609/28.07.2017 Hotărîre cu privire la aprobarea Cadrului bugetar pe termen mediu (2018-2020)

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

HOTĂRÎRE

cu privire la aprobarea Cadrului bugetar

pe termen mediu (2018-2020)

nr. 609  din  28.07.2017

 (în vigoare 28.07.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 274-276 art. 701 din 28.07.2017

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Cadrul bugetar pe termen mediu (2018-2020) (se anexează).

2. Cadrul bugetar pe termen mediu (2018-2020) va servi organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice şi altor autorităţi administrative centrale ca bază pentru elaborarea proiectului bugetului de stat pentru anul 2018, iar autorităţilor administraţiei publice locale – ca suport la planificarea bugetelor locale şi a programelor locale de dezvoltare a teritoriilor respective.

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

nr.609 din 28 iulie 2017

CADRU BUGETAR PE TERMEN MEDIU (2018-2020)

I. PREZENTARE GENERALĂ

A. Introducere

Cadrul bugetar pe termen mediu (2018-2020) (în continuare – CBTM (2018-2020)) este documentul principal în baza căruia urmează a fi elaborat bugetul anual pentru 2018. Scopul elaborării CBTM (2018-2020) este de a oferi o analiză bazată pe cadrul macroeconomic al ţării, stabilind astfel baza pentru planificarea bugetară pe următorii ani, în conformitate cu priorităţile strategice ale Guvernului.

Obiectivul principal pe termen scurt şi mediu rămîne implementarea reformelor structurale, consolidarea finanţelor publice şi a stabilităţii financiare drept condiţii primordiale pentru atingerea obiectivului durabilităţii bugetar-fiscale, prin menţinerea unui deficit al bugetului public naţional la nivel sustenabil, evitînd riscurile legate de şocurile interne şi externe, precum şi dependenţa de asistenţa financiară externă.

Prin adoptarea Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014 s-au introdus reguli pentru întărirea guvernanţei bugetar-fiscale. Aplicarea şi consolidarea regulilor politicii bugetar-fiscale instituite în legislaţia naţională capătă o importanţă de prim ordin în contextul proiecţiei bugetare pe anul 2018 şi perspectiva 2019-2020.

CBTM (2018-2020) reprezintă o actualizare a CBTM (2017-2019), cu extinderea prognozelor şi analizei pentru anul 2020, fiind elaborat cu respectarea indicatorilor-ţintă şi angajamentelor asumate în Memorandumul cu privire la politicile economice şi financiare, semnat cu Fondul Monetar Internaţional la 24 octombrie 2016. CBTM (2018-2020) urmăreşte promovarea unei politici bugetar-fiscale prudente şi cu un profil al datoriei precaut, în acelaşi timp concentrîndu-se pe alocarea resurselor necesare pentru cheltuielile sociale şi cheltuielile ce stimulează creşterea economică. Astfel, la determinarea deficitului bugetului public naţional a fost aplicată clauza de derogare pentru investiţiile capitale publice finanţate din surse externe.

De asemenea, la actualizarea CBTM s-a luat în considerare cadrul legislativ în vigoare, precum şi toate actele normative adoptate de către Parlament şi Guvern în anul 2017, care au impact asupra veniturilor şi cheltuielilor bugetare în perioada 2018-2020, inclusiv bugetul aprobat pe anul 2017.

Unul dintre obiectivele de bază ale CBTM (2018-2020), care constituie şi o premisă pentru susţinerea noilor iniţiative de politică, este eficientizarea utilizării resurselor bugetare şi redirecţionarea resurselor existente spre programele de importanţă majoră. Cerinţa de eficientizare a utilizării bugetelor existente, cu redirecţionarea resurselor eliberate pentru noile iniţiative de politică, devine şi mai stringentă în legătură cu necesitatea concentrării resurselor disponibile preponderent pentru realizarea obiectivelor şi activităţilor Programului de activitate al Guvernului pentru anii 2016-2018 şi susţinerea priorităţilor din Strategia Naţională de Dezvoltare “Moldova 2020”, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.857 din 31 octombrie 2013.

Astfel, priorităţile în contextul CBTM (2018-2020) sînt specificate şi derivă din Strategia Naţională de Dezvoltare “Moldova 2020”, Programul de activitate al Guvernului pentru anii 2016-2018 şi Acordul de Asociere Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Priorităţile de politici pe sectoare se bazează, de asemenea, pe alte documente strategice sectoriale, care oferă autorităţilor bugetare flexibilitatea de a determina structura cea mai adecvată şi nivelurile posibile de finanţare pentru realizarea acestor obiective.

Totodată, unele măsuri de politici şi proiecte prioritare noi vor fi analizate şi abordate în discuţiile ulterioare cu Fondul Monetar Internaţional, iar eventualele ajustări vor fi reflectate la elaborarea bugetului pentru anul 2018 şi la actualizarea ulterioară a CBTM.

Structura documentului CBTM (2018-2020), comparativ cu anii precedenţi, a fost modificată, în scopul îmbunătăţirii ei. În procesul de elaborare a acestuia a fost pilotat un element nou, menit să introducă o dimensiune a dialogului politic la planificarea bugetului pe termen mediu. Principalele autorităţi publice/ministere-lider au fost solicitate să se pregătească pentru audierile de politici care au avut loc pe parcursul lunii iulie. Ca urmare a audierilor/discuţiilor, limitele de cheltuieli sectoriale au fost actualizate. Limitele respective şi principalele priorităţi sectoriale sînt reflectate în capitolul IV şi în anexele nr.2 şi nr.3.

În baza limitelor sectoriale de cheltuieli, autorităţile publice urmează să actualizeze/definitiveze strategiile sectoriale de cheltuieli, cu plasarea lor ulterioară pe paginile web ale autorităţilor. De asemenea, în baza limitelor sectoriale, se elaborează limitele de cheltuieli pe autorităţi publice centrale finanţate de la bugetul de stat pentru anii 2018-2020.

B. Îmbunătăţirea performanţei economice

Rezultatele macroeconomice din ultima perioadă au depăşit aşteptările. În 2016 s-a înregistrat o creştere economică de 4,3%, care a fost determinată de recolta bogată şi creşterea exporturilor, dar şi de creşterea consumului gospodăriilor populaţiei. Inflaţia a înregistrat o descreştere bruscă pînă la nivelul de 2,4% (în termen anual) la finele anului 2016 (de la 13,5% în 2015). Deficitul contului curent s-a redus în continuare datorită creşterii semnificative a exporturilor aferente sectorului agricol. Deficitul bugetului public naţional a atins 1,9% din PIB (comparativ cu cifra prognozată de 3,2 la sută).

Tendinţele macroeconomice înregistrate în anul 2016 au avut o continuitate şi în primul semestru al anului curent, unele demonstrînd o tendinţă şi mai pronunţată, cu un impact pozitiv asupra bugetului. Pe termen mediu, prognoza macroeconomică nu prevede înrăutăţirea condiţiilor macroeconomice, iar reformele structurale preconizate urmează să aibă efect benefic asupra mediului macroeconomic.

C. Gestionarea provocărilor bugetare continue

Consolidarea poziţiei bugetar-fiscale şi gestionarea responsabilă a finanţelor publice continuă să fie obiectivul principal al Guvernului pentru perioada 2018-2020. În acest context, planificarea şi executarea bugetară vor fi în conformitate cu regula bugetar-fiscală, care limitează deficitul bugetar la 2,5% din PIB, excluzînd granturile. Avînd în vedere că spaţiul fiscal existent este limitat, Guvernul intenţionează să atingă obiectivele din documentele strategice prin realocări în cadrul plafonului existent stabilit în cadrul macrofiscal.

Cu toate acestea, punerea în aplicare a clauzei de derogare permite Guvernului să finanţeze proiecte de investiţii capitale peste limita deficitului (fără granturi) de 2,5% din PIB, cu condiţia ca aceste proiecte să fie finanţate de instituţii financiare internaţionale şi agenţii de dezvoltare, astfel avînd surse reale de finanţare şi capacităţi de implementare.

Principalele obiective ale CBTM ( 2018-2020) sînt:

– consolidarea finanţelor publice prin implementarea regulii bugetar-fiscale care limitează deficitul bugetului public naţional (fără granturi) la 2,5% din PIB, precum şi luarea de măsuri pentru îmbunătăţirea structurii cheltuielilor bugetare prin reducerea cheltuielilor curente neproductive şi crearea spaţiului pentru proiecte de dezvoltare;

– consolidarea veniturilor, prin extinderea bazei fiscale, adoptarea măsurilor pentru combaterea economiei tenebre şi avansarea în implementarea reformei administrării fiscale şi conformării fiscale. De asemenea, urmează a fi revizuite şi optimizate diverse scutiri şi/sau cote reduse la TVA, accize, impozitul pe venit al persoanelor fizice, impozitul pe venit al persoanelor juridice şi impozitele pe proprietate. Aceste eforturi vor ajuta la reducerea treptată a dependenţei de granturile externe;

– promovarea unei politici prudente privind ocuparea forţei de muncă şi domeniul salarizării. În acest context, Guvernul se angajează să restrîngă angajarea în măsura necesară pentru furnizarea eficientă şi eficace de bunuri şi servicii publice;

– eficientizarea cheltuielilor şi finanţarea cheltuielilor capitale, sporirea eficienţei cheltuielilor în învăţămînt şi îmbunătăţirea performanţei în domeniul ocrotirii sănătăţii;

– implementarea unei politici clare de protecţie socială, care nu numai că va susţine o categorie sensibilă a populaţiei, ci şi va încuraja ocuparea forţei de muncă, asigurarea sustenabilităţii fiscale şi administrarea rapidă şi eficientă a acestor cheltuieli. Astfel, Guvernul intenţionează să menţină baza stimulentelor necesare creşterii economice durabile şi a ocupării forţei de muncă.

Aceste elemente vizează în mod egal toate autorităţile bugetare, prin urmare este necesară avansarea cooperării la nivel guvernamental pentru a permite monitorizarea agendei de dezvoltare economică a ţării, menţinînd în acelaşi timp stabilitatea macrofiscală.

D. Eficientizarea cheltuielilor publice

Procesul de elaborare a prognozelor de cheltuieli pentru perioada 2018-2020 se bazează pe următoarele principii, care urmează a fi luate în considerare la evaluarea propunerilor de buget în procesul de planificare bugetară, în care estimările de cheltuieli sînt menţinute în plafonul agregat prevăzut în limitele sectoriale pentru anul 2018 din CBTM (2018-2020).

Alocarea resurselor în CBTM (2018-2020) urmăreşte:

– corelarea strînsă cu priorităţile stabilite în documentele naţionale de planificare strategică – Strategia Naţională de Dezvoltare “Moldova 2020”, Acordul de Asociere Republica Moldova şi Uniunea Europeană, Programul de activitate al Guvernului pentru anii 2016-2018;

– alocarea resurselor pentru programele de cheltuieli care sînt mai efective şi au un impact mai mare în atingerea obiectivelor de politici ale Guvernului;

– obţinerea unui raport înalt de “valoare pentru bani”, prin direcţionarea resurselor spre priorităţile de nivel înalt;

– corelarea cu finanţarea externă, oferită prin intermediul partenerilor de dezvoltare şi al altor canale.

Aceste principii servesc drept orientare pentru noi iniţiative de finanţare şi pentru repartizarea spaţiului fiscal (cheltuielile bugetului asupra cărora Guvernul poate decide fără a pune în pericol poziţia bugetar-fiscală şi stabilitatea economică). Toate iniţiativele noi acceptate sînt incluse în limitele de cheltuieli definitivate.

La elaborarea propunerilor de buget pentru 2018 şi a estimărilor pe termen mediu (2018-2020), autorităţile/instituţiile bugetare trebuie să demonstreze modul în care planurile lor bugetare răspund priorităţilor politice ale Guvernului. Autorităţile/instituţiile bugetare sînt încurajate să îmbunătăţească eficienţa cheltuielilor în raport cu priorităţile date, inclusiv prin redistribuiri în cadrul limitelor existente de cheltuieli.

II. PERSPECTIVE ECONOMICE

A. Perspective economice globale

1. Economia mondială a crescut cu 3,4% în 2015 şi cu 3,1% în 2016. Creşterea economică este în recuperare în economiile dezvoltate, SUA înregistrînd 1,6%, iar zona euro – 1,7% în 2016. Producţia în Comunitatea Statelor Independente, care a înregistrat o scădere de 2,2% în 2015, a înregistrat o creştere de 0,3% în 2016. În China şi India producţia a crescut cu 6,7% anual. Pentru perioada 2017-2018, Fondul Monetar Internaţional prevede accelerarea creşterii economice în aproape toate ţările, cu excepţia Chinei, care se aşteaptă să înregistreze o creştere uşor mai lentă comparativ cu ultimii ani.

2. Se preconizează că preţurile de consum în economiile avansate vor creşte de la 0,3% în 2015 şi 0,8% în 2016 pînă la 2,0% în următorii doi ani. Inflaţia prognozată în economiile emergente şi cele în curs de dezvoltare se situează în intervalul 4,4 %–4,7 % pentru anii următori (tabelul 2.1).

3. Volumul comerţului mondial a înregistrat o creştere de 2,7% în 2015 şi de 2,2% în 2016 şi se preconizează că va accelera pînă la 3,8 % în 2018.

4. Riscurile prognozei includ posibilele întreruperi ale comerţului global, fluxurile de capital şi migraţia, înăsprirea condiţiilor economice şi financiare şi a incertitudinii, plus factori noneconomici, cum ar fi riscurile geopolitice.

Tabelul 2.1

Prognoza creşterii globale şi indicele

preţurilor de consum pentru 2015-2018

B. Economia Republicii Moldova – evoluţii recente şi perspective

5. În urma creşterii de 4,8% a PIB-ului real al Republicii Moldova în 2014, s-a înregistrat o scădere de 0,4% în 2015. Acest lucru a fost cauzat de condiţiile meteorologice nefavorabile, impactul acestora asupra sectorului agricol şi de prelucrare a produselor agricole, efectul nefavorabil al crizei bancare. Estimările preliminare indică faptul că economia a crescut cu aproximativ 4,3% în 2016. Acest lucru se datorează unei bune recolte agricole şi unei creşteri semnificative în industriile agricole şi alimentare. Consumul privat şi exporturile s-au redresat în a doua jumătate a anului.

6. Rata medie a inflaţiei în perioada 2014-2016 a fost volatilă, crescînd la 9,7% în 2015 şi reducîndu-se la 6,4% în 2016. Valuta naţională s-a depreciat de la 14,04 lei pentru un dolar SUA în 2014 pînă la 18,82 lei în 2015, ca urmare a crizei bancare, şi a atins 19,92 lei în 2016. O politică monetară restrictivă, susţinută de stabilizarea monedei naţionale, a dus la atingerea inflaţiei în intervalul-ţintă 5% +/- 1,5%.

7. În urma scăderilor înregistrate în 2014-2015 (3,7% şi, respectiv, 15,9%), exporturile au crescut cu aproximativ 4% în 2016, iar importurile au înregistrat o scădere de 3,2% în 2014 şi 25% în 2015 şi o creştere de 0,8% în 2016.

8. În Strategia Naţională de Dezvoltare “Moldova 2020” şi în Documentul de dezvoltare economică a Moldovei, aprobat recent, care evidenţiază importanţa sporirii productivităţii, atragerii investiţiilor şi promovării dezvoltării umane, sînt formulate politici pentru asigurarea unei creşteri economice durabile şi incluzive. Documentul de dezvoltare economică specifică domeniile prioritare pentru creştere economică şi eradicarea sărăciei, educaţie, sectorul financiar, climatul de afaceri, energetică şi eficienţa energetică, sectorul agricol şi agroprocesare şi diversificarea exporturilor (boxa 2.1).

9. Prognoza principalilor indicatori macroeconomici ai Republicii Moldova pentru perioada 2017-2020 (tabelul 2.2) se bazează pe o serie de ipoteze. Acestea includ menţinerea condiţiilor internaţionale favorabile, continuarea reformelor structurale, promovarea exporturilor şi sprijinul pentru sectorul privat prin eforturile de simplificare şi liberalizare, menţinerea unei politici fiscale prudente şi menţinerea stabilităţii financiare, a preţurilor şi a cursului de schimb.

În perioada 2017-2020:

– se preconizează că PIB-ul real va înregistra o creştere medie anuală de 4,0%;

– politica monetară va continua să fie orientată spre menţinerea ratei inflaţiei în zona vizată, pentru a asigura stabilitatea preţurilor pe termen mediu;

– se preconizează o depreciere a ratei medii de schimb faţă de dolarul american de la 20 de lei în 2017 pînă la 22,4 lei în 2020;

– se preconizează că exporturile vor creşte cu o rată medie anuală de 7,5%, în timp ce importurile cu 5,75%. Astfel, în baza estimărilor, comerţul exterior cu statele membre ale UE va creşte ca urmare a implementării depline a Acordului de liber schimb cu UE.

10. Factorii de risc pentru prognoza macroeconomică includ:

1) instabilitatea regională, care ar spori gradul de incertitudine;

2) evoluţiile negative în economiile principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova şi ale ţărilor de destinaţie pentru migranţii moldoveni; şi

3) condiţiile meteorologice nefavorabile, care afectează agricultura şi sectoarele de prelucrare ale produselor agricole.

Tabelul 2.2

Indicatorii macroeconomici ai Republicii Moldova

11. Prognoza detaliată a indicatorilor macroeconomici care au stat la baza estimărilor CBTM (2018-2020) se regăseşte în anexa nr.1.

III. POLITICA BUGETARĂ ŞI PROGNOZELE

CBTM (2018-2020)

A. Prezentarea generală a politicilor

12. În perioada 2018-2020, Guvernul îşi va consolida progresele înregistrate în recuperarea stabilităţii şi sustenabilităţii finanţelor publice, protejînd, în acelaşi timp, alocările pentru cheltuielile sociale şi de capital. Măsurile-cheie care necesită a fi întreprinse sînt:

– consolidarea bazei fiscale prin raţionalizarea scutirilor fiscale, îmbunătăţirea raportării privind impozitul pe venit şi consolidarea administrării fiscale;

– finanţarea asigurărilor sociale şi de sănătate pe o bază mai durabilă;

– cheltuieli publice mai eficiente, restructurarea administraţiei publice, o mai bună orientare a beneficiilor sociale şi îmbunătăţirea finanţării şi gestionării programului de investiţii publice;

– extinderea şi aprofundarea pieţei interne a valorilor mobiliare de stat, inclusiv ca răspuns la oportunităţile reduse de împrumuturi externe concesionale;

– consolidarea monitorizării şi gestionării riscurilor bugetar-fiscale.

Respectarea regulii bugetar-fiscale

13. Începînd cu primul an al CBTM (2018-2020), se prevede implementarea regulii bugetar-fiscale stipulate în Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014. Regula bugetar-fiscală impune ca deficitul bugetului public naţional, excluzînd granturile, să nu depăşească 2,5% din PIB.

14. Totodată, în condiţiile existenţei surselor reale de finanţare a proiectelor de investiţii capitale finanţate din surse externe, se permite depăşirea nivelului-limită al deficitului bugetului public naţional.

15. Soldul bugetar negativ al bugetului public naţional se estimează a fi 3,0% din PIB în 2017 şi 2,5% în 2020. Aplicarea clauzei de derogare pentru cheltuielile capitale finanţate din surse externe, cu respectarea concomitentă a ţintelor de deficit stabilite în Memorandumul cu Fondul Monetar Internaţional în perioada 2018-2020, reflectă încadrarea soldului bugetar în regula bugetar-fiscală (tabelul 3.1).

 Tabelul 3.1

Concordanţa cu regula bugetar-fiscală

Cadrul bugetar-fiscal în conformitate cu obiectivele

Programului Fondului Monetar Internaţional

16. CBTM (2018-2020) a fost elaborat cu respectarea indicatorilor-ţintă ai cadrului macrobugetar agreat în timpul primei evaluări (din perioada 14-28 februarie 2017) a Programului susţinut de Fondul Monetar Internaţional prin mecanismele de finanţare EFF (mecanismul de finanţare extinsă) şi ECF (mecanismul extins de creditare).

Tabelul 3.1a

Concordanţa cu indicatorii-ţintă ai Programului

Fondului Monetar Internaţional

17. Cu toate acestea, pe lîngă măsurile de politici care au acoperire financiară şi au fost incluse în CBTM (2018-2020), au fost identificate unele măsuri de politici/proiecte care fac parte din agenda de reforme a Guvernului şi care necesită a fi implementate prioritar pe termen mediu, dar care nu au fost cunoscute la etapa planificării indicatorilor pe termen mediu şi, respectiv, nu au fost incluse în Cadrul macrobugetar agreat cu Fondul Monetar Internaţional.

În rîndul acestora se includ:

1) majorarea normelor salariale:

a) majorarea salariilor angajaţilor salariaţi conform Reţelei tarifare unice cu 10% începînd cu 1 ianuarie 2018;

b) majorarea salariilor funcţionarilor publici şi persoanelor de demnitate publică cu 10 % de la 1 ianuarie 2018;

2) proiectele prioritare finanţate din surse externe recreditate întreprinderilor de stat:

a) revitalizarea şi dezvoltarea transportului feroviar, care presupune implementarea proiectului de restructurare şi reorganizare a IS “Calea Ferată din Moldova”;

b) construcţia conductei de transport de gaze natural pe direcţia Ungheni–Chişinău, care va fi implementat prin Î.S. “Vestmoldtransgaz”;

c) interconectarea sistemului electroenergetic al Republicii Moldova cu cel al României, prin construcţia liniei electrice Vulcăneşti–Chişinău.

18. Încadrarea acestor măsuri în CBTM (2018-2020) va fi analizată prin prisma respectării obiectivului de promovare a unei politici bugetar-fiscale prudente şi va fi discutată în cadrul celei de-a doua evaluări a Programului susţinut de Fondul Monetar Internaţional în toamna anului 2017.

O perspectivă fiscală şi bugetară restrînsă – spaţiu fiscal limitat

19. Agregatele bugetare pentru perioada CBTM (2018-2020) confirmă faptul că Moldova se află în continuă redresare, dar încă într-un cadru bugetar-fiscal foarte constrîns (tabelul 3.2).

 Tabelul 3.2

Agregate bugetare

Acoperirea cheltuielilor curente din veniturile guvernamentale, cu excepţia granturilor

20. Pe durata CBTM (2018-2020), sustenabilitatea bugetară estimată prin acoperirea cheltuielilor curente din venituri (cu excepţia granturilor) se va îmbunătăţi în mod constant de la un deficit de 0,7% în 2017 la un excedent de 1,7% în 2020. Aceasta denotă faptul că Guvernul va fi în stare să acopere cheltuielile principale fără a recurge la împrumuturi, ceea ce reprezintă un indicator important al revenirii pe o traiectorie sustenabilă. Totuşi, acesta este doar un bun început pentru redresare, deoarece perspectivele bugetare sînt foarte restrînse pentru perioada CBTM. Veniturile încă urmează a fi colectate, iar opţiunile de finanţare sînt limitate.

Diminuarea asistenţei acordate sub formă de granturi externe

21. Începînd cu anul 2019, volumul granturilor externe va scădea considerabil, în special din contul diminuării suportului bugetar din partea UE. Acest fapt va fi parţial compensat prin reducerea cheltuielilor recurente în perioada CBTM. Cu toate acestea, volumul redus de sprijin bugetar va afecta în mod inevitabil spaţiul bugetar-fiscal, în special pentru cheltuielile de capital.

Cheltuieli limitate pentru investiţii capitale

22. Ponderea cheltuielilor capitale în totalul cheltuielilor rămîne modestă şi a scăzut pînă la 10% din totalul cheltuielilor bugetare în 2016. Pe termen mediu, va fi necesar un volum mai mare de investiţii publice în infrastructură şi în alte domenii importante. CBTM (2018-2020) prevede majorarea cheltuielilor capitale pe termen mediu la aproximativ 13% din totalul cheltuielilor bugetare.

Problema angajamentelor nefinanţate

23. Unele angajamente asumate rămîn încă neasigurate financiar. Astfel, suma totală a solicitărilor suplimentare de resurse bugetare înaintate de către autorităţile publice în cadrul audierilor de politici în procesul de elaborare a CBTM este de 6,7 mld lei în 2018, 5,4 mld lei în 2019 şi 7,4 mld lei în 2020. Din aceste solicitări, în limita spaţiului fiscal disponibil, au fost acceptate măsuri/acţiuni cu caracter social, precum şi pentru proiecte de investiţii mai mult de 60 la sută în fiecare an din CBTM. Măsurile/acţiunile propuse de autorităţile publice centrale şi susţinute în rezultatul audierilor de politici sînt reflectate în anexa nr.3.

B. Venituri

Performanţa în anul 2016

24. În anul 2016 veniturile bugetului public naţional au înregistrat 45,953 mil. lei (34,2% din PIB), comparativ cu 43,681 mil. lei (35,6% din PIB) în 2015. Reducerea veniturilor ca pondere în PIB a fost determinată de o scădere a intrărilor de granturi externe şi de neîncasarea din anul 2016 a profitului Băncii Naţionale a Moldovei, care în 2015 a constituit 0,7% din PIB, ca urmare a schimbărilor în legislaţie. Performanţa grupurilor principale de venituri pentru anul 2016 poate fi sintetizată în modul următor:

– încasările din impozitele pe venit au crescut cu 18,2% în 2016, reflectînd o majorare a salariilor medii în ansamblu pe economie;

– încasările contribuţiilor de asigurări sociale de stat şi ale primelor obligatorii şi de asigurare medicală au crescut cu 8,2% şi 13,5% în 2016. Creşterea poate fi atribuită atît creşterii fondului de salarizare pe ţară, cît şi creşterii primei obligatorii de asigurări medicale, sub formă de contribuţii procentuale la salariu şi alte recompense, care au avut loc la mijlocul anului 2015;

– încasările din impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au crescut cu 7,4% în 2016. Cea mai mare creştere a fost înregistrată la veniturile din accize (18,3%), ca urmare a creşterii ratelor accizelor şi a volumelor de importuri ale produselor accizabile. Veniturile din TVA au înregistrat o creştere mai scăzută (6,2%);

– alte venituri (cu excepţia profitului net al Băncii Naţionale a Moldovei) s-au diminuat cu 2,5% în 2016, în principal ca urmare a reducerii veniturilor din amenzi şi penalităţi;

– granturile externe pentru suport bugetar şi pentru proiectele finanţate din surse externe au scăzut cu 28% în 2016. Granturile pentru suport bugetar care au fost suspendate în 2015, ca urmare a blocării finanţării externe, au fost reluate în a doua jumătate a anului 2016, fiind debursată suma de 952 mil. lei (2% din veniturile totale). Totodată, a avut loc o scădere accentuată, de la 1,906 mil. lei la 420 mil. lei, a granturilor pentru finanţarea proiectelor investiţionale, ca urmare a finalizării unui număr de proiecte majore în 2015.

Perspective de venituri pe termen mediu

25. Proiecţiile bugetare pe anii 2018-2020 demonstrează efortul Guvernului de a consolida veniturile. Pe termen mediu se estimează că veniturile bugetare vor creşte în valori nominale de la 51593,0 mil. lei în 2017 (36,1% din PIB) la 65202,7 mil. lei (33,9% din PIB) în 2020 (tabelul 3.3). Majorarea veniturilor va fi susţinută de creşterea PIB, intensificarea comerţului exterior, majorarea cotelor accizelor, precum şi de măsurile luate pentru raţionalizarea înlesnirilor fiscale şi pentru consolidarea administrării fiscale.

Tabelul 3.3

Tabelul sumar al veniturilor

Granturi externe

26. Se estimează că granturile externe se vor reduce de la 2,1% din PIB în 2017 la 1,3% în 2018. Pentru ultimii ani ai CBTM, accesul Republicii Moldova la finanţări suplimentare sub formă de granturi pentru suport bugetar este incert. Previziunile CBTM pentru 2019 şi 2020 presupun, prin urmare, că finanţarea din contul granturilor se va reduce la 0,6% din PIB.

Politica fiscală şi vamală

27. La baza politicii fiscale şi vamale pentru perioada 2018-2020 va sta Conceptul de rescriere a Codului fiscal şi a Codului vamal. Acest document strategic vizează armonizarea cadrului legislativ naţional la prevederile directivelor Uniunii Europene şi perfecţionarea cadrului legislativ existent în baza calendarului de armonizare agreat.

28. Măsurile de politică fiscală şi vamală pentru perioada 2018-2020 se axează pe următoarele obiective politice:

– armonizarea politicilor şi regulamentelor fiscale cu standardele Uniunii Europene legate de punerea în aplicare a Acordului de Asociere al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană;

– facilitarea unui mediu de afaceri favorabil pentru dezvoltare şi creştere;

– generarea unor venituri suficiente şi stabile pentru finanţarea cheltuielilor publice;

– contribuţia la o distribuţie corectă şi echitabilă a veniturilor;

– îmbunătăţirea şi simplificarea sistemului fiscal.

Impozitul pe venit

29. Încasările din impozitul pe venitul persoanelor fizice şi juridice reprezintă aproximativ 15% din impozitele şi taxele totale pentru anul 2016. Cotele impozitului pe venit pentru persoanele fizice care în prezent constituie 7% şi 18% vor rămîne neschimbate pentru 2018-2020. Tranşele de venit impozabil, precum şi scutirea personală, scutirea acordată soţului (soţiei), scutirea pentru persoanele întreţinute vor fi ajustate la rata inflaţiei. Cota impozitului pe venitul persoanelor juridice, care în prezent constituie 12%, va rămîne neschimbată. Vor fi luate măsuri pentru a reduce evaziunea fiscală, în special prin intermediul “salariului în plic”, cu accent pe prevenirea “subdeclarării”/declarării evazive a veniturilor.

Taxele comerciale

30. Veniturile din taxa pe valoarea adăugată au reprezentat aproximativ 34% din totalul impozitelor şi taxelor în 2016. În perioada 2018-2020, se planifică menţinerea cotei standard a TVA în mărime de 20%, a cotei reduse de 8%, precum şi substituirea cotei “zero” a TVA cu scutirea de TVA cu drept de deducere. În anul 2017 a fost eliminată scutirea de TVA pentru serviciile legate de operaţiunile de acordare de licenţe şi eliberarea de brevete şi, de asemenea, a fost aplicată cota redusă a TVA de 8% la biocombustibilul solid destinat producerii energiei electrice, energiei termice şi apei calde livrate pe teritoriul Republicii Moldova în schimbul cotei zero a TVA.

Tabelul 3.4

Evoluţia cotelor taxei pe valoarea adăugată în anii 2017-2020

31. Pe termen mediu se prevede revizuirea facilităţilor fiscale şi vamale populiste şi ineficiente. În acest sens, restricţionarea facilităţilor fiscale aferente TVA urmează a fi concepută să acţioneze pe trei căi. Prima direcţie va consta în aplicarea cotei standard a TVA pentru o serie de mărfuri şi servicii scutite anterior de TVA. A doua direcţie presupune redirecţionarea aplicării cotei reduse a TVA în schimbul scutirii de TVA, iar a treia direcţie prevede reformularea facilităţilor fiscale prin restrîngerea acestora. Reformularea scutirilor de TVA aferentă importului/livrărilor de mărfuri şi servicii urmează a fi realizată pe parcursul a două perioade consecutive, şi anume cele care urmează a fi revizuite şi excluse pînă la 1 ianuarie 2018 şi, respectiv, pînă la 1 ianuarie 2019.

32. Astfel, scutirile de TVA aferente livrării locuinţei, pămîntului, mărfurilor şi serviciilor livrate de instituţiile de învăţămînt, mărfurilor şi produselor alimentare pentru copii, serviciilor legate de îngrijirea bolnavilor şi bătrînilor, serviciilor medicale, serviciilor financiare urmează a fi examinate şi reformulate, în contextul în care prevederile directivelor Uniunii Europene reglementează scutirea de TVA pentru mărfurile şi serviciile în cauză.

33. Importul/livrarea pachetelor de servicii turistice şi a biletelor de tratament şi de odihnă în staţiunile balneoclimaterice, a tractoarelor agricole şi a tehnicii agricole, a lucrărilor de construcţie şi montaj al parcurilor eoliene şi al parcurilor fotovoltaice, a utilajului şi tehnicii pentru colectarea deşeurilor, a aeronavelor, locomotivelor şi vagoanelor automotoare etc. nu îşi găsesc reflectare în prevederile directivelor Uniunii Europene aferente scutirii de TVA sau cel puţin a cotei reduse a TVA, pentru care fapt acestea trebuie să fie reexaminate din perspectiva utilităţii sociale a acestora.

34. Taxele pe comerţul exterior. Pe termen mediu, măsurile de politică vamală se vor concentra pe raţionalizarea legislaţiei vamale şi punerea în aplicare a unui nou Cod vamal, aliniat la legislaţia vamală din Uniunea Europeană şi din ţările din regiune. Spectrul de servicii vamale pentru care se achită taxa pentru efectuarea procedurilor vamale se propune a fi revizuit prin prisma noului Cod vamal, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Acordului de Asociere, care prevede că această taxă se poate aplica doar în afara programului de lucru şi în alte locuri decît birourile vamale şi posturile vamale; şi să nu depăşească costul serviciilor prestate.

35. Consecutiv, se propune eliminarea treptată a facilităţilor fiscale şi vamale acordate magazinelor ce activează în regim duty-free, conform următorului plan:

– de la 1 iulie 2018, dar pînă la expirarea licenţei care este valabilă la data intrării în vigoare a legii – anularea facilităţilor fiscale şi vamale pentru magazinele ce activează în regim duty-free aflate pe teritoriul ţării sau la intrarea în ţară (Aeroport, Leuşeni, Criva, Chişinău). Aceste magazine vor avea posibilitatea să activeze în regim general, cu achitarea tuturor drepturilor de import;

– la data aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană – anularea facilităţilor fiscale şi vamale pentru magazinele ce activează în regim duty-free spre ieşirea din ţară la punctele internaţionale de trecere a frontierei de stat, precum şi cele aflate în regiunea transnistreană.

Accize

36. În anul 2016, încasările din accize au reprezentat 11% din impozitele şi taxele totale. În perioada 2017-2020 vor fi luate măsuri pentru armonizarea conceptelor, legislaţiei şi reglementărilor privind accizele pentru a reflecta mai îndeaproape standardele Uniunii Europene. Taxele pe produse din tutun, băuturi alcoolice şi produse petroliere vor fi majorate, pentru a fi aduse în conformitate cu valorile minime stabilite în directivele Uniunii Europene.

Contribuţiile la asigurările sociale de stat şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

37. Încasările din contribuţiile de asigurări sociale de stat şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală au constituit 31,2% din veniturile totale din impozite şi taxe în anul 2016. Sustenabilitatea financiară a bugetului asigurărilor sociale de stat şi ale fondurilor obligatorii de asistenţă medicală constituie una dintre priorităţile de politici pe termen mediu.

38. Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală au crescut în aprilie 2015 de la 4,0% la 4,5% atît pentru angajatori, cît şi pentru angajaţi. În cazul contribuţiilor de asigurări sociale de stat, durabilitatea este abordată prin reformarea sistemului de pensionare, inclusiv prin includerea în lista plătitorilor de contribuţii sociale a militarilor angajaţi prin contract şi a altor persoane din structurile de forţă începînd cu anul 2017.

39. Pe termen mediu, mărimea cotelor contribuţiilor de asigurări sociale de stat şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală vor rămîne neschimbate.

Tabelul 3.5

Evoluţia cotelor contribuţiilor de asigurări sociale de stat şi primelor

de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în anii 2017-2020

Impozitul pe bunurile imobiliare şi impozitul pe avere

40. În prezent, impozitul pe bunurile imobiliare reprezintă mai puţin de 1% din totalul impozitelor şi taxelor în anul 2016, însă constituie o sursă importantă de finanţare pentru administraţiile publice locale. Ajustarea sistemului de impozitare a bunurilor imobiliare se va realiza în urma revizuirii complexe a proceselor de evaluare a bunurilor imobiliare.

41. Începînd cu anul 2016 a fost introdus un impozit nou – impozitul pe avere pentru persoanele fizice-proprietari ai bunurilor imobiliare (cu excepţia terenurilor) pe teritoriul Republicii Moldova, care au o suprafaţă mai mare de 120 m² şi o valoare estimată, apreciată de organele cadastrale teritoriale, ce depăşeşte 1,5 mil. lei. Scopul impozitului pe avere este stimularea investiţiilor în active comerciale, care creează cererea de forţă de muncă, creşterea economică. Acest impozit ţinteşte impunerea capitalului care nu este angajat în mod productiv, acesta fiind privit ca un impozit pe venitul potenţial din capital.

42. Pentru anul 2018 se prevede extinderea bazei de aplicare a acestuia asupra altor componente ale averii, nu doar sub forma de bunuri imobiliare, dar şi sub forma unor bunuri mobile, în cazul dat autoturisme cu o valoare mai mare de 1,5 mil. lei, precum şi perfecţionarea impozitului pe avere prin excluderea suprafeţei în mărime de 120 m² ca un criteriu de determinare a subiectului impozabil, divizarea averii pe fiecare coproprietar la determinarea subiectului şi obiectului impozabil, precum şi excluderea posibilităţii de deducere a valorii creditului imobiliar (ipotecar).

Alte impozite şi taxe

Impozit unic în domeniul tehnologiilor informaţionale

43. Se prevede ajustarea cadrului legal necesar pentru implementarea impozitului unic perceput de la rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei în mărime de 7% din venitul din vînzări, care include următoarele impozite şi taxe: impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, impozitul pe venit din salariu, contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajaţi şi angajatori, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală datorate de angajaţi şi angajatori, taxele locale, impozitul pe bunurile imobiliare şi taxa pentru folosirea drumurilor de autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova, datorate de rezidenţii parcurilor în conformitate cu legislaţia aplicabilă.

Taxa pentru poluarea mediului

44. Începînd cu 2017 a fost reglementat un mecanism nou pentru asigurarea colectării şi administrării plăţilor şi taxei pentru poluarea mediului, fiind transferate atribuţiile de administrare a taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului de la Serviciul Vamal către Serviciul Fiscal de Stat, inclusiv au fost revizuiţi subiecţii impunerii şi a fost stabilită o cotă unică pentru mărfurile ce cauzează poluarea mediului în mărime de 2%, precum şi au fost revăzute cotele pentru ambalaje ce conţin mărfuri. Plăţile şi taxa pentru poluarea mediului sînt virate la bugetul de stat şi nu într-un fond separat, iar atribuţiile ce ţin de evidenţa obligaţiilor, controlul şi urmărirea plăţilor şi taxei pentru poluarea mediului sînt asigurate de către Serviciul Fiscal de Stat.

45. Pe termen mediu se prevede revizuirea taxei pentru poluarea mediului prin prisma punerii în aplicare a noii legi privind deşeurile şi în baza celor mai bune practici internaţionale. Astfel, vor fi revizuite cotele taxei pentru poluarea mediului şi mecanismul de aplicare a taxei asupra mărfurilor care, în procesul de prelucrare, cauzează poluarea mediului şi asupra ambalajelor care conţin mărfuri.

Politica de administrare fiscală şi vamală

46. Politica de administrare fiscală şi vamală pe termen mediu 2018-2020 este orientată spre asigurarea corectitudinii, coerenţei şi transparenţei în administrarea fiscală şi vamală.

47. În vederea sporirii eficienţei serviciilor de administrare fiscală şi pentru îmbunătăţirea colectării impozitelor şi taxelor în perioada 2018-2020 vor fi întreprinse următoarele măsuri:

– unificarea autorităţilor fiscale într-un singur organism, cu o structură organizatorică modernă;

– modernizarea sistemelor de management financiar şi de performanţă;

– gestionarea operaţională consolidată (monitorizarea proceselor; controlul conformităţii fiscale, controlul fiscal şi gestionarea arieratelor);

– îmbunătăţirea managementului resurselor umane.

48. Vor fi întreprinse măsuri pentru îmbunătăţirea performanţei Direcţiei generale a contribuabililor mari şi a programului individual pe averile/bunurile de lux.

49. Politica de administrare vamală va fi consolidată prin intermediul următoarelor măsuri:

– promovarea conformării voluntare, prin modernizarea procedurilor vamale; reducerea termenelor şi eficientizarea procedurilor de vămuire; modernizarea posturilor vamale şi a echipamentelor de control şi modernizarea sistemelor informatice;

– consolidarea aplicării măsurilor de combatere a fraudei vamale; îmbunătăţirea gestionării riscurilor şi îmbunătăţirea serviciilor vamale de laborator;

– îmbunătăţirea standardelor de profesionalism şi integritate ale personalului.

C. Cheltuieli

Performanţa în anul 2016

50. Cheltuielile publice în valoare nominală au crescut de la 46479,1 mil. lei (37,9% în PIB) în anul 2015 pînă la 48462,6 mil. lei (35,9% în PIB) în anul 2016. Descreşterea cheltuielilor publice ca pondere în PIB reflectă rezultatul măsurilor de constrîngere care au fost întreprinse pentru asigurarea stabilităţii în sectorul financiar. Aceasta, de asemenea, este rezultatul diminuării considerabile a cheltuielilor faţă de volumul aprobat, ca o consecinţă a incertitudinii în finanţarea externă şi tergiversării debursărilor de granturi pentru susţinerea bugetului.

51. Cheltuielile de personal au fost majorate în volum nominal, însă s-au diminuat de la 8,6% în PIB în anul 2015 pînă la 8,1% în PIB în anul 2016. Cheltuielile pentru bunuri şi servicii şi pentru mijloace fixe au fost reduse considerabil. Cheltuielile pentru dobînzi s-au majorat în valoare nominală cu circa 65%, provocată de majorarea ratei dobînzilor pe piaţa internă a valorilor mobiliare de stat în anul 2015, care a avut un impact considerabil asupra cheltuielilor privind dobînzile aferente datoriei de stat interne în anul 2016.

Tabelul 3.6

Prognoza cheltuielilor pe categorii economice

(Bugetul public naţional)

Politica şi prognoza cheltuielilor: 2018-2020

Priorităţile politicii cheltuielilor

52. Ca şi în anii precedenţi, Guvernul îşi propune să rămînă prudent şi să promoveze utilizarea eficientă a resurselor publice alocate serviciilor publice, programelor de asistenţă socială şi dezvoltării şi întreţinerii infrastructurii. Aceste obiective vor fi atinse prin intermediul următoarelor măsuri:

– gestionarea eficientă a salarizării în sectorul public, în raport cu implementarea restructurării planificate a administraţiei publice din Republica Moldova. Aceasta va implica reducerea numărului de ministere şi alte instituţii bugetare ale administraţiei publice centrale;

– susţinerea reformelor structurale în sectoare-cheie precum educaţia şi sănătatea, pentru a asigura o prestare mai eficientă a serviciilor, în concordanţă cu resursele bugetare disponibile;

– prioritizarea cheltuielilor operaţionale şi de întreţinere ale autorităţilor administraţiei publice centrale, pentru a asigura o mai bună alocare a resurselor pentru serviciile publice;

– asigurarea unei finanţări adecvate pentru programele de protecţie socială şi o mai bună orientare şi gestionare a programelor, în scopul asigurării unui impact mai mare asupra eradicării sărăciei;

– consolidarea gestionării programului de investiţii capitale;

– implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului de achiziţii publice pentru anii 2016-2020, care va asigura un sistem funcţional, transparent şi echitabil.

Salarizarea

53. În domeniul salarizării angajaţilor sectorului bugetar se prevede implementarea în continuare a măsurilor prevăzute, la fel ca şi majorarea salariului minim pe ţară în vederea creşterii protecţiei sociale a angajaţilor. Concomitent se prevede creşterea activităţii şi prestigiului funcţiei publice prin îmbunătăţirea sistemului de motivare salarială. Restructurarea planificată a autorităţilor publice va conduce la o administraţie publică mai restrînsă şi mai eficientă, cu o structură mai competitivă a salariilor. În consecinţă, cheltuielile de personal pentru perioada 2017-2020, deşi vor fi mai mari cu 17,1% în termeni nominali, se aşteaptă să se reducă de la 8,1% din PIB în 2016 la 7,6% în 2020. Dinamica cheltuielilor de personal pe anii 2017-2020 se prezintă în tabelul 3.6.

54. În domeniul remunerării muncii, obiectivul primordial pe termen mediu îl constituie fortificarea cadrului legislativ şi normativ în domeniu, în scopul perfecţionării şi eficientizării sistemului de salarizare a angajaţilor din economia naţională, menite să asigure o creştere continuă a salariilor tuturor angajaţilor, corelată cu ritmurile de creştere a productivităţii muncii.

55. În sectorul bugetar se vor implementa următoarele măsuri de majorare a salariilor:

– sporirea protecţiei sociale a salariaţilor cu retribuţie mică din ramurile sectorului bugetar prin majorarea salariilor de bază;

– continuitatea implementării sistemului de salarizare a funcţionarilor publici şi a sistemului de salarizare a judecătorilor;

– implementarea unui sistem unic de salarizare a militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă angajaţi în serviciul organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice, bazat pe salarii lunare.

56. În scopul protejării de către stat a salariaţilor cu retribuţie mică din unităţile cu autonomie financiară se va reexamina anual cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real în funcţie de creşterea sumară anuală a indicelui preţurilor de consum şi a ratei de creştere a productivităţii muncii la nivel naţional.

57. Se va extinde aplicarea sistemelor netarifare ca modalităţi de diferenţiere a salariilor angajaţilor orientate spre rezultatele finale ale activităţii de producţie şi financiare ale unităţilor.

58. Concomitent, în perioada de referinţă vor fi elaborate şi realizate acţiuni în vederea minimizării practicii de achitare a salariilor “în plic” şi “muncii la negru”, precum şi în scopul sporirii cotei înregistrate a salariului se va examina posibilitatea schimbării modalităţii aplicării cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real la stabilirea salariului tarifar pentru I categorie de salarizare a Reţelei tarifare unice, precum şi diferenţierea lui pe categorii de angajaţi în funcţie de gradul de complexitate şi responsabilitate a activităţii.

59. În condiţiile constrîgerilor financiare care au un caracter persistent, pentru susţinerea în continuare a reformelor sectoriale şi administrative, este necesară constrîngerea şi raţionalizarea cheltuielilor de personal în sectorul bugetar în întregime, astfel încît o parte a costurilor majorărilor salariale să fie acoperită din contul resurselor economisite în urma reorganizărilor structurale şi optimizării numărului de personal din sectorul bugetar.

60. Nivelul înalt al cheltuielilor de personal (peste 20% din cheltuielile totale ale bugetului public naţional) şi deficienţele sistemului de salarizare în vigoare impun necesitatea de monitorizare şi control strict permanent, precum şi întreprinderea măsurilor de rigoare, în procesul de planificare, în vederea sporirii transparenţei cheltuielilor de personal în sectorul bugetar.

61. Astfel, la elaborarea de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale a proiectului de buget pe anul 2018 şi a estimărilor pe anii 2019-2020 urmează să se ţină cont de măsurile de majorări salariale aplicate în anul 2017, care au continuitate conform prevederilor legislaţiei în vigoare, ajustările structurale deja operate şi reformele structurale planificate pentru anii 2018-2020 pe domeniile respective (care presupun modificarea cheltuielilor de personal faţă de anul 2017), precum şi de politicile noi acceptate pentru anii 2018-2020 ce implică cheltuieli de personal.

62. În acest context politica salarială pe anii 2018-2020 prevede implementarea următoarelor norme salariale care urmează să fie luate în calcul la estimarea cheltuielilor de personal pentru anii respectivi.

În anul 2018:

– Implementarea, în continuare, a majorării salariilor cadrelor didactice cu 11,3% începînd cu 1 septembrie 2017, ca raport dintre salariul mediu lunar al cadrelor didactice atins în trimestrul IV al anului 2016 (5 032 de lei) şi salariul mediu lunar prognozat pe economia naţională pentru anul 2017 (5 600 de lei);

– Majorarea salariilor cadrelor didactice cu 9,8% începînd cu 1 septembrie 2018, ca raport dintre salariul mediu lunar al cadrelor didactice planificat că va atinge în trimestrul IV al anului 2017 (5 600 de lei) şi salariul mediu lunar prognozat pe economia naţională pentru anul 2018 (6 150 de lei);

– Majorarea salariilor angajaţilor salariaţi cu 10%, conform Reţelei tarifare unice, începînd cu 1 ianuarie 2018;

– Ajustarea sporului pentru eficienţă în activitatea Centrului Naţional Anticorupţie începînd cu 1 aprilie 2018, în baza salariului mediu pe economie planificat că va fi realizat în anul 2017 (5 600 de lei);

– Trecerea funcţionarilor publici la următoarele trepte de salarizare începînd cu 1 martie 2018, conform rezultatelor evaluării pentru anul precedentşi recalcularea costului premiului anual legat de avansarea în trepte;

– Majorarea salariilor funcţionarilor publici şi persoanelor de demnitate publică cu 10% începînd cu 1 ianuarie 2018;

– Recalcularea salariilor judecătorilor, procurorilor începînd cu 1 aprilie 2018, ţinînd cont de salariul mediu pe economie planificat a fi realizat în anul 2017 (5 600 de lei), cu o creştere de 10,2%.

În anul 2019:

– Majorarea salariilor cadrelor didactice cu 8,9% începînd cu 1 septembrie 2019, ca raport dintre salariul mediu lunar al cadrelor didactice planificat că va atinge în trimestrul IV al anului 2018 (6 150 de lei) şi salariul mediu lunar prognozat pe economia naţională pentru anul 2019 (6 700 de lei);

– Ajustarea sporului pentru eficienţă în activitatea Centrului Naţional Anticorupţie începînd cu 1 aprilie 2019 în baza salariului mediu pe economie planificat a fi realizat în anul 2018 (6 150 de lei);

– Trecerea funcţionarilor publici, începînd cu 1 martie 2019, la următoarele trepte de salarizare conform rezultatelor evaluării pentru anul precedent şi recalcularea costului premiului anual legat de avansarea în trepte;

– Recalcularea, începînd cu 1 aprilie 2019, a salariilor judecătorilor şi a procurorilor, ţinînd cont de salariul mediu pe economie planificat a fi realizat în anul 2018 (6 150 de lei), cu o creştere de 9,8%.

În anul 2020:

– Majorarea salariilor cadrelor didactice cu 9,0% începînd cu 1 septembrie 2020, ca raport dintre salariul mediu lunar al cadrelor didactice planificat a atinge în trimestrul IV al anului 2019 (6 700 de lei) şi salariul mediu lunar prognozat pe economia naţională pentru anul 2020 (7 300 de lei);

– Ajustarea sporului pentru eficienţă în activitatea Centrului Naţional Anticorupţie începînd cu 1 aprilie 2020, în baza salariului mediu pe economie planificat că va fi realizat în anul 2019 (6 700 de lei);

– Trecerea funcţionarilor publici la următoarele trepte de salarizare conform rezultatelor evaluării pentru anul precedent începînd cu 1 martie 2020, şi recalcularea costului premiului anual legat de avansarea în trepte;

– Recalcularea, începînd cu 1 aprilie 2020, a salariilor judecătorilor şi procurorilor, ţinînd cont de salariul mediu pe economie planificat a fi realizat în anul 2019 (6 700 lei), cu o creştere de 8,9%;

Cheltuielile pentru bunuri şi servicii

63. Cheltuielile pentru bunuri şi servicii, care s-au redus brusc în 2016, se aşteaptă să se menţină la acelaşi nivel de 7,0% din PIB pînă în 2020. Acest fapt va permite majorări semnificative ale nivelurilor de cheltuieli, în scopul îmbunătăţirii calităţii serviciilor publice.

Plata dobînzilor

64. Se estimează că plăţile aferente dobînzilor vor creşte mai lent decît în ultimii ani şi vor rămîne la circa 1,2% din PIB pe parcursul 2018-2020. Politica şi managementul datoriei de stat sînt discutate în secţiunea D a prezentului capitol.

Subsidiile

65. Se estimează o valoare aproximativă de 1,8% din PIB a subsidiilor acordate sectorului economic pentru perioada 2018-2020. Cele mai importante programe de subsidii sînt direcţionate producătorilor agricoli, gospodăriei drumurilor, transportului auto, gospodăriei de locuinţe şi serviciilor comunale. În perioada 2017-2020, programele majore de subvenţionare vor fi revizuite pentru a determina eficacitatea şi eficienţa acestora şi pentru a identifica unde sînt necesare reforme.

Prestaţiile sociale

66. Prestaţiile sociale reprezintă cea mai mare categorie de cheltuieli economice, care includ trei grupuri de prestaţii sociale:

– prestaţiile de asigurări sociale, care sînt finanţate din veniturile proprii ale bugetului asigurărilor sociale de stat;

– prestaţiile de asistenţă socială, achitate din mijloacele bugetului de stat; şi prestaţiile sociale ale angajatorilor, achitate la locul de muncă.

Prestaţiile de asigurări sociale reprezintă 68,8% din totalul de prestaţii sociale, iar prestaţiile de asistenţă socială – 28,7% şi prestaţiile sociale ale angajatorilor – 2,5%. Bugetul de stat acoperă, de asemenea, orice deficit al contribuţiilor de asigurări sociale necesare pentru a acoperi plăţile pentru prestaţiile de asigurări sociale de stat.

Cheltuielile capitale

67. Se estimează că totalul cheltuielilor capitale va reveni la 4,5% din PIB în 2018 şi va rămîne la niveluri similare pînă la 4,8% din PIB în 2020 (tabelul 3.7). O prioritate de bază pentru perioada 2018-2020 va fi îmbunătăţirea calităţii planificării şi gestionării investiţiilor publice. În prezent, aceasta se caracterizează prin lipsa unor priorităţi de investiţii publice clar definite, prin evaluarea slabă a proiectelor şi procedurilor de aprobare şi printr-un portofoliu de proiecte în derulare nesatisfăcător.

68. Un moment ce merită atenţie pe perioadă scurtă este evaluarea portofoliului proiectelor investiţionale şi selectarea celor viabile, care merită să fie continuate (engl. portfolio cleaning). Astfel, pînă la sfîrşitul anului 2017, se va efectua un exerciţiu de elaborare a Metodologiei de curăţare a portofoliului, pentru identificarea şi închiderea proiectelor neperformante. Ulterior, vor fi luate măsuri pentru implementarea progresivă a procedurilor îmbunătăţite stabilite în Ghidul pentru pregătirea şi evaluarea proiectelor de investiţii capitale publice în sectorul public.

Tabelul 3.7

Cheltuieli capitale

D. Finanţarea şi datoria de stat

Obiectivele de gestionare a datoriei de stat

69. Obiectivul principal al managementului datoriei de stat în Republica Moldova este de a asigura necesităţile de finanţare ale soldului (deficitului) bugetului de stat la nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu şi lung, în condiţiile limitării riscurilor implicate. În concordanţă cu acest obiectiv de politică, acţiunile în perioada 2018-2020 se vor concentra pe:

– dezvoltarea pieţei interne a valorilor mobiliare de stat;

– contractarea împrumuturilor de stat externe, ţinînd cont de raportul cost–risc;

– îmbunătăţirea managementului riscului operaţional asociat datoriei de stat.

Tabelul 3.8

Soldul bugetar şi sursele de finanţare pentru anii 2017-2020

Finanţarea externă

70. Prognozele indică, pe termen mediu, un declin al finanţării soldului bugetului de stat din surse externe, din cauza reducerii semnificative a fluxurilor destinate susţinerii bugetului, astfel creditorii externi vor aloca surse preponderent pentru implementarea proiectelor de investiţii capitale. Se estimează că cei mai mari creditori externi ai Guvernului, pe termen mediu, vor rămîne Banca Mondială, Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Fondul Monetar Internaţional, Fondul Internaţional penru Dezvoltare Agricolă etc.

Finanţarea internă

71. Se estimează că finanţarea internă netă a bugetului de stat va creşte de la 0,3% din PIB în 2018 la 2,5% din PIB în 2020. Acest fapt reflectă creşterea cerinţelor de finanţare, ca urmare a reducerii finanţării externe.

72. În prezent predomină finanţarea internă prin emisiunea de valori mobiliare de stat cu scadenţa de pînă la 12 luni. Scopul principal este extinderea maturităţii valorilor mobiliare de stat şi dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare de stat, care rămîne unul dintre obiectivele de gestionare a datoriei de stat în perioada anilor 2018-2020. Acţiunile Ministerului Finanţelor, pe termen mediu, întreprinse în scopul realizării acestui obiectiv se vor axa pe consolidarea comunicării cu participanţii pe piaţa valorilor mobiliare de stat; revizuirea drepturilor şi obligaţiilor dealerilor primari, precum şi pe continuarea asigurării transparenţei şi previzibilităţii pieţei valorilor mobiliare de stat.

Soldul şi deservirea datoriei

73. Pe termen mediu, ponderea datoriei sectorului guvernamental (datoria de stat plus datoria unitaţilor administrativ-teritoriale) în PIB se va majora de la 38,9% la sfîrşitul anului 2017 pînă la 40,3% la sfîrşitul anului 2020, fapt ce se explică prin majorarea soldului datoriei de stat cu aproximativ 35% pe parcursul perioadei analizate. La sfîrşitul anului 2020, datoria de stat va constitui 99,1% din totalul datoriei sectorului guvernamental.

74. Se estimează o creştere a soldului datoriei guvernamentale de la 57752,9 mil. lei (38,9% din PIB) la sfîrşitul anului 2017 pînă la 77455,3 mil. lei (40,3% din PIB) la sfîrşitul anului 2020. Soldul datoriei în 2020 va rămîne la un nivel relativ scăzut şi durabil comparativ cu alte ţări din regiune. Se aşteaptă ca ponderea în PIB a datoriei externe să crească de la 22,7% în 2017 la 23,2% în 2020, iar ponderea datoriei interne să se majoreze de la 15,7% la 16,7% pe parcursul aceleiaşi perioade (tabelul 3.9).

Tabelul 3.9

Soldul datoriei de stat în anii 2015-2020

75. Se estimează că plăţile dobînzilor şi comisioanelor aferente datoriei de stat vor creşte mai lent decît în ultimii ani şi vor rămîne în jur de 1,2% din PIB pe parcursul anilor 2018-2020. În această perioadă, pentru serviciul datoriei de stat externe se preconizează a se utiliza mijloace în sumă de 1 384,7 mil. lei (22,5% din total), iar pentru serviciul datoriei de stat interne – 4771,8 mil. lei (77,5% din total). În fiecare din anii 2018, 2019 şi 2020, cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat interne vor oscila în legătură cu majorarea soldului datoriei de stat interne în această perioadă, precum şi în condiţiile micşorării ratelor dobînzii la valorilor mobiliare de stat.

Tabelul 3.10

Serviciul datoriei de stat în anii 2015-2020

Recreditarea de stat

76. Recreditarea de stat în anul 2016 a însumat 546,3 mil. lei (0,4% din PIB) şi se preconizează că va ajunge la 1640,9 mil. lei (0,9% din PIB) în anul 2020. În structura mijloacelor financiare destinate recreditării în perioada 2018-2020 sub aspectul ramurilor economiei naţionale, ponderea majoră îi revine sectorului energetic, complexului agroindustrial şi a transportului.

Tabelul 3.11

Operaţiuni de recreditare

Garanţiile de stat

77. Pe termen mediu, se estimează că soldul garanţiilor de stat va fi egal cu soldul garanţiilor emise pentru creditele ipotecare în cadrul Programului “Prima casă”.

Recreditarea directă a întreprinderilor de stat şi a sectorului privat

78. Performanţa slabă a rambursării împrumuturilor recreditate de stat întreprinderilor din sectorul public s-a soldat cu înregistrarea unor datorii cu termen de achitare expirat. Acest fapt a avut un efect destabilizant pentru buget şi a determinat reducerea mijloacelor financiare disponibile pentru alte cheltuieli planificate.

79. Pe parcursul anilor 2018-2020 se evidenţiază un trend uşor descrescător al recreditării întreprinderilor de stat (de la 0,7% PIB în 2018 pînă la 0,5% PIB in 2020). Viitoarele propuneri de împrumut ar trebui, prin urmare, să fie însoţite de:

1) studii de fezabilitate ample, care au fost supuse unei revizuiri independente, care confirmă viabilitatea economică şi financiară a proiectului;

2) un plan de afaceri pe termen mediu pentru întreprinderile de stat, care demonstrează confirmarea viabilităţii operaţiunilor sale de bază; şi

3) o evaluare independentă a riscului de credit, care identifică măsurile necesare pentru consolidarea administrării şi gestionării întreprinderii.

Împrumuturile acordate prin intermediul sectorului bancar

80. Împrumuturile externe sînt canalizate sectorului privat prin intermediul sectorului bancar. În cazul dat băncile sînt responsabile de evaluarea cererilor de împrumut şi aprobarea împrumuturilor, precum şi îşi asumă riscul de credit. Pe termen mediu şi lung, modalitatea dată rămîne prioritară. Pe parcursul anilor 2018-2020 se preconizează recreditarea sectorului privat în sumă de 2 150,8 mil. lei.

Recreditarea unităţilor-administrativ teritoriale

81. În vederea împlementării proiectelor finanţate din surse externe în teritoriu, Ministerul Finanţelor recreditează împrumuturi de stat externe autorităţilor publice locale. Prin astfel de modalitate sînt implementate proiecte în domeniul construcţiei locuinţelor sociale şi dezvoltarea serviciilor de aprovizionare cu apă potabilă.

CADRUL DE CHELTUIELI PENTRU ANII 2018-2020

A. Linia de bază şi spaţiul fiscal

82. Capitolul respectiv abordează priorităţile de cheltuieli şi alocarea resurselor bugetare în cadrul a 10 grupuri sectoriale, respectînd clasificarea internaţională a funcţiilor guvernamentale (CoFoG), aplicată de Ministerul Finanţelor pentru raportarea cheltuielilor publice. Se face distincţia între două elemente de bază ale cadrului de cheltuieli:

– linia de bază: cheltuielile pe termen mediu pentru asigurarea financiară a volumului actual de servicii publice în baza politicilor existente şi actelor normative în vigoare (exclude plăţile aferente dobînzilor);

– spaţiul fiscal: finanţarea disponibilă pentru proiectele de investiţii publice (în curs de desfăşurare şi noi), precum şi pentru noile iniţiative de politică pentru perioada anilor 2018-2020;

– informaţia referitor la linia de bază şi spaţiul fiscal rezervat pentru CBTM (2018-2020) se prezintă în tabelul 4.1.

83. Linia de bază a fost stabilită în conformitate cu cadrul bugetar restrîns şi constituie circa 92% din cheltuielile totale. Este necesar de a continua identificarea economiilor şi măsurilor de eficientizare a programelor în cadrul liniei de bază pentru a elibera resursele în vederea menţinerii şi consolidării serviciilor şi pentru satisfacerea cererilor de cheltuieli nediscreţionare.

84. Cheltuielile de bază în contextul CBTM (2018-2020) au fost determinate pe baza analizei alocărilor bugetare din anul 2016, a alocaţiilor aprobate pe anul 2017 şi a unui exerciţiu de actualizare, ţinînd cont de factorii tehnici, cum ar fi schimbările prognozate în rîndul înmatriculărilor în instituţiile de învăţămînt şi numărul beneficiarilor de prestaţii sociale. Ulterior, pornind de la cadrul estimat de resurse a fost calculat spaţiul fiscal total.

Tabelul 4.1

Linia de bază bugetară şi spaţiul fiscal

85. Limitele de cheltuieli de bază pentru 2018-2020 s-au redus comparativ cu prognozele limitelor anuale din ultimii ani pentru CBTM 2017-2019. Obiectivul pe termen mediu este de a asigura un buget viabil, oferind în acelaşi timp posibilităţi de finanţare pentru noi măsuri de politică prioritare.

86. Un factor semnificativ în majorarea spaţiului fiscal pentru cheltuielile de investiţii capitale sînt proiectele finanţate din surse externe, precum proiectele în domeniul drumurilor, sistemul penitenciar, sectorul alimentării cu apă şi canalizare.

B. Implicaţii şi priorităţi ale cadrului de cheltuieli sectoriale

Tendinţele recente

87. Alocările de cheltuieli pentru grupurile din sectorul social (sănătate, odihnă şi cultură, educaţie şi protecţie socială) au reprezentat 25,1% din PIB în bugetul anului 2017 şi 69% din totalul cheltuielilor planificate ale bugetului public naţional (excluzînd plăţile aferente dobînzilor). Începînd cu anul 2015, cheltuielile totale au scăzut în medie cu circa un punct procentual din PIB, cu diminuări accentuate în alocările pentru serviciile publice generale, educaţie şi servicii în domeniul economiei (care includ agricultura, sectorul energetic, dezvoltarea sectorului privat şi sectorul transporturilor).

Tabelul 4.2

Cheltuieli pe funcţii (grupuri sectoriale) pe anii 2015-2017

C. Politica şi priorităţile privind cheltuielile

Perspectivele CBTM (2018-2020)

88. Programul de activitate al Guvernului pentru anii 2016-2018, Strategia Naţională de Dezvoltare “Moldova-2020” şi Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi UE sînt principalele documente care au servit ca bază pentru stabilirea priorităţilor de politici sectoriale în Cadrul bugetar pe termen mediu (2018-2020).

89. Priorităţile de politici pe sectoare se bazează, de asemenea, pe alte documente strategice sectoriale care oferă autorităţilor bugetare flexibilitatea de a determina cea mai adecvată structură a programelor de cheltuieli şi nivelurile posibile de finanţare pentru implementarea acestora.

90. La baza alocării resurselor pe sectoare în CBTM (2018-2020) au stat următoarele priorităţi:

– cheltuielile de investiţii capitale în sectoarele infrastructurii economice;

– asigurarea durabilităţii programelor în sectoarele sociale;

– îmbunătăţirea eficienţei serviciilor publice/administraţiei publice generale.

Prognoza cheltuielilor pe grupuri sectoriale pentru anii 2017-2020

91. Tabelul 4.3 rezumă alocările prognozate pentru CBTM (2018-2020) pe categoriile principale CoFoG.

Tabelul 4.3

Cheltuieli pe funcţii pentru anii 2017-2020

92. Principalele provocări şi priorităţi pe domenii sînt prezentate în continuare.

Servicii generale de stat

93. Unul dintre obiectivele Guvernului pe termen mediu este consolidarea responsabilităţii autorităţilor administraţiei publice prin îmbunătăţirea gestionării acestora şi asigurarea prestării unor servicii publice de calitate.

94. Raţionalizarea structurii administraţiei publice centrale, bazată pe priorităţile de dezvoltare social-economică şi angajamentele asumate faţă de partenerii externi, constituie acţiunea de iniţiere a procesului complex de responsabilizare a administraţiei publice. În acest sens, a fost aprobată Strategia privind reforma administraţiei publice pentru anii 2016-2020 (Hotărîrea Guvernului nr.911 din 25 iulie 2016) care are drept scop stabilirea cadrului general de Reformă a administraţiei publice pentru perioada 2016-2020.

95. La momentul actual a început etapa propriu-zisă de reformă a administraţiei publice centrale şi reformei cadrului instituţional în domeniul controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător.

96. Obiectivele generale ale reformei administraţiei publice centrale sînt: revizuirea/îmbunătăţirea structurii Guvernului, micşorarea costurilor pentru întreţinerea Guvernului, eficientizarea proceselor de luare a deciziilor, micşorarea numărului unităţilor de personal la nivelul ministerial, delimitarea clară a funcţiilor de elaborare a politicilor faţă de cele de implementare ale acestora. Reforma administraţiei publice centrale presupune implicit reorganizarea ministerelor şi instituţiilor din subordine, prin reducerea expresă a numărului de ministere de la 16 la 9.

97. Conceptul în domeniul reformei cadrului instituţional în domeniul controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător presupune comasarea organelor de control pe domenii similare şi bazate pe risc, micşorarea poverii prin evitarea dublărilor şi presiunilor inutile pe business, ajustarea controlului de stat la procese de producţie şi prestări servicii (şi nu ajustarea producătorului la structura de stat), implementarea controalelor combinate şi distribuţia funcţiilor în cadrul organului de control în vederea obţinerii numărului cît mai mic posibil de controale, aplicarea unor proceduri similare şi identice pentru toate tipurile de controale indiferent de instituţie, diminuarea numărului de autorităţi publice pentru a obţine economii la nivel de cheltuieli în administrare şi infrastructură, sisteme şi canale de comunicare.

98. În cadrul reformei cadrului instituţional în domeniul controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător se propun 13 instituţii cu funcţii de control şi 5 regulatori independenţi din circa 60 de instituţii existente în present, precum şi modificarea şi completarea a circa 80 de acte legislative.

Justiţia, ordinea şi securitatea publică

99. Sectorul ordinea publică şi securitatea naţională include domeniile ordinea publică, securitatea naţională, justiţia şi penitenciare.

100. Pe parcursul ultimilor ani în acest sector a fost adoptat cadrul legislativ, un număr mare de documente strategice în domeniu, prin care s-au reformat conceptual o serie de instituţii-cheie din domeniile vizate, şi anume: sistemul judecătoresc, organele procuraturii, avocatura, sistemul de executare, poliţia etc. Au fost adoptate legi prin care s-au instituit noi mecanisme şi instituţii.

101. Obiectivul de bază în domeniul justiţiei este dezvoltarea şi pregătirea legislaţiei şi a politicilor, punerea în aplicare a unui sistem juridic avansat, în conformitate cu standardele internaţionale şi cele mai bune practici europene. În plus, acest sector îşi propune să creeze un sistem independent de justiţie şi de urmărire penală pentru a asigura statul de drept, protecţia drepturilor, libertăţilor şi a proprietăţii cetăţenilor.

102. Priorităţile pe termen mediu în acest sector decurg din mai multe documente strategice şi de planificare, printre care: Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2014-2016, Strategia naţională de ordine şi securitate publică pentru anii 2017-2020, Strategia de dezvoltare a Poliţiei pentru anii 2016-2020, Strategia de reformare a Trupelor de Carabinieri pentru anii 2017-2020, Strategia de dezvoltare a sistemului penitenciar pentru anii 2016-2020, Strategia de reformare a Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova.

103. În domeniile vizate, pe termen mediu, au fost identificate o serie de provocări majore:

– realizarea planului de construire a clădirilor noi şi/sau de renovare a clădirilor existente, necesare pentru buna funcţionare a sistemului instanţelor judecătoreşti;

– reformarea sistemului penitenciar în scopul diminuării numărului mare de condamnări ale Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului;

– reformarea Poliţiei şi a Trupelor de Carabinieri;

– consolidarea capacităţilor de asigurare eficientă a securităţii naţionale;

– sporirea gradului de securitate a frontierei şi de siguranţă a persoanelor;

– îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate cetăţenilor etc.

104. Pentru susţinerea realizării acţiunilor prevăzute în Strategia de dezvoltare a Poliţiei pentru anii 2016-2020 şi Strategia de reformare a Trupelor de Carabinieri pentru anii 2017-2020 au fost atrase mijloace financiare acordate de către Uniunea Europeană prin suportul bugetar pentru reformarea Poliţiei, a cărui valoare constituie pentru anii 2017-2021 – 51,0 mil. euro.

Sectorul economic

105. Pe parcursul următoarei perioade, Guvernul se va concentra în special pe dezvoltarea economică, ocuparea forţei de muncă şi bunăstarea socială. Punerea în aplicare a acestor priorităţi va constitui cea mai mare parte a cadrului bugetar în eforturile pe care Guvernul le va întreprinde pentru a asigura o creştere economică şi a crea noi locuri de muncă. Pentru a realiza aceste obiective, Guvernul va pune accent pe crearea unui mediu fiscal mai favorabil, îmbunătăţirea politicii comerciale şi integrarea în economia globală, inclusiv îmbunătăţirea mediului de afaceri, continuarea proiectelor existente de modernizare a infrastructurii, precum şi politicile în sectorul energetic şi sprijinul continuu acordat agriculturii şi dezvoltării rurale.

106. Fiind unul din principalii piloni ai dezvoltării economice, susţinerea de către stat se concentrează pe alocarea mijloacelor financiare care ar contribui la consolidarea activităţii agenţilor economici în particular şi a mediului de afaceri în general. Principalele mecanisme de susţinere a sectorului economic sînt subvenţiile care se alocă din Fondul naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural prin programele de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii (PARE 1+1), precum şi programele de iniţiere a afacerilor pentru tinerii antreprenori (PNAET).

Dezvoltarea sectorului privat

107. Susţinerea dezvoltării sectorului privat este unul din obiectivele fundamentale ale Guvernului, înscrise în principalele documente de dezvoltare strategică a ţării. Conform Strategiei naţionale de dezvoltare “Moldova 2020”, în vederea asigurării unei creşteri economice durabile, pînă în anul 2020 urmează să fie asigurate schimbări structurale ale economiei naţionale, prin înlocuirea modelului inerţial de creştere, bazat pe consumul alimentat de remitenţe, în favoarea unui model dinamic, bazat pe atragerea de investiţii, dezvoltarea industriilor exportatoare de bunuri şi servicii. Astfel, în scopul dezvoltării sectorului privat, politicile statului ţintesc următoarele domenii de intervenţie:

– promovarea exporturilor şi atragerea investiţiilor prin efectul cumulat al investiţiilor străine şi al celor locale, integrate în lanţurile tehnologice ale investitorilor străini şi canalizate în sectoarele economice orientate spre export;

– ameliorarea mediului de afaceri – Republica Moldova îşi propune să îmbunătăţească mediul de afaceri, astfel încît pînă în anul 2020 riscurile şi costurile asociate fiecărei etape a ciclului de viaţă al afacerii să fie mai mici decît în ţările din regiune;

– dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii prin transformarea întreprinderilor mici şi mijlocii într-un factor al creşterii economice sustenabile, prin îmbunătăţirea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la finanţare, dezvoltarea culturii antreprenoriale, încurajarea spiritului inovator, dezvoltarea parteneriatelor în afaceri;

– administrarea eficientă a patrimoniului de stat prin impulsionarea procesului de privatizare a patrimoniului.

108. În scopul atingerii obiectivelor stabilite pe domeniul dat, au fost identificate următoarele priorităţi:

– ameliorarea climatului investiţional şi promovarea imaginii Republicii Moldova ca destinaţie pentru investiţiile străine directe;

– sporirea capacităţilor de export ale producătorilor autohtoni şi asigurarea valorificării potenţialului de export pe piaţa mondială, în special pe piaţa Uniunii Europene;

– îmbunătăţirea sistemului de dezvoltare a forţei de muncă pentru sectoarele prioritare orientate spre export;

– eliminarea barierelor administrative şi a constrîngerilor în lansarea, derularea şi lichidarea afacerilor;

– facilitarea accesului la instrumentele de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii şi promovarea culturii antreprenoriale în rîndul populaţiei;

– impulsionarea procesului de privatizare a patrimoniului de stat din domeniile liberalizate, bazat pe principiile transparenţei, legalităţii şi eficienţei.

109. Guvernul va depune eforturi pentru eliminarea barierelor juridice şi reducerea birocraţiei, subvenţionarea întreprinderilor cu potenţial de export, operaţionalizarea zonelor de liber schimb şi lupta împotriva economiei informale. Scopul este de a dezvolta politici care să permită creşterea investiţiilor în afaceri, în special în sectorul producţiei şi în serviciile cu valoare adăugată. În vederea susţinerii întreprinderilor cu potenţial de export, Guvernul îşi propune să implementeze şi să dezvolte noi programe cu sprijinul partenerilor de dezvoltare. De asemenea, subvenţionarea locurilor de muncă este o prioritate a Guvernului care, ca şi alte politici, îşi propune să contribuie la creşterea economică.

Sectorul energetic

110. Sectorul energetic este un alt sector de bază al economiei naţionale care are un rol important în implementarea cu succes a programelor de dezvoltare a economiei, precum şi în menţinerea stabilităţii sociale.

111. Printre provocările majore cu care se confruntă sectorul energetic al Republicii Moldova la momentul actual se pot menţiona:

– dependenţa de importul de resurse energetice şi energie electrică;

– necesitatea de a asigura liniile electrice de înaltă tensiune în sectorul electroenergetic pentru a îndeplini criteriile de siguranţă şi de a creşte capacitatea interfeţei cu sistemul electroenergetic al României;

– necesitatea de a asigura în sectorul gazelor naturale diversificarea surselor şi căilor de aprovizionare;

– eficienţa scăzută la producerea şi distribuţia energiei electrice şi termice din cauza instalaţiilor şi reţelelor învechite;

– implementarea redusă a legislaţiei privind performanţa energetică a clădirilor, eficienţa energetică şi promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;

– implementarea redusă a proiectelor de eficientizare a energiei şi valorificare a potenţialului regenerabil.

112. În scopul diminuării impactului provocărilor menţionate pentru CBTM (2018-2020) au fost identificate următoarele priorităţi:

– asigurarea securităţii aprovizionării cu gaze naturale prin diversificarea căilor şi surselor de alimentare, concomitent cu consolidarea rolului Republicii Moldova în calitate de culoar de tranzit bidirecţional al gazelor naturale;

– asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică şi consolidarea rolului Republicii Moldova de culoar de tranzit al energiei electrice;

– crearea unei platforme de generare a energiei electrice şi termice prin asigurarea retehnologizării şi încălzirii centralizate eficiente, cu utilizarea tehnologiei de cogenerare;

– îmbunătăţirea eficienţei energetice şi creşterea nivelului de valorificare a surselor de energie regenerabile pînă în anul 2020.

113. Dezvoltarea infrastructurii energetice pentru asigurarea unei surse stabile de energie şi gaze naturale va fi tratată cu prioritate în cadrul politicii guvernamentale pentru acest sector. Pentru perioada menţionată, cu suportul partenerilor de dezvoltare, Guvernul îşi propune implementarea unor proiecte majore de investiţii capitale:

– construcţia conductei de transport de gaze naturale pe direcţia Ungheni-Chişinău, proiect care va fi implementat prin Î.S. “Vestmoldtransgaz”;

– interconectarea sistemului electroenergetic al Republicii Moldova cu cel al României prin construcţia liniei electrice Vulcăneşti–Chişinău;

– reabilitarea reţelelor electrice, care presupune modernizarea şi reutilarea infrastructurii electrice.

Agricultura

114. Agricultura în Republica Moldova este o activitate volatilă şi foarte vulnerabilă la riscuri, fiind susceptibilă la factori naturali, cum ar fi îngheţurile, inundaţiile, secetele, eroziunile şi căderile de grindină. Reducerea dependenţei de astfel de fenomene este o provocare majoră pe termen mediu şi lung în acest sector. Alte provocări, inclusiv pe termen mediu, sînt:

– nivelul scăzut de competitivitate a produselor agricole;

– insuficienţa investiţiilor şi a capitalului;

– lipsa infrastructurii de vînzări atît la nivel naţional, cît şi la nivel local;

– lipsa de diversitate a produselor;

– fragmentarea excesivă a terenurilor agricole, ceea ce contribuie la scăderea randamentului producţiei prin nerespectarea tehnologiilor de cultivare şi degradare a solului;

– vulnerabilitatea înaltă la schimbările climatice;

– accesibilitatea inputurilor agricole;

– imposibilitatea de extindere a agriculturii irigate ca măsură de control al riscurilor în agricultură;

– transferul tehnologic al rezultatelor ştiinţifice de la mediul de cercetare la cel al afacerilor.

115. Urmărind continuarea reformelor şi sprijinul acordat sectorului agricol prin Fondul naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural, precum şi prin sursele considerabile ale donatorilor externi, Guvernul va continua să sprijine sectorul agricol, care reprezintă o prioritate în implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare agricolă şi rurală pentru anii 2014-2020.

116. Pentru CBTM (2018-2020) în acest domeniu ca priorităţi principale au fost identificate:

– creşterea competitivităţii sectorului agroalimentar prin restructurarea şi modernizarea pieţei;

– asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale în agricultură;

– sprijinirea practicilor de gestionare a terenurilor agricole şi a apei;

– sprijinirea tehnologiilor de producţie prietenoase mediului, a produselor ecologice, inclusiv a biodiversităţii;

– sprijinirea adaptării şi atenuării efectelor schimbărilor climatice asupra producţiei agricole.

117. Principalele măsuri care vor fi implementate în sector sînt:

– Fondul naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural, care presupune acordarea subvenţiilor producătorilor agricoli pentru domeniile strategice ale sectorului;

– Proiectul “Agricultura competitivă”, care presupune acordarea granturilor pentru producătorii agricoli şi grupurile de producători;

– Programul rural de rezilienţă economico-climatică incluzivă (IFAD VI) şi Programul de rezilienţă rurală (IFAD VII);

– Proiectul “Livada Moldovei”, prin care vor fi susţinuţi producătorii agricoli în domeniul horticulturii;

– Proiectul “Asistenţă în cadrul Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Poloniei”.

Transporturile şi infrastructura drumurilor

118. Transporturile şi infrastructura drumurilor includ cinci din cele mai importante ramuri din sectorul real al economiei naţionale, printre care: transportul auto, transportul feroviar, transportul naval şi aerian şi gospodăria rutieră.

119. Calitatea infrastructurii de transport este pe larg percepută ca o componentă importantă a competitivităţii şi a mediului de afaceri în general şi, prin urmare, reprezintă un factor important în atragerea investiţiilor şi asigurarea competitivităţii exporturilor. Starea proastă a drumurilor este privită drept o constrîngere majoră, care împiedică dezvoltarea economică şi necesită investiţii publice substanţiale. O infrastructură rutieră adecvată este o precondiţie pentru dezvoltarea regională armonioasă şi pentru accesul populaţiei la servicii publice. În perspectivă, în urma instituirii Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, infrastructura rutieră este indispensabilă pentru valorificarea potenţialului de export al producătorilor autohtoni.

120. Principalele probleme şi provocări cu care se confruntă domeniul în cauză sînt:

– starea proastă a obiectelor infrastructurii drumurilor naţionale şi locale;

– lipsa utilajului modern pentru întreţinerea drumurilor naţionale şi locale;

– starea proastă a obiectelor infrastructurii căilor navigabile interne.

121. În acest sens, pentru perioada anilor 2018-2020 au fost identificate un şir de priorităţi care necesită a fi implementate cu suportul donatorilor externi, în special Banca Mondială şi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare:

– asigurarea dezvoltării şi implementării politicii naţionale durabile în domeniul transporturilor şi infrastructurii drumurilor;

– asigurarea dezvoltării şi menţinerii infrastructurii drumurilor publice în condiţii de maximă siguranţă;

– revitalizarea şi dezvoltarea transportului naval;

– revitalizarea şi dezvoltarea transportului feroviar, care presupune implementarea proiectului de restructurare şi reorganizare a ÎS “Calea Ferată din Moldova”.

122. Pe perioada CBTM, susţinerea financiară a sectorului dat se va face prin intermediul mijloacelor fondului rutier pentru întreţinerea, reparaţia şi reconstrucţia drumurilor publice naţionale şi locale, din contul mijloacelor donatorilor externi, destinate în special pentru reconstrucţia şi construcţia unor drumuri noi.

123. În vederea realizării acestor priorităţi, se impun măsuri dincolo de simpla alocare a resurselor financiare publice. Este necesară explorarea potenţialului de parteneriat public-privat în domeniul infrastructurii drumurilor şi serviciilor de logistică aferente serviciilor de transport şi serviciilor aferente infrastructurii drumurilor. Managementul reţelei de drumuri se află, de asemenea, în vizorul Guvernului. Reducerea cheltuielilor administrative pînă la standardul prescris de legislaţie reprezintă o sursă de economii care poate conduce la realizarea într-o măsură mai adecvată a lucrărilor de întreţinere.

Sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare

124. Sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare face parte din sectorul gospodăria comunală şi de locuinţe, care creează condiţii pentru viaţa de zi cu zi a locuitorilor Republicii Moldova.

125. Principalele probleme şi provocări cu care se confruntă domeniul în cauză sînt:

– accesul redus al populaţiei (în special al celei din mediul rural) la surse sigure de apă şi sisteme de canalizare, ceea ce afectează condiţiile de trai şi constituie un factor de risc pentru apariţia unor boli condiţionate de consumul de apă potabilă neconformă;

– infrastructura ce funcţionează în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţie, în domeniul epurării apelor uzate aflată într-o stare avansată de uzură şi degradare continuă, necesitînd reabilitare şi modernizare;

– insuficienţa investiţiilor, lipsa interesului sectorului privat de a investi în dezvoltarea infrastructurii de aprovizionare cu apă şi canalizare, insuficienţa capacităţilor de absorbţie a fondurilor orientate în acest sector.

126. În scopul diminuării impactului provocărilor menţionate, pentru CBTM (2018-2020) au fost identificate următoarele priorităţi:

– asigurarea graduală a accesului la apă sigură şi sanitaţie adecvată pentru toate localităţile şi populaţia Republicii Moldova, contribuind astfel la îmbunătăţirea sănătăţii, demnităţii şi calităţii vieţii şi la dezvoltarea economică a ţării;

– asigurarea epurării apei uzate urbane în conformitate cu cerinţele Directivei 91/271/CEE;

– extinderea sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare în contextul regionalizării serviciului.

127. Pentru perioada menţionată, cu suportul partenerilor de dezvoltare, Guvernul îşi propune implementarea unor proiecte majore de investiţii capitale:

– Programul de alimentare cu apă în regiunea Nord ce va da posibilitate de a asigura cu apă potabilă sigură populaţia din raioanele de nord ale Republicii Moldova;

– Reabilitarea amenajărilor de la Nodul hidrotehnic “Costeşti-Stînca”.

Sănătatea

128. Finanţarea sectorului s-a îmbunătăţit de la mijlocul anului 2015, ca urmare a creşterii cotei primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în formă de contribuţie procentuală la salariu şi alte recompense.

129. Ponderea principală din cuantumul resurselor financiare pentru anul 2017 revine mijloacelor provenite din primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în mărime procentuală şi cele în sumă fixă, care constituie 49,6%, urmate de mijloacele transferate de la bugetul de stat (47,8%). Estimările cheltuielilor pe termen mediu pentru sectorul dat, pe anii 2017-2020, sînt prezentate în tabelul nr.4.4.

Tabelul 4.4

Cheltuielile pe termen mediu pentru

sectorul ocrotirea sănătăţii 2017-2020

130. Deşi au fost înregistrate un şir de rezultate în sector, totuşi sistemul de sănătate se confruntă cu unele probleme ce ţin de: 1) asigurarea cu medici de familie, în special în zona rurală, diferenţa mare de structură şi de prestare a serviciilor medicale în municipii şi în raioane; 2) sistemul de sănătate bazat, în mare parte, pe prestarea serviciilor de asistenţă medicală spitalicească, cu reţea extinsă de spitale şi o concentrare sporită în mun. Chişinău, eficienţă scăzută a prestatorilor de servicii spitaliceşti din cauza supracapacităţilor sistemului spitalicesc; 3) structură exagerat de complexă a Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice, dublarea funcţiilor cu Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, funcţionalitatea defectuoasă a managementului operaţional; 4) accesul insuficient al pacienţilor la intervenţii şi tratament specific, eficienţa scăzută a mecanismului de achiziţie centralizată a medicamentelor, dispozitive medicale depăşite.

131. Pe termen mediu, în acest domeniu sînt identificate următoarele priorităţi de politici:

– reforma asistenţei medicale primare;

– reforma asistenţei medicale spitaliceşti;

– reforma Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice;

– dezvoltarea mecanismului procurărilor strategice în domeniul sănătăţii.

Educaţia

132. Tendinţele demografice negative generează probleme de supradimensionare a reţelei de instituţii de învăţămînt, în special în învăţămîntul general, ceea ce conduce la utilizarea ineficientă a resurselor şi nu permite realizarea de investiţii în modernizarea şi dotarea şcolilor. Populaţia de vîrstă şcolară s-a redus treptat în perioada anilor 2005-2016, înregistrînd o reducere cu 30% faţă de anul 2005. Astfel, la începutul anului de studii 2016-2017, numărul total de elevi/studenţi a fost cu 18% mai mic faţă de anul de studii 2010-2011. Ca urmare a diminuării contingentului de elevi/studenţi, se menţine ineficientă utilizarea capacităţii de proiect a instituţiilor de învăţămînt.

133. Pentru perioada 2018-2020 printre principalele provocări se pot evidenţia:

– învăţămîntul primar şi secundar general se confruntă şi cu problema nivelului redus al ratei de înrolare. Astfel, în învăţămîntul primar în anul 2016, rata de înrolare s-a diminuat cu 0,6 puncte procentuale faţă de anul 2015 şi a constituit 91,8%, iar în învăţămîntul gimnazial – cu 0,1 puncte procentuale şi a constituit 86,7% ;

– instituţiile de învăţămînt profesional tehnic se confruntă în activitate cu insuficienţa corespunderii structurii existente a reţelei instituţiilor de învăţămînt profesional tehnic cu cerinţele actuale ale pieţei muncii şi cu insuficienţa unor instituţii-model (lideri în domeniul de competenţă), specializate pe domeniile economiei naţionale în procesul de formare profesională;

– reţeaua instituţiilor de învăţămînt superior este în continuare mare şi, în acelaşi timp, ineficientă;

– accesul limitat la servicii educaţionale de calitate.

134. Motivele care stau la baza reducerii cheltuielilor pentru educaţie se datorează consolidării în cadrul sectorului, şi anume reorganizării prin schimbarea statutului sau lichidării instituţiilor de învăţămînt general, dar şi finalizarea unor proiecte finanţate din surse externe. Pentru perioada CBTM, volumul alocaţiilor se va menţine, în medie, la nivelul de 5,5 % din PIB.

135. Totodată, este de menţionat că în sector se prevăd măsuri de majorare a salariilor cadrelor didactice, care au ca obiectiv atragerea şi reţinerea capitalului uman în acest domeniu. Pentru aceste măsuri, în perioada CBTM (2018-2020), vor fi alocate suplimentar peste 1,5 mld lei.

136. Principalele priorităţi care au fost identificate, pe termen mediu, în acest sector sînt:

– fortificarea instituţiilor de învăţămînt conform standardelor de asigurare a calităţii;

– elaborarea formulei de finanţare per copil pentru domeniul educaţiei timpurii şi per student în instituţiile de învăţămînt superior;

– eficientizarea utilizării spaţiilor instituţiilor de învăţămînt, reorganizarea prin schimbarea statutului sau lichidarea instituţiilor de învăţămînt general.

Protecţia socială

137. Sectorul protecţiei sociale, cu cele două domenii interdependente – asistenţa socială şi asigurări sociale, la care se adaugă domeniul muncii cu politicile ocupaţionale, are cea mai mare pondere de aproximativ 41,9 % în bugetul public naţional.

138. Estimările cheltuielilor pe termen mediu pentru sectorul dat, pe anii 2017-2020, sînt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul 4.5

Cheltuielile pe termen mediu

pentru sectorul protecţia socială 2017-2020

139. Pentru CBTM (2018-2020), Guvernul îşi propune să accelereze procesul de reformare a politicilor, programelor şi intervenţiilor în domeniul social printr-o abordare integrată, armonizată şi coordonată a acestora. Preocupările pe termen mediu ale Guvernului, ca principal iniţiator al politicilor sociale şi promotor al drepturilor sociale, vizează schimbări de abordare a sistemului, precum şi transformarea lui într-un sistem proactiv. O asemenea schimbare va putea fi realizată prin deplasarea accentului de pe asistenţa acordată pasiv individului pe construirea măsurilor alternative, însemnînd potenţarea rolului individului, a familiei, scăderea dependenţei persoanelor aflate în dificultate, precum şi promovarea îmbătrînirii active. În 2017 sînt planificate o serie de măsuri şi modificări legislative, care vizează, în principal, consolidarea capacităţii serviciilor publice de asistenţă socială de a furniza servicii sociale de calitate, accesibile şi adecvate nevoilor individuale ale persoanelor vulnerabile din comunitate.

Asigurările sociale de stat

140. Pentru asigurarea funcţionării unui sistem de asigurări sociale echitabil şi sustenabil, care să garanteze un trai decent beneficiarilor de prestaţii de asigurări sociale, pe termen mediu sînt trasate următoarele obiective:

– asigurarea funcţionării unui sistem de asigurări sociale sustenabil, în primul rînd din punct de vedere financiar;

– reducerea inechităţilor din sistemul de asigurări, racordarea la principiile de asigurări sociale (unificarea condiţiilor de pensionare, excluderea “stagiului special”);

– sporirea nivelului de beneficii, pentru un trai decent (instituirea pensiei minime la nivel venitului lunar minim garantat (VLMG), valorizarea venitului asigurat inclus în calculul pensiilor stabilite, conform graficului aprobat, indexarea pensiilor şi a prestaţiilor sociale, noua formulă de calculare a pensiilor);

– guvernanţă transparentă şi cu capacităţi consolidate de administrare a sistemului de asigurări sociale (preluarea de către Casa Naţională de Asigurări Sociale a atribuţiilor de stabilire şi plată a pensiilor angajaţilor structurilor de forţă, consolidarea capacităţilor instituţionale).

Asistenţa socială

141. În sistemul existent de asistenţă socială persistă situaţia în care beneficiile acestuia nu se concentrează pe chintilele mai sărace, dar acoperă aproximativ în egală măsură toate chintilele de consum. În acest sens, au fost legiferate îmbunătăţiri la programul de ajutor social, care ţin de eligibilitate, diferenţa dintre venituri, indexarea venitului lunar minim garantat, asumarea responsabilităţilor actorilor implicaţi în programul vizat.

142. Programul de ajutor social (ajutor social şi ajutor pentru perioada rece a anului) pentru perioada anilor 2018-2020 are drept prioritate susţinerea familiilor defavorizate cu venituri mici, inclusiv în perioada rece a anului, pentru a depăşi situaţiile de dificultate, prin realizarea următoarelor obiective:

– indexarea anuală la 1 aprilie a venitului lunar minim garantat, în funcţie de creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum pentru anul precedent;

– includerea activităţilor de interes comunitar prin antrenarea şomerilor înregistraţi la agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă din cadrul familiilor beneficiare de ajutor social.

143. Totodată, se atestă accesul limitat al persoanelor cu dizabilităţi la serviciile de infrastructură socială şi educaţie, obstacole şi limitări de încadrare în cîmpul muncii. În scopul diminuării impactului acestui fenomen, va fi implementat Programul naţional de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi pentru anii 2017-2022.

144. În domeniul protecţiei familiei şi copilului va fi asigurată transpunerea normelor juridice în vigoare, precum şi protecţia socială a familiilor cu copii. De asemenea, se preconizează instituirea, din anul 2019, a opţiunii suplimentare de acordare graduală a indemnizaţiei de creştere a copilului pînă la vîrsta de 3 ani.

Politici ocupaţionale

145. Implementarea cadrului strategic în domeniul dat va contribui la crearea oportunităţilor de angajare, creşterea competitivităţii forţei de muncă şi reducerea decalajului între cerere şi ofertă pe piaţa muncii, îmbunătăţirea guvernării pieţei muncii şi o mai bună gestionare a migraţiei, prin realizarea noilor măsuri active: formarea profesională la locul de muncă, stagii, angajarea subvenţionată, subvenţionarea agenţilor economici care angajează persoane cu dizabilităţi, susţinerea autoocupării, susţinerea proiectelor de iniţiative locale ş.a.

Cultură, sport şi tineret

146. Principalele priorităţi de politici şi acţiuni în sector derivă din angajamentele luate în documentele de politici sectoriale şi naţionale, în special Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a culturii “Cultura 2020”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.271 din 9 aprilie 2014. Ca priorităţi pe termen mediu au fost identificate:

– reabilitarea infrastructurii instituţiilor de cultură;

– salvgardarea şi promovarea patrimoniului cultural naţional;

– dezvoltarea sistemului de documentare, protejare şi digitizare a patrimoniului cultural naţional;

– asigurarea funcţionalităţii instituţiilor din domeniul culturii, televiziunii şi radiodifuziunii.

147. Pentru realizarea acestor priorităţi, statul asigură funcţionarea instituţiilor culturale, organizarea şi desfăşurarea diferitor sărbători naţionale şi evenimente de anvergură. De asemenea, asigură subvenţionarea activităţii instituţiilor teatral-concertistice, radiodifuzorului public IPNA Compania “Teleradio-Moldova”, precum şi susţine proiectele/programele culturale ale asociaţiilor obşteşti.

148. Însă ponderea majoră a resurselor este direcţionată spre instituţii, în special pentru remunerarea muncii salariaţilor şi prestarea serviciilor de întreţinere a clădirilor, predominînd insuficienţa de mijloace financiare pentru dezvoltarea sectorului. Astfel, pe termen mediu, provocările principale în cadrul sectorului sînt:

– degradarea continuă a patrimoniului cultural al Republicii Moldova;

– lipsa unor mecanisme legale care ar asigura integritatea patrimoniului cultural naţional în măsura necesară;

– absenţa fondurilor pentru documentarea, conservarea şi protejarea patrimoniului cultural naţional.

149. În domeniul tineretului şi sportului, provocările majore cu care se confruntă sectorul sînt condiţiile nesatisfăcătoare pentru organizarea şi desfăşurarea antrenamentelor şi competiţiilor în edificiile sportive, mecanismele slabe de susţinere a sportivilor de performanţă, insuficienţa instrumentelor şi programelor privind susţinerea organizaţiilor de tineret.

150. Priorităţile de politică a statului în domeniul sportului sînt: crearea şi dezvoltarea infrastructurii sportului prin renovarea complexelor şi terenurilor sportive; asigurarea dezvoltării continue a performanţelor sportivilor moldoveni pe arena internaţională; consolidarea capacităţilor Agenţiei Naţionale Antidoping; acordarea suportului pentru activitatea şcolilor sportive.

151. În domeniul tineretului, reprezintă o prioritate creşterea nivelului de implicare a tinerilor prin susţinerea programelor şi proiectelor pentru tineret, precum şi crearea cadrului instituţional de asigurare a implementării politicilor de tineret.

Ştiinţa şi inovarea

152. La elaborarea politicilor sectoriale în domeniul ştiinţei şi inovării pentru anii 2018-2020, a fost furnizată o analiză concisă şi realistă a provocărilor-cheie şi a acţiunilor prioritare din acest sector, cu impact asupra activităţii Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Cancelariei de Stat, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Mediului, Ministerului Educaţiei, Ministerului Culturii, Ministerului Sănătăţii, Consiliului Naţional de Acreditare şi Atestare şi bugetelor locale (UTA Găgăuzia şi Cimişlia).

153. Cheltuielile pentru sectorul respectiv pe perioada CBTM (2018-2020) sînt prevăzute, în medie, în mărime de 459,1 mil.lei, cu o diminuare, în medie, de 27,9 mil. lei faţă de 2017. Pe parcursul anilor, resursele generale destinate pentru acest compartiment se menţin la nivelul anului 2017, diminuarea fiind creată din contul resurselor colectate şi proiectelor investiţionale.

154. Pentru realizarea obiectivelor stipulate în Programul de activitate al Guvernului pe anii 2016-2018, şi anume: reformarea guvernării sistemului naţional de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare, în vederea adoptării unui model mai deschis, incluziv şi transparent, se preconizează revederea mecanismului integral a procesului de elaborare a politicilor, implementarea acestora şi a modului de gestionare a fondurilor în domeniile cercetării şi inovării.

155. Scopul final al acestor măsuri de reformă ţin de consolidarea şi creşterea performanţei domeniului de cercetare şi inovare, prin aplicarea principiului de competiţie în distribuirea fondurilor şi canalizarea resurselor către cercetătorii care pot asigura cea mai mare performanţă în domeniu.

D. Proiecte de investiţii capitale

156. Programul investiţiilor capitale prin prisma surselor de finanţare şi repartizarea pe sectoare este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabelul 4.6

Programul investiţiilor capitale a bugetului de stat

pe surse de finanţare şi sectoare pe anii 2017-2020

157. Reforma managementului investiţiilor capital publice a început prin aprobarea cadrului normativ în acest domeniu, precum şi prin aprobarea, prin ordinul ministrului finanţelor, a Instrucţiunii privind managementul proiectelor de investiţii capitale. Toate aceste activităţi au avut ca scop impunerea unei metodologii unice şi transparente de examinare şi prioritizare a proiectelor.

158. Următoarea etapă este crearea unei baze de date unice a proiectelor de investiţii capitale, instrument analitic indispensabil în procesul de analiză şi prioritizare a proiectelor. Finalizarea creării acestei baze de date este planificată pînă la sfîrşitul anului 2017. În paralel, se lucrează la elaborarea metodologiei privind analiza şi eliminarea proiectelor care nu mai sînt prioritare (portfolio cleaning).

[Anexa nr.3 modificată prin Hot.Guv. nr.1089 din 18.12.2017, în vigoare 20.12.2017]

Anexa nr.4

Riscurile bugetar-fiscale

Riscurile bugetar-fiscale reprezintă factorii care pot determina devierea rezultatelor bugetar-fiscale de la aşteptări sau previziuni iniţiale şi care necesită o gestionare proactivă. Riscurile pentru buget pot apărea în rezultatul şocurilor macroeconomice, a unor decizii ad-hoc referitoare la politica bugetar-fiscală şi/sau din materializarea obligaţiilor contingente. Datoriile contingente pot fi explicite, avînd o bază legală clară, cum ar fi garanţiile de stat pentru împrumuturi; sau implicite, care nu sînt bazate pe reglementări clare, dar pot surveni drept consecinţă a unor evenimente neprevăzute, care să necesite intervenţia statului.

Finanţele publice ale Moldovei sînt expuse la mai multe riscuri bugetar-fiscale majore. Tabelele de mai jos prezintă tabloul riscurilor bugetar-fiscale aferente, cu o scurtă explicaţie a tipurilor acestora, şi o evaluare preliminară a importanţei lor potenţiale pentru Republica Moldova (după caz).

Tabelul 1.1

Riscuri şi obligaţii explicite

În afară de riscurile explicite, finanţele publice sînt expuse unor riscuri implicite, prezentate mai jos.

Tabelul 1.2

Obligaţii contingente şi riscuri implicite

Evaluarea acestor riscuri este una mai complexă şi necesită o analiză aprofundată.

Nota privind riscurile bugetar-fiscale, care va cuprinde o analiză mai amplă a tuturor riscurilor menţionate în tabelele de mai sus, va face parte din documentaţia bugetară ce va însoţi proiectul bugetului pentru anul 2018.