613/06.07.2010 Hotărîre cu privire la aprobarea Normei privind cerinţele igienice la producerea, recoltarea, ambalarea, depozitarea şi transportarea fructelor şi legumelor proaspete

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Normei privind cerinţele igienice

la producerea, recoltarea, ambalarea, depozitarea şi

transportarea fructelor şi legumelor proaspete

nr. 613  din  06.07.2010

 (în vigoare 16.07.2013) 

Monitorul Oficial nr.121-123 art.697 din 16.07.2010

* * *

În conformitate cu Legea nr.78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.83-87, art.431), Legea nr.105-XV din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.126-131, art.507), cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr.119-XV din 22 aprilie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.100-103, art.510), cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr.659-XIV din 29 octombrie 1999 despre seminţe (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.1-4, art.6), cu modificările şi completările ulterioare, Hotărîrea Guvernului nr.1350 din 2 decembrie 2008 “Cu privire la aprobarea Planului naţional de armonizare a legislaţiei pentru anul 2009” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.221-222, art.1377), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Norma privind cerinţele igienice la producerea, recoltarea, ambalarea, depozitarea şi transportarea fructelor şi legumelor proaspete (se anexează).

2. Prezenta hotărîre intră în vigoare la 36 de luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

[Pct.3 modificat prin Hot.Guv. nr.1143 din 21.11.2018, în vigoare 18.01.2019]

Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului

nr.613 din 6 iulie 2010

NORMA

privind cerinţele igienice la producerea, recoltarea, ambalarea,

depozitarea şi transportarea fructelor şi legumelor proaspete

Norma privind cerinţele igienice la producerea, recoltarea, ambalarea, depozitarea şi transportarea fructelor şi legumelor proaspete creează cadrul necesar aplicării documentului normativ al Comisiei Codex Alimentarius CAC/RCP 53-2003, care prevede cerinţele igienice pentru fructele şi legumele proaspete.

I. DOMENIUL DE APLICARE

1. Norma privind cerinţele igienice la producerea, recoltarea, ambalarea, depozitarea şi transportarea fructelor şi legumelor proaspete (în continuare – Norma) stabileşte cerinţele igienice pentru producerea fructelor şi legumelor cultivate în cîmp sau în spaţii protejate (sisteme hidroponice, sere etc.), destinate consumului uman în stare proaspătă, precum şi pentru ambalarea fructelor şi legumelor proaspete (în continuare – produse).

2. Cerinţele prezentei Norme nu se aplică practicilor de manipulare a produselor în procesul comercializării angro, cu amănuntul sau la domiciliu.

II. TERMINOLOGIE

3. În sensul prezentei Norme, termenii utilizaţi sînt definiţi după cum urmează:

1) agenţi antimicrobieni – orice substanţă de origine naturală, sintetică sau semisintetică, care, în concentraţii slabe, distruge sau inhibă dezvoltarea microorganismelor, dar poate provoca daune produselor;

2) apă potabilă – apa care, în condiţii normale de utilizare, nu compromite siguranţa sanitară a alimentelor;

3) control biologic – acţiuni de verificare privind utilizarea elementelor biologice antagoniste (insecte, microorganisme, metaboliţi microbieni etc.) pentru controlul la acarieni, dăunători, agenţi patogeni ai plantelor şi alte organisme dăunătoare;

4) factori de producţie agricolă – orice materie primă (seminţe, îngrăşăminte, apă, produse chimice agricole, suport vegetal etc.) utilizată la cultivarea produselor;

5) germeni – produse naturiste obţinute prin germinarea unor seminţe comestibile, netratate chimic, în condiţii stricte de igienă, comercializate (în ambalaje speciale) în stadiul de seminţe încolţite, avînd rădăcini şi lăstari abia mijiţi, fără frunze verzi;

6) producţie primară – ansamblu de etape ale producerii şi recoltării de produse ca: însămînţarea, plantarea, irigarea, aplicarea îngrăşămintelor şi produselor chimice agricole;

7) producător de germeni – orice persoană responsabilă de gestionarea activităţilor legate de producţia de seminţe încolţite;

8) spaţii protejate – orice construcţie sau suprafeţe de teren amenajat pentru crearea condiţiilor artificiale ale microclimatului la cultivarea legumelor şi fructelor.

III. CERINŢE GENERALE

4. În fiecare zonă de cultivare a produselor trebuie să se ţină cont de practicile agricole de promovare a produselor în condiţii de siguranţă alimentară privind locul de cultivare sau tipul produsului, precum şi metodele de utilizare a practicilor agricole.

5. Pentru minimizarea riscului asupra sănătăţii umane, cauzat de contaminarea produselor, este necesară evitarea depozitării factorilor de producţie agricolă în zonele cu condiţii antiigienice.

6. Sursele potenţiale de contaminare din mediul înconjurător trebuie să fie identificate şi să fie evitate zonele de producere a fructelor şi legumelor în care prezenţa substanţelor potenţial nocive poate duce la creşterea unui nivel inacceptabil de astfel de substanţe în produsele recoltate.

7. În scopul identificării pericolelor chimice, fizice şi microbiologice, producătorii trebuie să evalueze utilizarea anterioară a cîmpurilor, precum şi a zonelor adiacente (în cîmp şi în spaţiile protejate).

8. Evaluarea procesului de identificare a zonelor periculoase trebuie să includă următoarele:

1) evaluarea utilizării anterioare şi prezente a cîmpurilor pentru producţia primară şi a zonelor adiacente (încăperi pentru îngrăşăminte sau producţia animală, zone pentru deşeuri periculoase, zone de tratare a apei reziduale, zone miniere), identificarea potenţialelor riscuri microbiene, inclusiv de contaminare fecală, cu deşeuri organice, a potenţialelor pericole ale mediului care pot acţiona asupra stării cîmpurilor;

2) evaluarea accesului animalelor domestice şi sălbatice în zonele şi la sursele de apă utilizate în producţia primară, identificarea zonelor afectate, care ar putea duce la contaminarea fecală a solului şi a apei, dar şi la o posibilă contaminare a culturilor;

3) evaluarea pericolului de contaminare a cîmpurilor cu apă menajeră, apă de suprafaţă poluată, scurgeri sau revărsări de gunoi de grajd.

9. Dacă utilizarea anterioară a terenurilor nu poate fi determinată sau, în urma examinării cîmpurilor sau a zonelor adiacente, s-a stabilit că există potenţiale pericole, producătorul trebuie să cerceteze aceste terenuri şi să excludă factorii de contaminare.

10. Dacă sursa de contaminare este excesivă şi nu au fost luate măsuri de diminuare a impactului acesteia, atunci terenurile nu pot fi utilizate atît timp cît nu vor fi luate măsuri de redresare a situaţiei.

IV. CERINŢE DE IGIENĂ PRIVIND FACTORII

DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ

Secţiunea 1

Cerinţe privind apa utilizată la producţia primară

11. Producătorul trebuie să identifice sursele de apă folosite în exploatare (apă menajeră, apă recirculată folosită la irigare, fîntîni, canale deschise, rezervoare, rîuri, lacuri etc.), să aprecieze calitatea ei chimică, fizică şi microbiologică, precum şi să întreprindă acţiuni de prevenire sau minimizare a nivelului de contaminare a apei (cauzată de factorii antropo- şi zoogeni etc.).

12. Producătorul trebuie să testeze apa pe care o utilizează pentru depistarea contaminanţilor microbieni şi chimici. Frecvenţa efectuării testelor se va stabili în funcţie de sursa de apă folosită şi de riscul contaminării din mediul ambiant (inundaţii, ploi abundente).

13. Calitatea apei trebuie să fie luată în considerare în următoarele situaţii:

1) la irigarea fructelor şi legumelor, în special înainte de recoltare, în cazul în care porţiunea comestibilă a produselor are contact direct cu apa;

2) la irigarea fructelor şi legumelor ale căror frunze sînt comestibile sau au o suprafaţă aspră sau alte caracteristici fizice, ce pot reţine apa;

3) la spălarea fructelor şi legumelor care vor beneficia de un tratament cu apă înainte de ambalare, aşa cum ar fi produsele ambalate pe cîmp.

14. Apa utilizată pentru produsele de uz fitosanitar şi fertilizanţi aplicate în cîmp sau în spaţiile protejate nu trebuie să conţină microorganisme patogene la un nivel ce ar putea compromite siguranţa produselor.

15. Apa utilizată pentru plantele cultivate în sistemele hidroponice trebuie să fie schimbată în mod frecvent sau, dacă este recirculată – să fie tratată pentru minimizarea riscului de contaminare microbiană şi chimică.

16. Pentru prevenirea contaminării microbiene a apei, reţelele de aprovizionare cu apă în sistemele hidroponice vor fi, după caz, întreţinute şi curăţate.

Secţiunea a 2-a

Cerinţe privind gunoiul de grajd, biosolizii

şi alte îngrăşăminte naturale

17. Utilizarea gunoiului de grajd, biosolizilor şi altor îngrăşăminte naturale pentru cultivarea produselor trebuie să fie gestionată în limita potenţialului de contaminare microbiană, fizică sau chimică.

18. Nu trebuie folosite gunoiul de grajd, biosolizii şi alte îngrăşăminte naturale contaminate cu metale grele sau cu alte substanţe chimice, la un nivel susceptibil de afectare a produselor.

19. În scopul minimizării contaminării microbiene, vor fi luate în considerare următoarele practici:

1) efectuarea procedurilor de tratament adecvat (compostare, pasteurizare, uscare termică, expunerea la acţiunea razelor ultraviolete, uscare la soare sau alte metode combinate) pentru reducerea sau eliminarea agenţilor patogeni din gunoiul de grajd, biosolizi şi alte îngrăşăminte naturale. Nivelul de reducere a agenţilor patogeni, realizat prin diferite tratamente, trebuie luat în considerare dacă este potrivit pentru diferite aplicări;

2) gunoiul de grajd, biosolizii şi alte îngrăşăminte naturale, netratate sau tratate parţial, pot fi utilizate numai dacă metodele de ameliorare urmează a fi aplicate pentru reducerea contaminării microbiene;

3) producătorul care achiziţionează gunoi de grajd, biosolizi şi alte îngrăşăminte naturale, care au fost tratate pentru reducerea contaminării microbiene şi chimice, trebuie să obţină de la furnizor documentul care să identifice originea, tratamentul folosit, testele efectuate şi rezultatele acestora;

4) minimizarea contactului direct sau indirect între gunoiul de grajd, biosolizi şi alte îngrăşăminte naturale cu produsele, în special în perioada înainte de recoltare;

5) în cazul în care potenţialul de contaminare din zonele adiacente este identificat, trebuie să fie întreprinse acţiuni de prevenire pentru minimizarea riscului de contaminare;

6) evitarea zonelor de tratare sau de depozitare a produselor în apropierea zonelor de producţie.

Secţiunea a 3-a

Cerinţe privind solul, produsele de uz fitosanitar şi fertilizanţii

20. Producătorul trebuie să examineze solul pentru a depista dacă acesta prezintă anumite pericole. Dacă în urma acestei examinări se depistează că pericolele existente pot compromite siguranţa recoltei, trebuie întreprinse măsuri de ameliorare a solului. În cazul în care măsurile de ameliorare nu au efect, producătorii nu vor utiliza solul pentru producţia primară.

21. Lucrătorii agricoli trebuie să folosească produsele de uz fitosanitar şi fertilizanţii care sînt admişi pentru producerea fructelor sau legumelor, utilizîndu-le conform instrucţiunilor specifice pentru realizarea scopurilor propuse.

22. Pentru minimizarea conţinutului de microbi rezistenţi:

1) se va evita utilizarea agenţilor antimicrobieni semnificativi pentru sănătatea oamenilor şi animalelor;

2) agenţii antimicrobieni, nesemnificativi pentru sănătatea oamenilor şi animalelor, vor fi utilizaţi doar în cazul în care este absolut necesar, în concordanţă cu bunele practici agricole;

3) lucrătorii agricoli care folosesc produse de uz fitosanitar şi fertilizanţi vor urma o specializare în privinţa procedurii de aplicare a lor;

4) producătorii agricoli vor ţine un registru pentru trecerea informaţiilor cu privire la data şi perioada de aplicare a produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor, termenele de recoltare pentru a verifica dacă perioada de timp între aplicare şi recoltare este adecvată;

5) recipientele utilizate şi utilajul pentru tratare trebuie să fie bine spălate după utilizare.

Secţiunea a 4-a

Cerinţe privind efectuarea controlului biologic

23. În cazul în care la efectuarea controlului asupra prezenţei dăunătorilor, acarienilor, agenţilor patogeni şi altor organisme dăunătoare în produse se utilizează organisme biologice şi/sau metaboliţii acestora, se va ţine cont de securitatea mediului şi siguranţa consumatorilor.

24. Lucrătorii agricoli vor efectua doar controalele biologice admise pentru cultivarea anumitor fructe şi legume, în conformitate cu instrucţiunile producătorului stabilite pentru realizarea scopurilor propuse.

Secţiunea a 5-a

Cerinţe privind spaţiile protejate pentru

producerea fructelor şi legumelor

25. Pentru operaţiile de cultivare a produselor în spaţii protejate (sere, sisteme hidroponice etc.) se vor utiliza spaţii închise adecvate.

26. Spaţiile protejate trebuie să fie localizate, proiectate şi construite astfel încît să fie evitată contaminarea produselor şi adăpostirea dăunătorilor (insecte, rozătoare, păsări etc.).

27. Aspectul interior al spaţiilor protejate trebuie să fie în conformitate cu bunele practici de igienă la producerea primară a produselor, inclusiv protecţia împotriva contaminării intercalate între şi în timpul operaţiilor.

28. În vederea identificării cerinţelor igienice pentru fiecare produs, instalaţiile protejate trebuie evaluate individual.

29. Sistemul de aprovizionare cu apă potabilă pentru producţia primară din spaţiile protejate trebuie să fie instalat şi distribuit corespunzător.

30. Apa nepotabilă trebuie să fie livrată printr-un sistem separat, să fie identificată şi să nu se permită ca acest sistem să fie conectat la unul de apă potabilă.

31. În cazul aprovizionării cu apă, trebuie să se respecte următoarele cerinţe:

1) evitarea contaminării rezervelor de apă potabilă prin expunerea la factorii de producţie agricolă, utilizaţi pentru obţinerea produselor;

2) curăţarea şi dezinfectarea sistematică a instalaţiilor de apă potabilă;

3) verificarea calităţii apei livrate.

32. Sistemele de canalizare şi de eliminare a deşeurilor trebuie să fie proiectate şi construite astfel încît să se evite contaminarea produselor, a apei potabile şi a factorilor de producţie agricolă.

Secţiunea a 6-a

Cerinţe privind personalul şi instalaţiile sanitare

33. Cerinţele de igienă şi sănătate pentru persoanele care, în timpul recoltării sau după recoltare, vin în contact direct cu produsele, trebuie să fie respectate pentru a se asigura că acestea nu sînt susceptibile de a le contamina.

34. Atunci cînd este cazul, vizitatorii trebuie să poarte haine de protecţie.

35. Pentru asigurarea unui grad adecvat de igienă a personalului, vor fi disponibile instalaţii sanitare. În măsura în care este posibil, astfel de instalaţii ar trebui:

1) să fie amenajate lîngă cîmpuri şi spaţiile protejate şi, pentru funcţionarea lor eficientă, să dispună de un număr de personal suficient;

2) să fie proiectate astfel încît distrugerea deşeurilor să asigure evitarea contaminării cîmpurilor, apelor freatice şi subterane, produselor sau factorilor de producţie agricolă;

3) să dispună de suficiente mijloace igienice pentru spălarea şi uscarea mîinilor;

4) să fie menţinute în condiţii sanitare bune.

36. Lucrătorilor agricoli depistaţi ca fiind purtători de o maladie ce poate fi transmisă prin intermediul produselor nu trebuie să li se permită accesul în zonele de manipulare a produselor alimentare, dacă există riscul de contaminare. În acest caz, conducerea întreprinderii va fi informată imediat despre această maladie sau simptomele apărute.

37. Lucrătorii agricoli care vin în contact direct cu produsele trebuie să menţină un nivel înalt de igienă personală şi, după caz, să poarte îmbrăcăminte şi încălţăminte de protecţie. Dacă persoanelor care au răni pe corp li se permite să continue munca, atunci rănile acestora vor fi acoperite cu pansamente adecvate.

38. Lucrătorii agricoli trebuie să se spele pe mîini înainte de a începe operaţiile de manipulare a produselor sau a oricărui alt material ce vine în contact cu ei.

Secţiunea a 7-a

Cerinţe privind ambalajele şi materialele utilizate

39. La recoltarea fructelor şi legumelor, producătorii şi lucrătorii agricoli trebuie să urmeze specificaţiile tehnice recomandate de producătorii de echipamente pentru buna lor utilizare şi întreţinere.

40. Producătorii şi lucrătorii agricoli trebuie să respecte următoarele practici:

1) containerele şi ambalajele ce vin în contact direct cu produsele trebuie să fie confecţionate din materiale netoxice;

2) containerele şi ambalajele trebuie să fie confecţionate astfel încît să permită, atunci cînd este nevoie, curăţarea, spălarea, dezinfectarea şi întreţinerea lor pentru a evita contaminarea produselor;

3) cerinţele igienice şi de întreţinere specifice trebuie să fie identificate pentru fiecare piesă din echipament utilizată pentru fructe sau legume;

4) containerele pentru deşeuri, produsele necomestibile şi substanţele periculoase trebuie să fie identificabile şi fabricate, după caz, dintr-un material impermeabil. Astfel de recipiente, dacă este cazul, trebuie să fie sigure pentru a preveni contaminarea accidentală a produselor sau a factorilor de producţie agricolă. Unele recipiente trebuie să fie separate sau identificate în alt mod pentru a se preveni utilizarea lor drept containere de recoltare;

5) containerele şi ambalajele care nu mai pot fi aduse într-o stare igienică bună trebuie să fie scoase din circuit şi să fie distruse;

6) echipamentele şi instrumentele trebuie să fie utilizate în funcţie de scopul pentru care sînt fabricate, fără a afecta produsele, şi să fie menţinute în stare bună.

V. CERINŢE DE IGIENĂ LA DEPOZITAREA ŞI

TRANSPORTAREA PRODUSELOR

Secţiunea 1

Cerinţe privind prevenirea contaminării intercalate

41. În timpul producerii, recoltării şi postrecoltării se vor lua măsuri eficiente pentru prevenirea contaminării intercalate a produselor cu factorii de producţie agricolă sau cu personalul care vine în contact direct cu produsele.

42. Pentru prevenirea contaminării intercalate a produselor, lucrătorii agricoli trebuie să respecte următoarele recomandări:

1) la momentul recoltării trebuie să fie efectuate acţiuni suplimentare pentru a nu permite contaminarea culturilor, în cazul apariţiei unui factor local, cum ar fi condiţiile meteo nefavorabile;

2) în timpul recoltării, produsele improprii pentru consumul uman trebuie să fie separate. În cazul în care va fi imposibilă prelucrarea ulterioară, astfel de produse urmează a fi distruse în modul corespunzător pentru a se evita contaminarea produselor sau a factorilor de producţie agricolă;

3) la transportarea fructelor şi legumelor recoltate, lucrătorii agricoli nu trebuie să utilizeze aceleaşi containere în care au fost transportate alte materii ca unelte, combustibil etc.;

4) dacă nu au fost curăţate şi dezinfectate, containerele utilizate anterior pentru materii potenţial periculoase (deşeuri, gunoi de grajd) sau materialele de ambalare care au fost în contact direct cu astfel de materii nu pot fi utilizate pentru păstrarea produselor;

5) la ambalarea produselor în cîmp, containerele sau cutiile expuse alături de gunoiul de grajd sau alte deşeuri trebuie să fie manipulate cu atenţie, pentru a evita contaminarea.

Secţiunea a 2-a

Cerinţe la depozitarea şi transportarea produselor

din cîmp la instalaţiile de ambalare

43. Produsele trebuie să fie transportate şi depozitate în condiţii ce vor minimiza riscul de contaminare microbiană, chimică sau fizică, respectîndu-se următoarele practici:

1) containerele pentru transportarea fructelor şi legumelor recoltate trebuie să fie construite astfel încît să se minimizeze potenţialul de distrugere a produselor şi să se evite accesul dăunătorilor. Ele trebuie să fie fabricate din materiale netoxice, care ar permite o curăţare uşoară şi aprofundată;

2) înainte de a fi depozitate sau transportate, produsele improprii pentru consumul uman trebuie să fie separate. Produsele care după prelucrările ulterioare nu pot fi destinate pentru consumul uman trebuie să fie separate şi eliminate în modul corespunzător, pentru a se evita contaminarea celorlalte produse sau a factorilor de producţie agricolă;

3) înainte de a fi depozitate sau transportate, lucrătorii agricoli trebuie să înlăture solul şi impurităţile de pe produse. Acest proces trebuie efectuat cu o atenţie deosebită, pentru a se minimiza distrugerea fizică a fructelor şi legumelor;

4) pentru a se evita contaminarea, vehiculele pentru transportul substanţelor periculoase nu trebuie să fie utilizate pentru transportul produselor, înainte de a fi curăţate sau dezinfectate.

VI. CERINŢE DE IGIENĂ LA CURĂŢAREA ŞI

ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR

44. Echipamentele utilizate pentru recoltare trebuie să fie într-o stare şi condiţie bună, pentru a facilita curăţarea şi dezinfectarea lor. Echipamentele trebuie să fie utilizate în scopul pentru care au fost fabricate, pentru a se preveni contaminarea produselor.

45. Sistemele de curăţare şi dezinfectare trebuie să fie monitorizate pentru funcţionarea lor eficientă şi vor fi controlate sistematic şi adaptate la noile circumstanţe. Pentru aceasta vor fi luate în considerare următoarele recomandări:

1) echipamentele de recoltare şi containerele reutilizate care vin în contact direct cu produsele trebuie să fie curăţate sau, după caz, dezinfectate;

2) echipamentele de recoltare şi containerele reutilizate, folosite pentru produsele care nu sînt spălate înainte de ambalare, trebuie să fie curăţate sau dezinfectate.

46. Metodele şi materialele de curăţare depind de tipul instrumentelor şi de starea fiziologică şi biologică a fructelor sau legumelor. Procedura de curăţare trebuie să includă următoarele:

1) îndepărtarea rămăşiţelor de pe suprafeţele echipamentelor;

2) aplicarea unui detergent şi clătirea cu apă;

3) dezinfectarea cu o soluţie specială, în caz de necesitate.

47. Deşeurile nu trebuie să fie acumulate sau stocate în zonele de manipulare şi depozitare a produselor sau în zonele adiacente. Zonele de depozitare a deşeurilor trebuie să fie păstrate curat.

VII. CERINŢE DE IGIENĂ ÎN PERIOADA POSTRECOLTARE

Secţiunea 1

Cerinţe privind apa utilizată după recoltare

48. Calitatea apei livrate poate să varieze pe parcursul operaţiilor desfăşurate, dar trebuie să fie asigurată în funcţie de etapa de prelucrare.

49. Sistemele postrecoltare ce utilizează apa trebuie să fie proiectate astfel încît să fie create condiţii speciale pentru acumularea impurităţilor.

50. Agenţii antimicrobieni trebuie să fie utilizaţi numai în cazul în care este absolut necesar, pentru minimizarea, în perioada postrecoltare, a contaminării intercalate şi în cazul în care utilizarea lor este în conformitate cu bunele practici de igienă. Pentru a se menţine constantă, concentraţia agentului antimicrobian trebuie controlată periodic. Aplicarea agenţilor antimicrobieni, urmată de spălarea necesară, trebuie efectuată pentru a se asigura că reziduurile chimice nu depăşesc nivelurile prevăzute în normele stabilite de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul ocrotirii sănătăţii.

51. Atunci cînd este cazul, temperatura apei în perioada postrecoltare trebuie să fie verificată.

52. Apa recirculată trebuie să fie tratată şi întreţinută în condiţii în care să nu prezinte nici un risc pentru siguranţa produselor. Procesul de tratament trebuie să fie controlat şi monitorizat în mod eficient.

53. Apa recirculată poate fi întrebuinţată fără tratament special, dacă aceasta nu prezintă nici un risc pentru siguranţa produselor (de exemplu, apa de la clătirea finală este utilizată la prima spălare).

54. Gheaţa va fi obţinută din apă potabilă. Ea trebuie să fie produsă, manipulată şi depozitată astfel încît să prevină contaminarea.

Secţiunea a 2-a

Cerinţe privind tratamentele chimice

55. Tratamentele chimice trebuie să fie aplicate în conformitate cu instrucţiunile producătorului.

56. Aparatele de pulverizare pentru tratamentele post-recoltare trebuie să fie calibrate sistematic, pentru a se controla exactitatea ratei de aplicare a dozei. În cazul în care sînt utilizate cu diferite substanţe chimice şi pentru diferite tipuri de fructe sau legume, aceste aparate trebuie spălate şi curăţate în zone sigure pentru a se evita contaminarea produselor.

Secţiunea a 3-a

Cerinţe privind sistemele de răcire

57. În cazul sistemelor de răcire la care apa sau gheaţa sînt în contact direct cu produsele (hidrorăcire, răcire cu gheaţă) se va utiliza apa potabilă. Calitatea apei în aceste sisteme trebuie să fie controlată şi menţinută la acelaşi nivel.

58. Sistemele de răcire prin aer forţat reprezintă direcţionarea, în ritm rapid, a unui jet de aer rece peste produsele din camerele de răcire. Aceste sisteme de răcire a aerului trebuie să fie proiectate corect şi să fie menţinute în stare bună pentru a se evita contaminarea produselor.

59. Pentru a minimiza dezvoltarea microbiană, produsele, atunci cînd este cazul, după răcire trebuie să fie menţinute la temperaturi joase. Temperatura din camerele de răcire trebuie să fie verificată permanent.

60. Apa de la condensarea sau decongelarea sistemelor de răcire nu trebuie să picure peste produsele din camerele de răcire. Interiorul sistemelor de răcire trebuie să fie menţinut în condiţii curate.

VIII. CERINŢE IGIENICE LA PRODUCŢIA DE GERMENI

61. Producătorii de seminţe destinate producţiei de germeni pentru consumul uman nu trebuie să permită accesul animalelor sălbatice sau domestice în cîmpurile pe care sînt cultivate aceste seminţe.

62. La producerea seminţelor destinate obţinerii de germeni pentru consumul uman trebuie să se prevină contaminarea microbiană, deoarece, în faza de încolţire, există riscul dezvoltării agenţilor patogeni. Gunoiul de grajd, biosolizii şi alte îngrăşăminte naturale trebuie să fie utilizate numai în cazul în care acestea au fost supuse tratamentelor ce ating un nivel înalt de reducere a agenţilor patogeni.

63. Înainte de recoltare, echipamentele de recoltare trebuie să fie într-o stare bună pentru a se minimiza dăunarea seminţelor şi să fie curăţate de orice impurităţi sau de pămînt.

64. Seminţele bolnave sau deteriorate, sensibile la contaminarea microbiană, nu trebuie utilizate la producerea de germeni pentru consumul uman.

65. Seminţele destinate producerii de germeni pentru consumul uman trebuie să fie separate de seminţele destinate producţiei de germeni pentru hrana animalelor, fiind etichetate în mod clar.

66. Pentru menţinerea siguranţei sanitare la uscare şi evitarea expunerii la aburi, umiditate ridicată şi ceaţă, seminţele vulnerabile la agenţi patogeni şi microbieni trebuie îngrijite adecvat în timpul uscării.

67. Producătorii de seminţe şi de germeni trebuie să testeze seminţele la prezenţa agenţilor patogeni. Dacă seminţele sînt contaminate, atunci ele nu trebuie comercializate sau folosite pentru consumul uman.

68. Producătorii de germeni trebuie să recomande producătorilor de seminţe să utilizeze bunele practici agricole şi să furnizeze dovezi că produsul a fost crescut în conformitate cu prezenta Normă.

69. Pentru a minimiza posibilitatea introducerii unor agenţi patogeni în încăperi, containerele şi loturile de seminţe trebuie să fie examinate la sosire. Acestea vor fi verificate şi împotriva deteriorărilor (de exemplu, găuri de la rozătoare) sau a semnelor de contaminare (de exemplu, apariţia petelor, prezenţa rozătoarelor, insectelor, fecalelor, urinei, corpurilor străine etc.). Dacă se depistează că sînt deteriorate sau contaminate, acestea nu vor fi utilizate la producerea de germeni pentru consumul uman.

70. Înainte de decontaminarea microbiologică, seminţele trebuie să fie spălate bine pentru a se elimina murdăria şi a creşte eficienţa acestui tratament. Seminţele trebuie să fie spălate şi bine agitate într-o cantitate mare de apă potabilă şi într-un mod care ar mări suprafaţa lor de contact. Procesul se repetă pînă cînd cea mai mare parte din murdărie este îndepărtată, iar apa de clătire rămîne curată.

71. Pentru a se obţine seminţe libere de agenţi patogeni, se recomandă ca seminţele să fie tratate înainte de procesul de încolţire. În timpul acestui tratament producătorii trebuie să respecte următoarele cerinţe:

1) înainte de utilizare toate recipientele folosite pentru decontaminarea microbiologică a seminţelor trebuie să fie curăţate şi dezinfectate;

2) pentru a mări suprafaţa de contact, seminţele trebuie să fie agitate bine într-o cantitate mare de agent antimicrobian;

3) durata tratamentului şi concentraţia agentului antimicrobian utilizat trebuie să fie verificate cu exactitate şi înregistrate;

4) trebuie luate măsuri stricte pentru a se preveni recontaminarea seminţelor după tratamentul de decontaminare microbiologică;

5) agentul antimicrobian trebuie utilizat în conformitate cu instrucţiunile producătorului.

72. După tratamentul de decontaminare microbiologică, seminţele trebuie spălate bine cu apă potabilă. Clătirea trebuie să fie repetată pentru a se elimina agentul antimicrobian.

73. Înmuierea seminţelor este deseori necesară pentru îmbunătăţirea procesului de germinare. La înmuiere, producătorii trebuie să respecte următoarele condiţii:

1) toate recipientele utilizate pentru înmuiere trebuie să fie curăţate şi dezinfectate înainte de utilizare;

2) seminţele trebuie înmuiate în apă curată pentru un timp cît mai scurt posibil pentru a se minimiza infectarea microbiană;

3) după înmuiere, seminţele trebuie să fie spălate bine cu apă potabilă.

74. În timpul germinării, zonele şi instrumentele trebuie să fie curate pentru a se evita contaminarea. Înainte de a fi folosite pentru un lot nou, instrumentele trebuie curăţate şi dezinfectate.

75. Ultima clătire cu apă va elimina coaja şi va reduce contaminarea microbiană. În acest sens trebuie să se respecte următoarele condiţii:

1) germenii trebuie să fie spălaţi cu apă potabilă rece pentru scăderea temperaturii şi încetinirea contaminării microbiene;

2) pentru a preveni contaminarea intercalată, apa trebuie schimbată atunci cînd este necesar (de exemplu, între loturi);

3) germenii trebuie să fie drenaţi, folosindu-se aparatele adecvate, care sînt curăţate şi dezinfectate înainte de utilizare;

4) dacă este necesar un timp de răcire suplimentar, trebuie să se ia măsuri pentru a facilita răcirea rapidă (de exemplu, prin plasare în recipiente mai mici, cu flux de aer suficient între recipiente).

76. Recoltarea seminţelor germinate trebuie să se facă cu instrumente speciale curăţate şi dezinfectate. Înainte de efectuarea lucrărilor pe un lot nou, toate instrumentele trebuie să fie curăţate şi dezinfectate.

77. Fiecare lot nou de seminţe trebuie să fie testat înainte de a intra în producţie (pînă la decontaminarea microbiologică a seminţelor). Seminţele selectate pentru testare, înainte de analiză, trebuie să fie încolţite, pentru a se spori posibilitatea detectării agenţilor patogeni. Analiza poate fi efectuată pe seminţele încolţite sau pe apa utilizată pentru încolţirea seminţelor. Mostrele de seminţe pentru analiza microbiană nu trebuie să fie supuse unui alt tratament de decontaminare microbiană.

78. Producătorii vor ţine un registru pentru monitorizarea suficientă a agenţilor patogeni:

1) analizele pot fi efectuate în timpul procesului de germinare şi/sau produsul finit poate fi analizat după recoltare;

2) testarea apei de irigare utilizată este un bun indicator al condiţiilor microbiene. Prelevarea probelor de apă de irigare utilizată în perioada de germinare permite obţinerea unor rezultate mai rapide comparativ cu testarea produsului finit;

3) din cauza naturii sporadice a contaminării seminţelor, se recomandă ca producătorii să testeze fiecare lot de producţie.

79. Seminţele trebuie să fie manipulate şi depozitate într-un mod care să prevină deteriorarea şi contaminarea lor. Seminţele trebuie depozitate cu rezervarea unui spaţiu protector de la pereţi, în condiţii de depozitare corespunzătoare şi în nici un caz pe podea, pentru a preveni mucegăirea şi dezvoltarea bacteriilor şi a facilita controlul dăunătorilor.

80. Containerele deschise trebuie depozitate astfel încît acestea să fie protejate de paraziţi şi de alte surse de contaminare.

81. Producătorii de germeni trebuie să urmeze bunele practici de igienă pentru a minimiza potenţialul de introducere sau de răspîndire a agenţilor patogeni în apă. Calitatea apei utilizate va depinde de tipul operaţiei desfăşurate. Apa utilizată la etapele iniţiale de spălare (de exemplu, la curăţarea, decontaminarea microbiologică a seminţelor) trebuie să fie potabilă.

82. Germenii trebuie să fie păstraţi la o temperatură joasă (5°C), care va minimiza condiţiile de dezvoltare a microbilor. Monitorizarea sistematizată şi eficientă a temperaturii în zonele de depozitare şi în vehiculele de transport este strict necesară.

83. Producătorii de germeni trebuie să respecte următoarele condiţii:

1) să prevină contaminarea intercalată a germenilor;

2) angajaţii nu trebuie să se deplaseze de la o zonă posibil contaminată la o zonă de germinare şi/sau la o zonă de ambalare, cu excepţia cazului în care s-au întreprins măsuri de igienă şi s-au schimbat în haine de protecţie curate.

84. Interiorul încăperilor pentru producţia de germeni trebuie să permită aplicarea bunelor practici de igienă, inclusiv protecţia împotriva contaminării intercalate între şi în timpul operaţiilor desfăşurate. Depozitarea, clătirea, decontaminarea microbiologică, inclusiv ambalarea trebuie să fie separate complet în spaţiu şi cu personal aparte pentru fiecare operaţie.