprinderii de Stat "Calea Ferată din Moldova", pentru lucrările de interes public, atât în intravilanul, cât şi în extravilanul localităţilor, se face numai cu avizul acesteia în baza documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului aprobate.

Secţiunea a 4-a

Cerinţe generale la amplasarea construcţiilor, a instalaţiilor şi

a echipamentelor în zonele supuse servituţilor aeronautice

82. În scopul asigurării siguranţei zborurilor, construcţiile, inclusiv clădirile, instalaţiile şi echipamentele, se amplasează în zonele supuse servituţilor aeronautice, cu respectarea limitelor şi a restricţiilor asociate acestor zone, în conformitate cu cerinţele stabilite în Codul aerian al Republicii Moldova nr.301/2017. În zonele supuse servituţii aeronautice se interzice amplasarea de noi construcţii, instalaţii, obiecte, sisteme inginereşti sau de comunicaţie ori efectuarea de lucrări la acestea fără avizul prealabil eliberat de autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile. Limitele şi atributele specifice zonelor supuse servituţii aeronautice se stabilesc în conformitate cu prevederile reglementărilor aeronautice civile. Cerinţele şi procedura de eliberare a avizului pentru amplasarea construcţiilor, a instalaţiilor şi a echipamentelor în zonele supuse servituţii aeronautice se stabilesc de organul central de specialitate în domeniul aviaţiei civile, prin reglementări aeronautice civile, şi de autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile, prin documente tehnice subordonate. Proprietarii construcţiilor, ai instalaţiilor şi ai altor obiecte care prezintă pericol pentru siguranţa zborurilor aeronavelor civile trebuie să plaseze pe acestea, din cont propriu, marcaje şi semnalizări în conformitate cu reglementările aeronautice civile, aprobate de organul central de specialitate în domeniul aviaţiei civile, şi cu documentele tehnice subordonate, aprobate de autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile.

83. Fără avizul prealabil eliberat gratuit de autoritatea administrativă de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile, se interzice:

83.1. amplasarea de noi construcţii, instalaţii, obiecte, sisteme inginereşti şi sisteme de comunicaţii sau efectuarea de lucrări la acestea în zonele care se află în perimetrul a 15 km faţă de punctul de referinţă al aerodromului certificat;

83.2. amplasarea de noi construcţii, instalaţii, obiecte a căror înălţime este de 45 m sau mai mare faţă de nivelul solului, în afara zonelor care se află în perimetrul a 15 km faţă de punctul de referinţă al aerodromului certificat;

83.3. amplasarea turbinelor eoliene, indiferent de locul planificat de amplasare a acestora.

84. La distanţă mai mică de 15 km faţă de punctul de referinţă al aerodromului certificat, se interzice amplasarea obiectelor de activitate umană şi folosinţa pământului care prezintă pericol pentru operarea în siguranţă şi eficientă a aerodromurilor/aeroporturilor, inclusiv:

84.1. care utilizează lumini periculoase, confuze şi înşelătoare;

84.2. care provoacă orbire cauzată de surse de iluminare cu intensitate mare sau cu capacitate reflectorizantă înaltă;

84.3. care ar putea încuraja concentrarea animalelor sălbatice şi a păsărilor în vecinătatea aerodromului;

84.4. a surselor de radiaţie invizibilă sau prezenţa obiectelor mobile sau fixe care pot afecta în mod negativ performanţa sistemelor de comunicaţie aeronautică, navigaţie şi supraveghere.

85. Proiectarea construcţiilor fermelor animaliere, a abatoarelor, a terenurilor de depozitare a deşeurilor alimentare, a altor construcţii care provoacă aglomeraţii de păsări zburătoare, amplasate la o distanţă mai mică de 15 km de la punctul de control al aerodromului, şi a altor construcţii a căror destinaţie este incompatibilă cu vecinătatea aeroporturilor este interzisă.

Secţiunea a 5-a

Criterii generale privind retragerea faţă

de fâşia de protecţie a frontierei de stat

86. Proiectarea construcţiilor în extravilanul localităţilor se face numai pentru terenuri aflate la o distanţă de cel puţin 500 m faţă de fâşia de protecţie a frontierei de stat, spre interior.

87. Se exceptează de la prevederile pct.85 punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, cu construcţiile anexe, terminalele vamale, obiectele infrastructurii transporturilor şi alte construcţii şi instalaţii care se pot amplasa prin coordonare cu organul de specialitate al administraţiei publice în domeniul managementului integrat al frontierei de stat şi cu organul central de specialitate în domeniul vamal, precum şi cu respectarea prevederilor legale privind frontiera de stat a Republicii Moldova.

Secţiunea a 6-a

Criterii generale privind amplasarea faţă de aliniament

88. Aliniamentul stradal reprezintă linia convenţională, stabilită prin documentaţia de urbanism, care indică retragerea liniei frontale a faţadelor clădirilor şi loturilor proiectate faţă de linia roşie.

89. În cazul lipsei documentaţiei de urbanism, aliniamentul se precizează în schema urbanistică rurală aprobată.

90. Linia roşie reprezintă linia convenţională inviolabilă, care delimitează terenurile construite ori destinate construcţiei (în proprietate publică sau privată) de terenurile publice existente şi rezervate străzilor şi altor comunicaţii de transport.

91. În cazul lipsei documentaţiei de urbanism, linia roşie reprezintă linia convenţională inviolabilă în raport cu construcţiile existente sau – linia de delimitare a terenurilor existente, care este precizată în schema urbanistică rurală, aprobată şi avizată de arhitectul-şef şi de organele supravegherii de stat (Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, inspectoratul ecologic, organul supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor).

92. Clădirile se amplasează la limita liniei roşii sau sunt retrase faţă de aceasta, după cum urmează:

92.1. în cazul zonelor construite compact, construcţiile se amplasează, în mod obligatoriu, la aliniamentul clădirilor existente;

92.2. retragerea construcţiilor faţă de aliniament este permisă numai cu respectarea coerenţei şi a caracterului fronturilor stradale, în conformitate cu normativele tehnice şi cu documentaţia urbanistică care determină linia roşie a terenurilor.

93. În ambele situaţii din pct.92, proiectarea executării construcţiilor se face cu condiţia că înălţimea clădirii nu va depăşi distanţa măsurată, pe orizontală, din orice punct al clădirii faţă de cel mai apropiat punct al aliniamentului opus.

Secţiunea a 7-a

Criterii generale la amplasarea în interiorul parcelei

94. Proiectarea construcţiilor se face numai cu respectarea distanţelor minime obligatorii faţă de limitele laterale şi posterioare ale terenului, a normelor sanitare şi a distanţelor minime necesare pentru intervenţii în caz de incendiu, stabilite de normativele tehnice în construcţii.

Secţiunea a 8-a

Criteriile generale la amplasarea faţă de reţele edilitare

95. În cazul centralelor electrice fotovoltaice sau al centralelor electrice eoliene, proiectarea construcţiilor se face numai cu respectarea normelor tehnice aprobate de organul central de specialitate în domeniul energeticii, care asigură elaborarea şi promovarea surselor de energie regenerabilă.

96. În cazul reţelelor termice, proiectarea construcţiilor în zonele de protecţie ale acestora se face numai cu respectarea normativelor în construcţii, aprobate de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor, în conformitate cu pct.7 şi 8 din Regulamentul privind zonele de protecţie a reţelelor termice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.876/2022.

97. În cazul reţelelor de gaze naturale, proiectarea construcţiilor în zonele de protecţie ale acestora se face numai cu respectarea normativelor în construcţii, aprobate de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor, şi a Regulamentului privind zonele de protecţie a reţelelor de gaze naturale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1104/2018.

98. În cazul reţelelor electrice, proiectarea construcţiilor în zonele de protecţie ale acestora se face numai cu respectarea normativelor în construcţii, aprobate de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor, şi a Regulamentului cu privire la protecţia reţelelor electrice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.514/2002.

99. În cazul reţelelor de comunicaţii electronice, proiectarea construcţiilor în zonele de protecţie ale acestora se face numai cu respectarea normativelor în construcţii, aprobate de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor, şi a Regulilor privind protecţia reţelelor de comunicaţii electronice şi executarea lucrărilor în zonele de protecţie şi pe traseele liniilor de comunicaţii electronice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.284/2009.

100. În cazul altor reţele edilitare (inginereşti), proiectarea construcţiilor în zonele de protecţie ale acestora se face numai cu respectarea normativelor în construcţii, aprobate de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor, şi a legislaţiei de profil.

Capitolul VI

CRITERII GENERALE CU PRIVIRE LA SIGURANŢA CONSTRUCŢIILOR

ŞI RESPECTAREA INTERESULUI PUBLIC

Secţiunea 1

Evitarea riscurilor naturale

101. În sensul prezentului Regulament, prin riscuri naturale se înţeleg: alunecări de teren, scurgeri torenţiale, eroziuni, avalanşe, deplasări de roci, inundaţii şi altele asemenea, stabilite în studii, prospecţiuni şi documentaţii de urbanism şi confirmate prin decizii ale consiliului raional sau municipal, cu avizul organului de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniu.

102. Proiectarea construcţiilor în zonele expuse riscurilor naturale este strict limitată, cu excepţia construcţiilor care nu provoacă riscuri naturale sau sunt destinate reducerii efectelor acestora.

Secţiunea a 2-a

Evitarea riscurilor tehnologice

103. Riscurile tehnologice se stabilesc în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la clasificarea situaţiilor excepţionale şi la modul de acumulare şi prezentare a informaţiilor în domeniul protecţiei populaţiei şi teritoriului în caz de situaţii excepţionale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1076/2010.

104. Proiectarea construcţiilor în zonele expuse riscurilor tehnologice este strict interzisă, cu excepţia construcţiilor şi a amenajărilor care au drept scop prevenirea riscurilor tehnologice sau reducerea efectelor acestora.

105. Proiectarea construcţiilor care, prin natura şi destinaţia lor, pot genera riscuri tehnologice se face conform Legii nr.151/2022 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a obiectivelor industriale şi a instalaţiilor tehnice potenţial periculoase.

Secţiunea a 3-a

Asigurarea compatibilităţii funcţiilor

106. Proiectarea construcţiilor se face cu condiţia asigurării compatibilităţii dintre destinaţia construcţiei şi funcţia dominantă a zonei, stabilită prin schema urbanistică rurală, în cazul în care zona are o funcţie tradiţională dominantă caracteristică localităţii şi individualitate spaţială proprie.

107. Condiţiile de amplasare a construcţiilor, în funcţie de destinaţia acestora în cadrul localităţii, sunt prevăzute de normativele tehnice în construcţii în vigoare.

Secţiunea a 4-a

Procentul de ocupare a terenului şi coeficientul de utilizare a acestuia

108. Proiectarea construcţiilor se face cu condiţia ca procentul de ocupare a terenului şi coeficientul de utilizare a acestuia să nu depăşească limita superioară stabilită în schema urbanistică rurală şi în documentele normative în construcţii.

Secţiunea a 5-a

Accesuri carosabile şi pietonale

109. Proiectarea construcţiilor se face numai dacă există posibilităţi de acces la drumurile publice, direct sau indirect, conform destinaţiei construcţiei. Caracteristicile accesurilor la drumurile publice trebuie să permită intervenţia mijloacelor de stingere a incendiilor.

110. Accesurile pietonale reprezintă căile de acces pentru pietoni la drumurile publice, care pot fi: trotuare, străzi şi pieţe pietonale, precum şi orice cale de acces public pe terenuri proprietate publică sau privată.

111. Accesurile pietonale trebuie să fie executate astfel încât să permită circulaţia persoanelor cu dizabilităţi şi a celor care folosesc mijloace de deplasare speciale.

Capitolul VII

CRITERII GENERALE CU PRIVIRE LA ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARĂ

Secţiunea 1

Racordarea la reţelele publice de echipare tehnico-edilitară

112. Proiectarea construcţiilor se face numai dacă există posibilitatea racordării instalaţiilor de utilizare ale noilor consumatori la reţelele existente de alimentare cu apă şi de evacuare a apelor uzate şi la reţelele electrice, cu excepţia cazurilor în care obiectul preconizat pentru construcţie nu necesită facilităţile respective.

113. Se pot face derogări de la prevederile pct.112 pentru zonele de locuinţe individuale, cu avizul autorităţilor administraţiei publice locale, în următoarele condiţii:

113.1. este necesară asigurarea cu soluţii de echipare în sistem individual, care respectă normele sanitare şi de protecţie a mediului;

113.2. beneficiarul se obligă să racordeze construcţia, potrivit regulilor stabilite de administraţia publică locală, la reţeaua centralizată atunci când aceasta va fi disponibilă pentru exploatare.

114. Pentru celelalte categorii de construcţii se poate deroga de la prevederile pct.112, cu avizul autorităţilor competente ale administraţiei publice locale, dacă beneficiarul se obligă să extindă reţeaua existentă, în cazul în care aceasta are capacitatea necesară, sau se obligă fie să mărească capacitatea reţelelor publice existente, fie să construiască reţele noi.

115. Prevederile pct.112 şi 113 se aplică, în mod corespunzător, la proiectarea construcţiilor în localităţile în care nu există reţele centralizate de alimentare cu apă şi de evacuare a apelor uzate.

Secţiunea a 2-a

Realizarea de reţele tehnico-edilitare

116. În cazul în care în localitate sau în unele zone ale localităţii nu există reţele tehnico-edilitare, autorităţile administraţiei publice locale vor elabora proiectele reţelelor respective şi le vor înainta operatorilor care prestează servicii publice de alimentare cu apă şi de canalizare, operatorilor sistemelor de distribuţie a energiei electrice şi de gaze naturale pentru includerea acestora în planurile de dezvoltare ale reţelelor şi, ulterior, în construcţia reţelelor tehnico-edilitare.

117. Lucrările de racordare la reţeaua tehnico-edilitară publică a instalaţiilor de utilizare ale noilor consumatori se efectuează în conformitate cu actele normative de reglementare, aprobate de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică.

Capitolul VIII

CRITERII GENERALE PRIVIND FORMA ŞI DIMENSIUNILE

TERENULUI ŞI ALE CONSTRUCŢIILOR

Secţiunea 1

Reparcelarea

118. Reparcelarea terenurilor se face în conformitate cu Legea nr.354/2004 cu privire la formarea bunurilor imobile. Reparcelarea se efectuează pentru formarea a mai mult de 12 terenuri, pentru construcţia caselor individuale cu 1-2 etaje, cu condiţia efectuării unei echipări colective care să corespundă normativelor tehnice.

119. Proiectarea caselor individuale cu 1-2 etaje pe terenurile reparcelate, în conformitate cu prezentul Regulament, este permisă numai dacă pentru fiecare teren în parte se respectă cumulativ următoarele condiţii:

119.1. front la stradă de minimum 8 m pentru clădiri înşiruite şi de minimum 12 m pentru clădiri izolate sau cuplate;

119.2. suprafaţa minimală a terenului de 150 m² pentru clădiri înşiruite şi, respectiv, de minimum 200 m² pentru clădiri amplasate cuplate, cu condiţia ca soluţiile tehnice şi arhitecturale să asigure respectarea normativelor tehnice;

119.3. suprafaţa terenului pentru construcţia casei individuale izolate, de regulă, va fi de minimum 0,06 ha. Se admite o suprafaţă mai mică de 600 m², cu condiţia respectării distanţelor de amplasare a construcţiilor;

119.4. adâncime mai mare sau cel puţin egală cu lungimea parcelei.

Secţiunea a 2-a

Înălţimea construcţiilor

120. Proiectarea caselor individuale cu un etaj şi cu suprafaţa mai mică de 150 m², pentru una sau două familii, se face în lipsa certificatului de urbanism pentru proiectare, în conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern.

121. În scopul creării sau al finalizării unor ansambluri arhitectural-urbanistice expresive, proiectarea construcţiilor se face în baza schemei urbanistice rurale, a cărei elaborare este stabilită prin certificatul de urbanism pentru proiectare.

Secţiunea a 3-a

Aspectul exterior al construcţiilor

122. Proiectarea construcţiilor este permisă numai în cazul în care aspectul lor exterior nu contravine destinaţiei funcţionale a acestora şi nu depreciază aspectul general al zonei.

123. Pentru a evita cazurile în care construcţiile de valoare locală, prin conformare, volum arhitectural şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, proiectele tehnice ale acestora se examinează, în mod obligatoriu, de către consiliile arhitectural-urbanistice locale.

124. Modul de încadrare a construcţiei în structura urbană a localităţii se stabileşte de arhitectul-şef al unităţii administrativ-teritoriale, în funcţie de amplasarea construcţiei, de încadrarea ei în infrastructura socială şi de aspectul exterior al clădirilor din zona respectivă. În cazul în care în cadrul autorităţii administraţiei publice locale de nivelul întâi nu este prevăzută funcţia de arhitect-şef, modul de încadrare se stabileşte de către arhitectul-şef al autorităţii administraţiei publice locale de nivelul al doilea sau de către arhitectul din cadrul asociaţiei de dezvoltare intercomunitară din care face parte unitatea administrativ-teritorială respectivă, conform prevederilor Codului urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023.

Secţiunea a 4-a

Amenajarea localităţilor

125. Elementele principale ale amenajării şi ale infrastructurii edilitare din localităţi sunt:

125.1. străzile, accesurile şi pistele pentru biciclişti;

125.2. împrejmuirile părţilor carosabile şi ale trotuarelor;

125.3. zonele verzi în preajma străzilor şi a accesurilor carosabile, în interiorul cartierelor;

125.4. terenurile sportive, pentru jocuri şi cele de uz gospodăresc;

125.5. instalaţiile de salubritate;

125.6. iluminarea străzilor şi a drumurilor, reţele edilitare;

125.7. instalaţii de reclamă, forme mici arhitecturale, compoziţii sculpturale.

126. Amplasarea elementelor de amenajare şi aspectul lor arhitectural se avizează de structurile specializate în arhitectură şi urbanism din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale.

127. Amenajarea localităţii se efectuează concomitent cu construcţia clădirilor de locuit, a celor sociale sau a caselor individuale.

Secţiunea a 5-a

Spaţii verzi

128. La proiectarea construcţiilor, proiectanţii au obligaţia de a menţine sau de a crea spaţii verzi în conformitate cu prevederile Legii nr.591/1999 cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale, în funcţie de destinaţia şi de capacitatea construcţiei, conform normelor tehnice.

129. Transplantarea arborilor în procesul de reconstrucţie a localităţilor urbane şi rurale se efectuează cu avizul serviciilor de creare a zonelor verzi sau al autorităţilor administraţiei publice locale, în baza documentaţiei de urbanism aprobate.

130. Crearea zonelor verzi şi amenajarea localităţilor cu forţele populaţiei se efectuează sub conducerea şi controlul autorităţilor administraţiei publice locale şi al structurilor specializate de arhitectură, urbanism şi amenajare a teritoriului.

131. Proiectarea construcţiilor în scuaruri, pe bulevarde şi în grădini publice este strict interzisă, cu excepţia construcţiilor pentru deservirea acestora, în conformitate cu legislaţia şi cu documentaţia de urbanism aprobată pentru zonele în cauză.

132. În zonele de construcţie a clădirilor de orice destinaţie şi a caselor individuale, proprietarii acestora sunt obligaţi, din cont propriu:

132.1. să planteze pomi, arbori decorativi sau arbuşti şi să amenajeze terenul repartizat;

132.2. să menţină în ordine terenul, inclusiv porţiunea adiacentă de trotuar, gazon şi partea carosabilă a străzii.

Secţiunea a 6-a

Amplasarea de parcaje şi împrejmuiri

133. Proiectarea construcţiilor care, prin destinaţie, necesită spaţii de parcare se face numai dacă există posibilitatea amenajării acestora, conform schiţei urbanistice rurale aprobate conform prevederilor legale.

134. Suprafeţele parcajelor se determină în funcţie de destinaţia şi capacitatea construcţiei, conform reglementărilor tehnice în construcţii.

135. În condiţiile prezentului Regulament, este permisă proiectarea următoarelor categorii de împrejmuiri:

135.1. împrejmuiri opace, necesare pentru protecţia împotriva intruziunilor, separarea unor servicii funcţionale, cu asigurarea protecţiei vizuale;

135.2. împrejmuiri transparente, decorative sau gard viu, necesare pentru delimitarea parcelelor aferente clădirilor şi/sau pentru integrarea clădirilor în caracterul străzilor sau al ansamblurilor urbanistice.

136. Pentru ambele categorii de împrejmuiri din pct.135, aspectul lor se supune aceloraşi exigenţe ca şi în cazul aspectului exterior al construcţiei. Înălţimea împrejmuirilor este de 2,2 m.

137. Se interzice utilizarea elementelor prefabricate din beton "decorativ" în componenţa împrejmuirilor orientate spre spaţiul public (garduri prefabricate din beton).

Capitolul IX

DISPOZIŢII SPECIALE

138. Până la aprobarea planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism, proiectarea construcţiilor, pentru satele cu o populaţie mai mică de 3 000 de locuitori şi nu dispun de documentaţie de urbanism, se va face în condiţiile stabilite de prezentul Regulament.

139. Litigiile dintre solicitanţii actelor permisive în construcţii şi autorităţile administraţiei publice locale se soluţionează de instanţele de judecată.

140. Controlul respectării prevederilor legale la emiterea certificatului de urbanism pentru proiectare este efectuat de Inspectoratul National pentru Supraveghere Tehnică.

141. Încălcările prevederilor prezentului Regulament atrage răspundere contravenţională sau penală.

[Anexa nr.3 modificată prin Hot.Guv. nr.499 din 06.08.2025, în vigoare 07.09.2025]