601/27.06.2018 Hotărîre cu privire la aprobarea Programului "Armata Profesionistă 2018-2021"

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Programului

“Armata Profesionistă 2018-2021”

nr. 601  din  27.06.2018

 (în vigoare 29.06.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 235-244 art. 657 din 29.06.2018

* * *

În temeiul art.4 lit.k) şi art.6 lit.h) din Legea nr.136 din 7 iulie 2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul “Armata Profesionistă 2018-2021” (se anexează).

2. Ministerele şi autorităţile administraţiei publice centrale, conform competenţelor:

1) vor întreprinde măsurile necesare pentru realizarea în termenele stabilite a acţiunilor planificate în Programul nominalizat;

2) vor asigura planificarea bugetară anuală şi pe termen mediu a mijloacelor financiare necesare pentru implementarea Programului menţionat.

3. Ministerul Apărării va asigura monitorizarea şi coordonarea procesului de implementare a Programului “Armata Profesionistă 2018-2021” şi va prezenta Guvernului anual, pînă la data de 1 martie, raportul cu privire la realizarea Programului sus-numit.

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

nr.601 din 27 iunie 2018

PROGRAMUL

“ARMATA PROFESIONISTĂ 2018-2021”

I. INTRODUCERE

1. La momentul actual, sistemul de securitate şi apărare al Republicii Moldova se află într-un amplu proces de transformare şi adaptare, impus de evoluţiile geopolitice la nivel internaţional şi regional. Complexitatea provocărilor la adresa securităţii şi practica curentă a relaţiilor internaţionale scot în evidenţă ponderea factorului militar în realizarea politicilor naţionale. Pentru a face faţă acestor realităţi, este necesară o abordare complexă, unitară şi promptă, exprimată prin acţiuni concrete de consolidare a capacităţii de apărare.

2. Programul “Armata Profesionistă 2018-2021” (în continuare – Program) se subscrie eforturilor Guvernului Republicii Moldova de consolidare şi dezvoltare a capabilităţilor operaţionale curente ale Armatei Naţionale. Acesta vine în suportul procesului de planificare strategică, stipulat în Strategia naţională de apărare şi Strategia militară. Scopul documentului este cuantificarea şi repartizarea proporţională şi eficientă a resurselor destinate apărării. Realizarea prezentului Program se va efectua etapizat, pe parcursul anilor 2018-2021, în conformitate cu alocările bugetare şi resursele adiţionale aflate la dispoziţie. Procesul menţionat va aborda, prioritar, problemele stringente ce afectează activitatea Armatei şi condiţiile de executare a serviciului de către militari.

3. Prezentul Program se axează pe două aspecte de importanţă majoră pentru Armata Naţională.

Primul aspect scoate în evidenţă importanţa şi rolul militarului (individului) în cadrul sistemului naţional de apărare. În contextul diminuării atractivităţii serviciului militar şi al refluxului sporit de personal, concentrarea atenţiei pe calitatea factorului uman, implicit pe selectarea, dotarea, instruirea şi asigurarea facilităţilor sociale, este imperativă. Noul tip de abordare, axat pe calitatea individului, urmăreşte consolidarea celui mai important element al oricărui sistem – resursa umană.

Al doilea aspect important al Programului vizează reforma structurală a Armatei Naţionale. Necesitatea acestei reforme este impusă de evoluţia mediului de securitate şi apărare la nivel regional şi global. Armata Naţională urmează să instituie structura şi capabilităţile optime necesare îndeplinirii sarcinilor ce îi revin. Această reformă, planificată pe termen mediu şi lung, va fi implementată gradual şi are drept scop crearea unei instituţii eficiente, durabile şi dotate multilateral.

4. Aspectele menţionate evidenţiază importanţa prezentului Program, care va deveni mecanismul principal al Guvernului în demararea şi implementarea fazei iniţiale a procesului de reformă strategică a apărării. Totodată, scopul şi poziţionarea acestuia în ierarhia documentelor strategice va permite formarea şi consolidarea mecanismului de conlucrare interinstituţională în domeniul apărării. Mecanismul în cauză va avea un rol crucial în implementarea fazelor ulterioare ale procesului de reformă.

5. Elaborarea şi implementarea Programului are la bază următoarele consideraţii generale:

1) Statutul de neutralitate al Republicii Moldova nu exclude, ci determină necesitatea propriilor forţe militare de apărare. Statutul de neutralitate al ţării nu împiedică Republica Moldova, în calitatea sa de stat cu drepturi depline în comunitatea internaţională, să participe împreună cu alte state şi organizaţii internaţionale la asigurarea păcii şi securităţii în lume. Statutul de neutralitate nu constituie un impediment în asimilarea experienţei din domeniul militar a altor state şi organizaţii internaţionale, ci admite cooperarea cu toate acestea pentru dezvoltarea capabilităţilor militare proprii.

2) Mediul de securitate în care se află Republica Moldova va continua să fie instabil, generînd unele ameninţări şi riscuri cu caracter militar. Acest lucru impune adaptarea rapidă a forţelor sistemului naţional de securitate şi apărare, în primul rînd, a Armatei Naţionale, la complexitatea provocărilor de orice natură, ce pot afecta suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova.

3) Procesul de transformare a Armatei Naţionale va fi susţinut de autorităţile şi societatea Republicii Moldova. Domeniile de dezvoltare socială şi economică a statului sînt strîns interconectate cu cel al securităţii şi apărării naţionale, condiţionîndu-se reciproc. Asigurarea condiţiilor pentru un trai mai bun implică dezvoltarea unei platforme active şi eficiente de securitate şi apărare. Aceasta, la rîndul său, presupune o comunicare eficientă între instituţia apărării, pe de o parte, şi conducerea statului şi societatea, pe de altă parte, în vederea conştientizării beneficiilor strategice de pe urma eventualelor investiţii în dezvoltarea Armatei Naţionale.

II. DOMENII DE ACTIVITATE ŞI REALIZĂRI

6. Politica de apărare

1) În contextul asigurării cadrului strategic de planificare a apărării, ministerul de resort şi-a centrat eforturile pe definitivarea şi aprobarea Strategiei naţionale de apărare şi a Strategiei militare. Strategia naţională de apărare este documentul de politici care stabileşte modalitatea de realizare a funcţiilor instituţiilor statului în scopul asigurării apărării naţionale. Strategia presupune consolidarea, dezvoltarea şi modernizarea sistemului naţional de apărare în conformitate cu prevederile şi cerinţele mediului strategic de securitate. Aceasta defineşte contextul de securitate, oferă o descriere a situaţiei curente, cu identificarea riscurilor şi ameninţărilor pe dimensiunea de apărare, şi expune viziunea strategică, obiectivele politicii de apărare, căile şi resursele necesare pentru realizarea acestora.

2) Adiţional, cu suportul experţilor NATO, a fost elaborat proiectul Strategiei militare şi a fost iniţiat procesul de instituire, în cadrul Ministerului Apărării, a Oficiului Transformare. Subdiviziunea enunţată va fi responsabilă de transformarea viziunilor şi conceptelor strategice în planuri de construcţie şi dezvoltare a Armatei Naţionale pe termen lung. Progresele obţinute pe această dimensiune vor susţine procesul de implementare a fazei a II-a a Iniţiativei de Consolidare a Capacităţii de Apărare şi vor contribui la consolidarea cadrului strategic de planificare a apărării.

7. Protecţia socială a militarilor şi veteranilor de război. În contextul asigurării protecţiei sociale a militarilor prin contract şi a membrilor familiilor acestora, Ministerul Apărării întreprinde măsuri pentru asigurarea tuturor militarilor Armatei Naţionale cu spaţiu locativ de serviciu. În acest sens, recent au fost iniţiate două proiecte de parteneriat public-privat în garnizoanele Bălţi şi Chişinău. Suplimentar, au fost întreprinse măsuri de consolidare a încrederii şi de îmbunătăţire a protecţiei sociale şi de drept a veteranilor de război şi participanţilor la acţiunile de luptă din Afganistan şi pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova. Totodată, adiţional la majorarea cu 10% a salariului de funcţie pentru toţi angajaţii conform reţelei tarifare unice, au fost iniţiate procedurile de acordare a unor înlesniri şi facilităţi pentru militarii prin contract.

8. Cooperarea militară bilaterală şi multilaterală. Filiera cooperării a fost în permanenţă prioritară pentru Ministerul Apărării. Astfel, eforturile acestuia se axează pe consolidarea şi dezvoltarea relaţiilor de cooperare militară bilaterală şi multilaterală şi sporirea credibilităţii Ministerului Apărării în raport cu partenerii. Aprecierea contribuţiei Republicii Moldova la eforturile regionale şi internaţionale de asigurare a păcii reprezintă indicatori clari de progres pe această dimensiune. În scopul facilitării cooperării militare cu partenerii strategici, conducerea Ministerului Apărării intenţionează instituirea funcţiilor de consilieri (ataşaţi militari) în cadrul ambasadelor Republicii Moldova acreditate în Statele Unite ale Americii, România şi Ucraina. În scopul realizării obiectivelor strategice de dezvoltare a armatei, Ministerul Apărării, prin intermediul Iniţiativei de Consolidare a Capacităţii de Apărare, îşi consolidează cooperarea cu statele membre NATO.

9. Dezvoltarea şi modernizarea Armatei Naţionale

1) La acest capitol, Ministerul Apărării se orientează spre menţinerea şi dezvoltarea capacităţii de apărare a Armatei Naţionale, în special a capabilităţilor operaţionale. În acest sens, au fost organizate activităţi de eficientizare a sistemului decizional, precum şi de planificare şi reacţie în cadrul acţiunilor militare. Dezvoltarea armatei implică şi modernizarea sistemului de instruire prin racordarea acestuia la standardele armatelor occidentale. Aici sînt întreprinse măsuri de modernizare a programelor de instruire şi a infrastructurii, inclusiv prin intermediul programelor de asistenţă oferite de partenerii de dezvoltare. În scopul sporirii nivelului de interoperabilitate şi participare la operaţiuni internaţionale de menţinere a păcii, efectivul Armatei Naţionale este instruit şi evaluat în conformitate cu Conceptul Capabilităţilor Operaţionale al NATO. O atenţie deosebită se acordă forţelor şi mijloacelor destinate pentru lichidarea situaţiilor excepţionale.

2) Un aspect important în realizarea Programului ţine de alocarea mijloacelor financiare pentru procurarea armamentului şi muniţiilor. Totodată, comparativ cu anii precedenţi au fost majorate semnificativ alocările pentru reparaţia şi dezvoltarea obiectivelor de infrastructură militară. În scopul îmbunătăţirii condiţiilor de trai şi de muncă al personalului, au fost iniţiate procese de modernizare a infrastructurii militare în cadrul unor unităţi ale Armatei Naţionale.

10. Contribuţia Armatei Naţionale la consolidarea păcii. Armata Naţională continuă să participe la misiunea de pacificare din Zona de Securitate a Republicii Moldova, contribuind astfel la stabilitatea şi securitatea în regiune. Pe lîngă aceasta, armata participă cu un contingent de militari la misiunea de menţinere a păcii KFOR în Kosovo, precum şi cu specialişti în cadrul misiunilor ONU din Sudanul de Sud, Republica Centrafricană, Kosovo şi Departamentul pentru Operaţiuni de Menţinere a Păcii din New York, SUA. În vederea contribuţiei la securitatea şi stabilitatea regională, militarii moldoveni participă la Misiunea Specială de Monitorizare a OSCE în Ucraina. Pentru anul 2018, în bugetul Ministerului Apărării au fost planificate surse financiare pentru detaşarea a doi militari în misiunile Uniunii Europene de gestionare a crizelor.

11. Un alt aspect important în activitatea Ministerului Apărării este implementarea Rezoluţiei 1325 a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite privind femeile, pacea şi securitatea. În acest sens, precum şi pentru promovarea egalităţii de gen în sectorul de securitate şi apărare a fost elaborat Planul de acţiuni pentru 2018-2021. Obiectivele-cheie sînt orientate spre reducerea stereotipurilor legate de rolul femeilor în sectorul de securitate şi apărare, prevenirea şi combaterea discriminării, hărţuirii şi violenţei de gen şi sporirea participării femeilor în procesul de consolidare a păcii la scară internaţională.

12. Progrese continue se înregistrează şi în cadrul Programului de consolidare a integrităţii în sectorul de securitate şi apărare “Building Integrity” (BI). Ministerul Apărării a întocmit Chestionarul de autoevaluare privind consolidarea integrităţii în sectorul de securitate şi apărare, pe domeniul de competenţă. În baza acestui chestionar, experţii NATO BI au întocmit un raport de evaluare, în care au venit cu propuneri şi recomandări cu privire la implementarea pe viitor a programului BI. Ca măsuri ulterioare, Ministerul Apărării, în calitatea sa de coordonator la nivel naţional al Programului BI, a informat instituţiile din sectorul de securitate şi apărare¹ antrenate în proces. Totodată, în corespundere cu recomandările experţilor NATO BI, a elaborat şi a aprobat Planul de acţiuni privind reducerea riscului de corupţie în Ministerul Apărării.

______________________

¹ Centrul Naţional Anticorupţie, Trupele de Carabinieri şi Poliţia de Frontieră din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi Procuratura militară.

III. IDENTIFICAREA PROBLEMEI

13. Conceptual, prezentul Program exprimă eforturile Guvernului privind tranziţia Armatei Naţionale de la starea şi capacitatea actuală la standardele occidentale în domeniul militar. Această tranziţie urmează să se producă într-o manieră coerentă, responsabilă şi unitară (interinstituţională), în care cuvîntul-cheie este profesionalizarea.

14. Profesionalizarea este un proces complex, multidimensional şi de lungă durată, efectele căruia variază în funcţie de factorii cu care interacţionează. Acest proces presupune transformări profunde la nivelul organizării, al dotării cu echipament, armament şi tehnică de luptă moderne, al instruirii şi funcţionării organismului militar. Complementar, profesionalizarea va intensifica relaţiile şi nivelul de comunicare dintre armată şi societate (clasa politică, societatea civilă, instituţiile statului etc.), sporind implicarea şi prezenţa acesteia în diverse sfere ale vieţii sociale.

15. Prezentul Program defineşte şi evidenţiază necesităţile Armatei Naţionale. Documentul susţine ideea generală că militarul (individul) reprezintă centrul de greutate al sistemului, iar soluţionarea problemelor cu care acesta se confruntă constituie premisa de bază a procesului de reformă.

16. Prin urmare procesul de reformă va pune accent pe necesitatea ridicării moralului militarilor şi diminuarea condiţiilor de dezvoltare a flagelului corupţiei la nivelul instituţiilor responsabile de evidenţa şi recrutarea efectivului de militari. În acest sens, apare necesitatea reducerii refluxului din serviciul militar activ al specialiştilor bine pregătiţi şi cu experienţă, precum şi ridicarea capacităţii Armatei Naţionale de atragere a tinerilor specialişti, inclusiv din sectorul medical, finanţe, inginerie, educaţie, tehnologii informaţionale şi altele.

17. Reforma accentuează necesitatea îmbunătăţirii pachetului social destinat militarilor şi membrilor familiilor acestora, indică nevoia urgentă de alocare a resurselor necesare pentru reparaţia tehnicii, armamentului şi echipamentului din dotarea Armatei Naţionale, precum şi a infrastructurii de instruire. Totodată, evidenţiază necesitatea reparaţiilor şi construcţia infrastructurii de cazare a Armatei Naţionale. O bună parte a fondului de cazarmă (băi, cantine ostăşeşti, depozite alimentare şi altele) necesită reparaţii şi renovări. Un alt aspect important este necesitatea reparaţiilor reţelelor termice şi de apeduct din orăşelele militare.

18. Reforma enunţată în prezentul Program prevede necesitatea asigurării logistice adecvate a militarilor şi a unităţilor Armatei Naţionale. De asemenea, prevede obligativitatea întreprinderii unor acţiuni concrete privind completarea stocurilor intangibile ale Armatei Naţionale cu echipament, produse alimentare, carburanţi, muniţii şi alte bunuri. O importanţă deosebită necesită a fi acordată asigurării logistice a subunităţilor naţionale din cadrul Forţelor Mixte de Menţinere a Păcii din Zona de Securitate a Republicii Moldova. Totodată, se impune problematica asigurării securităţii informaţionale, inclusiv a sistemului de comunicaţii şi de informatică, şi a capacităţii de luptă şi mobilizare a Armatei Naţionale.

IV. OBIECTIVELE SPECIFICE

19. Obiectivele specifice derivă din proiectul Strategiei naţionale de apărare, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1043 din 5 decembrie 2017. Acestea generează cadrul de activităţi practice în vederea atingerii rezultatelor scontate. Implementarea prezentului Program presupune atingerea următoarelor obiective specifice:

1) trecerea treptată de la serviciul militar în termen la serviciul prin contract;

2) asigurarea protecţiei sociale a personalului Armatei Naţionale;

3) consolidarea şi modernizarea capacităţii operaţionale curente a Armatei Naţionale;

4) dezvoltarea şi modernizarea capacităţii de apărare a Armatei Naţionale în conformitate cu cerinţele noii configuraţii de forţe;

5) dezvoltarea nivelului de interoperabilitate cu forţele armate ale altor state;

6) creşterea şi menţinerea contribuţiei Republicii Moldova la misiunile şi operaţiile internaţionale cu privire la consolidarea păcii;

7) dezvoltarea relaţiilor de cooperare cu partenerii externi.

V. ACŢIUNILE CE URMEAZĂ A FI ÎNTREPRINSE

20. Implementarea Programului are loc pe următoarele direcţii prioritare de acţiune:

1) Trecerea treptată de la serviciul militar în termen la serviciul prin contract. Din motive financiare, legislative şi procedurale, acest proces va fi demarat etapizat – în perioada 2018-2020. Totodată, pe parcursul anului 2018 vor fi create condiţiile de iniţiere a procesului de reducere treptată a cotei de încorporare a militarilor în termen, concomitent cu creşterea cotei de încadrare a militarilor prin contract. În context, vor fi revizuite actele normative în domeniu.

2) Suplinirea funcţiilor de militari prin contract. Principiul completării reiese din prevederile Strategiei naţionale de apărare, care prevede expres necesitatea iniţierii procesului de dezvoltare a capabilităţilor componentei operaţionale a Armatei Naţionale. Programul dezvoltă viziunea de completare a funcţiilor vacante din unităţi cu militari prin contract, indicînd priorităţile pe categorii: soldaţi, sergenţi, subofiţeri şi ofiţeri. Completarea va fi efectuată în ordine prioritară, respectînd principiul proporţionalităţii între unităţile vizate. În aceeaşi ordine de idei, unităţile militare care constituie componenta operaţională a Armatei Naţionale vor fi abordate prioritar.

3) Revizuirea şi adaptarea sistemului de mobilizare. În anul 2018 eforturile vor fi concentrate pe revizuirea sistemului de mobilizare a Armatei Naţionale şi organizarea unui antrenament. În primii doi ani va fi creat Registrul de stat al resurselor de mobilizare şi va fi iniţiat procesul de ajustare a cadrului normativ. În această perioadă se vor organiza sistematic activităţi de exersare a capacităţii de mobilizare. În perioada 2019-2020, în conformitate cu prevederile Strategiei naţionale de apărare, Ministerul Apărării va participa la elaborarea Planului de mobilizare a economiei naţionale. Programele şi mecanismele de cooperare vor fi utilizate pe întreaga perioadă de implementare a prezentului Program, în vederea preluării bunelor practici în domeniul mobilizării.

4) Reconsiderarea sistemului de salarizare a militarilor şi îmbunătăţirea pachetului social. La capitolul salarizării militarilor urmează a fi propusă şi implementată trecerea la salarizarea unitară pentru toate structurile de forţă din cadrul sistemului naţional de securitate şi apărare a statului. Vor fi întreprinse măsuri în vederea extinderii beneficiilor în cadrul pachetului social pentru militarii Armatei Naţionale. Printre acestea se numără: acordarea indemnizaţiilor financiare pentru spaţiul locativ închiriat, realizarea parteneriatelor publice-private pentru asigurarea militarilor prin contract cu spaţiu locativ de serviciu şi demararea programelor de tip “Prima casă”. Aceste acţiuni vor fi susţinute şi de acţiuni de reorganizare a sistemului medical al Armatei Naţionale.

5) Eficientizarea şi dezvoltarea sistemului logistic. S-a efectuat un studiu de fezabilitate (cost-eficienţă) cu privire la reconsiderarea modalităţii de asigurare cu uniforme a militarilor prin contract. Studiul a luat în considerare practica altor state europene în domeniu şi a început cu revizuirea modelului uniformei de campanie. De asemenea, a fost iniţiată revizuirea conceptului de asigurare a raţiei alimentare pentru militarii prin contract şi în termen (pînă la trecerea completă la serviciul militar prin contract), urmînd a fi identificate şi implementate opţiuni specifice fiecărei categorii. Procesul de standardizare a sistemului logistic se va realiza cu sprijinul partenerilor externi de dezvoltare.

6) Modernizarea infrastructurii militare şi sociale. A fost planificată continuarea procesului de modernizare a infrastructurii militare şi sociale care prevede renovarea şi construcţia treptată a infrastructurii Armatei Naţionale (blocuri de cazarmă, blocuri sanitare, cantine, complexe sportive, camere de păstrare a armelor, puncte medicale, puncte de control şi trecere). În scopul îmbunătăţirii condiţiilor de trai şi serviciu ale personalului, au fost iniţiate procese de modernizare a infrastructurii militare în cadrul unor unităţi ale Armatei Naţionale. Tot în acest sens, au fost iniţiate proiecte de asistenţă, a căror implementare se va baza pe ajutorul partenerilor externi de dezvoltare. Ulterior, eforturile se vor îndrepta spre renovarea treptată a clădirilor administrative, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de muncă ale personalului. Totodată, va continua implementarea proiectelor de parteneriat public-privat ce presupun asigurarea cu spaţiu locativ de serviciu a militarilor.

7) Reconsiderarea serviciului de pază şi asigurare. Direcţia în cauză are un caracter inovativ, bazat pe practica armatelor statelor occidentale. Aceasta urmăreşte eficientizarea serviciului militar prin reducerea numărului efectivului implicat în activităţi de pază şi asigurare a vieţii cotidiene. Programul urmăreşte reorientarea acestui efectiv spre procesul pregătirii de luptă. Implementarea acţiunii a început în primele luni ale anului 2018, cu studierea posibilităţii de revizuire a serviciului de pază şi asigurare şi elaborarea în acest sens a unor proiecte şi studii de fezabilitate. Scopul acestora constă în identificarea posibilităţilor de contractare a serviciilor de pază particulară pentru unităţile militare, reprofilarea personalului militar pentru asigurarea serviciilor cotidiene, renovarea şi dotarea obiectelor militare cu sisteme speciale de supraveghere. Aceste acţiuni vor permite îmbunătăţirea sistemului de pază al obiectelor militare şi reducerea considerabilă a numărului militarilor implicaţi în activităţi de acest gen.

8) Perfecţionarea procesului pregătirii de luptă. Pregătirea de luptă reprezintă unul dintre cele mai importante obiective ale procesului de dezvoltare şi modernizare a Armatei Naţionale şi se va respecta pe întreaga perioadă a prezentului Program. Procesul urmăreşte racordarea capacităţii militare curente la standardele armatelor occidentale şi presupune transformări ample pe dimensiunile umană, procedurală şi tehnică. În acest context, eforturile se vor orienta spre standardizarea şi perfecţionarea continuă a instruirii, dotării şi activităţii practice a efectivului Armatei Naţionale. În plus, se va efectua renovarea treptată a infrastructurii şi bazei materiale de instruire. Totodată, vor fi întreprinse eforturi de înlocuire a tehnicii militare învechite, inclusiv prin intermediul asistenţei externe.

9) Executarea misiunii în zona de securitate. Scopul principal al acestei direcţii de acţiune pentru perioada 2018-2021 este ridicarea atractivităţii şi calităţii condiţiilor de executare a serviciului în cadrul Forţelor Mixte de Menţinere a Păcii din Zona de Securitate a Republicii Moldova. O atenţie deosebită se va acorda dotării şi instruirii personalului detaşat în această misiune. În acelaşi timp, urmează a fi implementat conceptul de rotaţie integrală, pe unităţi, a efectivului Republicii Moldova din cadrul Forţelor Mixte de Menţinere a Păcii. În perioada 2019-2020 vor fi efectuate lucrări de reparaţie a infrastructurii unor unităţi.

10) Dezvoltarea relaţiilor de cooperare cu partenerii externi. Avînd în vedere ponderea programelor şi proiectelor de asistenţă externă în procesul de consolidare a sistemului naţional de apărare, în perioada 2018-2021, Ministerul Apărării va continua eforturile de dezvoltare a cooperării cu partenerii internaţionali. Prioritate, în acest sens, va fi acordată instituirii funcţiilor de consilieri (ataşaţi militar) în cadrul ambasadelor Republicii Moldova acreditate în statele partenere (SUA, România şi Ucraina). În aceeaşi direcţie, vor fi întreprinse măsuri privind creşterea şi menţinerea contribuţiei la misiunile şi operaţiile internaţionale de consolidare a păcii.

VI. ETAPELE ŞI TERMENELE DE IMPLEMENTARE.

RESPONSABILII DE IMPLEMENTARE

21. Pentru realizarea obiectivelor specifice şi atingerea implicită a rezultatelor scontate, a fost elaborat Planul de implementare etapizată (etapa I: 2018-2019; etapa a II-a: 2019-2020; etapa a III-a: 2020-2021) a Programului (restricţionat). Planul de implementare stabileşte responsabilii de îndeplinirea acţiunilor, termenele concrete pe trimestre, costurile estimative (resurse planificate şi necesare pentru fiecare acţiune) şi indicatorii de performanţă. Trecerea de la o etapă la alta va fi realizată doar în condiţiile îndeplinirii principalelor obiective şi acţiuni prevăzute în etapa precedentă.

VII. ESTIMAREA GENERALĂ A COSTURILOR

22. Asigurarea financiară a implementării prezentului Program se va efectua din contul bugetului de stat, inclusiv prin intermediul programelor şi proiectelor comune dezvoltate cu partenerii externi. Finanţarea se va produce treptat, în conformitate cu etapele indicate în pct.21 din prezentul Program.

23. Un aspect esenţial al procesului de implementare ţine de identificarea şi alocarea resurselor financiare necesare. Prin urmare, avînd în vedere importanţa domeniului apărării în asigurarea securităţii şi dezvoltării durabile a statului, problema finanţării prezentului Program devine un imperativ al Guvernului.

VIII. REZULTATE SCONTATE

24. Eforturile prezentului Program sînt orientate spre atingerea următoarelor rezultate:

1) serviciul militar în cadrul Armatei Naţionale exercitat de militari prin contract;

2) nivelul de motivaţie al efectivului de militari şi civili ai Armatei Naţionale ridicat;

3) profesia militară apreciată şi atractivă în societate;

4) capacitatea optimă de răspuns a Armatei Naţionale la provocările militare şi hibride ale mediului de securitate asigurată;

5) contribuţia Armatei Naţionale la misiuni şi operaţii internaţionale de menţinere a păcii în creştere;

6) capacitatea Armatei Naţionale pentru sprijinul autorităţilor civile la gestionarea situaţiilor de criză asigurată.

IX. PROCEDURILE DE MONITORIZARE,

RAPORTARE ŞI EVALUARE

25. Ministerul Apărării va asigura implementarea prezentului Program. La rîndul său, Guvernul va asigura eficienţa mecanismului de monitorizare şi evaluare a procesului de implementare. Monitorizarea procesului de implementare se va realiza în baza indicatorilor de progres expuşi în Planul de implementare. Aceasta va fi asigurată printr-un proces continuu de raportare, inclusiv prin schimbul operativ de informaţie şi evaluare a stadiului de implementare.

26. Instituţiile şi structurile vizate vor evalua procesul de implementare a obiectivelor ce le revin şi vor prezenta rapoarte de progres Ministerului Apărării, care va asigura elaborarea raportului general de implementare a prezentului Program. În termenele stabilite, Ministerul Apărării va prezenta Guvernului raportul cu privire la progresele înregistrate. Totodată, acesta va conţine propuneri de îmbunătăţire şi corectare a obiectivelor şi acţiunilor planificate. Pentru obiectivele şi acţiunile neîndeplinite vor fi expuse motivele neexecutării (sau cele ale executării parţiale) şi propuneri de soluţionare a problemelor apărute.