613/21.07.2014 Hotărîre privind angajarea răspunderii asupra proiectului de lege privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

privind angajarea răspunderii asupra proiectului de lege

privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor

nr. 613  din  21.07.2014

 (în vigoare 21.07.2014) 

Monitorul Oficial nr.200-205 art.607 din 21.07.2014

* * *

În temeiul art.106¹ alin.(1) din Constituţia Republicii Moldova şi al art.119 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797-XIII din 2 aprilie 1996 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.50, art.237), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă proiectul de lege privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor.

2. Se declară angajarea răspunderii politice a Guvernului asupra proiectului de lege menţionat, care se prezintă Parlamentului pentru a fi supus procedurii prevăzute în art.106¹ din Constituţia Republicii Moldova.

Proiect

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

L E G E

privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor

În scopul realizării măsurilor tarifare şi netarifare de reglementare a activităţii economice externe a statului, perfecţionării evidenţei statistice şi a schimbului de informaţie referitoare la circulaţia mărfurilor pe plan extern, cu alinierea acestora la standardele internaţionale, prezenta lege organică este adoptată în temeiul prevederilor art.106¹ din Constituţie, prin angajarea răspunderii Guvernului faţă de Parlament.

Art.I. – Se aprobă Nomenclatura combinată a mărfurilor, conform anexei.

Art.II. – În cazul apariţiei unor divergenţe la clasificarea şi codificarea mărfurilor, se dispune utilizarea Notelor explicative ale Convenţiei internaţionale privind Sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor din 14 iunie 1983, aprobat de Organizaţia Mondială a Vămilor, la care Republica Moldova este parte.

Art.III. – Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, ediţie specială), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Pe întreg parcursul textului, cuvintele “Nomenclatorul de mărfuri“, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele “Nomenclatura combinată a mărfurilor“, la forma gramaticală corespunzătoare.

2. La art.2:

noţiunile “tarif vamal “ şi “nomenclator de mărfuri“ se exclud;

la noţiunea “mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip“, cuvintele “al Republicii Moldova, aprobat de către Guvern“ se exclud;

se completează cu următoarea noţiune:

“nomenclatură combinată a mărfurilor – catalog care cuprinde codurile, denumirile şi descrierea mărfurilor corespunzătoare sistemelor de clasificare aplicate în practica internaţională, introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal, precum şi cuantumul taxei vamale la aceste mărfuri“.

3. La art.4, alin.(1)-(4) se exclud.

Art.IV. – Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20 iulie 2000 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, ediţie specială), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Art.1:

subpct. 25) se abrogă;

la subpct. 27), cuvintele “tarifului vamal la import“ se substituie cu cuvintele “Nomenclaturii combinate a mărfurilor“;

la subpct. 33), cuvintele “Legea cu privire la tariful vamal“ se substituie cu cuvintele “Nomenclatura combinată a mărfurilor“.

2. La art.118, cuvintele “Legii cu privire la tariful vamal“ se substituie cu cuvintele “Nomenclaturii combinate a mărfurilor“.

3. În titlul secţiunii 221, precum şi la art.141¹ şi 141², cuvintele “Nomenclatorul mărfurilor“ şi “Nomenclatorului mărfurilor“ se substituie cu cuvintele “Nomenclatura combinată a mărfurilor“ şi, respectiv, “Nomenclaturii combinate a mărfurilor“.

4. La art.141¹ alin.(1), cuvîntul “Guvern“ se substituie cu cuvîntul “Parlament“.

Art.V. – Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2015.

Art.VI. – Odată cu intrarea în vigoare a prezentei legi, se abrogă anexa nr.1 la Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, ediţie specială), cu modificările şi completările ulterioare.

Art.VII. – Guvernul, în termen de 2 luni, va efectua ajustarea actelor sale normative, inclusiv abrogarea actualului Nomenclator al mărfurilor al Republicii Moldova, şi va prezenta Parlamentului propuneri privind racordarea altor acte legislative la prezenta lege.

Preşedintele Parlamentului

Anexă

NOMENCLATURA COMBINATĂ A MĂRFURILOR

Nomenclatura combinată a mărfurilor se aplică pe întreg teritoriul Republicii Moldova în scopul:

codificării uniforme a mărfurilor introduse pe şi/sau scoase de pe teritoriul ţării, precum şi plasate în anumite regimuri şi destinaţii vamale;

aplicării taxelor vamale la importul de mărfuri;

obţinerii unei statistici a comerţului exterior al ţării.

Nomenclatura combinată a mărfurilor a fost elaborată în corespundere cu cerinţele practicilor internaţionale, luîndu-se în considerare modificările operate în Sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor, aprobat de Organizaţia Mondială a Vămilor.

Nomenclatura combinată a mărfurilor este divizată în 21 de secţiuni şi 97 de capitole, cu note explicative pentru fiecare capitol.

Cuantumul taxelor vamale, precum şi lista mărfurilor supuse acestora, aferente fiecărei poziţii tarifare separate, se aprobă de Parlament.

Cotele taxei vamale sînt unice şi nu pot fi modificate, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

REGULI GENERALE

de interpretare a Nomenclaturii combinate a mărfurilor

Clasificarea mărfurilor în Nomenclatura combinată a mărfurilor (în continuare – NC) se efectuează în conformitate cu următoarele reguli:

1. Denumirile secţiunilor, capitolelor şi grupelor de produse au menirea de a facilita utilizarea NC pentru scopuri juridice. Clasificarea mărfurilor în NC se realizează reieşind din textul poziţiilor mărfurilor şi al notelor corespunzătoare referitoare la secţiuni sau capitole şi, dacă textele respective nu prevăd altceva, în conformitate cu următoarele cerinţe.

a) Orice referire din textul denumirii unei poziţii de marfă la oricare marfă trebuie considerată şi ca referire la marfa respectivă în stare incompletă sau nefinită, cu condiţia că, fiind prezentată în stare incompletă sau nefinită, această marfă posedă caracteristicile ei principale în stare completă sau finită, şi trebuie, de asemenea, considerată ca referire la marfa completă sau finită (sau clasificată în cadrul poziţiei în cauză ca fiind completă sau finită, conform acestei reguli), prezentată în stare neasamblată sau dezasamblată.

b) Orice referire din textul denumirii unei poziţii de marfă la un material sau la o substanţă trebuie considerată şi ca referire la amestecul sau combinaţia materialului sau substanţei respective cu alte materiale sau substanţe. Orice referire la marfa dintr-un anumit material sau substanţă trebuie considerată şi ca referire la mărfurile ce constau integral sau parţial din materialul sau substanţa respectivă. Clasificarea mărfurilor care constau din două sau mai multe materiale sau substanţe se face în conformitate cu prevederile regulii 3.

2. În cazul în care, în conformitate cu prevederile regulii 2 litera b) sau din oricare alte cauze, există posibilitatea de a clasifica o marfă la două sau mai multe poziţii, clasificarea mărfurilor respective se realizează în felul următor:

a) Se va da preferinţă poziţiei de marfă care conţine cea mai concretă descriere a mărfii, şi nu poziţiilor cu o descriere mai generală. Totuşi, în cazul în care fiecare din două sau mai multe poziţii se referă doar la o parte a materialelor sau substanţelor ce fac parte din conţinutul amestecului sau al produsului complex sau se referă numai la anumite părţi ale mărfii, prezentate în set, pentru vînzarea cu amănuntul, poziţiile respective trebuie considerate egale în raport cu marfa respectivă, chiar dacă una dintre ele conţine o descriere mai completă sau mai exactă a mărfii respective.

b) Amestecurile, produsele complexe ce constau din mai multe materiale sau sînt confecţionate din mai multe componente şi mărfurile care sînt prezentate în set pentru vînzarea cu amănuntul, a căror clasificare nu poate fi efectuată conform prevederilor regulii 3 litera a), trebuie clasificate după materialul sau partea componentă ce determină caracterul principal al mărfii respective, cu condiţia că acest criteriu este aplicabil.

c) Mărfurile a căror clasificare nu poate fi realizată conform prevederilor regulii 3 literele a) sau b) trebuie clasificate la poziţia care este ultima în ordinea creşterii codurilor dintre poziţiile aplicabile în egală măsură în cadrul analizei de clasificare a mărfurilor respective.

3. Mărfurile a căror clasificare nu poate fi realizată în conformitate cu prevederile regulilor expuse anterior se clasifică la poziţia corespunzătoare mărfurilor similare (apropiate) mărfurilor de referinţă.

4. Suplimentar la prevederile menţionate anterior, referitor la mărfurile de mai jos este necesar să fie aplicate următoarele reguli:

a) Etuiurile şi husele aparatelor fotografice, instrumentelor muzicale, armelor de foc, accesoriilor de desen tehnic, bijuteriilor, precum şi ambalajul analog, care au o formă anumită şi sînt destinate păstrării produselor respective sau seturilor de produse, utile pentru o perioadă de timp de lungă durată şi prezentate împreună cu produsele pentru care acestea sînt destinate, se clasifică împreună cu produsele ambalate în interiorul acestora. Totuşi regula dată nu se aplică ambalajului care, alcătuind împreună cu produsul ambalat un tot întreg, imprimă celui din urmă un caracter esenţial diferit.

b) Sub rezerva dispoziţiilor regulii 5 litera a) de mai sus, materialele de ambalare şi containerele de ambalare, prezentate împreună cu mărfurile, trebuie să se clasifice împreună, dacă ele sînt de tipul care în general se utilizează pentru ambalarea acestor mărfuri. Totuşi această regulă nu este obligatorie dacă ambalajele, în mod evident, pot fi utilizate în mod repetat.

5. În scopuri juridice, clasificarea mărfurilor de la subpoziţiile unei poziţii de marfă se realizează în conformitate cu denumirile subpoziţiilor respective şi notele referitoare la aceste subpoziţii, precum şi, mutatis mutandis, conform regulilor anterioare, cu condiţia că subpoziţiile de la acelaşi nivel sînt comparabile. Pentru scopurile prezentelor reguli pot fi aplicate, de asemenea, notele corespunzătoare secţiunilor şi capitolelor, dacă în context nu se stipulează altceva.

REGULI GENERALE

de aplicare a taxei vamale

1. Cotele taxelor vamale se indică în rubrica 5 a tabelelor, la unele poziţii facîndu-se referire la punctele notei ce urmează după tabel. Cota zero a taxei vamale presupune, necondiţionat şi pe un termen nedeterminat, neaplicarea taxelor vamale la mărfurile menţionate.

2. La calcularea mărimii taxelor vamale vor fi luate în considerare scutirile prevăzute de art.28 al Legii nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal. Tratamentul tarifar favorabil şi preferenţial se va aplica în corespundere cu art.27 al legii menţionate.

3. Dispoziţiile pct.1 nu se aplică atunci cînd se prevăd scutiri de taxe vamale sau sînt stabilite mărimi speciale ale acestora pentru mărfuri originare din anumite ţări, în conformitate cu anumite acorduri de liber schimb sau comerţ.

4. Taxa vamală exprimată în procente se calculează în raport cu valoarea în vamă a mărfurilor (numită valoare impozabilă), determinată conform legislaţiei, prezentînd tipul taxei vamale ad valorem. Greutatea impozabilă, în cazul mărfurilor la care impunerea cu taxa vamală se aplică în raport cu unitatea de măsură, va constitui greutatea netă a produsului.

5. Pentru mărfurile menţionate la capitolul 22 al NC, cărora li se aplică o taxă vamală dependentă de procentul de alcool pur, se va efectua mai întîi transferul volumului (indicat în documentele de însoţire a mărfurilor) de un anumit grad de alcool pur, în volum cu 100⁰ de alcool pur, şi doar ulterior se va efectua calculul taxei vamale propriu-zise. Atunci cînd în rubrica taxei vamale apare simbolul “min.“, înseamnă că taxa vamală, calculată pe baza regulii menţionate mai sus, trebuie să fie comparată cu taxa vamală minimă, ca în final să se aplice taxa vamală cea mai mare dintre cele două indicate în tabel.

6. Taxa vamală se aplică faţă de mărfurile plasate în regim vamal de import sau în cadrul altor regimuri vamale care prevăd încasarea taxei vamale la introducerea şi restituirea acesteia la scoaterea mărfurilor.

7. Taxa vamală nu se percepe la importul autovehiculelor:

specificate la poziţiile tarifare 8702 şi 8704, cu termenul de exploatare de pînă la 7 ani;

produse în şi importate din ţările membre ale CSI;

importate, în cazul schimbării domiciliului persoanelor fizice şi la prezentarea documentelor confirmative.

8. Persoanele juridice şi fizice care importă autovehicule achită toate plăţile calculate de organele vamale pînă la primirea certificatului de înmatriculare a mijlocului de transport auto în subdiviziunea teritorială a Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor.

9. Taxa vamală nu se percepe la importul mostrelor de seminţe şi material săditor, destinate testărilor oficiale efectuate de Comisia de Stat pentru Încercarea Soiurilor de Plante.

10. Taxa vamală achitată la importul mărfurilor destinate lucrărilor de construcţie şi montaj executate la construcţia izolatorului de urmărire penală cu capacitatea de 1600 locuri de detenţie se restituie de către Serviciul Vamal în termen de 45 de zile, conform nomenclatorului aprobat de Guvern.

11. Taxa vamală care se aplică amestecurilor posibile a fi clasificate la poziţiile tarifare 0201-0210, 0401-0406, 0904-0910,1001-1008 şi 1101-1109 se calculează astfel:

a) atunci cînd unul dintre compuşi reprezintă cel puţin 90 % din greutatea amestecului, rata taxelor vamale care se aplică amestecului total este cea care se aplică pentru acest compus predominant;

b) în celelalte cazuri, rata taxelor vamale este cea care se aplică pentru compusul pentru care este stabilită cea mai mare cotă a taxei vamale.

SECŢIUNEA I

ANIMALE VII ŞI PRODUSE ALE REGNULUI ANIMAL

Note de secţiune

1. Orice trimitere din această secţiune la un anumit gen sau la o anumită specie de animale se aplică, în cazul în care nu există dispoziţii contrare, şi animalelor tinere din acel gen sau din acea specie.

2. În cazul în care nu există dispoziţii contrare, orice trimitere din nomenclatură la produse “uscate” include şi produsele deshidratate, evaporate sau liofilizate.

CAPITOLUL 1

ANIMALE VII

Notă de capitol

1. Capitolul cuprinde toate animalele vii, cu excepţia:

(a) peştilor şi crustaceelor, moluştelor şi a altor nevertebrate acvatice de la poziţiile 0301, 0306, 0307 sau 0308;

(b) culturilor de microorganisme şi a altor produse de la poziţia 3002;

(c) animalelor de la poziţia 9508.

CAPITOLUL 2

CARNE ŞI ORGANE COMESTIBILE

Notă de capitol

1. Capitolul nu cuprinde:

(a) produsele clasificate la poziţiile 0201–0208 şi 0210, improprii alimentaţiei umane;

(b) intestinele, vezicile şi stomacurile de animale (poziţia 0504), nici sîngele de animale (poziţiile 0511 sau 3002);

(c) grăsimile animale, altele decît produsele de la poziţia 0209 (capitolul 15).

Note complementare

1. A. Se consideră:

(a) “carcasă din specia bovine”, în sensul subpoziţiilor 0201 10 şi 0202 10, corpul întreg al animalelor sacrificate, aşa cum se prezintă după operaţiunile de eliminare a sîngelui, eviscerare şi jupuire, prezentate cu sau fără cap, cu sau fără picioare şi cu sau fără celelalte organe comestibile anexe. Atunci cînd carcasele sunt prezentate fără cap, acesta din urmă trebuie să fie separate de carcasă la nivelul articulaţiei atloido-occipitale. Atunci cînd carcasele sunt prezentate fără picioare, acestea din urmă trebuie să fie secţionate la nivelul articulaţiilor carpo-metacarpiene sau tarso-metatarsiene; se consideră carcasă şi partea anterioară a carcasei care conţine toate oasele, precum şi gîtul şi spata, dar cu mai mult de zece perechi de coaste;

(b) “semicarcasă din specia bovine”,în sensul subpoziţiilor 0201 10 şi 0202 10, produsele obţinute prin separarea carcasei întregi după un plan de simetrie care trece prin mijlocul fiecărei vertebre cervicale, dorsale, lombare şi sacrale şi prin mijlocul sternului şi al simfizei ischiopubiene; se consideră semicarcasă şi partea anterioară a semicarcasei care conţine toate oasele, precum şi gîtul şi spata, dar cu mai mult de zece coaste;

(c) “sfert compensat”, în sensul subpoziţiilor 0201 20 200 şi 0202 20 100, ansamblul compus din:

– fie sferturile anterioare care conţin toate oasele, precum şi gîtul şi spata, şi sunt tranşate conţinînd zece coaste şi sferturile posterioare care conţin toate oasele, precum şi pulpa şi vrăbioara anterioară şi sunt tranşate conţinînd trei coaste,

– fie sferturile anterioare care conţin toate oasele, precum şi gîtul şi spata, şi sunt tranşate, conţinînd cinci coaste neseparate de partea de torace şi de burtă şi sferturile posterioare care conţin toate oasele, precum şi pulpa şi vrăbioara anterioară şi sunt tranşate conţinînd opt coaste tăiate.

Sferturile anterioare şi sferturile posterioare care constituie sferturi compensate trebuie să fie prezentate în vamă în acelaşi timp şi în număr egal, greutatea totală a sferturilor anterioare trebuie să fie egală cu cea a sferturilor posterioare; cu toate acestea, între cele două greutăţi totale se admite o diferenţă de maximum 5% din greutatea cea mai mare (a sferturilor anterioare sau a sferturilor posterioare);

(d) “sfert anterior neseparat”, în sensul subpoziţiilor 0201 20 300 şi 0202 20 300, partea anterioară a carcasei, care conţine toate oasele, precum şi gîtul şi cele două spate, cu minimum patru perechi de coaste şi cu maximum zece perechi de coaste (primele patru perechi trebuie să fie întregi, următoarele pot fi tăiate), cu sau fără fleică;

(e) “sfert anterior separat”, în sensul subpoziţiilor 0201 20 300 şi 0202 20 300, partea anterioară a semicarcasei, care conţine toate oasele, precum şi gîtul şi spata, cu minimum patru coaste şi cu maximum zece coaste (primele patru coaste trebuie să fie întregi, următoarele pot fi tăiate), cu sau fără fleică;

(f) “sfert posterior neseparat”, în sensul subpoziţiilor 0201 20 500 şi 0202 20 500, partea posterioară a carcasei, care conţine toate oasele, precum şi pulpa şi vrăbioarele anterioare, cu minimum trei perechi de coaste întregi sau tăiate, cu sau fără jare (partea de sub genunchi), cu sau fără fleică (partea abdominală);

(g) “sfert posterior separat”, în sensul subpoziţiilor 0201 20 500 şi 0202 20 500, partea posterioară a semicarcasei, care conţine toate oasele, precum şi pulpa şi vrăbioara anterioară, cu minimum trei coaste întregi sau tăiate, cu sau fără jaret şi cu sau fără fleică;

(h) 1. “bucăţi rezultate din sferturi anterioare numite «australiene»”, în sensul subpoziţiei 0202 30 500, părţile dorsale ale sfertului anterior, inclusiv partea superioară a spatei, obţinute dintr-un sfert anterior care are minimum patru coaste şi maximum zece coaste tăiate drept după un plan care trece din punctul de legătură a primei coaste cu primul segment de os al pieptului pînă în punctul de reflecţie al diafragmei situat pe a zecea coastă;

2. “bucăţi de piept numite «australiene»”, în sensul subpoziţiei 0202 30 500, partea inferioară a sfertului anterior, formată din capul pieptului, zona mijlocie a pieptului şi tendonul pieptului.

B. Produsele menţionate la nota complementară 1 A literele (a)-(g) pot fi prezentate cu sau fără coloana vertebrală.

C. Pentru determinarea numărului de coaste întregi sau tăiate menţionate la nota complementară 1 A, nu se iau în considerare decît coastele întregi sau tăiate, nedesprinse de coloana vertebrală. În cazul în care coloana vertebrală a fost îndepărtată, se vor lua în considerare numai coastele întregi sau tăiate care altfel ar fi fost nedesprinse de coloana vertebrală.

2. A. Se consideră:

(a) “carcase sau semicarcase”, în sensul subpoziţiilor 0203 11 100 şi 0203 21 100, animale domestice din specia porcine, aşa cum se prezintă ele după operaţiunile de eliminare a sîngelui, de eviscerare şi de eliminare a părului şi ongloanelor. Semicarcasele sunt obţinute prin separarea carcasei întregi după un plan de simetrie trecînd prin fiecare vertebră cervicală, dorsală, lombară şi sacrală, prin lungul sternului şi prin simfiza ischiopubiană. Aceste carcase sau semicarcase pot fi prezentate cu sau fără cap, cu sau fără partea gîtului denumită “partea din josul fălcilor” (rît), picioare, osînză, rinichi, coadă sau diafragmă. Semicarcasele pot fi prezentate cu sau fără măduva spinării, creier şi limbă. Carcasele şi semicarcasele de scroafe pot fi prezentate cu sau fără mamele;

(b) “jambon”, în sensul subpoziţiilor 0203 12 110, 0203 22 110, 0210 11 110 şi 0210 11 310, partea posterioară (codală) a semicarcasei, care conţine oasele, cu sau fără picior, jaret, şorici sau slănină.

Jambonul este separat de restul semicarcasei astfel încît include cel mult ultima vertebră lombară;

(c) “partea anterioară”, în sensul subpoziţiilor 0203 19 110, 0203 29 110, 0210 19 300 şi 0210 19 600, partea anterioară (cranială) a semicarcasei fără cap, cu sau fără partea gîtului denumită “partea din josul fălcilor” (rît), care conţine oasele, cu sau fără picior, jaret, şorici sau slănină.

Partea anterioară este separată de restul semicarcasei astfel încît include cel mult a cincia vertebră dorsală.

Partea superioară (dorsală) a părţii anterioare (şira spinării), chiar cu omoplatul şi musculatura aferentă (pulpa anterioară), este considerată ca o bucată de spinare, atunci cînd este separată de partea inferioară (ventrală) a părţii anterioare printr-o tăietură care trece cel mult pe sub coloana vertebrală;

(d) “spată”, în sensul subpoziţiilor 0203 12 190, 0203 22 190, 0210 11 190 şi 0210 11 390, partea inferioară a părţii anterioare, chiar cu omoplatul şi musculatura aferentă, conţinînd oasele, cu sau fără picior, jaret, şorici sau slănină.

Omoplatul cu musculatura aferentă, prezentat separat, este clasificat la aceste subpoziţii ca bucată de spată;

(e) “spinare”, în sensul subpoziţiilor 0203 19 130, 0203 29 130, 0210 19 400 şi 0210 19 700, partea superioară a semicarcasei cuprinsă între prima vertebră cervicală şi vertebrele codale, conţinînd oasele cu sau fără file, omoplat, şorici sau slănină.

Spinarea este separată de partea inferioară a semicarcasei printr-o tăietură care trece chiar pe sub coloana vertebrală;

(f) “piept”, în sensul subpoziţiilor 0203 19 150, 0203 29 150, 0210 12 110 şi 0210 12 190, partea inferioară a semicarcasei numită “împănată”, situată între jambon şi spată, cu sau fără oase, dar cu şorici şi slănină;

(g) “semicarcasă de bacon”, în sensul subpoziţiei 0210 19 100, semicarcasa de porc prezentată fără cap, falcă, gît, picioare, coadă, osînză, rinichi, file, omoplat, stern, coloana vertebrală, osul iliac şi diafragmă;

(h) “trei sferturi anterior”, în sensul subpoziţiei 0210 19 100, semicarcasa de bacon fără jambon, dezosată sau nu;

(i) “trei sferturi posterior”, în sensul subpoziţiei 0210 19 200, semicarcasa de bacon fără partea anterioară, dezosată sau nu;

(j) “mijloc”, în sensul subpoziţiei 0210 19 200, semicarcasa de bacon fără jambon şi fără partea anterioară, dezosată sau nu; Subpoziţia include şi bucăţile de mijloc conţinînd ţesut de spinare sau de piept în proporţia normală pentru mijlocul întreg.

B. Bucăţile provenite din tranşările menţionate la nota complementară 2 A litera (f) nu se clasifică la aceleaşi subpoziţii cu produsele respective decît în cazul în care conţin şorici şi slănină.

Dacă bucăţile clasificate la subpoziţiile 0210 11 110, 0210 11 190, 0210 11 310, 0210 11 390, 0210 19 300 şi 0210 19 600, sunt obţinute prin tăiere din semicarcase de bacon, la care oasele indicate la nota complementară 2 A litera (g) au fost deja eliminate, tăieturile trebuie să urmeze aceleaşi trasee cu cele descrise la nota complementară 2 A literele (b), (c) şi, respectiv, (d); în orice caz, aceste bucăţi sau părţi ale acestora trebuie să conţină oase.

C. La subpoziţiile 0206 49 000 şi 0210 99 490 sunt clasificate, în special, capetele şi jumătăţile de capete de porci domestici, cu sau fără creier, fălci sau limbă, inclusiv bucăţi din acestea.

Capul este separat de restul semicarcasei astfel:

- printr-o tăietură dreaptă paralelă cu craniul; sau

- printr-o tăietură paralelă cu craniul pînă la nivelul ochilor şi apoi înclinată spre partea din faţă a capului, astfel partea gîtului denumită “partea din josul fălcilor” rămînînd ataşată la semicarcasă.

Sunt considerate bucăţi de capete, între altele, fălcile, rîtul, urechile şi carnea aderentă pe cap, în special carnea din spatele craniului. Cu toate acestea, bucăţile de carne fără os, prezentate separat, aparţinînd părţii din faţă (“grumaz – parte spată”; partea de grumaz numită “partea din josul fălcii” sau partea care cuprinde “partea din josul fălcii” sau “parte din josul fălcii şi grumaz – parte spată prezentate împreună”) sunt clasificate la subpoziţiile 0203 19 550, 0203 29 550, 0210 19 500 sau 0210 19 810, după caz.

D. Se consideră “slănină”, în sensul subpoziţiilor 0209 10 110 şi 0209 10 190, ţesutul adipos situat sub şorici, aderent pe el, indiferent de partea de porc de la care provine; în toate cazurile, greutatea ţesutului adipos trebuie să depăşească greutatea şoriciului.

La aceste subpoziţii se clasifică şi slănina de pe care a fost eliminat şoriciul.

E. Sunt considerate ca “uscate sau afumate”, în sensul subpoziţiilor 0210 11 310, 0210 11 390, 0210 12 190 şi 0210 19 600–0210 19 890, produsele în carnea cărora raportul apă/proteină (conţinutul de azot × 6,25) este de maximum 2,8. Conţinutul de azot trebuie să fie determinat după metoda ISO 937-1978.

3. A. Se consideră:

(a) “carcasă”, în sensul subpoziţiilor 0204 10, 0204 21, 0204 30, 0204 41, 0204 50 110 şi 0204 50 510, corpurile întregi ale animalelor sacrificate aşa cum se prezintă după operaţiunile de eliminare a sîngelui, eviscerare şi jupuire, prezentate cu sau fără cap, cu sau fără picioare şi cu sau fără celelalte organe comestibile anexe. Atunci cînd carcasa este prezentată fără cap, acesta trebuie separat de carcasă la nivelul articulaţiei atloido-occipitale. Atunci cînd carcasa este prezentată fără picioare, acestea trebuie să fie secţionate la nivelul articulaţiilor carpo-metacarpiene sau tarso-metatarsiene;

(b) “semicarcasă”, în sensul subpoziţiilor 0204 10, 0204 21, 0204 30, 0204 41, 0204 50 110 şi 0204 50 510, produsul obţinut prin separarea carcasei întregi după un plan de simetrie care trece prin mijlocul fiecărei vertebre cervicale, dorsale, lombare şi sacrale şi prin mijlocul sternului şi al simfizei ischiopubiene;

(c) “cască”, în sensul subpoziţiilor 0204 22 100, 0204 42 100, 0204 50 130 şi 0204 50 530, partea anterioară a carcasei, cu sau fără piept, conţinînd toate oasele, precum şi spata, gîtul şi coastele descoperite, tăiată perpendicular pe coloana vertebrală şi avînd minimum cinci şi maximum şapte perechi de coaste, întregi sau tăiate;

(d) “semicască”, în sensul subpoziţiilor 0204 22 100, 0204 42 100, 0204 50 130 şi 0204 50 530, partea anterioară a semicarcasei, cu sau fără piept, conţinînd toate oasele, precum şi spata, gîtul şi coastele descoperite, tăiată perpendicular pe coloana vertebrală şi avînd minimum cinci şi maximum şapte coaste, întregi sau tăiate;

(e) “spinal şi şa”, în sensul subpoziţiilor 0204 22 300, 0204 42 300, 0204 50 150 şi 0204 50 550, partea rămasă din carcasă, după eliminarea chiulotei şi căştii, cu sau fără rinichi; şaua, separată de spinal, trebuie să conţină minimum cinci vertebre lombare; spinalul, separat de şa, trebuie să conţină minimum cinci perechi de coaste întregi sau tăiate;

(f) “semispinal şi semişa”, în sensul subpoziţiilor 0204 22 300, 0204 42 300, 0204 50 150 şi 0204 50 550, partea rămasă din semicarcasă, după eliminarea semichiulotei şi semicăştii, cu sau fără rinichi; semişaua, separată de semispinal, trebuie să conţină minimum cinci vertebre lombare; semispinalul, separat de semişa, trebuie să conţină minimum cinci coaste, întregi sau tăiate;

(g) “chiulotă”, în sensul subpoziţiilor 0204 22 500, 0204 42 500, 024 50 190 şi 0204 50 590, partea posterioară a carcasei, care conţine toate oasele, precum şi jigoul, tăiată perpendicular pe coloana vertebrală la nivelul celei de-a şasea vertebre lombare sub osul iliac, sau la nivelul celei de-a patra vertebre sacrale, de-a curmezişul osului iliac, în faţa simfizei ischiopubiene;

(h) “semichiulotă”, în sensul subpoziţiilor 0204 22 500, 0204 42 500, 0204 50 190 şi 0204 50 590, partea posterioară a semicarcasei, care conţine toate oasele, precum şi jigoul, tăiată perpendicular pe coloana vertebrală la nivelul celei de-a şasea vertebre lombare sub osul iliac, sau la nivelul celei de-a patra vertebre sacrale, de-a curmezişul osului iliac, în faţa simfizei ischiopubiene.

B. Pentru determinarea numărului de coaste întregi sau tăiate menţionate la nota complementară 3 A, nu se iau în considerare decît coastele, întregi sau tăiate, nedesprinse de coloana vertebrală.

4. Se consideră:

(a) “bucăţi de păsări de curte nedezosate”, în sensul subpoziţiilor 0207 13 200–0207 13 600, 0207 14 200–0207 14 600, 0207 26 200–0207 26 700, 0207 27 200–0207 27 700, 0207 44 210–0207 44 610, 0207 45 210–0207 45 610, 0207 54 210–0207 54 610, 0207 55 210–0207 55 610 şi 0207 60 210–0207 60 610, părţile menţionate, care conţin toate oasele lor.

Bucăţile de păsări de curte, menţionate la litera (a), din care au fost eliminate o parte din oase, se clasifică la subpoziţiile 0207 13 700,0207 14 700, 0207 26 800, 0207 27 800, 0207 44 710, 0207 44 810, 0207 45 710, 0207 45 810, 0207 54 710, 0207 54 810, 0207 55 710, 0207 55 810 sau 0207 60 810;

(b) “jumătăţi”, în sensul subpoziţiilor 0207 13 200, 0207 14 200, 0207 26 200, 0207 27 200, 0207 44 210, 0207 45 210, 0207 54 210, 0207 55 210 şi 0207 60 210, jumătăţile rezultate din carcasele de păsări de curte prin tranşarea longitudinală după un plan format de coloana vertebrală şi stern;

(c) “sferturi”, în sensul subpoziţiilor 0207 13 200, 0207 14 200, 0207 26 200, 0207 27 200, 0207 44 210, 0207 45 210, 0207 54 210, 0207 55 210 şi 0207 60 210, sferturile posterioare sau sferturile anterioare, obţinute prin tranşarea transversală a unei jumătăţi;

(d) “aripi întregi, cu sau fără vîrfuri”, în sensul subpoziţiilor 0207 13 300, 0207 14 300, 0207 26 300, 0207 27 300, 0207 44 310, 0207 45 310, 0207 54 310, 0207 55 310 şi 0207 60 310, bucăţile de păsări de curte, compuse din humerus, radius şi cubitus, cu masa musculară care le îmbracă. Vîrful, inclusiv osul carp, poate să fie eliminat sau nu. Tranşarea trebuie făcută prin articulaţii;

(e) “piept”, în sensul subpoziţiilor 0207 13 500, 0207 14 500, 0207 26 500, 0207 27 500, 0207 44 510, 0207 45 510, 0207 54 510, 0207 55 510 şi 0207 60 510, bucăţile de păsări de curte, compuse din stern şi coaste şi avînd pe ambele părţi masa musculară care le îmbracă;

(f) “pulpe”, în sensul subpoziţiilor 0207 13 600, 0207 14 600, 0207 44 610, 0207 45 610, 0207 54 610, 0207 55 610 şi 0207 60 610, bucăţile de păsări de curte, compuse din femur, tibie şi peroneu şi masa musculară care le îmbracă. Cele două tăieturi trebuie făcute prin articulaţii;

(g) “copane de curcani sau de curci”, în sensul subpoziţiilor 0207 26 600, 0207 27 600, bucăţi de curcani sau de curci, compuse din tibie şi peroneu şi masa musculară care le îmbracă. Cele două tranşări trebuie făcute prin articulaţii;

(h) “pulpe de curcani sau de curci, altele decît copanele”, în sensul subpoziţiilor 0207 26 700 şi 0207 27 700, bucăţile de curcani sau de curci, compuse din femur şi masa musculară care îl îmbracă, sau din femur, tibie şi peroneu cu masa musculară care le îmbracă. Cele două tranşări trebuie făcute prin articulaţii;

(i) “părţi numite «trunchi» de raţe sau de gîşte”, în sensul subpoziţiilor 0207 44 710, 0207 45 710, 0207 54 710 şi 0207 55 710:, produsele care constituie raţe sau gîşte prezentate jumulite, golite complet, fără cap şi fără labe şi cărora le-au fost eliminate oasele carcasei (sternul, coastele, coloana vertebrală şi osul sacral), dar care au femururile, tibiile şi humerusurile.

5. (a) Carnea nepreparată termic şi condimentată se clasifică la capitolul 16. Se consideră “carne condimentată”, carnea nepreparată termic, a cărei condimentare este realizată în profunzime sau pe toată suprafaţa produsului şi este perceptibilă cu ochiul liber ori în mod evident perceptibilă la gust.

(b) Produsele de la poziţia 0210, cărora li s-au adăugat condimente în timpul fabricării, se clasifică la această poziţie în cazul în care această condimentare nu le schimbă caracterul de produse descrise la poziţia 0210.

6. Sunt considerate “sărate sau în saramură”, în sensul subpoziţiilor 0210 11–0210 93, carnea şi organele comestibile care au fost supuse operaţiunii de sărare prin impregnare în profunzime, în mod omogen în toate părţile şi care au un conţinut global de sare mai mare sau egal cu 1,2%, în greutate, cu condiţia ca sărarea să reprezinte operaţiunea care asigură o conservare pe termen lung.În sensul subpoziţiei 0210 99, sunt considerate “sărate sau în saramură” carnea şi organele comestibile care au fost supuse operaţiunii de sărare prin impregnare în profunzime, în mod omogen în toate părţile şi care au un conţinut global de sare mai mare sau egal cu 1,2%, în greutate.

CAPITOLUL 3

PEŞTI ŞI CRUSTACEE, MOLUŞTE ŞI ALTE NEVERTEBRATE ACVATICE

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde:

(a) mamifere de la poziţia 0106;

(b) carne de mamifere de la poziţia 0106 (poziţia 0208 sau poziţia 0210);

(c) peşti (inclusiv ficat, icre şi lapţi) şi crustacee, moluşte şi alte nevertebrate acvatice, moarte şi improprii alimentaţiei umane prin natura sau starea lor de prezentare (capitolul 05); făină, pudră şi aglomerate sub formă de pelete, din peşte sau din crustacee, din moluşte sau din alte nevertebrate acvatice, improprii alimentaţiei umane (poziţia 2301); sau

(d) icre negre (caviar) şi înlocuitori de caviar preparaţi din icre de peşte (poziţia 1604).

2. În acest capitol, expresia “aglomerate sub formă de pelete” cuprinde produsele prezentate sub formă de cilindri, sfere etc., aglomerate fie prin simplă presare, fie prin adăugarea unui liant în cantitate redusă.

CAPITOLUL 4

LAPTE ŞI PRODUSE LACTATE; OUĂ DE PĂSĂRI; MIERE NATURALĂ; PRODUSE

COMESTIBILE DE ORIGINE ANIMALĂ, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE ÎN ALTĂ PARTE

Note de capitol

1. Se consideră “lapte”, laptele complet şi laptele parţial sau integral degresat.

2. În sensul poziţiei 0405:

(a) prin termenul “unt” se înţelege unt natural, unt din zer sau unt “recombinat” (proaspăt, sărat sau rînced, chiar dacă se află în recipiente închise ermetic) provenind numai din lapte, al cărui conţinut de grăsimi din lapte este egal sau mai mare de 80%, dar de maximum 95% în greutate, avînd un conţinut maxim de substanţe solide altele decît grăsimi din lapte de 2% în greutate şi un conţinut maxim de apă de 16% în greutate. Untul nu are adăugaţi emulsifianţi, dar poate conţine clorură de sodiu, coloranţi alimentari, săruri de neutralizare şi culturi de bacterii lactice inofensive;

(b) prin expresia “pastă din lapte pentru tartine” se înţelege emulsia de tip “apă în ulei” care poate fi întinsă pe tartine, care conţine ca grăsimi numai grăsimi din lapte şi al cărei conţinut de grăsimi din lapte este egal sau mai mare de 39%, dar mai mic de 80% în greutate.

3. Produsele obţinute prin concentrarea zerului cu adaos de lapte sau de grăsimi din lapte se clasifică ca brînzeturi, la poziţia 0406, cu condiţia ca acestea să prezinte următoarele trei caracteristici:

(a) să aibă un conţinut de grăsimi din lapte de minimum 5%, calculat la greutate/substanţă uscată;

(b) să aibă un conţinut de substanţă uscată, calculat la greutate, de minimum 70%, dar maximum 85%;

(c) să aibă o formă sau să li se poată da o formă.

4. Prezentul capitol nu cuprinde:

(a) produsele obţinute din zer şi care conţin în greutate peste 95% lactoză, exprimată în lactoză anhidră calculată la substanţa uscată (poziţia 1702);

(b) albuminele (inclusiv concentratele de mai multe proteine din zer, care conţin, în greutate calculată la substanţa uscată, peste 80% proteine din zer) (poziţia 3502), şi nici globulinele (poziţia 3504)

Note de subpoziţii

1. În sensul subpoziţiei 0404 10, “zer modificat” înseamnă produsele care conţin componentele zerului, adică zerul din care s–au eliminat total sau parţial lactoza, proteinele sau sărurile minerale sau la care s–au adăugat componentele naturale ale zerului, precum şi produsele obţinute din amestecul de componente naturale ale zerului.

2. În sensul subpoziţiei 0405 10, termenul “unt” nu include untul deshidratat şi untul topit, “ghee” (subpoziţia 0405 90).

Notă:

La importul în vrac a laptelui clasificat la poziţia tarifară 0401, se alocă o cotă preferenţială la import de 5000 tone anual, cu aplicarea unei taxe vamale de 0%. Mecanismul de administrare a cotelor este reglementat de Guvern.

CAPITOLUL 5

PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE ÎN ALTĂ PARTE

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde:

(a) produsele comestibile, altele decît intestinele, vezicile şi stomacurile de animale, întregi sau tranşate în bucăţi şi sîngele de animal (în stare lichidă sau uscată);

(b) pieile brute, pieile tăbăcite şi blănurile, altele decît produsele de la poziţia 0505 şi resturile şi deşeurile similare de piei brute de la poziţia 0511 (capitolele 41 sau 43);

(c) materiile prime textile de origine animală, altele decît părul de cal şi deşeurile de păr de cal (secţiunea XI);

(d) smocurile folosite la confecţionarea periilor şi a articolelor similare (poziţia 9603)

2. Părul uman sortat după lungime, nearanjat după sensul firului, este considerat ca păr brut (poziţia 0501)

3. În nomenclatură, se consideră “fildeş” materialul furnizat de colţii de elefant, de hipopotam, de morsă, de balenă şi de mistreţ, de cornul de rinocer, precum şi de dinţii tuturor animalelor

4. În nomenclatură, se consideră “păr de cal” părul din coama sau coada ecvideelor sau bovinelor.

SECŢIUNEA II

PRODUSE ALE REGNULUI VEGETAL

Notă de secţiune

1. În această secţiune, expresia “aglomerate sub formă de pelete” înseamnă produsele prezentate sub formă de cilindri, sfere etc., aglomerate fie prin simplă presare, fie prin adăugarea unui liant într-o proporţie de maximum 3% din greutate.

CAPITOLUL 6

COPACI VII ŞI ALTE PLANTE; TUBERCULI, RĂDĂCINI ŞI ALTE PĂRŢI

SIMILARE DE PLANTE, FLORI RETEZATE ŞI VERDEŢURI DECORATIVE

Note de capitol

1. Sub rezerva celei de-a două părţi a poziţiei 0601, prezentul capitol cuprinde copaci şi plante vii (inclusiv răsadul de legume), furnizate în mod obişnuit de horticultori, pepinieri sau florari, în vederea plantării sau realizării de ornamente. Cu toate acestea, din acest capitol sunt excluşi cartofii, ceapa comestibilă, ceapa eşalotă, usturoiul comestibil şi celelalte produse de la capitolul 07.

2. Buchetele, coşurile, coroanele de flori şi articolele similare sunt asimilate florilor sau frunzelor de la poziţiile 0603 sau 0604 şi nu se iau în considerare accesoriile din alte materiale. Cu toate acestea, aceste poziţii nu cuprind colajele sau plachete decorative similare de la poziţia 9701.

CAPITOLUL 7

LEGUME, PLANTE, RĂDĂCINI ŞI TUBERCULI, ALIMENTARE

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde produsele furajere de la poziţia 1214.

2. În cadrul poziţiilor 0709-0712, prin termenul “legume” se înţelege şi ciupercile comestibile, trufele, măslinele, caperele, dovlecii, dovleceii, vinetele, porumbul dulce (Zea mays var. saccharata), ardeii din genul Capsicum sau Pimenta, feniculul şi plantele comestibile, cum ar fi pătrunjelul, asmăţuiul, tarhonul, cresonul şi maghiranul (Majorana hortensis sau Origanum majorana).

3. Poziţia 0712 cuprinde toate legumele şi zarzavaturile uscate ale speciilor clasificate la poziţiile 0701-0711, cu excepţia produselor:

(a) legume cu păstaie, uscate, curăţate de păstăi (poziţia 0713);

(b) porumb dulce sub formele specificate la poziţiile 1102-1104;

(c) făină, griş, pudră, fulgi, granule şi aglomerate sub formă de pelete, de cartofi (poziţia 1105);

(d) făină, griş şi pudră din legume păstăi, uscate, de la poziţia 0713 (poziţia 1106).

4. Ardeii din genul Capsicum sau Pimenta, uscaţi, măcinaţi sau sfărîmaţi sunt întotdeauna excluşi din acest capitol (poziţia 0904).

CAPITOLUL 8

FRUCTE COMESTIBILE ŞI NUCI; COJI DE CITRICE SAU DE PEPENI

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde nucile şi fructele necomestibile.

2. Fructele refrigerate se clasifică la aceleaşi poziţii ca şi fructele proaspete şi nucile.

3. Fructele uscate sau nucile din prezentul capitol pot fi parţial rehidratate sau tratate în următoarele scopuri:

(a) pentru îmbunătăţirea păstrării şi conservării lor (de exemplu, prin tratament termic moderat, sulfurare, adăugare de acid sorbic sau de sorbat de potasiu);

(b) pentru îmbunătăţirea sau păstrarea aspectului lor (de exemplu, cu ajutorul uleiului vegetal sau prin adăugarea de cantităţi mici de sirop de glucoză), atît timp cît îşi păstrează caracterul de fructe uscate sau de fructe cu coajă uscate.

Note complementare

1. Conţinutul de diverse zaharuri exprimat în zaharoză (“conţinut de zahăr”) al produselor clasificate la prezentul capitol corespunde valorii indicate de un refractometru la temperatura de 20 °C şi multiplicată cu un factor de 0,95.

2. În sensul subpoziţiilor 0811 90 110, 0811 90 310 şi 0811 90 850, expresia “fructe tropicale” cuprinde guave, mango, mangustan, papaia, tamarine, mere de cajou, fructe de litchi, fructe de jaquier (arbore de pîine), fructe de sapotier, fructele pasiunii, fructe de carambola şi fructe de pitahaia.

3. În sensul subpoziţiilor 0811 90 110, 0811 90 310, 0811 90 850, 0812 90 700 şi 0813 50 310, expresia “fructe tropicale cu coajă” cuprinde nucile de cocos, nucile de cajou, nucile de Brazilia, nucile de betel (de arec), nucile de cola şi nucile de macadamia.

CAPITOLUL 9

CAFEA, CEAI, MATÉ ŞI MIRODENII

Note de capitol

1. Amestecurile de produse de la poziţiile 0904–0910 se clasifică după cum urmează:

(a) amestecurile de produse de la aceeaşi poziţie se clasifică la acea poziţie;

(b) amestecurile de produse de la poziţii diferite se clasifică la poziţia 0910.

Faptul că produsele de la poziţiile 0904–0910 [inclusiv amestecurile menţionate anterior la literele (a) sau (b)] conţin alte substanţe, nu le afectează clasificarea, cu condiţia ca amestecurile astfel obţinute să-si păstreze caracterul esenţial al produselor prevăzute la fiecare dintre aceste poziţii. În caz contrar, aceste amestecuri sunt excluse din prezentul capitol; acestea sunt clasificate la poziţia 2103 în cazul în care constituie condimente sau amestecuri de condimente.

2. Capitolul nu cuprinde piperul numit “de Cubebe” (Piper cubeba) şi nici celelalte produse de la poziţia 1211.

CAPITOLUL 10

CEREALE

Note de capitol

1. A. Produsele menţionate în textul poziţiilor de la prezentul capitol se clasifică la aceste poziţii numai în cazul în care sunt boabe chiar în spice sau pe tulpini.

B. Capitolul nu cuprinde boabele care au fost decorticate sau altfel prelucrate. Cu toate acestea, orezul decorticat, albit, lustruit, glasat, prefiert sau sub formă de brizură este clasificat la poziţia 1006.

2. Poziţia 1005 nu cuprinde porumbul dulce (capitolul 07).

Notă de subpoziţie

1. Prin “grîu dur” se înţelege grîul din specia Triticum durum şi hibrizii derivaţi din încrucişarea speciilor de Triticum durum care au acelaşi număr (28) de cromozomi ca acesta.

Note complementare

1. Se consideră:

(a) “orez cu bobul rotund”, în sensul subpoziţiilor 1006 10 210, 1006 10 920, 1006 20 110, 1006 20 920, 1006 30 210, 1006 30 420, 1006 30 610 şi 1006 30 920, orezul cu lungimea bobului mai mică sau egală cu 5,2 mm şi cu raportul lungime/lăţime mai mic de 2;

(b) “orez cu bobul mijlociu”, în sensul subpoziţiilor 1006 10 230, 1006 10 940, 1006 20 130, 1006 20 940, 1006 30 230, 1006 30 440, 1006 30 630 şi 1006 30 940, orezul cu lungimea bobului mai mare de 5,2 mm, dar mai mică sau egală cu 6 mm şi cu raportul lungime/lăţime mai mic de 3;

(c) “orez cu bobul lung”, în sensul subpoziţiilor 1006 10 250, 1006 10 270, 1006 10 960, 1006 10 980, 1006 20 150, 1006 20 170, 1006 20 960, 1006 20 980, 1006 30 250, 1006 30 270, 1006 30 460, 1006 30 480, 1006 30 650, 1006 30 670, 1006 30 960 şi 1006 30 980, orezul cu lungimea bobului mai mare de 6 mm;

(d) “orez nedecorticat (orez paddy)”, în sensul subpoziţiilor 1006 10 210, 1006 10 230, 1006 10 250, 1006 10 270, 1006 10 920, 1006 10 940, 1006 10 960 şi 1006 10 980, orezul cu pleavă după treierat;

(e) “orez decorticat”, în sensul subpoziţiilor 1006 20 110, 1006 20 130, 1006 20 150, 1006 20 170, 1006 20 920, 1006 20 940, 1006 20 960 şi 1006 20 980, orezul care a fost separat numai de pleavă. Termenul se referă, în special, la categoriile de orez cunoscute sub denumirile de “orez brun”, “orez cargo”, “orez loonzain” şi “orez sbramato”;

(f) “orez semialbit”, în sensul subpoziţiilor 1006 30 210, 1006 30 230, 1006 30 250, 1006 30 270, 1006 30 420, 1006 30 440, 1006 30 460 şi 1006 30 480, orezul care a fost separat de pleavă, de o parte din germeni şi de o parte sau de toate straturile exterioare ale pericarpului, dar nu şi de straturile interioare;

(g) “orez albit”, în sensul subpoziţiilor 1006 30 610, 1006 30 630, 1006 30 650, 1006 30 670, 1006 30 920, 1006 30 940, 1006 30 960 şi 1006 30 980, orezul care a fost separat de pleavă, de toate straturile exterioare şi interioare ale pericarpului, de toţi germenii, în cazul orezului cu bobul lung şi al orezului cu bobul mijlociu şi de cel puţin o parte din germeni, în cazul orezului cu bobul rotund, dar pe care mai pot exista striuri albe longitudinale pe maximum 10% din cantitatea de boabe;

(h) “brizură de orez”, în sensul subpoziţiei 1006 40, fragmentele de boabe, cu lungimea mai mică sau egală cu trei sferturi din lungimea medie a boabelor întregi.

CAPITOLUL 11

PRODUSE ALE INDUSTRIEI MORĂRITULUI; MALŢ;

AMIDON ŞI FECULE; INULINĂ; GLUTEN DE GRÎU

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde:

(a) malţul prăjit, condiţionat pentru a fi folosit drept înlocuitor de cafea (poziţiile 0901 sau 2101, după caz);

(b) făina, crupele, grişul, amidonul şi feculele preparate de la poziţia 1901;

(c) cornflakes şi alte produse de la poziţia 1904;

(d) legumele preparate sau conservate de la poziţiile 2001, 2004 sau 2005;

(e) produsele farmaceutice (capitolul 30);

(f) amidonul şi feculele avînd caracter de produse de parfumerie sau de toaletă preparate sau caracter de preparate cosmetice (capitolul 33);

2. A. Produsele care provin din măcinatul cerealelor menţionate în tabelul de mai jos se clasifică la acest capitol, în cazul în care au, simultan, în greutate şi pe produs uscat:

(a) un conţinut de amidon (determinat prin metoda polarimetrică Ewers modificată) mai mare decît cel indicat în coloana 2;

(b) un conţinut de cenuşă (scăzîndu-se substanţele minerale care puteau fi adăugate) care să nu fie mai mare decît cel menţionat în coloana 3.

Cele care nu îndeplinesc condiţiile de mai sus se clasifică la poziţia 2302. Cu toate acestea, germenii de cereale, întregi, aplatizaţi, sub formă de fulgi sau măcinaţi se clasifică în toate cazurile la poziţia 1104.

B. Produsele de felul celor prevăzute la prezentul capitol, în virtutea dispoziţiilor menţionate anterior, se clasifică la poziţiile 1101 sau 1102, atunci cînd coeficientul de trecere printr-o sită de plasă metalică cu ochiuri ale căror dimensiuni corespund celor indicate în coloanele 4 sau 5, după caz, este egal sau mai mare (în greutate) decît cel menţionat pentru cereala respectivă.

În caz contrar, se clasifică la poziţiile 1103 sau 1104.

3. În sensul poziţiei 1103, termenii “crupe” şi “griş” înseamnă produsele obţinute prin fragmentarea boabelor de cereale în următoarele condiţii:

(a) produsele din porumb trebuie să treacă printr-o sită din plasă metalică cu ochiuri de 2 mm, în proporţie de minimum 95% din greutate;

(b) produsele din alte cereale trebuie să treacă printr-o sită din plasă metalică cu ochiuri de 1,25 mm în proporţie de minimum 95% din greutate.

Note complementare

1. În sensul poziţiei 1106, sunt considerate “făină” “griş” şi “pudră”, produsele, altele decît nucile de cocos fărîmate şi deshidratate, obţinute prin măcinare sau prin alte procese de fragmentare, din legume păstăi uscate de la poziţia 0713, din sago, din rădăcini sau din tuberculi de la poziţia 0714 sau din produsele de la capitolul 08, şi care corespund următoarelor condiţii:

(a) în cazul legumelor păstăi uscate, sago, rădăcinilor, tuberculilor şi produselor de la capitolul 08 (cu excepţia fructelor cu coajă de la poziţiile 0801 şi 0802), minimum 95%, din greutate trece printr-o sită din plasă metalică cu ochiuri de 2 mm;

(b) în cazul fructelor cu coajă de la poziţiile 0801 şi 0802, minimum 50% din greutate trece printr-o sită din plasă metalică cu ochiuri de 2,5 mm.

CAPITOLUL 12

SEMINŢE ŞI FRUCTE OLEAGINOASE; SEMINŢE ŞI FRUCTE DIVERSE;

PLANTE INDUSTRIALE SAU MEDICINALE; PAIE ŞI FURAJE

Note de capitol

1. Poziţia 1207 cuprinde, printre altele, nuci şi miez de palmier, seminţe de bumbac, seminţe de ricin, seminţe de susan, seminţe de muştar, seminţe de şofran, seminţe de mac şi seminţe de Karite, considerate drept “seminte oleaginoase”. În schimb, sunt excluse produsele de la poziţiile 0801 sau 0802, precum şi măslinele (capitolul 07 sau capitolul 20).

2. Poziţia 1208 cuprinde nu numai făina nedegresată, ci şi făina parţial degresată sau care a fost degresată, iar ulterior a fost complet sau parţial reunsă cu uleiurile iniţiale. În schimb, sunt excluse reziduurile de la poziţiile 2304–2306.

3. Seminţele de sfecla, de ierburi pentru păşuni şi fîneţe, de flori ornamentale, de zarzavaturi, de arbori forestieri sau pomi fructiferi, de mazariche (altele decît cele din specia Vicia faba) şi de lupin, sunt considerate drept “seminte destinate însamînţării” în sensul poziţiei 1209.

În schimb, sunt excluse de la aceasta poziţie, chiar dacă sunt destinate însamînţării:

(a) legumele cu păstăi şi porumbul dulce (capitolul 07);

(b) mirodeniile şi alte produse de la capitolul 09;

(c) cerealele (capitolul 10);

(d) produsele de la poziţiile 1201–1207 sau de la poziţia1211.

4. Poziţia 1211 cuprinde, mai ales, plantele şi părţile din plante ale următoarelor specii: busuioc, limba mielului, ginseng, isop, lemn dulce, diverse specii de menta, rozmarin, virnant, salvie şi pelin.

În schimb, sunt excluse:

(a) produsele farmaceutice de la capitolul 30;

(b) produsele de parfumerie sau toaletă şi preparatele cosmetice de la capitolul 33;

(c) dezinfectantele, insecticidele, fungicidele, erbicidele şi produsele similare de la poziţia 3808.

5. În sensul poziţiei 1212, termenul de “alge” nu cuprinde:

(a) microorganismele monocelulare moarte de la poziţia 2102;

(b) culturile de microorganisme de la poziţia 3002;

(c) îngrăşămintele de la poziţiile 3101 sau 3105.

Notă de subpoziţie

1. În sensul subpoziţiei 1205 10, expresia “seminte de rapiţă sau de rapiţă sălbatică cu un conţinut redus de acid erucic” înseamnă seminţele de rapiţă sau de rapiţă sălbatică conţinînd un ulei stabilizat care are un conţinut de acid erucic mai mic de 2% din greutate şi o componentă solidă care conţine mai puţin de 30 micromolecule de glucosinol/gram.

CAPITOLUL 13

ŞELAC, GUME, RĂŞINI ŞI ALTE SEVE ŞI EXTRACTE VEGETALE

Note de capitol

1. Poziţia 1302 cuprinde, între altele, extractul de lemn dulce, de piretru, de hamei, de aloe şi opium. Poziţia 1302 exclude:

(a) extractul de lemn dulce care are un conţinut de zaharoză peste 10% din greutate sau care este prezentat sub formă de dulciuri (poziţia 1704);

(b) extractele de malţ (poziţia 1901);

(c) extractele de cafea, de ceai sau de maté (poziţia 2101);

(d) sucurile şi extractele vegetale care constituie băuturi alcoolice (capitolul 22);

(e) camforul natural şi glicirizina şi celelalte produse de la poziţiile 2914 sau 2938;

(f) concentratul din tulpini de mac care conţine cel puţin 50% din greutate alcaloizi (poziţia 2939);

(g) medicamentele de la poziţiile 3003 sau 3004 şi reactivii folosiţi la determinarea grupelor de sînge sau factorilor sanguini (poziţia 3006);

(h) extractele tanante sau tinctoriale (poziţiile 3201 sau 3203);

(i) uleiurile esenţiale lichide sau solide, rezinoidele şi oleorăşinile de extracţie, precum şi apele distilate aromatice şi soluţiile apoase de uleiuri esenţiale, precum şi preparatele pe bază de substanţe odoriferante de tipul celor utilizate pentru fabricarea băuturilor (capitolul 33);

(j) cauciucul natural, balata, gutaperca, guayule, chicle (latex extras din sapotier) şi gumele naturale similare (poziţia 4001).

CAPITOLUL 14

MATERIALE PENTRU ÎMPLETIT ŞI ALTE PRODUSE DE ORIGINE VEGETALĂ,

NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE ÎN ALTĂ PARTE

Note de capitol

1. Sunt excluse din prezentul capitol şi se clasifică la secţiunea XI: materialele şi fibrele vegetale din speciile folosite în principal pentru fabricarea textilelor, indiferent cum ar fi preparate, precum şi materialele vegetale care au fost supuse unei prelucrări speciale în vederea utilizării exclusive ca materiale textile.

2. Poziţia 1401 cuprinde, între altele, bambusul (chiar despicat, tăiat cu fierăstrăul în lungime, scurtat, cu extremităţile rotunjite, albit, ignifugat, lustruit sau vopsit), fibre de răchită, fibre de trestie (stuf) şi produse similare, măduva ramurilor de palmier şi ramuri de palmier în fire. La această poziţie nu se clasifică fibrele, aşchiile sau ţăndările din lemn (poziţia 4404).

3. Poziţia 1404 nu cuprinde lînă (pai) de lemn (poziţia 4405) şi smocurile folosite la confecţionarea periilor şi a articolelor similare (poziţia 9603).

SECŢIUNEA III

GRĂSIMI ŞI ULEIURI DE ORIGINE ANIMALĂ SAU VEGETALĂ; PRODUSE ALE

DISOCIERII ACESTORA; GRĂSIMI ALIMENTARE PRELUCRATE;

CEARA DE ORIGINE ANIMALĂ SAU VEGETALĂ

CAPITOLUL 15

GRĂSIMI ŞI ULEIURI DE ORIGINE ANIMALĂ SAU VEGETALĂ; PRODUSE ALE

DISOCIERII ACESTORA; GRĂSIMI ALIMENTARE PRELUCRATE;

CEARA DE ORIGINE ANIMALĂ SAU VEGETALĂ

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde:

(a) slănina şi grăsimea de porc sau de pasăre de la poziţia 0209;

(b) untul, grăsimea şi uleiul de cacao (poziţia 1804);

(c) preparatele alimentare care conţin, în greutate, peste 15% produse de la poziţia 0405 (capitolul 21 în general);

(d) jumările (poziţia 2301) şi reziduurile de la poziţiile 2304–2306;

(e) acizii graşi, ceara preparată, medicamente, vopsele, lacuri, săpunuri, produse de parfumerie, preparate cosmetice sau de toaletă, uleiurile sulfonate şi alte produse de la secţiunea VI; sau

(f) factisul pentru cauciuc derivat din uleiuri (poziţia 4002).

2. Poziţia 1509 nu cuprinde uleiurile obţinute din măsline cu ajutorul solvenţilor (poziţia 1510).

3. Poziţia 1518 nu cuprinde grăsimile şi uleiurile şi fracţiunile acestora simplu denaturate, care se clasifică la poziţia care include respectivele grăsimi şi uleiuri şi fracţiunile acestora nedenaturate.

4. Pasta de neutralizare (soap-stocks), reziduurile sau zaţurile de uleiuri, răşina stearinică, pasta de lanolină sau de usuc şi pasta de glicerină se clasifică la poziţia 1522.

Note de subpoziţie

1. În sensul subpoziţiilor 1514 11 şi 1514 19 prin expresia “ulei de rapiţă sau de rapiţă sălbatică cu un conţinut redus de acid erucic” se înţelege uleiul stabilizat cu un conţinut de acid erucic mai mic de 2% din greutate.

Note complementare

1. În sensul poziţiilor şi subpoziţiilor 1507 10, 1508 10, 1510 00 100 , 1511 10, 1512 11, 1512 21, 1513 11, 1513 21, 1514 11, 1514 91,1515 11, 1515 21, 1515 50 110, 1515 50 190, 1515 90 210, 1515 90 290, 1515 90 400–1515 90 590 şi 1518 00 310:

(a) uleiurile de origine vegetală fixe, lichide sau solide, obţinute prin presare, sunt considerate “brute”, în cazul în care nu au fost supuse altor procese decît:

– decantarea în limitele normale de timp;

– centrifugarea sau filtrarea, cu condiţia ca, pentru a separa uleiurile de componentele solide, să se fi întrebuinţat numai “forţa mecanică”, precum gravitaţia, presarea sau forţa centrifugă, excluzînd orice proces de filtrare prin adsorbţie sau orice alt proces fizic sau chimic;

(b) uleiurile de origine vegetală fixe, lichide sau solide, obţinute prin extracţie sunt considerate, de asemenea, “brute”, în cazul în care nu pot fi deosebite prin culoare, aromă sau gust, nici prin proprietăţile speciale analitice recunoscute, de uleiurile şi grăsimile vegetale obţinute prin presare;

(c) se consideră, de asemenea, “uleiuri brute” uleiul de soia degomat şi uleiul din seminţe de bumbac la care s-a înlăturat gosipolul.

2. A. Poziţiile 1509 şi 1510 nu cuprind decît uleiurile care provin exclusiv din prelucrarea măslinelor şi ale căror caracteristici analitice referitoare la conţinutul de acizi graşi şi de steroli sunt următoarele:

Poziţiile 1509 şi 1510 nu cuprind uleiurile de măsline modificate chimic (în special uleiurile reesterificate) şi amestecurile de ulei de măsline cu uleiuri de altă natură.

B. Poziţia 1509 10 nu cuprinde decît uleiurile de măsline menţionate la următoarele puncte 1 şi 2, obţinute numai prin procedee mecanice sau prin alte procedee fizice, în condiţii care nu duc la modificarea uleiului, şi care nu au fost supuse altui tratament decît spălarea, decantarea, centrifugarea şi filtrarea. Se exclud de la această poziţie uleiurile de măsline obţinute cu ajutorul solvenţilor, adjuvanţilor cu acţiune chimică sau biochimică sau prin procedee de reesterificare şi prin orice amestec cu uleiuri de altă natură.

1. Se consideră “ulei de măsline lampant”, în sensul subpoziţiei 1509 10 100, uleiul care prezintă, indiferent de aciditatea lui:

(a) unul dintre conţinuturile de ceară specificate mai jos:

(i) un conţinut de ceară de maximum 300 mg/kg; sau

(ii) un conţinut de ceară peste 300 mg/kg, dar maximum 350 mg/kg, în cazul în care:

– conţinutul total de alcooli alifatici este de maximum 350 mg/kg; sau

– conţinutul de eritrodiol şi uvaol este de maximum 3,5%;

(b) un conţinut de eritrodiol şi uvaol de maximum 4,5%;

(c) una dintre următoarele două caracteristici:

(i) un conţinut de monopalmitat de 2-gliceril de maximum 0,9%, în cazul în care acidul palmitic nu depăşeşte 14% din conţinutul total de acizi graşi;

(ii) un conţinut de monopalmitat de 2-gliceril de maximum 1,1%, în cazul în care acidul palmitic depăşeşte 14% din conţinutul total de acizi graşi;

(d) suma izomerilor transoleici de maximum 0,10% şi suma izomerilor translinoleici + translinolenici de maximum 0,10%;

(e) un conţinut de stigmastadienă de maximum 0,50 mg/kg;

(f) o diferenţă între conţinutul HPLC şi conţinutul teoretic de trigliceride cu ECN42 de maximum 0,3 şi

(g) una sau mai multe din următoarele caracteristici:

1. un conţinut total de solvenţi halogenaţi volatili de maximum 0,2 mg/kg şi pentru fiecare dintre ei un conţinut de maximum 0,1 mg/kg;

2. caracteristicile organoleptice care arată o abatere medie mai mare de 3,5.

2. Se consideră “alt ulei de măsline virgin”, în sensul subpoziţiei 1509 10 900, uleiul de măsline care are următoarele caracteristici:

(a) o aciditate, exprimată în acid oleic, de maximum 2,0 g/100 g;

(b) un număr peroxid de maximum 20 meq O₂ /kg;

(c) un conţinut de ceară de maximum 250 mg/kg;

(d) un conţinut total de solvenţi halogenaţi volatili de maximum 0,2 mg/kg şi de maximum 0,1 mg/kg pentru fiecare dintre ei;

(e) un coeficient de extincţie K₂₇₀ de maximum 0,25;

(f) o variaţie a coeficientului de extincţie (ΔK) în zona 270 nm de maximum 0,01;

(g) caracteristici organoleptice care arată o abatere medie mai mică sau egală cu 3,5;

(h) un conţinut de eritrodiol şi uvaol de maximum 4,5%;

(i) una dintre următoarele două caracteristici:

 (i) un conţinut de monopalmitat de 2-gliceril de maximum 0,9%, în cazul în care acidul palmitic nu depăşeşte 14% din conţinutul total de acizi graşi;

 (ii) un conţinut de monopalmitat de 2-gliceril de maximum 1,0%, în cazul în care acidul palmitic depăşeşte 14% din conţinutul total de acizi graşi;

(j) suma izomerilor transoleici de maximum 0,05% şi suma izomerilor translinoleici + translinolenici de maximum 0,05%;

(k) un conţinut de stigmastadiene de maximum 0,10 mg/kg;

(l) o diferenţă între conţinutul HPLC şi conţinutul teoretic de trigliceride cu ECN42 de maximum 0,2.

C. Se clasifică la poziţia 1509 90 uleiul de măsline obţinut prin tratarea uleiurilor de la subpoziţiile 1509 10 100 şi/sau 1509 10 900, chiar amestecat cu ulei de măsline virgin, care prezintă următoarele caracteristici:

(a) o aciditate, exprimată în acid oleic, de maximum 1,0 g/100 g;

(b) un conţinut de ceară de maximum 350 mg/kg;

(c) un coeficient de extincţie K₂₇₀ de maximum 0,90;

(d) o variaţie a coeficientului de extincţie (ΔK) în zona 270 nm de maximum 0,15;

(e) un conţinut de eritrodiol şi uvaol de maximum 4,5%;

(f) una dintre următoarele două caracteristici:

 (i) un conţinut de monopalmitat de 2-gliceril de maximum 0,9% în cazul în care acidul palmitic nu depăşeşte 14% din conţinutul total de acizi graşi;

 (ii) un conţinut de monopalmitat de 2-gliceril de maximum 1,0% în cazul în care acidul palmitic depăşeşte 14% din conţinutul total de acizi graşi;

(g) suma izomerilor transoleici de maximum 0,20% şi suma izomerilor translinoleici + translinolenici de maximum 0,30%;

(h) o diferenţă între conţinutul HPLC şi conţinutul teoretic de trigliceride cu ECN42 de maximum 0,3.

D. Se consideră “uleiuri brute”, în sensul subpoziţiei 1510 00 100, uleiurile, în special uleiurile din turtă de măsline, care prezintă următoarele caracteristici:

(a) unul dintre conţinuturile de ceară specificate mai jos:

 (i) un conţinut de peste 350 mg/kg; sau

(ii) un conţinut de ceară peste 300 mg/kg, dar maximum 350 mg/kg, în cazul în care:

 – conţinutul total de alcooli alifatici este peste 350 mg/kg; si

 – conţinutul de eritrodiol şi uvaol este peste 3,5%;

(b) un conţinut de eritrodiol şi uvaol peste 4,5%;

(c) un conţinut de monopalmitat de 2-gliceril de maximum 1,4%;

(d) suma izomerilor transoleici de maximum 0,20% şi suma izomerilor translinoleici + translinolenici de maximum 0,10%;

(e) o diferenţă între compoziţia HPLC şi compoziţia teoretică a trigliceridelor cu ECN42 de maximum 0,6.

E. Se clasifică la subpoziţia 1510 00 900 uleiurile obţinute prin tratarea uleiurilor de la subpoziţia 1510 00 100, chiar amestecate cu ulei de măsline virgin, precum şi cele care nu prezintă caracteristicile uleiurilor menţionate la notele complementare 2 B, 2 C şi 2 D. Uleiurile de la prezenta subpoziţie trebuie să aibă un conţinut de monopalmitat de 2- gliceril de maximum 1,4%, suma izomerilor transoleici mai mică de 0,4%, suma izomerilor translinoleici + translinolenici mai mică de 0,35% şi diferenţa între compoziţia HPLC şi compoziţia teoretică a trigliceridelor cu ECN42 de maximum 0,5.

3. Nu se clasifică la subpoziţiile 1522 00 310 şi 1522 00 390:

(a) reziduurile provenite din tratarea grăsimilor care conţin ulei cu un indice de iod, mai mic de 70 sau mai mare de 100;

(b) reziduurile provenite din tratarea grăsimilor care conţin ulei cu un indice de iod între 70 şi 100, dar pentru care aria picului corespunzător timpului de retenţie al beta-sitosterolului, reprezintă mai puţin de 93,0% din aria totală a picurilor sterolilor.

SECŢIUNEA IV

PRODUSE ALE INDUSTRIEI ALIMENTARE; BĂUTURI, LICHIDE

ALCOOLICE ŞI OŢET; TUTUN ŞI ÎNLOCUITORI DE TUTUN

Notă de secţiune

1. La această secţiune, expresia “aglomerate sub formă de pelete” înseamnă produsele prezentate sub formă de cilindri, sfere etc., aglomerate fie prin simplă presare, fie prin adăugarea unui liant într-o proporţie de maximum 3% din greutate.

CAPITOLUL 16

PREPARATE DIN CARNE, DIN PEŞTE SAU DIN CRUSTACEE,

DIN MOLUŞTE SAU DIN ALTE NEVERTEBRATE ACVATICE

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde carnea, organele, peştii, crustaceele, moluştele şi alte nevertebrate acvatice, preparate sau conservate prin procedeele enumerate la capitolele 2, 3 sau la poziţia 0504.

2. Preparatele alimentare se clasifică la prezentul capitol cu condiţia ca acestea să conţină peste 20% din greutate cîrnaţi, cîrnăciori, salamuri şi produse similare, carne, organe, sînge, peşte sau crustacee, moluşte sau alte nevertebrate acvatice sau o combinaţie a acestor produse. În cazul în care preparatele conţin două sau mai multe din produsele menţionate mai sus, acestea se clasifică la poziţia din capitolul 16 care corespunde componentei care predomină în greutate. Aceste dispoziţii nu se aplică nici produselor umplute de la poziţia 1902, nici preparatelor de la poziţiile 2103 sau 2104.

Pentru preparatele care conţin ficat, dispoziţiile celei de-a două fraze de mai sus nu se aplică pentru determinarea subpoziţiilor în interiorul poziţiilor 1601 şi 1602.

Note de subpoziţii

1. În sensul prevederilor subpoziţiei 1602 10, expresia “preparate omogenizate” înseamnă preparatele din carne, din organe comestibile sau din sînge, fin omogenizate, condiţionate pentru vînzarea cu amănuntul ca alimente pentru copii sau în scopuri dietetice, ambalate în recipiente cu un conţinut de maximum 250 g. Pentru aplicarea acestei definiţii, nu se iau în considerare diferitele ingrediente adăugate, după caz, la preparare, în cantităţi mici, pentru asezonare sau pentru a asigura conservarea sau în alte scopuri. Aceste preparate pot conţine, în cantităţi mici, fragmente vizibile de carne sau de organe. Subpoziţia 1602 10 se aplică prioritar faţă de toate celelalte subpoziţii din cadrul poziţiei 1602.

2. Peştii, crustaceele, moluştele şi alte nevertebrate acvatice menţionaţi la subpoziţiile de la poziţiile 1604 sau 1605, numai prin numele lor comun, aparţin aceloraşi specii ca acelea care sunt menţionate la capitolul 3 sub aceleaşi denumiri.

Note complementare

1. În sensul subpoziţiilor 1602 31 110, 1602 32 110, 1602 39 210, 1602 50 100 şi 1602 90 610, se consideră ca “nefierte” produsele care nu au fost supuse unui tratament termic sau care au fost supuse unui tratament termic insuficient pentru a asigura coagularea proteinelor din carne în tot produsul şi care, din acest motiv, în cazul subpoziţiilor 1602 50 100 şi 1602 90 610, prezintă urme de lichid roz pe suprafaţa tăiată cînd produsul este tăiat de-a lungul unui plan care trece prin partea să cea mai groasă.

2. În sensul subpoziţiilor 1602 41 100, 1602 42 100 şi 1602 49 110–1602 49 150, expresia “părţi din acestea” se aplică numai preparatelor şi conservelor din carne care, datorită mărimii şi caracteristicilor coerente ale ţesutului muscular, sunt identificabile ca fiind obţinute din jambon, spinare, coloana vertebrală sau spată de porc domestic, după caz.

CAPITOLUL 17

ZAHARURI ŞI PRODUSE ZAHAROASE

Notă de capitol

1. Acest capitol nu cuprinde:

(a) produsele zaharoase care conţin cacao (poziţia 1806);

(b) zaharurile chimic pure [altele decît zaharoza, lactoza, maltoza, glucoza şi fructoza (levuloza)] şi nici celelalte produse de la poziţia 2940; sau

(c) medicamentele şi alte produse de la capitolul 30.

Note de subpoziţii

1. În sensul subpoziţiilor 1701 12, 1701 13 şi 1701 14, prin “zahăr brut” se înţelege zahărul care conţine în greutate, în stare uscată, un procent de zaharoză corespunzător unei citiri polarimetrice sub 99,5 grade.

2. Subpoziţia 1701 13 cuprinde numai zahărul din trestie de zahăr obţinut fără centrifugare, care conţine în greutate, în stare uscată, un procent de zaharoză corespunzător unei citiri polarimetrice de minim 69°, dar sub 93°. Produsul conţine numai microcristale xenomorfe naturale, cu formă neregulată, care nu sunt vizibile cu ochiul liber şi care sunt înconjurate de urme de melasă şi alţi constituenţi ai zahărului din trestie de zahăr.

Note complementare

1. În sensul subpoziţiilor 1701 12 100, 1701 12 900, 1701 13 100, 1701 13 900, 1701 14 100 şi 1701 14 900, prin “zahăr brut” se înţelege zahărul nearomatizat, fără adaos de coloranţi sau alte substanţe, care conţine, în stare uscată, în greutate determinată în conformitate cu metoda polarimetrică,sub 99,5% zaharoză.

2. În sensul subpoziţiei 1701 99 100, prin “zahăr alb” se înţelege zahărul nearomatizat, fără adaos de coloranţi sau alte substanţe care conţin, în stare uscată, în greutate determinată în conformitate cu metoda polarimetrică, minimum 99,5% zaharoză.

3. În sensul subpoziţiilor 1702 30 100, 1702 40 100, 1702 60 100 şi 1702 90 300, prin “izoglucoză” se înţelege produsul obţinut din glucoză sau din polimerii acesteia, cu un conţinut în greutate, în stare uscată, de minimum 10% fructoză.

4. Prin “sirop de inulină” se înţelege:

(a) în sensul subpoziţiei 1702 60 800, produsul obţinut imediat după hidroliza inulinei sau oligofructozelor, care conţine peste 50%, în greutate, în stare uscată, fructoză sub formă liberă sau sub formă de zaharoză;

(b) în sensul subpoziţiei 1702 90 800, produsul obţinut imediat după hidroliza inulinei sau a oligofructozelor, care conţine minimum 10%, dar maximum 50%, în greutate, în stare uscată, fructoză sub formă liberă sau sub formă de zaharoză.

Notă:

Pentru mărfurile clasificate la poziţiile tarifare 1701 şi 1702, taxele vamale pentru import se aplică după cum urmează.

CAPITOLUL 18

CACAO ŞI PREPARATE DIN CACAO

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde preparatele de la poziţiile 0403, 1901, 1904, 1905, 2105, 2202, 2208, 3003 sau 3004.

2. Poziţia 1806 cuprinde produsele zaharoase care conţin cacao precum şi, sub rezerva prevederilor de la nota 1 a prezentului capitol, celelalte preparate alimentare care conţin cacao.

Note complementare

1. Subpoziţiile 1806 90 110 şi 1806 90 190 nu cuprind produsele fabricate în întregime dintr-un singur tip de ciocolată.

CAPITOLUL 19

PREPARATE PE BAZĂ DE CEREALE, DE FĂINĂ, DE AMIDON,

DE FECULE SAU DE LAPTE; PRODUSE DE PATISERIE

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde:

(a) cu excepţia produselor alimentare umplute de la poziţia 1902, preparatele alimentare care conţin peste 20% din greutate cîrnaţi, cîrnăciori, salamuri, carne, organe, sînge, peste sau crustacee, moluşte sau alte nevertebrate acvatice sau o combinaţie din aceste produse (capitolul 16);

(b) produsele pe bază de făină, de amidon sau de fecule (biscuiţii etc.), special preparate pentru hrana animalelor (poziţia 2309);

(c) medicamentele şi alte produse de la capitolul 30.

2. În sensul poziţiei 1901:

(a) “crupe” înseamnă crupele de cereale de la capitolul 11;

(b) prin “făină” şi “griş” se înţelege:

1. Făina şi grişul de cereale de la capitolul 11;

2. Făina, grişul şi pudra de origine vegetală de la orice capitol, altele decît făina, grişul şi pudra de legume uscate (poziţia 0712), de cartofi (poziţia 1105) sau de legume păstăi uscate (poziţia 1106).

3. Poziţia 1904 nu cuprinde preparatele care conţin peste 6% din greutate cacao calculată pe o bază complet degresată sau preparatele acoperite în totalitate cu ciocolată sau alte preparate alimentare care conţin cacao (poziţia 1806).

4. În sensul poziţiei 1904, prin expresia “altfel preparate” se înţelege că cerealele au fost supuse unei preparări sau prelucrări mai avansate decît cele prevăzute la poziţiile sau în notele capitolelor 10 sau 11.

Note complementare

1. Expresia “biscuiti la care s-au adăugat îndulcitori”, în sensul subpoziţiei 1905 31 se aplică numai produselor care au un conţinut de apă de maximum 12%, în greutate şi un conţinut de grăsime de maximum 35% în greutate (pentru determinarea acestor conţinuturi nu trebuie luate în considerare substanţele utilizate pentru umplerea sau glasarea biscuiţilor).

2. Subpoziţia 1905 90 200 cuprinde numai produsele uscate şi fărîmicioase.

CAPITOLUL 20

PREPARATE DIN LEGUME, FRUCTE, NUCI SAU DIN ALTE PĂRŢI DE PLANTE

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde:

(a) legumele şi fructele preparate sau conservate prin procedeele menţionate la capitolele 7, 8 sau 11;

(b) preparatele alimentare care conţin peste 20% din greutate cîrnaţi, cîrnăciori, salamuri, carne, organe, sînge, peşte sau crustacee, moluşte sau alte nevertebrate acvatice sau orice combinaţie a acestora (capitolul 16);

(c) produsele de brutărie, de patiserie, biscuiţii şi alte produse de la poziţia 1905; sau

(d) preparatele alimentare compuse omogenizate de la poziţia 2104.

2. Poziţiile 2007 şi 2008 nu cuprind jeleurile din fructe, pastele din fructe, migdalele confiate (glazurate) şi produsele similare prezentate sub formă de produse zaharoase (poziţia 1704) sau produsele din ciocolată (poziţia 1806).

3. Poziţiile 2001, 2004 şi 2005 cuprind, după caz, numai acele produse de la capitolul 7 sau de la poziţiile 1105 sau 1106 (altele decît făină, griş şi pudră ale produselor de la capitolul 8), care au fost preparate sau conservate prin alte procedee decît cele prevăzute la nota 1 litera (a).

4. Sucul de tomate al cărui conţinut, în greutate, de substanţă uscată este de minim 7%, se clasifică la poziţia 2002.

5. În sensul poziţiei 2007, prin expresia “obţinute prin fierbere” se înţelege obţinute prin tratare termică la presiune atmosferică sau prin reducerea presiunii pentru a creşte viscozitatea produsului prin reducerea conţinutului de apă sau prin alte mijloace.

6. În sensul poziţiei 2009, expresia “sucuri nefermentate, fără adaos de alcool” înseamnă sucurile al căror titru alcoolic (a se vedea nota 2 de la capitolul 22) este de maximum 0,5% vol.

Note de subpoziţii

1. În sensul subpoziţiei 2005 10, expresia “legume omogenizate” înseamnă preparatele din legume fin omogenizate şi condiţionate pentru vînzarea cu amănuntul ca alimente pentru copii sau pentru utilizări dietetice, în recipiente cu un conţinut de maximum 250 g. Pentru aplicarea acestei definiţii, nu se ţine seama de diversele ingrediente adăugate, după caz, la preparare, în mici cantităţi, pentru asezonare sau pentru a le asigura conservarea ori cu alte scopuri. Aceste preparate pot să conţină, în cantităţi mici, fragmente vizibile de legume. Subpoziţia 2005 10 are prioritate faţă de oricare altă subpoziţie a poziţiei 2005.

2. În sensul subpoziţiei 2007 10, expresia “preparate omogenizate” înseamnă preparatele din fructe fin omogenizate, condiţionate pentru vînzarea cu amănuntul, ca alimente pentru copii sau pentru utilizări dietetice, în recipiente cu un conţinut de maximum 250 g. Pentru aplicarea acestei definiţii, nu se ţine seama de diversele ingrediente adăugate, după caz, la preparare, în cantităţi mici, pentru asezonare sau pentru a le asigura conservarea ori pentru alte scopuri. Aceste preparate pot să conţină, în cantităţi mici, fragmente vizibile de fructe. Subpoziţia 2007 10 are prioritate faţă de oricare altă subpoziţie a poziţiei 2007.

3. În sensul subpoziţiilor 2009 12 000, 2009 21 000, 2009 31, 2009 41, 2009 61 şi 2009 71, prin expresia “valoare Brix” se înţelege citirea directă pe scala unui hidrometru Brix sau citirea directă pe un refractometru a indicelui de refracţie exprimat în funcţie de procentul de zaharoză, la temperatura de 20°C sau corectate pentru 20°C, în cazul în care citirea s-a efectuat la altă temperatură.

Note complementare

1. Se clasifică la poziţia 2001 numai legumele, fructele, nucile şi alte părţi comestibile ale plantelor, preparate sau conservate în oţet sau acid acetic, al căror conţinut, în greutate, de acid volatil liber, calculat în acid acetic, este de minimum 0,5%. De asemenea, ciupercile care se clasifică la subpoziţia 2001 90 500 trebuie să aibă conţinutul de sare de maximum 2,5% din greutate.

2. (a) Conţinutul de diverse zaharuri exprimat ca zaharoză (“conţinutul de zahăr”) al produselor clasificate la acest capitol corespunde valorii indicate de un refractometru la temperatura de 20°C şi multiplicată cu un factor de:

– 0,93 pentru produsele care se clasifică la subpoziţiile 2008 20–2008 80, 2008 93, 2008 97 şi 2008 99 sau

– 0,95 pentru produsele care se clasifică la celelalte poziţii.

(b) Expresia “valoare Brix”, menţionată la subpoziţiile poziţiei 2009, corespunde valorii indicate de un refractometru la temperatura de 20°C.

3. Produsele care se clasifică la subpoziţiile 2008 20–2008 80, 2008 93, 2008 97 şi 2008 99 se consideră “cu adaos de zahăr” în cazul în care conţinutul de zahăr este mai mare, în greutate, decît unul din procentele indicate în continuare, în funcţie de tipul de fructe sau de părţi comestibile de plante:

– ananas, struguri: 13%,

– alte fructe, inclusiv amestecurile de fructe şi alte părţi comestibile de plante: 9%.

4. În sensul subpoziţiilor 2008 30 110–2008 30 390, 2008 40 110–2008 40 390, 2008 50 110–2008 50 590, 2008 60 110–2008 60 390,2008 70 110–2008 70 590, 2008 80 110–2008 80 390, 2008 93 110–2008 93 290, 2008 97 120–2008 97 380 şi 2008 99 110–2008 99 400, se înţelege prin:

– “titru alcoolic masic existent”: numărul kilogramelor de alcool pur conţinute în 100 kg produs,

– “% mas.”: simbolul pentru titrul alcoolic masic.

5. Dispoziţiile următoare se aplică produselor aşa cum sunt prezentate:

(a) Conţinutul de zaharuri adăugate pentru produsele care se clasifică la poziţia 2009 corespunde “conţinutului de zaharuri” diminuat cu valorile indicate mai jos, în funcţie de felul sucurilor:

– suc de lămîi sau de tomate: 3;

– suc de struguri: 15;

– sucuri de alte fructe sau legume, inclusiv amestecurile de sucuri: 13.

(b) Sucurile de fructe cu zahăr adăugat, cu o valoare Brix de maximum 67 şi care conţin sub 50% în greutate suc de fructe îşi pierd caracterul originar de suc de fructe de la poziţia 2009.

Litera (b) nu se aplică sucurilor de fructe naturale concentrate. Prin urmare, sucurile de fructe naturale concentrate nu sunt excluse de la poziţia 2009.

6. În sensul subpoziţiilor 2009 69 510 şi 2009 69 710 se consideră “suc de struguri concentrat” (inclusiv must de struguri) sucul de struguri (inclusiv mustul de struguri) la care valoarea indicată la temperatura de 20°C de un refractometru este egală sau mare de 50,9%.

7. În sensul subpoziţiilor 2001 90 920, 2006 00 350, 2006 00 910, 2007 10 910, 2007 99 930, 2008 19 110, 2008 19 910, 2008 97 120, 2008 97 160, 2008 97 320, 2008 97 360, 2008 97 510, 2008 97 720, 2008 97 760, 2008 97 920, 2008 97 940, 2008 97 970, 2008 99 240, 2008 99 310, 2008 99 360, 2008 99 380, 2008 99 480, 2008 99 630, 2009 89 340, 2009 89 360, 2009 89 730, 2009 89 850, 2009 89 880, 2009 89 970, 2009 90 920, 2009 90 950 şi 2009 90 970, expresia “fructe tropicale” înseamnă guave, mango, mangustan, papaia, tamarine, mere de cajou, fructe de litchi, fructe de jaquier (arbore de pîine), fructe de sagotier, fructele pasiunii, fructe de carambola şi fructe de pitahaia.

8. În sensul subpoziţiilor 2001 90 920, 2006 00 350, 2006 00 910, 2007 99 930, 2008 19 110, 2008 19 910, 2008 97 120, 2008 97 160, 2008 97 320, 2008 97 360, 2008 97 510, 2008 97 720, 2008 97 760, 2008 97 920, 2008 97 940 şi 2008 97 970, expresia “fructe tropicale cu coajă” înseamnă nucile de cocos, nucile de cajou, nucile de Brazilia, nucile de betel (de arec), nucile de cola şi macadamia.

CAPITOLUL 21

PREPARATE ALIMENTARE DIVERSE

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde:

(a) amestecurile de legume, de la poziţia 0712;

(b) înlocuitorii prăjiţi de cafea, care conţin cafea în orice proporţie (poziţia 0901);

(c) ceaiul aromatizat (poziţia 0902);

(d) mirodeniile şi alte produse de la poziţiile 0904–0910;

(e) preparatele alimentare, altele decît produsele descrise la poziţia 2103 sau 2104, care conţin peste 20% din greutate cîrnaţi, cîrnăciori, salamuri, carne, organe comestibile, sînge, peşte, crustacee, moluşte, alte nevertebrate acvatice sau o combinaţie din aceste produse (capitolul 16);

(f) drojdiile condiţionate ca medicamente şi celelalte produse de la poziţiile 3003 sau 3004;

(g) enzimele preparate de la poziţia 3507.

2. Extractele de înlocuitori menţionaţi la nota 1 litera (b) de mai sus, se încadrează la poziţia 2101.

3. În sensul poziţiei 2104, expresia “preparate alimentare compuse omogenizate” înseamnă preparatele constituite dintr-un amestec fin omogenizat, din mai multe substanţe de bază, cum sunt: carne, peşte, legume, fructe, nuci, condiţionate pentru vînzarea cu amănuntul, ca produse alimentare pentru copii sau în scopuri dietetice, în recipiente cu un conţinut de maximum 250 g.neto. Pentru aplicarea acestei definiţii, se face abstracţie de diversele ingrediente adăugate, după caz, amestecului, în cantităţi reduse pentru condimentare, conservare sau alte scopuri. Aceste preparate pot conţine o cantitate redusă de fragmente vizibile.

Note complementare

1. În sensul subpoziţiilor 2106 10 200 şi 2106 90 920, expresia “amidon sau fecule” cuprinde, de asemenea, produsele de degradare a amidonului sau a feculelor.

2. În sensul subpoziţiei 2106 90 200, expresia “preparate alcoolice compuse, altele decît cele pe bază de substanţe odoriferante, de tipul celor utilizate pentru fabricarea băuturilor” cuprinde preparatele care au un titru alcoolic mai mare de 0,5% vol.

3. În sensul subpoziţiei 2106 90 300, prin termenul “izoglucoză” se înţelege produsul obţinut pornind de la glucoză sau de la polimerii acesteia, cu un conţinut, în greutate, în stare uscată, de minimum 10% fructoză.

CAPITOLUL 22

BĂUTURI, LICHIDE ALCOOLICE ŞI OŢET

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde:

(a) produsele de la acest capitol (altele decît cele de la poziţia 2209) preparate în scopuri culinare, care nu pot fi consumate ca băuturi (poziţia 2103 în general)

(b) apa de mare (poziţia 2501);

(c) apele distilate, de conductibilitate sau cu acelaşi grad de puritate (poziţia 2853);

(d) soluţiile apoase (acid acetic) care conţin peste 10% din greutate acid acetic (poziţia 2915);

(e) medicamentele de la poziţiile 3003 sau 3004;

(f) produsele de parfumerie sau de toaletă (capitolul 33).

2. În sensul prezentului capitol şi ale capitolelor 20 şi 21, “tăria alcoolică” se determină la o temperatură de 20°C.

3. În sensul poziţiei 2202, expresia “băuturi nealcoolice” înseamnă băuturile cu tărie alcoolică de maximum 0,5% vol. Băuturile alcoolice se clasifică, după caz, la poziţiile 2203–2206 sau la poziţia 2208.

Notă de subpoziţie

1. În sensul subpoziţiei 2204 10, se înţelege prin “vinuri spumante” vinurile care, păstrate la o temperatură de 20°C în recipiente închise, au o suprapresiune de minimum 3 bari.

Note complementare

1. Subpoziţia 2202 10 000 cuprinde apele, inclusiv apele minerale şi apele gazificate, cu adaos de zahăr sau de alţi îndulcitori ori aromatizate, cu condiţia să fie direct consumabile ca băuturi, în starea în care se află.

2. În sensul poziţiilor 2204 şi 2205 şi al subpoziţiei 2206 00 100, după caz, se înţelege prin:

(a) “tărie alcoolică dobîndită”, numărul volumelor de alcool pur, la o temperatură de 20°C, conţinut în 100 volume de produs la acea temperatură;

(b) “tărie alcoolică în potenţial”, numărul volumelor de alcool pur, la o temperatură de 20°C, care poate fi obţinut prin fermentarea totală a zahărului conţinut în 100 volume de produs la acea temperatură;

(c) “tărie alcoolică totală”, suma tăriei alcoolice dobîndite şi în potenţial;

(d) “tărie alcoolică naturală”, tăria alcoolică total al produsului înainte de orice îmbunătăţire;

(e) “% vol”, este simbolul tăriei alcoolice.

3. În sensul subpoziţiei 2204 30 100, se consideră “must de struguri parţial fermentat”, produsul care provine din fermentarea mustului de struguri şi care are tăria alcoolică dobîndită de peste 1% vol şi sub trei cincimi din tăria alcoolică total.

4. În sensul subpoziţiilor 2204 21 şi 2204 29:

A. prin expresia “extract uscat total” se înţelege conţinutul în g/litru al tuturor substanţelor din produs şi care, în condiţii fizice determinate, nu se volatilizează.

Extractul uscat total se determină la 20°C, prin metoda densimetrică;

B. (a) prezenţa în produsele clasificate la subpoziţiile 2204 21 110–2204 21 98 şi 2204 29 110–2204 29 98 a cantităţilor de extract uscat total per litru, indicate de categoriile tarifare 1, 2, 3 şi 4 de mai jos nu influenţează clasificarea acestora:

1. produse cu tărie alcoolică dobîndită de maximum 13% vol: maximum 90 grame extract uscat total per litru;

2. produse cu tărie alcoolică dobîndită de peste 13% vol, dar de maximum 15% vol: maximum 130 grame extract uscat total per litru;

3. produse cu tărie alcoolică dobîndită de peste 15% vol, dar de maximum 18% vol: maximum 130 grame extract uscat total per litru;

4. produse cu tărie alcoolică dobîndită de peste 18% vol, dar de maximum 22% vol: maximum 330 grame extract uscat total per litru.

Produsele cu un extract uscat total care depăşeşte cantitatea maximă prezentată la fiecare categorie de mai sus trebuie să fie clasificate la categoria imediat următoare, cu excepţia cazului în care extractul uscat total depăşeşte 330 g/l, cînd produsele trebuie să fie clasificate la subpoziţiile 2204 21 98 şi 2204 29 98;

(b) regulile menţionate anterior nu se aplică produselor clasificate la subpoziţiile 2204 21 230 şi 2204 29 110.

5. Subpoziţiile 2204 21 110–2204 21 98 şi 2204 29 110–2204 29 98 cuprind, în special:

(a) mustul de struguri proaspeţi a cărui fermentare a fost întreruptă prin adăugare de alcool, adică produsul:

– care are o tărie alcoolică dobîndită egal sau mai mare de 12% vol şi mai mic de 15% vol şi

– obţinut prin adăugarea, la mustul de struguri nefermentat cu o tărie alcoolică naturală de minimum 8,5% vol, a unui produs provenit din distilarea vinului;

(b) vinul îmbogăţit cu alcool prin distilare, adică produsul:

– care are o tărie alcoolică dobîndită de minimum 18% vol şi de maximum 24% vol,

– obţinut, în exclusivitate, prin adăugarea, la un vin care nu conţine zahăr rezidual, a unui produs nerectificat provenind din distilarea vinului şi care are o tărie alcoolică dobîndită de maximum 86% vol şi

– care are o aciditate volatilă maximă de 1,5 g/l, exprimată ca acid acetic;

(c) vinul licoros, adică produsul:

– care are o tărie alcoolică totală de minimum 17,5% vol şi o tărie alcoolică dobîndită de minimum 15% vol şi maximum 22% vol şi

– obţinut din must de struguri sau din vin, aceste produse provenind din soiuri de viţă de vie admise în ţări terţe de origine pentru producţia de vin licoros şi cu o tărie alcoolică naturală de minimum 12% vol:

– prin congelare sau

– prin adăugarea, în timpul sau după fermentare:

– fie a unui produs provenit din distilarea vinului,

– fie a unui must de struguri concentrat sau, pentru anumite vinuri licoroase cu denumire de origine protejată sau cu indicaţie geografică protejată, pentru care această practică este tradiţională, a unui must de struguri care a fost concentrat prin încălzire directă şi care, în afară de această operaţiune, corespunde definiţiei mustului de struguri concentrat,

– fie a unui amestec al acestor produse.

Cu toate acestea, anumite vinuri licoroase cu denumire de origine protejată sau cu indicaţie geografică protejată, pot fi obţinute pornind de la mustul de struguri proaspeţi, nefermentat, fără să fie necesar ca acesta să aibă o tărie alcoolică naturală de minimum 12% vol.

6. În sensul subpoziţiilor 2204 10, 2204 21 şi 2204 29:

(a) se consideră “vinuri cu denumire de origine protejată (DOP)” şi “vinuri cu indicaţie geografică protejată (IGP)” vinurile care sunt definite în reglementările tehnice aprobate prin acte normative naţionale;

(b) se consideră “vinuri din soiuri” vinuri definite în reglementările tehnice aprobate prin acte normative naţionale;

(c) se consideră “vinuri produse în Comunitate” vinurile produse în una din‚ ţările Uniunii Europene.

7. În sensul subpoziţiilor 2204 30 920 şi 2204 30 960, se consideră “must de struguri concentrat” mustul de struguri la care valoarea indicată de un refractometru la temperatura de 20°C este egală cu sau mai mare de 50,9%.

8. Se consideră produse clasificate la poziţia 2205 numai vermuturile şi alte vinuri din struguri proaspeţi, aromatizate cu plante sau substanţe aromatice a căror tărie alcoolică dobîndită este egal sau mai mare de 7% vol.

9. În sensul subpoziţiei 2206 00 100, prin termenul “piquette” se înţelege produsul obţinut prin fermentarea marcurilor virgine de struguri, macerate în apă, sau prin extragerea cu apă a marcurilor de struguri fermentate.

10. În sensul subpoziţiilor 2206 00 310 şi 2206 00 390, se consideră “spumoase”:

– băuturile fermentate, prezentate în sticle închise cu dopuri tip “ciupercă” fixate cu ajutorul clemelor sau legăturilor,

– băuturile fermentate, altfel prezentate, care au o suprapresiune de minimum 1,5 bar, măsurată la o temperatură de 20°C.

11. În sensul subpoziţiilor 2209 00 110 şi 2209 00 190, prin expresia “oţet de vin” se înţelege oţetul obţinut, în exclusivitate, prin fermentarea acetică a vinului şi care are o aciditate totală de minimum 60 g/l, exprimată în acid acetic.

CAPITOLUL 23

REZIDUURI ŞI DEŞEURI ALE INDUSTRIEI ALIMENTARE;

ALIMENTE PREPARATE PENTRU ANIMALE

Notă de capitol

1. Poziţia 2309 cuprinde produse de felul celor folosite în hrana animalelor, nedenumite şi necuprinse în altă parte, obţinute prin prelucrarea substanţelor vegetale sau animale, într-o asemenea măsură încît au pierdut caracteristicile esenţiale ale substanţei originare, altele decît deşeurile vegetale, reziduurile şi subprodusele vegetale rezultate din această prelucrare.

Notă de subpoziţie

1. În sensul subpoziţiei 2306 41 expresia “seminţe de rapiţă sau de rapiţă sălbatică cu un conţinut redus de acid erucic” înseamnă seminţele definite la nota 1 de subpoziţie de la capitolul 12.

Note complementare

1. Se clasifică la subpoziţiile 2303 10 110 şi 2303 10 190 numai reziduurile de la fabricarea amidonului din porumb, cu excepţia amestecurilor de astfel de reziduuri cu produse obţinute din alte plante sau cu produse obţinute din porumb, printr-un procedeu altul decît cel inerent procesului de fabricaţie a amidonului prin procedeul umed.

Conţinutul de amidon trebuie să fie mai mic sau egal cu 28% din greutate calculat în substanţă uscată, şi conţinutul de grăsimi trebuie să fie mai mic sau egal cu 4,5% din greutate calculat în substanţa uscată.

2. Se clasifică la subpoziţia 2306 90 050 numai reziduurile de la extragerea uleiului din germeni de porumb şi cu următoarele ingrediente în cantităţile specificate calculate din greutate pe produs uscat:

(a) produse cu un conţinut de grăsimi mai mic de 3%:

– conţinutul de amidon: mai mic de 45%,

– conţinutul de proteine (conţinutul de azot × 6,25): egal sau mai mare de 11,5%;

(b) produse cu un conţinut de grăsimi egal sau mai mare de 3% şi mai mic sau egal cu 8%:

– conţinutul de amidon: mai mic de 45%,

– conţinutul de proteine (conţinutul de azot × 6,25): egal sau mai mare de 13%. De asemenea, aceste reziduuri nu pot conţine componente care nu sunt obţinute din boabe de porumb.

Produsele care conţin componente din părţi ale boabelor de porumb care nu au fost obţinute din procesul de extragere al uleiului şi au fost adăugate ulterior, sunt excluse de la această subpoziţie.

3. În sensul subpoziţiilor 2307 00 110, 2307 00 190, 2308 00 110 şi 2308 00 190 se înţelege prin:

– “titru alcoolicmasic existent” numărul kilogramelor de alcool pur conţinute în 100 kg de produs,

– “titru alcoolicmasic în potenţial” numărul kilogramelor de alcool pur care pot fi produse prin fermentaţia totală a zahărului conţinut în 100 kg de produs,

– “titru alcoolicmasic total” suma titrelor alcoolice masice existente şi în potenţial,

– “% mas”, simbolul titrului alcoolic masic.

4. În sensul subpoziţiilor 2309 10 110–2309 10 700 şi 2309 90 310–2309 90 700, se consideră “produse lactate” produsele clasificate la poziţiile 0401, 0402, 0404, 0405, 0406 şi la subpoziţiile 0403 10 110–0403 10 390, 0403 90 110–0403 90 690, 1702 11 000, 1702 19 000 şi 2106 90 510.

5. Se clasifică la subpoziţia 2309 90 200 numai reziduurile de la obţinerea amidonului de porumb, cu excepţia amestecurilor de astfel de reziduuri cu produse obţinute din alte plante sau cu produse obţinute din porumb, printr-un procedeu altul decît cel inerent procesului de fabricaţie a amidonului prin procedeul umed, şi care conţin:

– reziduuri de la cernerea porumbului utilizat în procedeul umed, în proporţie de maximum 15% în greutate si/sau

– reziduuri provenite din apa de înmuiere a porumbului prin procedeul umed, inclusiv reziduurile din apa de înmuiere utilizată la fabricarea alcoolului sau a altor derivaţi ai amidonului.

Aceste produse pot, de asemenea, să conţină reziduuri de la extracţia uleiului din germeni de porumb prin măcinare prin procedeul umed.

Conţinutul de amidon trebuie să fie mai mic sau egal cu 28% din greutate calculat în substanţă uscată, conţinutul de grăsimi trebuie să fie mai mic sau egal cu 4,5% din greutate calculat în substanţa uscată şi conţinutul în proteine trebuie să fie mai mic sau egal cu 40% din greutate calculate în substanţă uscată.

CAPITOLUL 24

TUTUN ŞI ÎNLOCUITORI DE TUTUN PRELUCRAŢI

Notă de capitol

1. Capitolul nu cuprinde ţigaretele medicinale (capitolul 30).

Notă de subpoziţii

1. În sensul subpoziţiei 2403 11, expresia “tutun pentru pipă cu apă” înseamnă tutun destinat fumatului cu o pipă cu apă, care constă într-un amestec de tutun şi glicerol, conţinînd sau nu uleiuri şi extracte aromatice, melasă sau zahăr, cu sau fără aromă de fructe. Produsele destinate fumatului cu o pipă cu apă care nu conţin tutun sunt însă excluse din această subpoziţie.

SECŢIUNEA V

PRODUSE MINERALE

CAPITOLUL 25

SARE; SULF; PĂMÎNTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT

Note de capitol

1. În cazul în care nu există dispoziţii contrare şi sub rezerva notei 4 de mai jos, poziţiile capitolului cuprind numai produsele în stare brută sau produsele spălate (chiar cu ajutorul unor substanţe chimice care elimină impurităţile fără a schimba structura produsului), sfărîmate, măcinate, pulverizate, levigate, cernute, Îmbogăţite prin flotaţie, separare magnetică sau alte procedee mecanice sau fizice (cu excepţia cristalizării), dar nu cuprind produsele prăjite, calcinate, rezultate prin amestecare sau care au fost supuse unei prelucrări superioare celei indicate la fiecare poziţie.

Produsele clasificate la acest capitol pot fi aditivate cu substanţe împotriva degajării prafului, cu condiţia ca această aditivare să nu dea produsului întrebuinţări specifice faţă de întrebuinţarea generală.

2. Prezentul capitol nu cuprinde:

(a) sulful sublimat, sulful precipitat şi sulful coloidal (poziţia 2802);

(b) pămînturile colorante care conţin minimum 70% în greutate fier combinat, evaluat ca Fe₂O₃ (poziţia 2821);

(c) medicamentele şi celelalte produse de la capitolul 30;

(d) produsele de parfumerie sau de toaletă preparate şi preparatele cosmetice (capitolul 33);

(e) piatra de pavaj, bordurile de trotuar şi dalele de pavaj (poziţia 6801); cuburile sau articolele similare pentru mozaicuri (poziţia 6802); plăcile de ardezie pentru acoperişuri sau faţade de clădiri (poziţia 6803);

(f) pietrele preţioase sau semipreţioase (poziţiile 7102 sau 7103);

(g) cristalele cultivate de clorură de sodiu sau oxid de magneziu (altele decît elementele optice) cu o greutate unitară de minimum 2,5 grame de la poziţia 3824; elementele optice din clorură de sodiu sau din oxid de magneziu (poziţia 9001);

(h) creta de biliard (poziţia 9504);

(i) creta de scris sau pentru desenat şi creta de croitorie (poziţia 9609).

3. Toate produsele care pot fi clasificate în acelaşi timp la poziţia 2517 şi la o altă poziţie de la acest capitol vor fi clasificate la poziţia 2517.

4. Poziţia 2530 cuprinde, printre altele: vermiculita, perlitul şi cloritele, neexpandate; pămînturile colorante, chiar calcinate sau amestecate între ele; oxizii naturali de fier cu mică; spuma de mare naturală (chiar şi în bucăţi şlefuite); chihlimbarul (succin) natural; spuma de mare şi chihlimbarul reconstituite sub formă de plachete, baghete, batoane sau forme similare, neprelucrate după modelare; gagatul, carbonatul de stronţiu (stronţianit), chiar calcinat, cu excepţia oxidului de stronţiu; bucăţi sfărîmate de ceramică, de cărămidă şi de beton.

CAPITOLUL 26

MINEREURI, ZGURĂ ŞI CENUŞĂ

Note de capitol

1. Prezentul capitol nu cuprinde:

(a) zgură şi deşeurile industriale similare preparate sub formă de macadam (poziţia 2517);

(b) carbonatul de magneziu natural (magnezita), chiar calcinat (poziţia 2519);

(c) nămolurile care provin din rezervoarele de stocare a uleiurilor de petrol, constituite, în principal, din uleiuri de acest tip (poziţia 2710);

(d) zgura alcalina (de defosforizare) de la capitolul 31;

(e) lîna de zgură, de rocă sau lînă minerală similară (poziţia 6806);

(f) deşeuri şi resturi de metale preţioase sau metale placate sau dublate cu metale preţioase; alte deşeuri şi resturi care conţin metale preţioase sau compuşi de metale preţioase de tipul celor utilizate în special pentru recuperarea metalelor preţioase (poziţia 7112);

(g) matele de cupru, de nichel şi de cobalt, obţinute prin topirea minereurilor (secţiunea XV);

2. În sensul poziţiilor 2601–2617, “minereuri” înseamnă sortimentele mineralogice efectiv utilizate în metalurgie pentru extragerea mercurului, a metalelor de la poziţia 2844 sau a metalelor de la secţiunile XIV sau XV, chiar dacă acestea sunt destinate unor scopuri nemetalurgice, dar cu condiţia ca acestea să nu fi fost supuse altor prelucrări decît cele la care sunt supuse minereurile din industria metalurgică.

3. Poziţia 2620 cuprinde numai:

(a) zgura, cenuşa şi reziduurile de tipul celor utilizate în industrie la extracţia metalelor sau la fabricarea compuşilor metalici, cu excepţia cenuşii şi a reziduurilor care provin de la incinerarea deşeurilor orăşeneşti (poziţia 2621); şi

(b) zgura, cenuşa şi reziduurile care conţin arsen, care conţin chiar alte metale, de tipul celor utilizate pentru extracţia arsenului sau a metalelor ori pentru fabricarea compuşilor lor chimici.

Note de subpoziţii

1. În sensul subpoziţiei 2620 21, expresia “nămoluri de benzină cu plumb şi nămoluri de compuşi antidetonanţi care conţin plumb” înseamnă reziduurile care provin de la rezervoarele de stocare a benzinei cu plumb şi a compuşilor antidetonanţi care conţin plumb (de exemplu, tetraetil de plumb), care sunt constituite în principal din plumb, compuşi ai plumbului şi oxid de fier.

2. Zgura, cenuşa şi reziduurile care conţin arsen, mercur, taliu sau amestecuri ale acestora, de tipul celor utilizate la extracţia arsenului sau a acestor metale ori pentru fabricarea compuşilor lor chimici, se clasifica la poziţia 2620 60.

CAPITOLUL 27

COMBUSTIBILI MINERALI, ULEIURI MINERALE ŞI PRODUSE REZULTATE

DIN DISTILAREA ACESTORA; MATERIALE BITUMINOASE; CEARĂ MINERALĂ

Note de capitol

1. Prezentul capitol nu cuprinde:

(a) produsele organice cu o compoziţie chimică definite, prezentate separat; această excludere nu se aplică metanului pur şi propanului pur care sunt clasificate la poziţia 2711;

(b) medicamentele de la poziţiile 3003 sau 3004;

(c) hidrocarburile nesaturate amestecate, de la poziţiile 3301, 3302 sau 3805.

2. Termenii “uleiuri petroliere sau uleiuri obţinute din minerale bituminoase”, folosiţi la poziţia 2710, se aplică nu numai uleiurilor petroliere sau uleiurilor obţinute din minerale bituminoase, ci şi uleiurilor similare, precum cele care constau în principal din hidrocarburi nesaturate amestecate, în care constituenţii nearomatici predomină în greutate în raport cu constituenţii aromatici, oricare ar fi procedeul de obţinere.

Cu toate acestea, termenii nu se aplică poliolefinelor sintetice lichide care distillă la 300°C sub 60% din volum, raportat la 1013 milibari în cazul aplicării unei metode de distilare cu presiune redusa (capitolul 39).

3. În sensul poziţiei 2710, “deşeuri de uleiuri” înseamnă uleiurile care conţin în principal uleiuri de petrol sau de minerale bituminoase (precum cele menţionate la nota 2 a capitolului), amestecate sau nu cu apa. Aceste deşeuri cuprind în principal:

(a) uleiurile improprii utilizării lor iniţiale (de exemplu uleiuri lubrifiante uzate, uleiuri hidraulice uzate, uleiuri uzate pentru trans­formatoare);

(b) nămoluri care provin de la rezervoarele de produse petroliere, care conţin în principal uleiuri petroliere şi o concentraţie mare de aditivi (de exemplu produse chimice), utilizate la fabricarea produselor primare;

(c) uleiurile prezentate sub forma de emulsie în apa sau de amestecuri cu apa, precum cele care rezulta de la descărcarea cisternelor şi rezervoarelor, de la spălarea cisternelor sau rezervoarelor de stocare sau de la utilizarea lichidelor de răcire pentru funcţionarea maşinilor.

Note de subpoziţii

1. În sensul subpoziţiei 2701 11, prin “antracit” se înţelege huila cu un conţinut limită de substanţe volatile (calculat pe produsul uscat, fără substanţe minerale) de maximum 14%.

2. În sensul subpoziţiei 2701 12, prin “huila bituminoase” se înţelege huila cu un conţinut limită de substanţe volatile (calculat pe produsul uscat, fără substanţe minerale) de peste 14% şi a cărei putere calorică (calculate pe produsul umed, fără substanţe minerale) este de minimum 5833 kcal/kg.

3. În sensul subpoziţiilor 2707 10, 2707 20, 2707 30 şi 2707 40, termenii “benzol (benzen)”, “toluol (toluen)”, “xilol (xilen)” şi “naftalina” înseamnă produsele care conţin peste 50% din greutate, respectiv, benzen, toluen, xilen sau naftalina.

4. În sensul subpoziţiei 2710 12, “uleiuri uşoare şi preparate” sunt acele produse care distilă în proporţie de minimum 90% în volum, inclusiv pierderile, la 210°C, după metoda ASTM D 86.

5. În sensul subpoziţiilor de la poziţia 2710, termenul «biodiesel» înseamnă esteri monoalchilici de acizi graşi de tipul celor utilizaţi drept combustibil, derivaţi din grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale, chiar uzate.

Note complementare ⁽¹⁾

^{__________________________}

¹ Nu se aplica păcurii de la subpoziţiile 2710 20 310 - 2710 20 390, cu un conţinut de esteri metilici ai acizilor graşi (FAME) având un indice de saponificare mai mare de 4.

1. Pentru aplicarea subpoziţiei 2707 99 800, termenul “fenoli” se aplică pentru produsele care conţin fenoli mai mult de 50% în greutate.

2. Pentru aplicarea poziţiei 2710, se consideră:

(a) “benzine speciale” (subpoziţiile 2710 12 210 şi 2710 12 250), uleiurile uşoare definite la nota de subpoziţii nr.4 a capitolului, care nu conţin preparate antidetonante şi a căror diferenţă între temperaturile de distilare a 5% şi 90% din volum, inclusiv pierderile, este de maximum 60°C;

(b) “white spirit” (subpoziţia 2710 12 210), benzinele speciale definite la litera (a) şi al căror punct de inflamabilitate este peste 21°C, determinat prin metoda EN ISO 13736;

(c) “uleiuri medii” (subpoziţiile 2710 19 110–2710 19 290), uleiurile şi preparatele care distilă în proporţie de sub 90% în volum, inclusiv pierderile, la 210°C şi în proporţie de minimum 65% la 250°C în conformitate cu metoda ISO 3405 (echivalentă cu metoda ASTM D 86);

(d) “uleiuri grele” (subpoziţiile 2710 19 310–2710 19 990 şi 2710 20 110–2710 20 900), uleiurile şi preparatele care distilă în proporţie de sub 65% în volum, inclusiv pierderile, la 250°C în conformitate cu metoda ISO 3405 (echivalentă cu metoda ASTM D 86), sau pentru care procentajul de distilare la 250°C nu poate fi determinat prin această metodă;

(e) “motorină” (subpoziţiile 2710 19 310–2710 19 480 şi 2710 20 110–2710 20 190), uleiurile grele definite la litera (d) şi care distilă în proporţie de minimum 85% în volum, inclusiv pierderile, la 350°C în conformitate cu metoda ISO 3405 (echivalentă cu metoda ASTM D 86);

(f) “păcură” (subpoziţiile 2710 19 510–2710 19 680 şi 2710 20 310–2710 20 390), uleiurile grele, definite la litera (d), altele decît motorina definită la litera (e), şi care au o viscozitate V corespunzător cu culoarea lor diluată C:

– fie maximum valorile cuprinse în rîndul I din tabelul de mai jos, în cazul în care conţinutul de cenuşă sulfat este sub 1%, determinat prin metoda ISO 3987, şi indicele de saponificare este sub valoarea 4(1), determinat prin metoda ISO 6293-1 sau ISO 6293-2,

– fie mai mare decît valorile din rîndul II, în cazul în care temperatura de curgere este minimum 10°C, după metoda ISO 3016,

– fie cuprinsă între valorile din rîndurile I şi II sau egală cu valorile din rîndul II, în cazul în care distilă minimum 25% în volum la 300°C, după metoda ISO 3405 (echivalentă cu metoda ASTM D 86), sau, atunci cînd distilă sub 25% în volum la 300°C, în cazul în care temperatura lor de curgere este peste minus 10°C, determinată prin metoda ISO 3016. Aceste dispoziţii se aplică numai uleiurilor care prezintă o culoare diluată C sub 2.

Prin “viscozitate (V)”, se înţelege viscozitatea cinematică la 50°C, exprimată în 10^–6 m ² s^–1 după metoda EN ISO 3104.

Prin “culoare diluată (C)”, se înţelege culoarea produsului, determinată prin metoda ASTM D 1500, după diluarea unei unităţi de volum din produs la 100 unităţi de volum, cu xilen, toluen sau alt solvent adecvat. Determinarea culorii trebuie să fie efectuată imediat după diluarea produsului.

Culoarea păcurii de la subpoziţiile 2710 19 510–2710 19 680 şi 2710 20 310–2710 20 390 trebuie să fie naturală.

Aceste subpoziţii nu cuprind uleiurile grele definite la litera (d) pentru care nu este posibil să se determine:

– fie procentul (zero fiind considerat procent) de distilare la 250°C, prin metoda ISO 3405, echivalentă cu metoda ASTM D 86,

– fie viscozitatea cinematică la 50°C, prin metoda EN ISO 3104,

– fie culoarea diluată C, prin metoda ASTM D 1500.

Aceste produse se clasifică la subpoziţiile 2710 19 710–2710 19 990 sau 2710 20 900.

3. Pentru aplicarea poziţiei 2712, prin expresia “vaselină brută” (subpoziţia 2712 10 100) se înţelege vaselina care prezintă o culoare naturală de minimum 4,5 determinată prin metoda ASTM D 1500.

4. Pentru aplicarea subpoziţiilor 2712 90 310–2712 90 390 expresia “brute” înseamnă produsele care:

(a) au un conţinut de ulei de minimum 3,5 determinat prin metoda ISO 2908, în cazul în care viscozitatea la 100°C este sub 9 × 10^–6 m ² s –1 determinată prin metoda EN ISO 3104, sau

(b) au o culoare naturală peste 3, determinată prin metoda ASTM D 1500, în cazul în care viscozitatea la 100°C este minim 9 × 10^–6 m ² s –1 determinată prin metoda EN ISO 3104.

5. Expresia “tratament specific” în sensul poziţiilor 2710, 2711 şi 2712, înseamnă următoarele operaţii:

(a) distilare în vid;

(b) redistilare printr-un procedeu de fracţionare avansată;

(c) cracare;

(d) reformare;

(e) extracţie cu solvenţi selectivi;

(f) prelucrare prin toate operaţiile următoare: tratarea cu acid sulfuric concentrat sau cu oleum sau cu anhidridă sulfurică, neutralizare cu agenţi alcalini, decolorare şi purificare cu pămînt activ natural, pămînt activat, cărbune activ sau bauxită;

(g) polimerizare;

(h) alchilare;

(i) izomerizare;

(j) desulfurare, cu hidrogen, numai pentru produsele care se clasifică la subpoziţiile 2710 19 310–2710 19 990, care constă într-o reducere de minimum 85% a conţinutului de sulf al produselor tratate (metoda EN ISO 20846, EN ISO 20884 sau EN ISO 14596 sau EN ISO 24260, EN ISO 20847 şi EN ISO 8754);

(k) deparafinarea printr-un procedeu, altul decît filtrarea, numai pentru produsele care se clasifică la poziţia 2710;

(l) tratarea cu hidrogen la o presiune peste 20 bari şi la o temperatură peste 250°C, cu utilizarea unui catalizator, altul decît pentru desulfurare, cînd hidrogenul constituie un element activ într-o reacţie chimică (numai pentru produsele clasificate la subpoziţiile 2710 19 310–2710 19 990). Totuşi tratarea suplimentară cu hidrogen a uleiurilor lubrifiante de la subpoziţiile 2710 19 710–2710 19 990 cu scopul de a îmbunătăţi culoarea sau stabilitatea (de exemplu, hidrofinisarea sau decolorarea) nu este considerată a fi tratament specific;

(m) distilarea atmosferică, numai pentru produsele care se clasifică la subpoziţiile 2710 19 510–2710 19 680, cu condiţia ca aceste produse să distile sub 30% din volum, inclusiv pierderile, la 300°C, după metoda ISO 3405 (echivalentă cu metoda ASTM D 86).

(n) tratamentul prin descărcări electrice de înaltă frecvenţă, numai pentru produsele care se clasifică la subpoziţiile 2710 19 710–2710 19 990;

(o) dezuleierea prin cristalizare fracţionată, numai pentru produsele de la subpoziţia 2712 90 310.

SECŢIUNEA VI

PRODUSE ALE INDUSTRIEI CHIMICE SAU ALE INDUSTRIILOR CONEXE

Note de secţiune

1. A. Orice produs (altul decît minereurile metalelor radioactive), care corespunde descrierii de la una dintre poziţiile 2844 sau 2845, se clasifică la această poziţie şi nu la o altă poziţie a nomenclaturii.

B. Sub rezerva dispoziţiilor punctului A de mai sus, orice produs care corespunde descrierii de la una dintre poziţiile 2843, 2846 sau 2852 se clasifica la această poziţie şi nu la altă poziţie din prezenta secţiune.

2. Sub rezerva dispoziţiilor notei 1 de mai sus, orice produs care, fie din cauza prezentării sub forma de doze, fie din cauza condiţionării pentru vînzarea cu amânuntul, se clasifica la una dintre poziţiile 3004, 3005, 3006, 3212, 3303, 3304, 3305, 3306, 3307, 3506, 3707 sau 3808, trebuie clasificat numai la această poziţie şi nu la o altă poziţie din nomenclatură.

3. Produsele prezentate în seturi, formate din două sau mai multe elemente componente distincte, clasificate în totalitate sau parţial la prezenta secţiune şi care sunt recunoscute ca fiind destinate, după amestecare, să constituie un produs clasificat la secţiunea VI sau VII, trebuie clasificate la poziţia aferentă acestui ultim produs, cu condiţia ca aceste elemente constitutive să fie:

(a) din cauza condiţionării lor, recunoscute clar ca fiind destinate a fi utilizate împreună, fără a fi în prealabil recondiţionate;

(b) prezentate împreună;

(c) recunoscute, prin natura lor sau prin cantităţile respective, ca produse complementare unele altora.

CAPITOLUL 28

PRODUSE CHIMICE ANORGANICE; COMPUŞI ANORGANICI SAU ORGANICI

AI METALELOR PREŢIOASE, AI ELEMENTELOR RADIOACTIVE,

AI METALELOR DE PĂMÎNTURI RARE SAU AI IZOTOPILOR

Note de capitol

1. În cazul în care nu există dispoziţii contrare, poziţiile capitolului cuprind numai:

(a) elementele chimice simple sau compuşii cu compoziţie chimica definite, prezentate separat, indiferent dacă aceste produse conţin sau nu impurităţi;

(b) soluţiile apoase ale produselor de la litera (a) de mai sus;

(c) celelalte soluţii ale produselor de la litera (a) de mai sus, în cazul în care aceste soluţii constituie un mod de condiţionare uzual şi indispensabil, motivat exclusiv de considerente de securitate sau de necesităţi de transport şi în cazul în care solventul nu face ca produsul să fie apt pentru utilizări particulare mai curînd decît pentru utilizarea lui generală;

(d) produsele de la literele (a), (b) sau (c) de mai sus la care s-a adăugat un stabilizator (chiar incluzînd un agent antiaglomerant) indispensabil pentru conservarea sau transportul lor;

(e) produsele menţionate la literele (a), (b), (c) sau (d) de mai sus, la care s-a adăugat un agent antipraf sau colorant în scopul uşurării identificării sau din motive de securitate, în cazul în care aceste adaosuri nu fac ca produsul să fie apt pentru utilizări particulare mai curînd decît pentru utilizarea lui generală.

2. În afara de diţioniţi şi sulfoxilaţi, stabilizaţi cu substanţe organice (poziţia 2831), carbonaţii şi percarbonaţii bazelor anorganice (poziţia 2836), cianurile, oxicianurile şi cianurile complexe ale bazelor anorganice (poziţia 2837), fulminaţii, cianaţii şi tiocianaţii bazelor anorganice (poziţia 2842), produsele organice clasificate la poziţiile 2843–2846 şi 2852 şi carburile (poziţia 2849), la acest capitol sunt clasificaţi numai următorii compuşi ai carbonului:

(a) oxizii de carbon, cianura de hidrogen, acizii fulminic, izocianic, tiocianic şi alţi acizi cianogenici simpli sau complecşi (poziţia 2811);

(b) oxihalogenurile de carbon (poziţia 2812);

(c) disulfura de carbon (poziţia 2813);

(d) tiocarbonaţii, seleniocarbonaţii şi telurocarbonaţii, seleniocianaţii şi telurocianaţii, tetratiociano-diaminocromaţii (reineckaţi) şi alţi cianaţi complecşi ai bazelor anorganice (poziţia 2842);

(e) peroxidul de hidrogen, solidificat cu uree (poziţia 2847), oxisulfura de carbon, halogenurile de tiocarbonil, cianogenul şi halogenurile lui şi cianamida şi derivaţii ei metalici (poziţia 2853), cu excepţia cianamidei calcice, chiar pură (capitolul 31).

3. Sub rezerva dispoziţiilor de la nota 1 din secţiunea VI, capitolul nu cuprinde:

(a) clorura de sodiu şi oxidul de magneziu, chiar pure şi celelalte produse de la secţiunea V;

(b) compuşii organo-anorganici, alţii decît cei menţionaţi la nota 2 de mai sus;

(c) produsele menţionate la notele 2, 3, 4 sau 5 din capitolul 31;

(d) produsele anorganice de genul celor utilizate ca “luminofori”, de la poziţia 3206; fritele de sticlă şi altă sticlă sub formă de pulbere, de granule, de lamele sau de fulgi, de la poziţia 3207;

(e) grafitul artificial (poziţia 3801); produsele extinctoare prezentate ca încărcătură pentru aparatele extinctoare sau în grenade sau bombe extinctoare, de la poziţia 3813; produsele care curăţă petele de cerneală, condiţionate pentru vînzarea cu amănuntul, de la poziţia 3824, cristalele de cultură (altele decît elementele optice) ale sărurilor halogenate de metale alcaline sau alcalino-pămîntoase, cu greutate unitară de cel puţin 2,5 g, de la poziţia 3824;

(f) pietrele preţioase sau semipreţioase, naturale, sintetice sau reconstituite, praful şi pulberea pietrelor preţioase sau sintetice (poziţiile 7102–7105), precum şi metalele preţioase şi aliajele de metale preţioase de la capitolul 71;

(g) metalele, chiar pure, aliajele metalice sau metaloceramicele (inclusiv carburile metalice sinterizate, adică carburile metalice sinterizate cu metal) de la secţiunea XV;

(h) elementele optice, în special cele din săruri halogenate ale metalelor alcaline sau alcalino-pămîntoase (poziţia 9001).

4. Acizii complecşi cu compoziţie chimică definită, formaţi dintr-un acid al unor elemente nemetalice de la subcapitolul II şi un acid care conţine un element metalic de la subcapitolul IV, se clasifică la poziţia 2811.

5. Poziţiile 2826–2842 cuprind numai sărurile şi persărurile metalelor şi ale amoniului.

Cu excepţia cazurilor în care se precizează altfel, sărurile duble sau complexe vor fi clasificate la poziţia 2842.

6. Poziţia 2844 cuprinde numai:

(a) tehneţiul (număr atomic 43), prometiul (număr atomic 61), poloniul (număr atomic 84) şi toate elementele cu numărul atomic mai mare decît 84;

(b) izotopii radioactivi naturali sau artificiali (inclusiv cei ai metalelor preţioase sau ai metalelor comune de la secţiunile XIV şi XV), chiar amestecaţi între ei;

(c) compuşii organici sau anorganici, ai acestor elemente sau izotopi, fie că au o compoziţie chimică definită sau nu, chiar amestecaţi între ei;

(d) aliajele, dispersiile (inclusiv metaloceramicele), produsele ceramice şi amestecurile conţinînd aceste elemente sau aceşti izotopi sau compuşii lor organici sau anorganici şi avînd o radioactivitate specifică de peste 74 Bq/g (0,002 μCi/g);

(e) elementele combustibile (cartuşele) uzate (iradiate) de la reactoarele nucleare;

(f) produsele radioactive reziduale utilizabile sau nu.

În sensul prezentei note şi a poziţiilor 2844 şi 2845, “izotopi” înseamnă:

– nuclidele izolate, cu excepţia elementelor existente în natură în stare monoizotopică;

– amestecurile izotopilor aceluiaşi element, îmbogăţite în unul sau mai mulţi izotopi, adică elemente a căror compoziţie izotopică naturală a fost modificată artificial.

7. Se clasifică la poziţia 2848 combinaţiile fosforului şi ale cuprului (fosforurile de cupru) care conţin peste 15 % în greutate fosfor.

8. Elementele chimice, cum sunt siliciul şi seleniul, dopate în vederea utilizării lor în electronică, se clasifică la acest capitol, cu condiţia ca ele să fie prezentate sub forme brute de tragere, de cilindri sau de bare. cînd sunt decupate sub formă de discuri, de plachete sau forme similare, ele se clasifică la poziţia 3818.

Note de subpoziţii

1. În sensul subpoziţiei 2852 10, expresia “cu compoziţie chimica definite” înseamnă toţi compuşii organici sau anorganici ai mercurului care îndeplinesc cerinţele notei 1 literele (a)–(e) de la capitolul 28 sau notei 1 literele (a)–(h) de la capitolul 29.

Notă complementară

1. În cazul în care nu există dispoziţii contrare, sărurile menţionate la o subpoziţie cuprind atît sărurile acide cît şi sărurile bazice.

CAPITOLUL 29

PRODUSE CHIMICE ORGANICE

Note de capitol

1. În cazul în care nu există dispoziţii contrare, poziţiile capitolului cuprind numai:

(a) compuşi organici cu compoziţie chimica definita, prezentaţi separat, chiar dacă aceşti compuşi conţin sau nu impurităţi;

(b) amestecuri de izomeri ai aceluiaşi compus organic (chiar dacă aceste amestecuri conţin sau nu impurităţi), cu excepţia amestecurilor de izomeri (alţii decît stereoizomerii) ai hidrocarburilor aciclice saturate sau nesaturate (capitolul 27);

(c) produsele de la poziţiile 2936–2939, eterii, acetalii şi esterii zaharurilor şi sărurilor lor de la poziţia 2940 şi produsele de la poziţia 2941, cu compoziţie chimica definită sau nu;

(d) soluţiile apoase ale produselor de la literele (a), (b) sau (c) de mai sus;

(e) celelalte soluţii ale produselor de la literele (a), (b) sau (c) de mai sus, în cazul în care aceste soluţii constituie o condiţionare uzuala şi indispensabilă, motivată în mod exclusiv din considerente de securitate sau din necesităţi de transport şi în cazul în care solventul nu face produsul apt pentru alte utilizări decît pentru utilizarea să generală;

(f) produsele de la literele (a), (b), (c), (d) sau (e) de mai sus, la care s-a adăugat un stabilizator (inclusiv un agent antiaglomerant) indispensabil pentru conservarea şi transportul lor;

(g) produsele de la literele (a), (b), (c), (d), (e) sau (f) de mai sus, la care s-a adăugat o substanţa antipraf, un colorant sau un odorifiant, în scopul uşurării identificării sau în scopuri de securitate, cu condiţia că aceste adaosuri să nu facă produsul apt pentru alte întrebuinţări decît pentru utilizarea să generală;

(h) următoarele produse standardizate pentru producerea coloranţilor azoici: săruri de diazoniu, elemente de cuplare utilizate pentru aceste săruri şi amine diazotabile şi sărurile lor.

2. Prezentul capitol nu cuprinde:

(a) produsele de la poziţia 1504, precum şi glicerina bruta de la poziţia 1520;

(b) alcoolul etilic (poziţiile 2207 sau 2208);

(c) metanul şi propanul (poziţia 2711);

(d) compuşii carbonului menţionaţi la nota 2 din capitolul 28;

(e) produse imunologice de la poziţia 3002;

(f) ureea (poziţia 3102 sau 3105, după caz);

(g) substanţele colorante de origine vegetala sau animală (poziţia 3203), coloranţii organici sintetici, produsele organice sintetice de tipul celor utilizate ca “agenţi de strălucire fluorescenţi” sau ca “luminofori” (poziţia 3204) precum şi tincturile sau alte substanţe colorante prezentate sub forme sau în ambalaje pentru vînzarea cu amănuntul (poziţia 3212);

(h) enzimele (poziţia 3507);

(i) metaldehida, hexametilentetramina şi produsele similare, prezentate sub forma de tablete, batoane sau sub forme similare utilizate drept combustibili, precum şi combustibilii lichizi sau gaze, combustibile lichefiate, în recipiente de tipul celor utilizate pentru alimentarea sau reîncărcarea brichetelor sau a aprinzătoarelor, avînd o capacitate de maximum 300 centimetri cubi (poziţia 3606);

(j) produsele extinctoare prezentate sub forma de încărcături pentru aparatele extinctoare sau în grenade sau bombe extinctoare, de la poziţia 3813; produsele care curăţa petele de cerneală, condiţionate în ambalaje pentru vînzarea cu amănuntul, cuprinse la poziţia 3824;

(k) elementele de optică, în special cele din tartrat de etilendiamină (poziţia 9001).

3. Orice produs care ar putea fi clasificat la două sau mai multe poziţii ale capitolului se clasifică la ultima poziţie în ordinea numerotării.

4. La poziţiile 2904–2906, 2908–2911 şi 2913–2920, orice referire la derivaţii halogenaţi, sulfonaţi, nitraţi sau nitrozaţi se aplică în mod egal şi derivaţilor compuşi cum ar fi: sulfohalogenaţii, nitrohalogenaţii, nitrosulfonaţii sau nitrosulfohalogenaţii.

Grupările nitro sau nitrozo nu trebuie să fie considerate “funcţii azotate” în sensul poziţiei 2929.

În sensul poziţiilor 2911, 2912, 2914, 2918 şi 2922“funcţii oxigenate” înseamnă numai funcţiile (grupele organice caracteristice care conţin oxigen) menţionate la poziţiile 2905–2920.

5. A. Esterii compuşilor organici cu funcţie acidă de la subcapitolele I–VII cu compuşii organici de la aceleaşi subcapitole, se clasifică în aceeaşi poziţie ca şi compusul care este clasificat la poziţia plasată ultima în ordinea de numerotare a aceloraşi subcapitole.

B. Esterii alcoolului etilic cu compuşii organici cu funcţie acidă de la subcapitolele I–VII se clasifică la aceeaşi poziţie cu compuşii cu funcţie acidă corespunzători.

C. Sub rezerva notei I de la secţiunea VI şi a notei 2 de la capitolul 28:

1. sărurile anorganice ale compuşilor organici, cum ar fi compuşii cu funcţie acidă, cu funcţie fenol sau cu funcţie enol sau bazele organice, de la subcapitolele I–X sau de la poziţia 2942, se clasifică la poziţia de care aparţine compusul organic corespunzător;

2. sărurile formate prin reacţia între compuşii organici de la subcapitolele I–X sau de la poziţia 2942 se clasifică la poziţia la care se clasifică baza sau acidul (inclusiv compuşii cu funcţie fenol sau cu funcţie enol) din care s-au format şi care este plasată ultima în ordinea numerotării în capitol; si

3. compuşii de coordinaţie, alţii decît produsele clasificate la subcapitolul XI sau la poziţia 2941, se clasifică în capitolul 29 la poziţia plasată ultima în ordinea de numerotare dintre cele la care se clasifică fragmentele formate prin separarea tuturor legăturilor metalice, cu excepţia legăturilor metal-carbon.

D. Alcoolaţii metalici se clasifică la aceeaşi poziţie cu alcoolii corespunzători, cu excepţia etanolului (poziţia 2905).

E. Halogenurile acizilor carboxilici se clasifică la aceeaşi poziţie cu acizii corespunzători.

6. Compuşii de la poziţiile 2930 şi 2931 sunt compuşi organici ale căror molecule conţin, în afară de atomi de hidrogen, de oxigen sau de azot, atomi ai altor nemetale sau metale, cum ar fi sulful, arsenul, plumbul, legaţi direct de atomi de carbon.

Poziţiile 2930 (tiocompuşi organici) şi 2931 (alţi compuşi organo-anorganici) nu cuprind derivaţii sulfonaţi sau halogenaţi (inclusiv derivaţii compusi) care, cu excepţia hidrogenului, oxigenului sau azotului, nu au legaţi direct de carbon decît atomi de sulf sau de halogeni care le conferă caracterul de derivaţi sulfonaţi sau halogenaţi (sau de derivaţi compuşi).

7. Poziţiile 2932, 2933 şi 2934 nu cuprind epoxizii cu ciclu de trei atomi, peroxizii cetonelor, polimerii ciclici ai aldehidelor sau ai tioaldehidelor, anhidridele acizilor carboxilici polibazici, esterii ciclici ai polialcoolilor sau ai polifenolilor cu acizi polibazici şi imidele acizilor polibazici.

Aceste dispoziţii se aplică numai în cazul structurilor heterociclice rezultate exclusiv prin ciclizarea funcţiilor enumerate mai sus.

8. În sensul poziţiei 2937:

(a) termenul de “hormoni” cuprinde factorii eliberatori sau stimulatori ai hormonilor, inhibitorii hormonali şi antagoniştii hormonilor (antihormoni);

(b) expresia “utilizaţi în principal ca hormoni” se aplică nu numai pentru derivaţii hormonali şi pentru analogii structurali ai hormonilor utilizaţi în principal pentru acţiunea lor hormonală, dar şi pentru derivaţii şi analogii structurali ai hormonilor utilizaţi în principal ca intermediari în sinteza produselor de la această poziţie.

Note de subpoziţii

1. În cadrul oricărei poziţii a capitolului, derivaţii unui compus chimic (sau ai unui grup de compuşi chimici) se clasifică la aceeaşi subpoziţie cu acel compus (sau grup de compuşi), cu condiţia ca aceştia să nu fie denumiţi mai specific la o altă subpoziţie şi să nu existe o subpoziţie reziduală denumită “altele” în seria subpoziţiilor respective.

2. Nota 3 la capitolul 29 nu se aplică pentru subpoziţiile acestui capitol.

CAPITOLUL 30

PRODUSE FARMACEUTICE

Note de capitol

1. Prezentul capitol nu cuprinde:

(a) alimentele dietetice, alimentele îmbogăţite, alimentele pentru diabetici, suplimentele alimentare, băuturile tonice şi apele minerale, altele decît preparatele nutritive administrate intravenos (secţiunea IV);

(b) preparate, precum tabletele, guma de mestecat sau plasturii (produse administrate percutanat), destinate să ajute fumătorii să renunţe la fumat (poziţia 2106 sau 3824);

(c) ipsosurile special calcinate sau măcinate fin pentru utilizarea lor în tehnica dentară (poziţia 2520);

(d) apele distilate aromatice şi soluţiile apoase de uleiuri esenţiale, medicinale (poziţia 3301);

(e) preparatele de la poziţiile 3303–3307, chiar dacă acestea au proprietăţi terapeutice sau profilactice;

(f) săpunurile şi celelalte produse de la poziţia 3401, cu adaos de substanţe medicamentoase;

(g) preparatele pe bază de ipsos pentru tehnică dentară (poziţia 3407);

(h) albumina din sînge nepreparată pentru uz terapeutic sau profilactic (poziţia 3502).

2. În sensul poziţiei 3002, expresia “produse imunologice” se aplică peptidelor şi proteinelor (altele decît produsele de la poziţia 2937) direct implicate în reglarea proceselor imunologice, precum anticorpii monoclonali (MAB), fragmentele de anticorpi, conjugatele de anticorpi şi conjugatele de fragmente de anticorpi, interleuchine, interferoni (IFN), chemochine şi anumiţi factori de necroză tumorală (TNF), factori de creştere (GF), hematopoietine şi factori de stimulare a coloniilor (CSF).

3. În sensul poziţiilor 3003 şi 3004 şi a notei 4 litera (d) din acest capitol, se consideră:

(a) ca “produse neamestecate”:

 1. soluţiile apoase ale produselor neamestecate;

 2. toate produsele de la capitolele 28 sau 29;

 3. extractele vegetale simple de la poziţia 1302, simplu titrate sau dizolvate Intr-un solvent oarecare;

(b) ca “produse amestecate”:

 1. soluţiile şi suspensiile coloidale (cu excepţia sulfului coloidal);

 2. extractele vegetale obţinute prin tratarea amestecurilor de substanţe vegetale;

 3. sărurile şi apele concentrate obţinute prin evaporarea apelor minerale naturale.

 4. Poziţia 3006 cuprinde numai produsele următoare, care vor fi încadrate la această poziţie şi la nici o altă poziţie a nomenclaturii:

(a) catguturile chirurgicale sterile, materialele de sutură chirurgicală sterile similare (inclusiv firele dentare sau chirurgicale sterile absorbabile) şi adezivii sterili pentru ţesuturi organice utilizaţi în chirurgie pentru închiderea plăgilor;

(b) laminariile sterile;

(c) hemostaticele resorbabile sterile pentru chirurgie sau stomatologie; barierele anti aderenţe, sterile, pentru chirurgie sau stomatologie, resorbabile sau neresorbabile;

(d) preparatele opacifiante pentru examinări radiografice, precum şi reactivii de diagnostic desemnaţi pentru a fi administraţi pacienţilor şi care sunt produse neamestecate, prezentate sub formă de doze sau chiar produse amestecate, formate din două sau mai multe ingrediente, avînd aceeaşi utilizare;

(e) reactivii pentru determinarea grupelor sanguine sau a factorilor sanguini;

(f) cimenturile şi alte produse de obturaţie dentare; cimenturile pentru refacerea osoasă;

(g) trusele şi cutiile complete pentru prim ajutor;

(h) preparatele chimice anticoncepţionale pe bază de hormoni, de alte produse de la poziţia 2937 sau de spermicide;

(i) preparatele prezentate sub formă de gel utilizate în medicina umană sau veterinară ca lubrifianţi pentru anumite părţi ale corpului în timpul operaţiilor chirurgicale sau examenelor medicale sau ca agent de legătură Între corp şi instrumentele medicale;

(j) deşeurile farmaceutice, adică produsele farmaceutice improprii utilizării lor iniţiale din motivul, de exemplu, al depăşirii termenului de valabilitate;

(k) articole identificabile ca fiind pentru stomie, adică saci, tăiaţi la dimensiune, pentru colostomie, ileostomie şi urostomie, precum protectoarele lor cutanate adezive sau plăcile frontale.

Notă complementară

1. Poziţia 3004 cuprinde preparatele pe bază de plante medicinale şi preparatele pe baza următoarelor substanţe active: vitamine, minerale, aminoacizi esenţiali şi acizi graşi, condiţionate pentru vînzarea cu amănuntul. Aceste preparate se clasifică la poziţia 3004 în cazul în care etichetarea, ambalarea sau modul de utilizare au înscrise următoarele indicaţii:

(a) bolile, afecţiunile sau simptomele acestora, împotriva cărora produsul este utilizat;

(b) concentraţia substanţei active sau a substanţelor active pe care le conţin;

(c) posologia şi

(d) modul de administrare.

Această poziţie cuprinde, de asemenea, preparatele homeopatice de uz medical, în cazul în care acestea îndeplinesc condiţiile (a), (c) şi (d) menţionate mai sus.

În cazul preparatelor pe bază de vitamine, minerale, aminoacizi esenţiali şi acizi graşi, nivelul uneia din aceste substanţe pe unitate de consum zilnică recomandată înscrisă pe etichetă trebuie să fie mult mai mare decît doza fiziologică zilnică recomandată pentru menţinerea sănătăţii în general sau a stării de bine.

CAPITOLUL 31

ÎNGRĂŞĂMINTE

Note de capitol

1. Prezentul capitol nu cuprinde:

(a) sîngele animal de la poziţia 0511;

(b) produsele cu constituţie chimică definită, prezentate separat, altele decît cele descrise la notele 2 litera (a), 3 litera (a), 4 litera (a) sau 5 de mai jos; sau

(c) cristalele artificiale de clorură de potasiu (altele decît elementele de optică) care au o greutate unitară de minimum 2,5 g, de la poziţia 3824; elementele de optică din clorură de potasiu (poziţia 9001).

2. Poziţia 3102 cuprinde numai următoarele produse, cu condiţia ca ele să nu fie prezentate sau ambalate în conformitate cu prevederile poziţiei 3105;

(a) următoarele produse:

 1. nitratul de sodiu, chiar pur;

 2. nitratul de amoniu, chiar pur;

 3. sărurile duble, chiar pure, de sulfat de amoniu şi de nitrat de amoniu;

 4. sulfat de amoniu, chiar pur;

 5. sărurile duble (chiar pure) sau amestecurile de nitrat de calciu şi de nitrat de amoniu;

 6. sărurile duble (chiar pure) sau amestecurile de nitrat de calciu şi de nitrat de magneziu;

 7. cianamida de calciu, chiar pură, sau chiar impregnată cu ulei;

 8. ureea, chiar pură.

(b) Îngrăşămintele formate din amestecuri ale produselor prevăzute la litera (a) de mai sus;

(c) Îngrăşămintele formate din amestecuri de clorură de amoniu sau de orice alte produse prezentate la literele (a) sau (b) cu cretă, ghips sau cu alte materiale anorganice fără putere de fertilizare;

(d) Îngrăşămintele lichide formate din soluţii apoase sau amoniacale ale produselor de la litera (a) punctul 2 sau 8 de mai sus sau dintr-un amestec al acestor produse.

3. Poziţia 3103 cuprinde, cu condiţia ca acestea să nu fie prezentate sau ambalate în conformitate cu prevederile poziţiei 3105, numai:

(a) următoarele produse:

 1. zgura alcalină (de defosforizare);

 2. fosfaţi naturali de la poziţia 2510, calcinaţi sau care au fost supuşi unui tratament termic superior celui pentru eliminarea impurităţilor;

 3. superfosfaţii (simpli, dubli sau tripli);

 4. hidrogenoortofosfatul de calciu care conţine minimum 0,2 % în greutate fluor calculat la produsul anhidru în stare uscată;

(b) Îngrăşămintele care constau din amestecuri Între ele ale produselor prevăzute la litera (a) de mai sus, dar fără a se lua în considerare conţinutul limită de fluor;

(c) Îngrăşămintele care constau din amestecuri ale produselor prevăzute la literele (a) sau (b) de mai sus, dar fără a lua în considerare conţinutul limită de fluor, cu cretă, cu gips sau cu alte materiale anorganice fără putere de fertilizare.

4. Poziţia 3104 cuprinde, cu condiţia ca acestea să nu fie prezentate sau ambalate în conformitate cu prevederile poziţiei 3105, numai:

(a) următoarele produse:

 1. sărurile de potasiu naturale brute (carnalit, cainit, silvinit şi altele);

 2. clorura de potasiu, chiar pură, sub rezerva dispoziţiilor notei 1 litera (c);

 3. sulfatul de potasiu, chiar pur;

 4. sulfatul de magneziu şi potasiu, chiar pur.

(b) îngrăşămintele care constau din amestecuri între ele ale produselor prevăzute la litera (a) de mai sus.

5. Hidrogenoortofosfatul de diamoniu (fosfat diamoniu) şi dihidrogenoortofosfatul de amoniu (fosfat monoamoniu), chiar pure şi ameste­curile între ele ale acestor produse se clasifică la poziţia 3105.

6. În sensul poziţiei 3105, expresia “alte îngrăşăminte” cuprinde numai produsele de tipul celor utilizate ca îngrăşăminte, care conţin ca elemente componente esenţiale cel puţin unul dintre elementele fertilizante: azot, fosfor sau potasiu.

CAPITOLUL 32

EXTRACTE TANANTE SAU COLORANTE; TANINI ŞI DERIVAŢII LOR; PIGMENŢI ŞI ALTE

SUBSTANŢE COLORANTE; VOPSELE ŞI LACURI; MASTICURI; CERNELURI

Note de capitol

1. Prezentul capitol nu cuprinde:

(a) produsele cu o compoziţie chimică definită, prezentate separat, cu excepţia celor de la poziţiile 3203 sau 3204, a produselor anorganice de tipul celor utilizate ca “luminofore” (poziţia 3206), a sticlei obţinute din cuarţ topit sau altă silice topită în formele prezentate la poziţia 3207, a tincturilor şi a altor substanţe colorante prezentate în forme sau ambalaje pentru vînzarea cu amănuntul de la poziţia 3212;

(b) tanaţii şi alţi derivaţi tanici ai produselor de la poziţiile 2936–2939, 2941 sau 3501–3504;

(c) masticurile de asfalt şi celelalte masticuri bituminoase (poziţia 2715).

2. Amestecurile de săruri de diazoniu stabilizate şi de copulanţi, pentru producerea de coloranţi azoici, se clasifică la poziţia 3204.

3. Poziţiile 3203, 3204, 3205 şi 3206 cuprind, de asemenea, preparatele pe bază de substanţe colorante (inclusiv în cazul poziţiei 3206, pigmenţii de la poziţia 2530 sau de la capitolul 28, fulgii şi pulberile metalice), de tipurile utilizate pentru a colora orice material sau utilizate ca ingrediente în fabricarea produselor colorante. Aceste poziţii nu cuprind, cu toate acestea, pigmenţii dispersaţi în medii neapoase, în stare lichidă sau de pastă, de tipurile utilizate la fabricarea vopselelor, inclusiv a emailurilor (poziţia 3212) şi nici celelalte preparate prevăzute la poziţiile 3207, 3208, 3209, 3210, 3212, 3213 sau 3215.

4. Soluţiile (altele decît colodiul), în solvenţi organici volatili, ale produselor menţionate la poziţiile 3901–3913, se clasifică la poziţia 3208, în cazul în care proporţia solventului depăşeşte 50 % din greutatea soluţiei.

5. În sensul prezentului capitol, termenul “substanţe colorante” nu include produsele de tipurile utilizate ca materiale de umplutură pentru vopselele de ulei, chiar dacă pot fi utilizate şi ca pigmenţi coloranţi în vopselele de apă.

6. În sensul poziţiei 3212, sunt considerate “folii pentru marcare prin presare la cald” numai foliile subţiri de tipul celor utilizate, de exemplu, pentru a imprima legăturile de carte sau garniturile pentru pălării care constau din:

(a) pulberi metalice (inclusiv din metale preţioase) sau pigmenţi aglomeraţi cu clei, gelatină sau alţi lianţi;

(b) metale (chiar preţioase) sau pigmenţi depuşi pe o folie dintr-un material oarecare, servind ca suport.

CAPITOLUL 33

ULEIURI ESENŢIALE ŞI REZINOIDE; PRODUSE PREPARATE DE PARFUMERIE

SAU DE TOALETĂ ŞI PREPARATE COSMETICE

Note de capitol

1. Prezentul capitol nu cuprinde:

(a) oleorăşinile naturale sau extractele vegetale de la poziţiile 1301 sau 1302;

(b) săpunurile şi alte produse de la poziţia 3401;

(c) uleiurile de terebentină, de lemn de pin sau de celuloză cu sulfat şi alte produse de la poziţia 3805.

2. În sensul poziţiei 3302, expresia “substanţe odoriferante” se referă numai la substanţele de la poziţia 3301, la ingredientele odoriferante extrase din aceste substanţe şi la produsele aromatice obţinute prin sinteză.

3. Poziţiile 3303–3307 se aplică în special pentru produsele amestecate sau neamestecate (altele decît apele distilate aromatice şi soluţiile apoase ale uleiurilor esenţiale), adecvate utilizării ca produse ale acestor poziţii şi condiţionate pentru vînzarea cu amănuntul în vederea folosirii lor în aceste scopuri.

4. Prin “preparate de parfumerie sau de toaletă şi preparate cosmetice” se înţelege, în sensul poziţiei 3307, în special următoarele produse: pliculeţele care conţin o cantitate de plante aromatice; preparatele odoriferante care devin mirositoare prin ardere; şerveţele parfumate şi şerveţele impregnate sau acoperite cu farduri; soluţiile lichide pentru lentile de contact sau pentru ochi artificiali; vata, fetrul şi produsele neţesute, impregnate, îmbibate sau acoperite cu parfum sau farduri; produsele de toaletă pentru animale.

CAPITOLUL 34

SĂPUNURI, AGENŢI DE SUPRAFAŢA ORGANICI, PREPARATE PENTRU SPĂLAT,

PREPARATE LUBRIFIANTE, CEARĂ ARTIFICIALĂ, CEARĂ PREPARATĂ, PRODUSE

PENTRU ÎNTREŢINERE, LUMÎNĂRI ŞI ARTICOLE SIMILARE, PASTE PENTRU

MODELARE, “CEARA DENTARĂ” ŞI PREPARATE DENTARE PE BAZĂ DE IPSOS

Note de capitol

1. Prezentul capitol nu cuprinde:

(a) amestecurile sau preparatele alimentare din grăsimi sau din uleiuri animale sau vegetale de tipul celor utilizate ca preparate de demulare (poziţia 1517);

(b) compuşii cu compoziţie chimică definită, prezentaţi separat;

(c) şampoanele, preparatele pentru curăţarea dinţilor, cremele şi spumele de ras şi preparatele pentru baie, care conţin săpun sau alţi agenţi organici de suprafaţă (poziţiile 3305, 3306 sau 3307).

2. În sensul poziţiei 3401, termenul “săpunuri” nu se aplică decît pentru săpunurile solubile în apă. Săpunurile şi alte produse de la această poziţie pot să conţină alte substanţe (de exemplu, dezinfectante, materiale de umplutură, pudre abrazive, produse medicamentoase). Cele care conţin abrazivi se clasifică la această poziţie numai în cazul în care sunt prezentate sub formă de bare, bucăţi, chiar modelate, sau în calupuri. Prezentate sub alte forme, se clasifică la poziţia 3405 ca paste şi pudre de curăţat şi preparate similare.

3. În sensul poziţiei 3402, “agenţi organici de suprafaţă” înseamnă produsele care, amestecate cu apă într-o concentraţie de 0,5 % la 20°C şi lăsate în repaus timp de o oră la aceeaşi temperatură:

(a) produc un lichid transparent sau translucid sau o emulsie stabilă fără separarea substanţelor insolubile şi

(b) reduc tensiunea superficială a apei la maximum 4,5 × 10 –2 N/m (45 dyn/cm).

4. În sensul poziţiei 3403, “uleiuri din petrol sau din minerale bituminoase” înseamnă produsele definite la nota 2 a capitolului 27.

5. Sub rezerva excluderilor de mai jos, termenii “ceară artificială şi ceară preparată”, utilizaţi la poziţia 3404, se aplică numai la:

(a) produsele cu caracter de ceară, obţinute printr-un procedeu chimic, solubile sau nu în apă;

(b) produsele obţinute prin amestecarea diferitelor tipuri de ceară;

(c) produsele cu caracter de ceară, care au la bază ceara sau parafina şi conţin grăsimi, răşini, substanţe minerale sau alte materiale.

Poziţia 3404 nu cuprinde:

(a) produsele de la poziţiile 1516, 3402 sau 3823 chiar dacă acestea prezintă caracter de ceară;

(b) ceara animală neamestecată şi ceara vegetală neamestecată, chiar colorate sau rafinate, de la poziţia 1521;

(c) ceara minerală sau produsele similare de la poziţia 2712, amestecate sau nu între ele sau simplu colorate;

(d) ceară amestecată, dispersată sau dizolvată intr-un mediu lichid (poziţiile 3405, 3809 etc.).

CAPITOLUL 35

SUBSTANŢE ALBUMINOIDE; AMIDONURI MODIFICATE; CLEIURI; ENZIME

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde:

(a) drojdiile (poziţia 2102);

(b) fracţiuni ale sîngelui (altele decît albumina din sînge nepreparată pentru utilizări terapeutice sau profilactice), medicamentele sau celelalte produse de la capitolul 30;

(c) preparatele enzimatice pentru pretăbăcire (poziţia 3202);

(d) preparatele enzimatice pentru înmuiere sau pentru spălare şi celelalte produse de la capitolul 34;

(e) proteinele întărite (poziţia 3913);

(f) produsele de artă grafică pe suporturi de gelatină (capitolul 49).

2. Termenul “dextrine” folosit în textul poziţiei 3505 se referă la produsele care provin din degradarea amidonului sau feculelor, care au un conţinut de zaharuri reducătoare, exprimat în dextroză, raportat la substanţa uscată, de maximum 10 %. Produsele de acest tip care au un conţinut de zaharuri reducătoare peste 10 % se clasifică la poziţia 1702.

Notă complementară

1. Subpoziţia 3504 00 100 cuprinde concentratele de proteine din lapte cu un conţinut de proteine peste 85 %, calculat în greutate substanţă uscată.

CAPITOLUL 36

PULBERI ŞI EXPLOZIVI; ARTICOLE DE PIROTEHNIE; CHIBRITURI;

ALIAJE PIROFORICE; MATERIALE INFLAMABILE

Note de capitol

1. Prezentul capitol nu cuprinde produsele cu o compoziţie chimică definită, prezentate separat, cu excepţia celor prezentate la nota 2 litera (a) sau (b) de mai jos.

2. Prin “articole din materiale inflamabile”, în sensul poziţiei 3606, se înţelege numai:

(a) metaldehida, hexametilentetramina şi produsele similare, sub formă de tablete, batoane sau sub forme similare, care implică utilizarea lor drept combustibili, precum şi combustibilii pe bază de alcool şi combustibilii preparaţi similari, în stare solidă sau sub formă de pastă;

(b) combustibilii lichizi şi gazele combustibile lichefiate, în recipiente de tipul celor utilizate pentru alimentarea sau reîncărcarea brichetelor sau aprinzătoarelor şi care au o capacitate de maximum 300 cm³ ;

(c) torţele şi făcliile de răşină, aprinzătoarele de foc şi produsele similare.

CAPITOLUL 37

PRODUSE FOTOGRAFICE SAU CINEMATOGRAFICE

Note de capitol

1. Prezentul capitol nu cuprinde deşeurile şi rebuturile.

2. În prezentul capitol, termenul “fotografic” reprezintă procedeul care permite formarea în mod direct sau în mod indirect de imagini vizibile prin acţiunea luminii sau a altor forme de radiaţie asupra unor suprafeţe fotosensibile.

Note complementare

1. În cazul filmelor sonore cu două benzi (o bandă numai pentru imagini şi o bandă utilizată pentru înregistrarea sunetului), fiecare dintre benzi urmează regimul ei propriu.

2. Expresia “filme de actualităţi”, în sensul subpoziţiei 3706 90 520, înseamnă filmele cu o lungime sub 330 metri, cu subiecte care se referă la evenimente cu caracter de actualitate politică, sportivă, militară, ştiinţifică, literară, folclorică, turistică, mondenă etc.

CAPITOLUL 38

PRODUSE DIVERSE ALE INDUSTRIEI CHIMICE

Note de capitol

1. Prezentul capitol nu cuprinde:

(a) produsele cu compoziţie chimica definite, prezentate separat, cu excepţia celor de mai jos:

1. grafitul artificial (poziţia 3801);

2. insecticidele, rodenticidele, fungicidele, erbicidele, inhibitorii de germinaţie, regulatorii de creştere pentru plante, dezinfectanţii şi produsele similare, prezentate în formele sau în ambalajele prevăzute la poziţia 3808;

3. produsele extinctoare prezentate ca încărcătura pentru aparatele extinctoare sau în grenadele sau bombele extinctoare (poziţia 3813);

4. materialele de referinţă certificate, specificate la nota 2 de mai jos;

5. produsele prevăzute la nota 3 litera (a) sau litera (c) de mai jos;

(b) amestecurile de produse chimice cu substanţe alimentare sau cu alte substanţe cu valoare nutritive, de tipul celor utilizate la prepararea alimentelor pentru alimentaţia umana (în general poziţia 2106);

(c) zgura, cenuşa şi reziduuri (inclusiv nămol, altul decît nămolul de epurare) care conţin metale, arsen sau amestecuri ale acestora şi care îndeplinesc condiţiile de la nota 3 litera (a) sau litera (b) de la capitolul 26 (poziţia 2620);

(d) medicamentele (poziţiile 3003 sau 3004);

(e) catalizatorii epuizaţi de tipul celor utilizaţi pentru extracţia metalelor comune sau pentru fabricarea compuşilor chimici pe baza de metale comune (poziţia 2620), catalizatorii epuizaţi de tipul celor utilizaţi în principal pentru recuperarea metalelor preţioase (poziţia 7112) şi catalizatorii constituiţi din metale sau din aliaje metalice care se prezintă, de exemplu, sub forma de pudră foarte fină sau de pînza metalică (secţiunile XIV sau XV).

2. A. În sensul poziţiei 3822, prin expresia “material de referinţa certificat” se înţelege un material de referinţă care este însoţit de un certificat care indica valorile proprietăţilor certificate şi metodele utilizate pentru determinarea acestor valori, precum şi gradul de certitudine asociat fiecărei valori şi care poate fi utilizat în scopuri analitice, de etalonare sau de referinţă.

B. Cu excepţia produselor de la capitolele 28 sau 29, pentru clasificarea materialelor de referinţă certificate, poziţia 3822 are prioritate faţă de orice alte poziţii din nomenclatură.

3. Se clasifică la poziţia 3824 şi nu la altă poziţie din nomenclatură:

(a) cristalele cultivate (altele decît elementele optice) de oxid de magneziu sau de săruri halogenate ale metalelor alcaline sau alcalino­pamîntoase, cu greutate unitară de minimum 2,5 g;

(b) uleiurile de fusel; uleiul Dippel;

(c) produsele pentru îndepărtarea petelor de cerneală, condiţionate în ambalaje pentru vînzarea cu amănuntul;

(d) produsele pentru corecturi tipografice, alte lichide corectoare şi benzi corectoare (altele decît cele de la poziţia 9612), condiţionate în ambalaje pentru vînzarea cu amânuntul;

(e) indicatoarele fuzibile pentru controlul temperaturii în cuptoare (de exemplu, conuri Seger).

4. În nomenclatură, expresia “deşeuri orăşeneşti” înseamnă deşeurile de tipul celor colectate de la gospodării, hoteluri, restaurante, spitale, magazine, birouri etc. şi detritus colectat de pe străzi sau trotuare, precum şi deşeuri de materiale de construcţii sau provenite de la demolări. Deşeurile orăşeneşti conţin, în general, un mare număr de materiale cum ar fi material plastic, cauciuc, lemn, hîrtie, materiale textile, sticla, metale, resturi de produse alimentare, mobile deteriorate şi alte articole deteriorate sau considerate deşeuri. Cu toate acestea, expresia “deşeuri orăşeneşti” nu cuprinde:

(a) materialele sau articolele individuale care au fost separate de deşeuri, cum sunt deşeurile de materiale plastice, de cauciuc, de lemn, de hîrtie, de materiale textile, de sticla sau de metal şi bateriile uzate care urmează regimul lor propriu;

(b) deşeurile industriale;

(c) deşeurile farmaceutice, definite la nota 4 litera (k) de la capitolul 30;

(d) deşeurile clinice definite la nota 6 litera (a) de mai jos.

5. În sensul poziţiei 3825, prin “nămol de epurare” se înţelege nămolul provenit de la staţiile de epurare a apelor uzate urbane şi deşeurile de la tratarea preliminară, deşeurile de curăţire şi nămolul nestabilizat. Nămolul stabilizat, care poate fi utilizat ca îngrăşământ este exclus (capitolul 31).

6. În sensul poziţiei 3825, expresia “alte deşeuri” înseamnă:

(a) deşeurile clinice, şi anume deşeurile contaminate provenite din cercetările medicale, de la analize de diagnosticare, de la tratamente sau alte proceduri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare care conţin adesea agenţi patogeni şi substanţe farmaceutice şi care trebuie distruse intr-un anumit mod (de exemplu, pansamente, mănuşi folosite şi seringi folosite);

(b) deşeuri de solvenţi organici;

(c) deşeuri de soluţii (leşie) decapante pentru metale, lichide hidraulice, lichide de frînă şi lichide antigel;

(d) alte deşeuri ale industriei chimice sau ale industriilor conexe.

Cu toate acestea, expresia “alte deşeuri” nu cuprinde deşeurile care conţin în principal uleiuri petroliere sau uleiuri obţinute din minerale bituminoase (poziţia 2710).

7. În sensul poziţiei 3826, termenul “biodiesel” înseamnă esteri monoalchilici de acizi graşi de tipul celor utilizaţi drept combustibil, derivaţi din grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale, chiar uzate.

Note de subpoziţii

1. Subpoziţia 3808 50 cuprinde numai preparatele de la poziţia 3808, care conţin una sau mai multe dintre următoarele substanţe: aldrin (ISO), binapacril (ISO), camfeclor (ISO) (toxafen), captafol (ISO), clorodan (ISO), clordimeform (ISO), clorobenzilat (ISO), DDT (ISO), (clofenotan (INN), 1,1,1-tricloro-2,2-bis(p-clorofenil)etan), dieldrin (ISO, INN), 4,6-dinitro-o-crezol (DNOC (ISO)) sau sărurile sale, dinoseb (ISO), sărurile sau esterii săi, dibromură de etilenă (ISO) (1,2 dibrometan), diclorură de etilenă (ISO) (1,2 dicloretan), floroacetamidă (ISO), heptaclor (ISO), hexaclorobenzen (ISO), 1,2,3,4,5,6-hexaclorociclohexan (HCH (ISO)), inclusiv lindan (ISO, INN), compuşi ai mercurului, metamidofos (ISO), monocrotofos (ISO), oxiran (oxid de etilenă), paration (ISO), paration-metil (ISO) (metil-paration), pentaclorfenol (ISO), sărurile sau esterii săi, fosfamidon (ISO), 2,4,5-T (ISO) (2,4,5-acid triclorofenoxiacetic), sărurile sau esterii săi, compuşi tributilstanici.

Subpoziţia 3808 50 cuprinde şi preparate sub formă de pulbere care conţin un amestec de benomil (ISO), carbofuran (ISO) şi tiram (ISO).

2. În sensul subpoziţiilor 3825 41 şi 3825 49, expresia “deşeuri de solvenţi organici” înseamnă deşeurile care conţin în principal solvenţi organici improprii utilizării lor iniţiale în această stare, destinate sau nu recuperării solvenţilor.

SECŢIUNEA VII

MATERIALE PLASTICE ŞI ARTICOLE DIN MATERIAL PLASTIC;

CAUCIUC ŞI ARTICOLE DIN CAUCIUC

Note de secţiune

1. Produsele prezentate în seturi constînd din mai multe elemente componente distincte, cuprinse în totalitate sau parţial în aceasta secţiune şi recunoscute ca fiind destinate, după amestecare, să constituie un produs din secţiunile VI sau VII, se clasifică la poziţia aferentă acestui ultim produs, cu condiţia că elementele sale componente să fie:

(a) datorită prezentării lor, clar recunoscute ca fiind destinate a fi utilizate împreună fără a fi recondiţionate în prealabil;

(b) prezentate împreună;

(c) recunoscute, prin natura sau cantităţile lor, ca fiind complementare unele altora.

2. Cu excepţia articolelor de la poziţiile 3918 sau 3919, se clasifică la capitolul 49 materialele plastice, cauciucul şi articolele din aceste materiale, imprimate cu motive sau ilustraţii diferite care nu au caracter accesoriu în raport cu destinaţia lor iniţială.

CAPITOLUL 39

MATERIALE PLASTICE ŞI ARTICOLE DIN MATERIAL PLASTIC

Note de capitol

1. În nomenclatură, “materiale plastice” înseamnă materialele clasificate la poziţiile 3901–3914 care, supuse unei influenţe exterioare (in general căldură şi presiune, cu utilizarea unui solvent sau plastifiant, după caz), sunt capabile sau au fost capabile, în momentul polimerizării sau intr-un stadiu ulterior, să adopte prin mulare, turnare, profilare, laminare sau orice alt procedeu, o forma pe care o păstrează şi după ce aceasta influenţă a încetat să acţioneze.

În nomenclatură, expresia “materiale plastice” cuprinde şi fibrele vulcanizate. Cu toate acestea, termenul nu se aplică în cazul materialelor considerate materiale textile, din secţiunea XI.

2. Prezentul capitol nu cuprinde:

(a) produsele lubrifiante de la poziţiile 2710 sau 3403;

(b) ceara de la poziţiile 2712 sau 3404;

(c) compuşii organici cu compoziţie chimică definită, prezentaţi separat (capitolul 29);

(d) heparina şi sărurile ei (poziţia 3001);

(e) soluţiile (altele decît colodiul), în solvenţi organici volatili, ale produselor menţionate la poziţiile 3901–3913, atunci cînd proporţia în greutate a solventului depăşeşte 50 % din greutatea soluţiei (poziţia 3208); foliile pentru marcare prin presare la cald de la poziţia 3212;

(f) agenţii activi de suprafaţă organici şi preparatele de la poziţia 3402;

(g) gumele topite şi gumele esteri (poziţia 3806);

(h) aditivii preparaţi pentru uleiuri minerale (inclusiv benzina) sau pentru alte lichide folosite în aceleaşi scopuri ca şi uleiurile minerale (poziţia 3811);

(i) fluide hidraulice preparate pe bază de poliglicoli, siliconi sau alţi polimeri de la capitolul 39 (poziţia 3819);

(j) reactivi de diagnostic sau de laborator pe un suport de material plastic (poziţia 3822);

(k) cauciucul sintetic, astfel cum este definit la capitolul 40 şi articolele din cauciuc sintetic;

(l) articolele de selarie sau curelarie (poziţia 4201), genţile, valizele, servietele, poşetele şi celelalte articole de la poziţia 4202;

(m) articolele din împletituri sau alte împletituri de la capitolul 46;

(n) tapetul pentru pereţi de la poziţia 4814;

(o) produsele de la secţiunea XI (materialele textile şi articolele din aceste materiale);

(p) articolele de la secţiunea XII (de exemplu încălţăminte şi parţi de încălţăminte, pălării şi parţi de pălării, umbrele, umbrele de soare, bastoane, bice, cravaşe şi părţi ale acestora);

(q) imitaţiile de bijuterii de la poziţia 7117;

(r) articolele de la secţiunea XVI (maşini şi aparate mecanice sau electrice);

(s) părţile aparatelor de zbor şi a altor mijloacelor de transport de la secţiunea XVII;

(t) articolele de la capitolul 90 (de exemplu elemente de optică, monturi de ochelari, instrumente de desen);

(u) articolele de la capitolul 91 (de exemplu cutii şi carcase pentru ceasuri, pendule şi aparate de orologerie);

(v) articolele de la capitolul 92 (de exemplu instrumente muzicale şi părtile lor);

(w) articolele de la capitolul 94 (de exemplu mobilier, aparate de iluminat, insemne luminoase, construcţii prefabricate);

(x) articolele de la capitolul 95 (de exemplu jucării, jocuri, echipamente sportive);

(y) articolele de la capitolul 96 (de exemplu perii, butoni şi nasturi, fermoare, piepteni, părţi de pipe, port ţigarete şi altele similare, părţi ale recipientelor tip termos, stilouri, pixuri).

3. Poziţiile 3901–3911 cuprind numai produsele obţinute prin sinteză chimică şi care fac parte din următoarele categorii:

(a) poliolefine sintetice lichide care distilă mai puţin de 60 % din volum la 300 °C, raportat la 1 013 milibari, prin aplicarea unei metode de distilare la presiune joasă (poziţiile 3901 şi 3902);

(b) răşinile slab polimerizate, de tipul cumaron-indenei (poziţia 3911);

(c) alţi polimeri sintetici cu o medie de cel puţin 5 monomeri;

(d) siliconii (poziţia 3910);

(e) rezolii (poziţia 3909) şi alţi prepolimeri.

4. Se înţelege prin “copolimeri” toţi polimerii în care ponderea nici unei unităţi de monomer nu reprezintă minimum 95 % în greutate din conţinutul total al polimerului.

În cazul în care nu există dispoziţii contrare, în sensul prezentului capitol, copolimerii (inclusiv cei copolicondensaţi, produsele de copoliadiţie, copolimerii bloc şi copolimerii grefaţi) şi amestecurile de polimeri se clasifică la poziţia corespunzătoare polimerilor ale căror unităţi comonomer predomină în greutate asupra oricărei alte unităţi comonomer simple. În sensul prezentei note, unităţile comonomer constituente ale polimerilor care se clasifică la aceeaşi poziţie, trebuie luate împreună.

În cazul în care nici o unitate comonomer simplă nu predomină, copolimerii sau amestecurile de polimeri se clasifică, după caz, la poziţia plasată ultima în ordinea numerotării printre cele susceptibile de a fi luate în considerare.

5. Polimerii modificaţi chimic, la care numai ramificaţiile catenei polimerice principale au fost modificate prin reacţii chimice, se clasifică la poziţiile aferente polimerilor nemodificaţi. Această dispoziţie nu se aplică copolimerilor grefaţi.

6. În sensul poziţiilor 3901–3914, expresia “forme primare” se aplică numai la formele următoare:

(a) lichide şi paste, inclusiv dispersii (emulsii şi suspensii) şi soluţii;

(b) blocuri neregulate, bucăţi, fărîmituri, pulberi (inclusiv pulberi de presare), granule, fulgi şi forme vrac similare.

7. Poziţia 3915 nu cuprinde deşeuri, talas şi span rezultate dintr-un singur material termoplastic, transformat în forme primare (poziţiile 3901–3914).

8. În sensul poziţiei 3917, termenii “tuburi, ţevi şi furtunuri” înseamnă produsele tubulare semifabricate sau finite (de exemplu, ţevi nervurate de stropit, tuburi şi ţevi perforate) de tipul celor utilizate în general la dirijarea, transportul sau distribuirea gazelor sau a lichidelor. Aceşti termeni includ, de asemenea, învelişurile tubulare pentru mezeluri şi alte tuburi şi ţevi plate. Cu toate acestea, cu excepţia celor citate la urmă, cele care au o secţiune transversală interioară alta decît rotundă, ovală, dreptunghiulară (la care lungimea nu depăşeşte de 1,5 ori lăţimea) sau în formă de poligon regulat, nu sunt considerate “tuburi şi ţevi” ci “profile”.

9. În sensul poziţiei 3918, termenii “tapete din material plastic pentru pereţi şi plafoane interioare” înseamnă produsele prezentate în rulouri, cu o lăţime minimă de 45 cm, care pot fi utilizate pentru decorarea pereţilor şi plafoanelor, fabricate din material plastic fixate în mod permanent pe un suport dintr-un material, altul decît hîrtia, stratul din material plastic fiind decorat în relief (pe faţa aparentă) prin granulare, gofrare, colorare, imprimare de motive sau în alt mod.

10. În sensul poziţiilor 3920 şi 3921, termenii “plăci folii, pelicule, benzi şi lame” înseamnă numai plăcile, foliile, benzile şi lamele (altele decît cele de la capitolul 54) şi blocurile de formă geometrică regulată, chiar imprimate sau prelucrate în alt mod pe suprafaţă, nedecupate sau decupate în formă pătrată sau dreptunghiulară, dar neprelucrate în alt mod (chiar dacă această operaţie le dă un caracter de articol gata pregătit pentru întrebuinţare).

11. Poziţia 3925 cuprinde numai articolele de mai jos, cu condiţia să nu fie clasificate la poziţiile precedente ale subcapitolului II:

(a) rezervoare, cisterne (inclusiv fosele septice), cuve şi recipienţi similari, cu capacitatea de peste 300 l;

(b) elemente de structură utilizate în special la construirea podelelor, pereţilor, plafoanelor sau acoperişurilor;

(c) rigolele de scurgere şi accesoriile acestora;

(d) uşi, ferestre şi tocurile lor, pervazuri şi praguri;

(e) balcoane, balustrade, garduri şi bariere similare;

(f) obloane, rulouri pentru ferestre (inclusiv jaluzele) şi articole similare şi părţile şi accesoriile acestora;

(g) rafturi de dimensiuni mari destinate a fi montate şi fixate permanent de exemplu în magazine, ateliere, depozite;

(h) motive decorative arhitecturale, de exemplu canelurile, cupolele, coloanele

(i) accesorii şi garnituri destinate să fie fixate permanent la uşi, ferestre, scări, pereţi sau alte părţi de construcţie, de exemplu butoanele, mînerele, cîrligele, suporturile, portşervetele, plăcile de întrerupător şi alte plăci de protecţie.

Note de subpoziţii

1. În interiorul unei poziţii a capitolului, polimerii (inclusiv copolimerii) şi polimerii modificaţi chimic se clasifică în conformitate cu următoarele dispoziţii:

(a) atunci cînd există o subpoziţie denumită “altele” în seria subpoziţiilor în cauză:

1. prefixul “poli” care precede numele unui polimer specific în definirea unei subpoziţii (de exemplu polietilena sau poliamida-6,6) semnifică faptul că monomerul sau unităţile de monomer constituente ale polimerului desemnat, luate împreună, trebuie să constituie minimum 95 % în greutate din conţinutul total de polimer;

2. copolimerii menţionaţi la subpoziţiile 3901 30, 3903 20, 3903 30 şi 3904 30 se clasifică în aceste subpoziţii, cu condiţia că unităţile comonomer ale copolimerilor menţionaţi să contribuie cu minimum 95 % în greutate din conţinutul total de polimer;

3. polimerii modificaţi chimic se clasifică la subpoziţia “altele”, cu condiţia ca aceşti polimeri să nu fie denumiţi mai specific la o altă subpoziţie;

4. polimerii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la punctele 1, 2, sau 3 de mai sus, se clasifică la subpoziţia, printre subpoziţiile rămase ale seriei, care cuprinde polimerii unităţii monomer care predomină în greutate asupra oricărei alte unităţi monomer simple. În acest scop, unităţile monomer constituente de polimer care ţin de aceeaşi subpoziţie trebuie să fie luate împreună. Doar unităţile comonomer constituente ale polimerilor din seria subpoziţiilor în cauză trebuie comparate.

(b) atunci cînd nu există o subpoziţie denumită “altele” în aceeaşi serie:

1. polimerii se clasifică la subpoziţia care cuprinde polimerii unităţii monomer care predomină în greutate asupra oricărei alte unităţi comonomer simple. În acest scop, unităţile monomer constituente ale polimerilor care ţin de aceeaşi subpoziţie trebuie luate împreună. Doar unităţile comonomer constituente ale polimerilor din seria în cauză trebuie comparate;

2. polimerii modificaţi chimic se clasifică la subpoziţia aferentă polimerului nemodificat.

Amestecurile de polimeri se clasifică la aceeaşi subpoziţie ca şi polimerii obţinuţi din aceleaşi unităţi monomer în aceleaşi proporţii.

2. În sensul subpoziţiei 3920 43, termenul “plastifianţi”, cuprinde, de asemenea, plastifianţii secundari.

Notă complementară

1. Capitolul 39 cuprinde mănuşile, mitenele sau mănuşile cu un deget impregnate, îmbrăcate sau acoperite cu material plastic alveolar în cazul în care sunt confecţionate:

– din materiale ţesute, tricotate sau croşetate (altele decît cele de la poziţia 5903), pîslă sau materiale neţesute, impregnate, îmbrăcate sau acoperite cu material plastic alveolar sau

– din materiale ţesute, tricotate sau croşetate, pîslă sau materiale neţesute, neimpregnate, neîmbrăcate sau neacoperite şi ulterior impregnate, îmbrăcate sau acoperite cu material plastic alveolar,în cazul în care aceste materiale ţesute, tricotate sau croşetate, pîslă sau materiale neţesute sunt prezente numai cu scop de suport

[capitolul 56 nota 3 litera (c) şi capitolul 59 nota 2, litera (a) punctul 5)].

CAPITOLUL 40

CAUCIUC ŞI ARTICOLE DIN CAUCIUC

Note de capitol

1. În cazul în care nu există dispoziţii contrare, în nomenclatură, prin “cauciuc” se înţeleg produsele următoare, chiar vulcanizate, întărite sau nu: cauciuc natural, balata, gutaperca, guayul, chicle şi gume naturale similare, cauciuc sintetic, factice derivat din uleiuri precum şi diferite produse recuperate.

2. Prezentul capitol nu cuprinde:

(a) produsele de la secţiunea XI (materiale textile şi articole din aceste materiale);

(b) încălţăminte şi parţi de încălţăminte de la capitolul 64;

(c) obiecte de acoperit capul şi articole similare, părţi ale acestora, inclusiv caşti de baie, de la capitolul 65;

(d) piesele din ebonite (cauciuc întărit), pentru maşini sau aparate mecanice sau electrice, precum şi toate obiectele sau părţile de obiecte din ebonite folosite în electrotehnica, de la secţiunea XVI;

(e) articolele de la capitolele 90, 92, 94 sau 96;

(f) articolele de la capitolul 95, altele decît mănuşile, mitenele şi mănuşile cu un deget (pentru sport) şi articolele de la poziţiile 4011–4013.

3. La poziţiile 4001–4003 şi 4005, expresia “forme primare” se aplică numai la formele următoare:

(a) lichide şi paste (inclusiv latexul, prevulcanizat sau neprevulcanizat şi alte dispersii şi soluţii);

(b) blocuri neregulate, bucăţi, baloturi, pulberi, granule, sfărîmături şi forme în vrac similare.

4. La nota 1 de la prezentul capitol şi la poziţia 4002, expresia “cauciuc sintetic” se aplica:

(a) materialelor sintetice nesaturate care pot fi transformate ireversibil, prin vulcanizare cu sulf, în substanţe netermoplastice care, la o temperatura cuprinsa între 18 şi 29 °C, pot să suporte, fără să se rupă, o alungire de trei ori mai mare decît lungimea lor iniţială şi care, după ce au fost alungite la dublul lungimii lor iniţiale revin, în mai puţin i de 5 minute, la o lungime cel mult egala cu o data şi jumătate din lungimea lor iniţială. În scopul acestei încercări, se admite adăugarea unor substanţe necesare pentru reticulare, cum sunt agenţii sau acceleratorii de vulcanizare; de asemenea, se admite prezenţa materialelor prevăzute la nota 5 litera (B) punctele 2) şi 3). În schimb, prezenţa oricăror substanţe care nu sunt necesare pentru reticulare, cum sunt agenţii de diluare, plastifianţii şi materialele de umplutura, nu se admite.

(b) tioplastelor (TM);

(c) cauciucului natural modificat prin grefare sau prin amestecare cu materiale plastice, cauciucului natural depolimerizat, pentru amestecurile de materiale sintetice nesaturate şi de polimeri sintetici suprasaturaţi, în cazul în care aceste produse satisfac condiţiile pentru vulcanizare, alungire şi remanenta, stabilite la litera (a) de mai sus.

5. A. La poziţiile 4001 şi 4002 nu se clasifică cauciucurile sau amestecurile de cauciucuri adiţionate, înainte sau după coagulare, cu:

1. acceleratori, inhibitori, activatori sau alţi agenţi de vulcanizare (cu excepţia celor adăugaţi pentru prepararea latexului prevul­canizat);

2. pigmenţii sau alte substanţe colorante, altele decît cele destinate identificării lor;

3. plastifianţi sau agenţi de diluare (cu excepţia uleiurilor minerale, în cazul cauciucurilor diluate cu uleiuri), materiale de umplutura, inerte sau active, agenţi de ranforsare, solvenţi organici sau orice alte substanţe cu excepţia celor permise la litera (B);

B. Cauciucurile şi amestecurile de cauciuc, care conţin substanţele menţionate mai jos, se clasifică la poziţiile 4001 sau4002, după caz, cu condiţia ca aceste cauciucuri şi amestecuri de cauciuc să-si păstreze caracterul esenţial de materie prima:

1. agenţi de emulsionare şi agenţi antiadezivi;

2. cantităţi mici de produse de descompunere a emulgatorilor;

3. cantităţi foarte mici de agenţi termosensibili (în general, pentru latexuri termosensibile), agenţi cationici de suprafaţă (în general, pentru obţinerea unor latexuri electropozitive), antioxidanţi, coagulanţi, agenţi de dezagregare, agenţi antigel, agenţi de peptizare, conservanţi, stabilizanţi, agenţi de control a viscozităţii şi alţi aditivi specifici similari.

6. În sensul poziţiei 4004, “deşeuri, resturi şi bavuri” înseamnă deşeurile, resturile şi bavurile care provin de la fabricarea sau de la prelucrarea cauciucului şi obiectelor de cauciuc, inutilizabile definitiv ca atare, precum şi cele inutilizabile în urma decupării, uzurii sau în urma altor motive.

7. Firele în întregime din cauciuc vulcanizat, de orice formă a secţiunii transversale, a căror dimensiune a secţiunii transversale depăşeşte 5 mm se clasifică la poziţia 4008.

8. Poziţia 4010 cuprinde benzile transportoare sau curelele de transmisie din ţesătură impregnată, acoperită, laminată sau stratificată cu cauciuc, precum şi firele sau funiile textile impregnate, acoperite sau izolate cu cauciuc.

9. În sensul poziţiilor 4001, 4002, 4003, 4005 şi 4008 “plăci, foi şi benzi” înseamnă numai plăcile, foile, benzile şi blocurile de formă regulată, nedecupate sau decupate simplu în formă pătrată sau dreptunghiulară (chiar dacă această operaţie le conferă caracterul de articole gata de întrebuinţare, în această stare), dar care nu au suferit alte prelucrări decît, după caz, o simplă tratare a suprafeţei (imprimare sau altele).

În sensul poziţiei 4008, “profile şi bare” înseamnă numai acele produse, tăiate sau netăiate în lungime care au suferit numai o simplă prelucrare la suprafaţă.

Notă complementară

1. Capitolul 40 cuprinde mănuşile, mitenele sau mănuşile cu un deget impregnate, îmbrăcate sau acoperite cu cauciuc alveolar, în cazul în care aceste materiale ţesute, tricotate sau croşetate, pâslă sau materiale neţesute sun prezentate numai cu scop de suport şi care sunt confecţionate:

– din materiale ţesute, tricotate sau croşetate (altele decît cele de la poziţia 5906), pîsla" sau materiale neţesute, impregnate, imbricate sau acoperite cu cauciuc alveolar sau

– din materiale ţesute, tricotate sau croşetate, pîslă sau materiale neţesute, neimpregnate, neîmbrăcate sau neacoperite şi ulterior impregnate, îmbrăcate sau acoperite cu cauciuc alveolar,

[capitolul 56 nota 3litera (c) şi capitolul 59 nota 4, ultimul paragraf].

SECŢIUNEA VIII

PIEI BRUTE, PIEI FINITE, PIEI CU BLANĂ ŞI PRODUSE DIN ACESTEA; ARTICOLE

DE CURELĂRIE SAU DE ŞELĂRIE; ARTICOLE DE VOIAJ, GENŢI DE MÎNĂ

ŞI ARTICOLE SIMILARE; ARTICOLE DIN INTESTINE DE ANIMALE

(ALTELE DECÎT CELE DE LA VIERMII DE MĂTASE)

CAPITOLUL 41

PIEI BRUTE (ALTELE DECÎT PIEILE CU BLANĂ) ŞI PIEI FINITE

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde:

(a) resturile şi deşeurile similare din piei brute (poziţia 0511);

(b) pieile şi părţile din piei de păsări, acoperite cu pene sau puf (poziţiile 0505 sau 6701, după caz);

(c) pieile brute, tăbăcite sau finisate, neepilate, ale animalelor cu blana (capitolul 43). Cu toate acestea, se clasifica la capitolul 41 pieile brute neepilate de bovine (inclusiv de bivol), de ecvidee, de ovine (cu excepţia pieilor de miel denumite “astrahan”, “breitschwanz”, “caracul”, “persan” sau similare şi a pieilor de miel de India, China, Mongolia sau Tibet), de caprine (cu excepţia pieilor de capra sau de ied de Yemen, Mongolia sau Tibet), de porcine (inclusiv de pecari), de capra neagra, de gazela, de cămila (inclusiv de dromader), de ren, de elan, de cerb, de căprioara sau de cîine.

2. A. Poziţiile 4104–4106 nu includ pieile brute care au fost supuse unei operaţiuni de tăbăcire (inclusiv de pretăbăcire) reversibilă (poziţiile 4101–4103, după caz).

B. În sensul poziţiilor 4104–4106, termenul “piele semifinită” (nefinisată la suprafaţă) cuprinde, de asemenea, pieile care au fost re tăbăcite, colorate sau îmbibate cu unsoare înainte de uscare.

3. În nomenclatură, expresia “piele reconstituită” se referă la materialele care figurează la poziţia 4115.

CAPITOLUL 42

OBIECTE DIN PIELE; ARTICOLE DE CURELĂRIE SAU DE ŞELĂRIE; ARTICOLE DE VOIAJ,

GENŢI DE MÎNĂ ŞI ARTICOLE SIMILARE; ARTICOLE DIN INTESTINE DE ANIMALE

(ALTELE DECÎT CELE DE LA VIERMII DE MĂTASE)

Note de capitol

1. În sensul prezentului capitol, termenul “piele naturală” include pieile tăbăcite în grăsimi – piei chamois (inclusiv cele obţinute prin tăbăcire combinata), pieile lăcuite, pieile lăcuite stratificate şi pieile metalizate.

2. Capitolul nu cuprinde:

(a) catgutul steril şi ligaturile sterile similare pentru suturi chirurgicale (poziţia 3006);

(b) îmbrăcămintea şi accesoriile de îmbrăcăminte (altele decît mănuşile, mitenele şi mănuşile cu un singur deget) din piele, îmblănite în interior cu blana naturală sau artificială, precum şi îmbrăcămintea şi accesoriile de îmbrăcăminte din piele care au părţi exterioare din blana naturală sau artificială, atunci cînd aceste părţi reprezintă mai mult decît simple garnituri (poziţiile 4303 sau 4304, după caz);

(c) articolele confecţionate din plasa de la poziţia 5608;

(d) articolele de la capitolul 64;

(e) articolele de acoperit capul şi părţi din acestea de la capitolul 65;

(f) bicele, cravaşele şi alte articole de la poziţia6602;

(g) butonii de manşetă, brăţările şi alte imitaţii de bijuterii (poziţia 7117);

(h) accesoriile şi garniturile de şelărie sau de curelărie (de exemplu, zăbale, scări de şa, catarame) prezentate separat ( în general, secţiunea XV);

(i) coardele muzicale, pieile de tobe sau de instrumente similare, precum şi celelalte părţi de instrumente muzicale (poziţia 9209);

(j) articolele de la capitolul 94 (de exemplu, mobile, aparate de iluminat);

(k) articolele de la capitolul 95 (de exemplu, jucării, jocuri, articole sportive);

(l) nasturii, capsele, formele pentru nasturi şi alte părţi de nasturi sau de capse, eboşele de nasturi de la poziţia 9606.

3. A. În afara dispoziţiilor notei 2 de mai sus, poziţia 4202 nu cuprinde:

(a) sacoşele confecţionate din foi de material plastic, chiar imprimate, cu mîner, nedestinate pentru folosinţă îndelungată (poziţia 3923);

(b) articolele din materiale de împletit (poziţia 4602).

B. Articolele de la poziţiile 4202 şi 4203, care au părţi din metale preţioase, metale placate sau dublate cu metale preţioase, din perle naturale sau de cultură, din pietre preţioase sau semipreţioase (naturale, sintetice sau reconstituite), rămân clasificate la aceste poziţii chiar dacă aceste părţi reprezintă mai mult decît simple accesorii sau garnituri de mică importanţă cu condiţia ca aceste părşi să nu confere articolelor caracterul lor esenţial. Cu toate acestea, în cazul în care aceste părţi le confere articolelor caracterul esenţial, acestea trebuie clasificate la capitolul 71.

4. În sensul poziţiei 4203, expresia “îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte” se aplică în special mănuşilor, mitenelor şi mănuşilor cu un deget (inclusiv mănuşile de sport sau de protecţie), şorţurilor şi altor echipamente speciale de protecţie individuală pentru orice meserie, bretelelor, curelelor, bandulierelor şi brăţărilor, cu excepţia curelelor de ceas (poziţia 9113).

Notă complementară

1. Termenul “suprafaţă exterioară” în sensul subpoziţiilor de la poziţia 4202 desemnează materialul suprafeţei exterioare al produsului, care poate fi perceptibil cu ochiul liber, chiar dacă acest material nu este decît stratul exterior al unei combinaţii de materiale care constituie materialul exterior al produsului.

CAPITOLUL 43

BLĂNURI ŞI BLĂNURI ARTIFICIALE; ARTICOLE DIN ACESTEA

Note de capitol

1. Cu excepţia blănurilor brute de la poziţia 4301, termenul “blănuri” din nomenclatură cuprinde pieile tăbăcite sau finisate, neepilate, ale tuturor animalelor.

2. Prezentul capitol nu cuprinde:

(a) pieile şi părţile de piei de păsări acoperite cu pene sau puf (poziţiile 0505 sau 6701, după caz);

(b) pieile brute, neepilate, de genul celor pe care nota 1 litera (c) de la capitolul 41 le clasifică la acel capitol;

(c) mănuşile, mitenele şi mănuşile cu un deget din blană naturală sau artificială şi din piele (poziţia 4203);

(d) articolele de la capitolul 64;

(e) obiectele de acoperit capul şi părţile acestora de la capitolul 65;

(f) articolele de la capitolul 95 (de exemplu, jucării, jocuri, articole sportive).

3. Se clasifică la poziţia 4303 blănurile şi părţile de blănuri asamblate cu adăugarea altor materiale, precum şi blănurile şi părţi ale acestora cusute sub formă de îmbrăcăminte, părţi sau accesorii de îmbrăcăminte sau sub formă de alte articole.

4. Se clasifică la poziţiile 4303 sau 4304, după caz, îmbrăcămintea şi accesoriile de îmbrăcăminte de orice fel (altele decît cele excluse din acest capitol prin nota 2), căptuşite în interior cu blană naturală sau artificială, precum şi îmbrăcămintea şi accesoriile de îmbrăcăminte care au părţi exterioare din blană naturală sau artificială, atunci cînd aceste părţi reprezintă mai mult decît simple garnituri.

5. În nomenclatură, sunt considerate “blănuri artificiale” imitaţiile de blană obţinute din lînă, păr sau alte fibre lipite sau cusute pe piele, pe ţesătură sau alte materiale, cu excepţia imitaţiilor obţinute prin ţesere sau tricotare (în general poziţiile 5801 sau 6001).

SECŢIUNEA IX

LEMN ŞI ARTICOLE DIN LEMN, CĂRBUNE DE LEMN; PLUTĂ ŞI ARTICOLE DIN PLUTĂ;

ARTICOLE DIN PAIE, DIN ALFĂ ŞI ALTE MATERIALE DE ÎMPLETIT; COŞURI

ŞI ALTE ÎMPLETITURI

CAPITOLUL 44

LEMN ŞI ARTICOLE DIN LEMN, CĂRBUNE DE LEMN

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde.

(a) talaşul de lemn, aşchiile de lemn, lemnul mărunţit, măcinat sau pulverizat, din specii utilizate în principal în parfumerie, medicină sau ca insecticide, fungicide sau similare (poziţia 1211);

(b) bambusul sau alte materiale de natură lemnoasă din speciile utilizate în principal la împletit, brute, chiar despicate, tăiate longitudinal cu ferăstrăul sau tăiate în lungime (poziţia 1401);

(c) talaşul din lemn, aşchiile din lemn, lemnul măcinat sau pulverizat de la speciile utilizate în principal pentru vopsit sau tăbăcit (poziţia 1404);

(d) cărbunii activaţi (poziţia 3802);

(e) articolele de la poziţia 4202;

(f) articolele de la capitolul 46;

(g) încălţămintea şi părţile din încălţăminte de la capitolul 64;

(h) articolele de la capitolul 66 (de exemplu, umbrele, bastoane şi părţi ale acestora)

(i) articolele de la poziţia 6808;

(j) imitaţiile de bijuterii de la poziţia 7117;

(k) articolele de la secţiunea XVI sau de la secţiunea XVII (de exemplu, piese mecanice, cutii, capace, carcase pentru maşini şi aparate şi piese de rotărie);

(l) articolele de la secţiunea XVIII (de exemplu, cutii pentru ceasuri, instrumente muzicale şi părţi ale acestora);

(m) părţile de arme de foc (poziţia 9305);

(n) articolele de la capitolul 94 (de exemplu, mobilă, aparate de iluminat, construcţii prefabricate);

(o) articolele de la capitolul 95 (de exemplu, jucării, jocuri, articole sportive);

(p) articolele de la capitolul 96 (de exemplu, pipe, părţi de pipe, nasturi şi creioane), cu excepţia mînerelor şi monturilor din lemn pentru articolele de la poziţia 9603;

(q) articolele de la capitolul 97 (de exemplu, obiectele de artă).

2. În sensul acestui capitol, prin “lemn denumit «densificat»” se înţelege lemnul care a fost supus unui tratament chimic sau fizic (pentru lemnul constituit din placaje, este nevoie de un tratament suplimentar pentru a asigura coeziunea acestuia), capabil să producă o creştere sensibilă a densităţii sau a durităţii, precum şi o mai mare rezistenţă la efectele mecanice, chimice sau electrice.

3. În conformitate cu poziţiile 4414–4421, articolele din plăci aglomerate sau din panouri similare, din panouri fibrolemnoase, din lemn stratificat sau din lemn denumit “densificat” sunt asimilate articolelor corespunzătoare din lemn.

4. Produsele de la poziţiile 4410, 4411 sau 4412 pot fi prelucrate pentru a se obţine profilele admise pentru lemnul de la poziţia 4409, pot fi curbate, ondulate, perforate, decupate sau obţinute sub alte forme decît pătrate sau dreptunghiulare sau supuse oricărei alte prelucrări cu condiţia ca aceasta să nu le confere caracterul unor articole de la alte poziţii.

5. Poziţia 4417 nu include uneltele la care lama, cuţitul, suprafaţa prelucrătoare sau orice altă parte prelucrătoare este constituită din unul din materialele menţionate la nota 1 din capitolul 82.

6. Sub rezerva notei 1 de mai sus şi în cazul în care nu există dispoziţii contrare, termenul “lemn” folosit în poziţiile din prezentul capitol se aplică, de asemenea, bambusului şi celorlalte materiale de natură lemnoasă.

Note de subpoziţii

1. În sensul subpoziţiei 4401 31, expresia “pelete din lemn” înseamnă produse secundare, precum talaşul, rumeguşul sau aşchiile de lemn, ale industriei de prelucrare mecanică a lemnului, ale industriei mobilei sau ale altor activităţi de prelucrare a lemnului, care au fost aglomerate fie direct prin comprimare, fie prin adăugarea unui liant într-o proporţie care nu depăşeşte 3% în greutate. Astfel de pelete sunt cilindrice, au un diametru de maximum 25 mm şi o lungime de maximum 100 mm.

2. În sensul subpoziţiilor 4403 41–4403 49, 4407 21–4407 29, 4408 31–4408 39 şi 4412 31, prin “lemn tropical” se înţelege lemnul de următoarele tipuri: Abura, Acaju de Africa, Afrormosia, Ako, Alan, Andiroba, Aningré, Avodiré, Azobé, Balau, Balsa, Bossé Clair, Bossé Foncé, Cativo, Cedro, Dabema, Dark Red Meranti, Dibétou, Doussié, Framiré, Freijo, Fromager, Fuma, Geronggang, Ilomba, Imbuia, Ipé, Iroko, Jaboty, Jelutong, Jequitiba, Jongkong, Kapur, Kempas, Keruing, Kosipo, Kotibé, Koto, Light Red Meranti, Limba, Louro, Maça­randuba, Mahogany, Makoré, Mandioquieira, Mansonia, Mengkulang, Meranti Bakau, Merawan, Merbau, Merpauh, Mersawa, Moabi, Niangon, Nyatoh, Obeche, Okumé, Onzabili, Orey, Ovengkol, Ozigo, Padauk, Paldao, Palisandru de Guatemala, Palisandru de Para, Palisandru de Rio, Palisandru de Rose, Pau Amarelo, Pau Marfim, Pulai, Punah, Quaruba, Ramin, Sapelli, Saqui-Saqui, Sepetir, Sipo, Sucupira, Suren, Tauari, Teak, Tiama, Tola, Virola, White Lauan, White Meranti, White Seraya, Yellow Meranti.

Note complementare

1. Prin “făină de lemn”, în sensul poziţiei 4405, se înţelege pulberea de lemn care trece, cu maximum 8% deşeuri în greutate, printr-o sită cu ochiuri de 0,63 milimetri.

2. În aplicarea subpoziţiilor 4414 00 100, 4418 10 100, 4418 20 100, 4419 00 100, 4420 10 110 şi 4420 90 910, prin “lemn tropical” se înţelege lemnul din speciile: Acaju de Africa, Alan, Azobé, Balsa, Dark Red Meranti, Dibétou, Ilomba, Imbuia, Iroko, Jelutong, Jongkong, Kapur, Keruing, Kempas, Light Red Meranti, Limba, Mahogany (Swietenia spp.), Makoré, Mansonia, Meranti Bakau, Merbau, Obeche, Okoumé, Palisandru de Para, Palisandru de Rio, Palisandru de Rose, Ramin, Sapelli, Sipo, Teak, Tiama, Virola, White Lauan, White Meranti, White Seraya şi Yellow Meranti.

CAPITOLUL 45

PLUTĂ ŞI ARTICOLE DIN PLUTĂ

Notă de capitol

1. Capitolul nu cuprinde:

(a) încălţămintea şi părţile de încălţăminte de la capitolul 64;

(b) articolele de acoperit capul şi părţi ale acestora de la capitolul 65;

(c) articolele de la capitolul 95 (de exemplu, jucării, jocuri, articole sportive).

CAPITOLUL 46

ARTICOLE DIN PAIE, DIN ALFĂ ŞI ALTE MATERIALE DE ÎMPLETIT;

COŞURI ŞI ALTE ÎMPLETITURI

Note de capitol

1. În acest capitol, expresia materiale de împletit se referă la materialele avînd o stare sau o formă, astfel încît să poată fi împletite, întreţesute sau supuse unor procedee analoage. Din această categorie sînt paiele, nuielele din răchită sau salcie, bambusul, ratanul, stuful, trestia, benzile din lemn, fîşiile din alte materiale vegetale (de exemplu fîşii din scoarţă de copac, frunze înguste, rafie şi alte benzi provenind din frunze de foioase), fibrele textile naturale nefilate, monofilamentele şi fîşiile şi formele similare din material plastic şi fîşiile din hîrtie, dar nu fîşiile de piele finită, piele prelucrată sau reconstituită, fîşiile din pîslă sau din materiale neţesute, părul uman, părul de cal, şuviţele şi firele din materiale textile, monofilamentele şi fîşiile şi formele similare de la capitolul 54.

2. Capitolul nu cuprinde:

(a) hîrtia tapet de la poziţia 4814;

(b) sforile, funiile şi frînghiile, împletite sau nu (poziţia 5607);

(c) încălţămintea, articolele de acoperit capul şi părţile acestora de la capitolele 64 şi 65;

(d) vehiculele şi caroseriile pentru vehicule, din împletituri (capitolul 87);

(e) articolele de la capitolul 94 (de exemplu, mobilier, aparate de iluminat).

3. În sensul poziţiei 4601, se consideră “materiale de împletit, împletituri şi articole similare din materiale de împletit, aşezate paralel” articolele constituite din materiale de împletit, împletituri sau articole similare din materiale de împletit, aşezate unele lîngă altele şi care formează o urzeală cu ajutorul unor legături, chiar dacă acestea din urmă sunt din materiale textile filate.

SECŢIUNEA X

PASTĂ DIN LEMN SAU DIN ALTE MATERIALE FIBROASE CELULOZICE; HÎRTIE SAU CARTON

RECICLABILE (DEŞEURI ŞI MACULATURĂ); HÎRTIE ŞI CARTON ŞI ARTICOLE DIN ACESTEA

CAPITOLUL 47

PASTĂ DIN LEMN SAU DIN ALTE MATERIALE FIBROASE CELULOZICE;

HÎRTIE SAU CARTON RECICLABILE (DEŞEURI ŞI MACULATURĂ)

Notă de capitol

1. În sensul poziţiei 4702, prin “pastă chimică din lemn, de dizolvare” se înţelege pasta chimică a cărei fracţiune de pastă insolubilă este de minimum 92% din greutate pentru pasta din lemn cu sodă sau sulfat sau de minimum 88% pentru pasta de lemn cu bisulfit după o oră de ţinere într-o soluţie de sodă caustică care conţine 18% hidroxid de sodiu (NaOH) la 20°C si, în ceea ce priveşte doar pasta de lemn cu bisulfit, cu un conţinut de cenuşă de maximum 0,15% din greutate.

CAPITOLUL 48

HÎRTIE ŞI CARTON; ARTICOLE DIN PASTĂ DE CELULOZĂ, DIN HÎRTIE SAU DIN CARTON

Note de capitol

1. În sensul acestui capitol şi în cazul în care nu există dispoziţii contrare, termenul “hîrtie” se referă şi la carton, indiferent de grosimea sau greutatea lor pe metru pătrat.

2. Capitolul nu cuprinde:

(a) articolele de la capitolul 30;

(b) foile pentru marcare prin presare la cald de la poziţia 3212;

(c) hîrtiile parfumate şi hîrtiile impregnate sau acoperite cu produse cosmetice (capitolul 33);

(d) hîrtia şi vata de celuloză impregnate, îmbibate sau acoperite cu săpun sau detergent (poziţia 3401) sau cu creme, ceara de parchet, pasta de lustruit sau preparate similare (poziţia 3405);

(e) hîrtiile şi cartoanele sensibilizate de la poziţiile 3701–3704;

(f) hîrtia impregnată cu reactivi de diagnostic sau de laborator (poziţia 3822);

(g) materialele plastice stratificate care conţin hîrtie sau carton, produsele constituite dintr-un strat de hîrtie sau de carton acoperit sau îmbrăcat cu un strat de material plastic, atunci cînd grosimea acestuia din urma depăşeşte jumătate din grosimea totală, precum şi produsele din aceste materiale, altele decît tapetul de la poziţia 4814 (capitolul 39);

(h) articolele de la poziţia 4202 (de exemplu, articole de voiaj);

(i) (ij) articolele de la capitolul 46 (articole din împletituri din fibre vegetale sau din nuiele);

(j) firele din hîrtie şi articolele textile din fire de hîrtie (secţiunea XI);

(k) articolele de la capitolul 64 sau 65;

(l) cartonul sau hîrtia abraziva (poziţia 6805) şi cartonul sau hîrtia pe care este aplicata mica (poziţia 6814); dimpotrivă, hîrtia şi cartonul acoperite cu praf de mica sunt clasificate la acest capitol;

(m) foliile şi benzile subţiri din metal pe suport de hîrtie sau carton (secţiunea XIV sau XV);

(n) articolele de la poziţia 9209;

(o) articolele de la capitolul 95 (de exemplu, jucării, jocuri, articole sportive);

(p) articolele de la capitolul 96 (de exemplu, nasturi, tampoane igienice şi tampoane interne, şervetele igienice şi scutece pentru copii).

3. Sub rezerva dispoziţiilor de la nota 7, poziţiile 4801–4805 cuprind hîrtia şi cartonul care au fost supuse, prin calandrare sau prin alt mod, unor operaţiuni de netezire, satinare, lustruire, glasare, polizare sau altor operaţiuni similare de finisare sau unei false filigranări sau şlefuiri, precum şi hîrtia, cartonul, vata de celuloza şi straturile subţiri din fibre celulozice, colorate sau marmorate în masa lor (altfel decît la suprafaţa), prin orice procedeu. Cu toate acestea, hîrtia, cartonul, vata de celuloza şi straturile subţiri din fibre celulozice care au fost supuse unui tratament nu se clasifica la aceste poziţii, în cazul în care nu exista dispoziţii contrare la poziţia 4803.

4. În prezentul capitol se considera ca hîrtie de ziar, hîrtia necretată, de tipul celei utilizate pentru tipărirea ziarelor, la care minim 50% din greutatea compoziţiei fibroase totale se constituie din fibre de lemn obţinute printr-un procedeu mecanic sau chimico-mecanic, neîncleiată sau foarte puţin încleiată, al cărei indice de rugozitate măsurat cu aparatul Parker Print Surf (1 MPa) pe fiecare fată este peste 2,5 micrometri (microni), cu greutate pe cuprinsa între 40 g/m² şi 65 g/m², inclusiv.

5. În sensul poziţiei 4802, termenii “hîrtie şi carton de tipul celor utilizate pentru scris, imprimare sau alte scopuri grafice şi hîrtie şi carton pentru cartele sau benzi de perforat, neperforate” se refera la hîrtiile şi cartoanele fabricate în principal din pastă albită sau din pasta obţinută printr-un procedeu mecanic sau chimico-mecanic şi care răspund uneia dintre condiţiile de mai jos:

– pentru hîrtia sau cartonul cu o greutate pe metru pătrat de maximum 150 g:

(a) să conţină minimum 10% fibre obţinute printr-un procedeu mecanic sau chimico-mecanic,şi

1. să aibă o greutate pe metru pătrat de maximum 80 g, sau

2. să fie colorate în masă;

(b) să conţină peste 8% cenuşă,şi

1. să aibă o greutate pe metru pătrat de maximum 80 g, sau

2. să fie colorate în masă;

(c) să conţină peste 3% cenuşă şi să aibă un indice de alb (factor de reflexie) de minimum 60%;

(d) să conţină peste 3% dar maximum 8% cenuşa, să aibă un indice de alb (factor de reflexie) mai mic de 60% şi un indice de rezistenţă la rupere de maximum 2,5 kPa.m²/g;

(e) să conţină maximum 3% cenuşa, să aibă un indice de alb (factor de reflexie) de minimum 60% şi un indice de rezistenţă la rupere de maximum 2,5 kPa.m²/g;

– pentru hîrtia sau cartonul avînd o greutate pe metru pătrat de peste 150 g:

(a) să fie colorata în masa;

(b) să posede un indice de albire (factor de reflexie) de minimum 60% si

(1) o grosime de maximum 225 micrometri (microni) sau

(2) o grosime de peste 225 micrometri (microni) dar de maximum 508 micrometri (microni) şi un conţinut de cenuşa de peste 3%;

(c) să aibă un indice de alb (factor de reflexie) sub 60%, o grosime de maximum 254 micrometri (microni) şi un conţinut de cenuşa de peste 8%.

Poziţia 4802 nu cuprinde, cu toate acestea, hartia-filtru şi cartonul-filtru (inclusiv hîrtia pentru plicurile de ceai), hîrtia şi cartonul de fetru.

6. În acest capitol, prin “hîrtie şi carton kraft” se înţelege hîrtia şi cartonul la care minimum 80% din greutatea compoziţiei fibroase totale o constituie fibrele obţinute prin procedee chimice cu sulfat sau cu soda.

7. În cazul în care nu există dispoziţii contrare, hîrtia, cartonul, vata de celuloza şi straturile subţiri din fibre celulozice, putînd fi incluse în două sau mai multe dispoziţiile 4801–4811, se clasifică la acea poziţie care apare ultima în ordinea numerică din nomenclatură.

8. Nu se clasifica la poziţiile 4801 şi 4803–4809 decît hîrtia, cartonul, vata de celuloză şi straturile subţiri din fibre celulozice prezentate sub una din următoarele forme:

(a) în benzi sau role cu o lăţime de peste 36 cm, sau

(b) în foi de formă pătrată sau dreptunghiulară la care cel puţin o latură depăşeşte 36 cm, iar cealaltă latura depăşeşte 15 cm, în stare nepliata.

9. În sensul poziţiei 4814, prin “hîrtie tapet şi hîrtie similara pentru acoperit pereţii” se înţelege:

(a) hîrtia prezentata în role, cu o lăţime de minimum 45 cm, dar de maximum 160 cm, utilizabile pentru decorarea pereţilor sau a plafoanelor:

(1) granulată, gofrată, colorată, imprimată cu motive sau altfel decorate la suprafaţă(de exemplu, cu ghemotoace din fibre textile), chiar acoperite cu material plastic protector transparent;

(2) cu o suprafaţa granulată datorită în corporării de aşchii din lemn, paie etc.;

(3) impregnată sau acoperită pe o faţă cu material plastic, stratul de material plastic fiind granulat, gofrat, colorat, imprimat cu motive sau altfel decorat, sau

(4) acoperita pe o faţă cu materiale de împletit, chiar ţesute plan sau aşezate paralel;

(b) bordurile şi frizele de hîrtie, prelucrate ca mai sus, chiar sub formă de role, utilizabile pentru decorarea pereţilor sau plafoanelor;

(c) tapetul din hîrtie sub forma de mai multe panouri, role sau foi, imprimate astfel încît să formeze un peisaj, un tablou sau un motiv atunci cînd sunt puse pe perete.

Articolele pe suport de hîrtie sau carton, destinate atît pentru acoperirea podelelor cît şi a pereţilor, se clasifica la poziţia 4823.

10. Poziţia 4820 nu include foile şi cartelele neasamblate, tăiate la dimensiune, chiar imprimate, ştanţate sau perforate.

11. Poziţia 4823 include, între altele, cartelele perforate din hîrtie sau carton pentru războaiele de ţesut Jacquard sau pentru maşini similare şi hîrtia dantelată.

12. Cu excepţia articolelor de la poziţiile 4814 şi 4821, hîrtia, cartonul, vata de celuloza şi articolele din aceste materiale, imprimate cu motive sau ilustraţii, care nu au un caracter accesoriu în raport cu utilizarea lor primară, se clasifica la capitolul 49.

Note de subpoziţii

1. În sensul subpoziţiilor 4804 11 şi 4804 19 se consideră “hîrtie şi carton pentru coperţi, denumite kraftliner” hîrtia şi cartonul cretate sau satinate, prezentate în role, la care minimum 80% din greutatea compoziţiei fibroase totale o constituie fibrele de lemn obţinute prin procedeul chimic cu sulfat sau cu sodă, care au o greutate peste 115 g/m ² şi o rezistenţă minimă la rupere Mullen egală cu valorile indicate în tabelul următor sau cu echivalentul interpolat sau extrapolat liniar pentru orice altă greutate.

2. În sensul poziţiilor 4804 21 şi 4804 29, se consideră “hîrtie kraft pentru saci” hîrtia cretată, prezentată în role, la care minimum 80% din greutatea compoziţiei fibroase totale o constituie fibrele obţinute prin procedeul chimic cu sulfat sau cu sodă, cu o greutate pe m² cuprinsă între minimum 60 g şi maximum 115 g inclusiv, şi care îndeplinesc una din următoarele condiţii:

(a) au un indice de rupere Mullen de minimum 3,7 kPa·m ² /g şi un indice de întindere de peste 4,5% în sens transversal şi de peste 2% în sensul maşinii.

(b) au o rezistenţă minimă la sfîşiere şi la rupere prin tracţiune în conformitate cu cele indicate în tabelul de mai jos sau cu echivalentul interpolat liniar pentru orice altă greutate:

3. În sensul subpoziţiei 4805 11, prin “hîrtie semichimică pentru caneluri” se înţelege hîrtia prezentată în role, la care minimum 65% din greutatea compoziţiei fibroase totale reprezintă fibre din lemn de foioase, nealbite, obţinute prin combinarea unei prelucrări mecanice şi a unei prelucrări chimice, şi avînd rezistenţa la compresie, măsurată prin metoda CMT 30 (Corrugated Medium Test cu 30 minute de condiţionare) de peste 1,8 newtoni/g/m ² pentru o umiditate relativă de 50%, la o temperatură de 23 °C.

4. Supoziţia 4805 12 include hîrtia, în role, compusă în principal din pastă de paie obţinută printr-o combinaţie de procedee mecanice şi chimice, cu o greutate pe metru pătrat de minimum 130 g şi a cărei rezistenţă la compresie, măsurată după metoda CMT 30 (Corrugated Medium Test cu 30 de minute de condiţionare) depăşeşte 1,4 newtoni/g/m ² pentru o umiditate relativă de 50%, la o temperatură de 23 °C.

5. Subpoziţiile 4805 24 şi 4805 25 includ hîrtia şi cartonul, compuse exclusiv sau în principal din pastă de hîrtie sau de carton reciclabile (deşeuri şi maculatură). Hîrtia sau cartonul Testliner poate avea la suprafaţă, de asemenea, un strat de hîrtie vopsită sau compusă din pastă nereciclată albită sau nealbită. Aceste produse au un indice de rezistenţă la rupere Mullen de minimum 2 kPa·m ² /g..

6. În sensul poziţiei 4805 30 prin “hîrtie sulfit de ambalaj” se înţelege hîrtia satinată la care mai mult de 40% din greutatea totală a compoziţiei fibroase reprezintă fibre de lemn obţinute prin procedeul chimic cu bisulfit, cu un conţinut de cenuşă de maximum 8% şi cu un indice de rupere Mullen de minimum 1,47 kPa·m ² /g..

7. În sensul subpoziţiei 4810 22, prin “hîrtie uşor cretată numită LWC” se înţelege hîrtia acoperită pe ambele feţe, care are o greutate totală pe metrul pătrat de maximum 72 g, avînd greutatea stratului de acoperire de maximum 15 g/m ² pe o faţă, pe un suport la care minimum 50% din greutatea totală a compoziţiei fibroase reprezintă fibre de lemn obţinute printr-un procedeu mecanic.

CAPITOLUL 49

CĂRŢI, ZIARE, IMAGINI IMPRIMATE ŞI ALTE PRODUSE ALE INDUSTRIEI DE IMPRIMARE;

MANUSCRISE, TEXTE DACTI­LOGRAFIATE ŞI SCHIŢE SAU PLANURI

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde:

(a) negativele şi pozitivele fotografice pe suport transparent (capitolul 37);

(b) hărţile, planurile şi globurile, în relief, chiar imprimate (poziţia 9023);

(c) cărţile de joc şi celelalte articole de la capitolul 95;

(d) gravurile, stampele şi litografiile originale (poziţia 9702), mărcile poştale, timbrele fiscale, semnele de plată poştală, inclusiv plicurile “prima zi”, serii de mărci poştale obliterate sau neobliterate şi articolele similare de la poziţia 9704, precum şi obiectele de antichitate de peste 100 ani vechime şi alte articole de la capitolul 97.

2. În sensul capitolului 49, prin termenul “imprimat” se înţelege, de asemenea, reproducerea prin folosirea unei maşini de multiplicat, printr­un procedeu comandat de o maşină de prelucrare automată a datelor, prin gofrare, fotografiere, fotocopiere, termocopiere sau dactilo­grafiere.

3. Ziarele şi publicaţiile periodice cartonate sau legate, precum şi colecţiile de ziare sau de publicaţii periodice prezentate sub aceeaşi copertă se clasifică la poziţia 4901, chiar dacă acestea conţin sau nu material publicitar.

4. La poziţia 4901 se clasifică de asemenea:

(a) colecţiile de gravuri, de reproduceri după opere de artă, de desene etc., care constituie opere complete, paginate şi susceptibile de a forma o carte, atunci cînd gravurile sunt însoţite de un text care se referă la aceste lucrări sau la autorul acestora;

(b) planşele ilustrate prezentate în acelaşi timp cu o carte şi care reprezintă un supliment al acesteia;

(c) cărţile prezentate în fascicule sau în foi separate, de orice format, care constituie o lucrare completă sau o parte a unei lucrări, destinate să fie broşate, cartonate sau legate.

Cu toate acestea, gravurile şi ilustraţiile fără text şi care sunt prezentate în foi distincte, de orice format, se clasifică la poziţia 4911.

5. Sub rezerva notei 3 de la acest capitol, poziţia 4901 nu cuprinde publicaţiile care sunt destinate în principal reclamei (de exemplu, broşuri, prospecte, cataloage comerciale, anuare publicate de asociaţii comerciale, propagandă turistică). Aceste publicaţii se clasifică la poziţia 4911.

6. În sensul poziţiei 4903, se consideră “albume sau cărţi cu imagini pentru copii” albumele sau cărţile pentru copii a căror ilustraţie constituie atracţia principală şi al căror text nu prezintă decît un interes secundar.

SECŢIUNEA XI

MATERIALE TEXTILE ŞI ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE

Note de secţiune

1. Secţiunea nu cuprinde:

(a) părul pentru perii (poziţia 0502), părul de cal şi deşeurile din păr de cal (poziţia 0511);

(b) părul uman şi articolele din păr uman (poziţiile 0501, 6703 sau 6704); cu toate acestea, articolele şi ţesăturile dese din păr, de tipul celor utilizate pentru presele de ulei sau pentru alte scopuri tehnice similare se clasifică la poziţia 5911;

(c) lintersul de bumbac şi alte produse vegetale de la capitolul 14;

(d) azbestul de la poziţia 2524 şi articolele din azbest şi alte produse de la poziţiile 6812 sau 6813;

(e) articolele de la poziţiile 3005 sau 3006; firele utilizate pentru curăţirea spaţiilor interdentare (fire dentare), prezentate în ambalaje individuale pentru vînzarea cu amânuntul de la poziţia 3306;

(f) materialele textile sensibilizate de la poziţiile 3701–3704;

(g) monofilamentele a căror cea mai mare dimensiune a secţiunii transversale depăşeşte 1 mm şi benzile şi formele similare (de exemplu, paiele artificiale) cu o latine aparenta de peste 5 mm din materiale plastice (capitolul 39), precum şi împletiturile, ţesăturile şi alte articole din împletituri din astfel de monofilamente şi benzi (capitolul 46);

(h) ţesăturile, materialele tricotate sau croşetate, pîsla şi articolele neţesute, impregnate, îmbrăcate, sau acoperite sau stratificate cu material plastic şi articole din aceste produse de la capitolul 39;

(i) ţesăturile, materialele tricotate sau croşetate, pîsla şi articolele neţesute, impregnate, îmbrăcate, acoperite sau stratificate cu cauciuc şi articolele din aceste produse, de la capitolul 40;

(j) pieile finite sau brute, neepilate (capitolele 41 sau 43) şi articolele din blănuri naturale sau artificiale de la poziţiile 4303 sau 4304;

(k) articolele din materiale textile de la poziţiile 4201 sau 4202;

(l) produsele şi articole de la capitolul 48 (de exemplu, vata de celuloza);

(m) încălţămintea şi părţile de încălţăminte, ghetrele, jambierele şi articolele similare de la capitolul 64;

(n) fileurile pentru păr şi alte articole de acoperit capul şi părţi ale acestora de la capitolul 65;

(o) produsele de la capitolul 67;

(p) produsele textile acoperite cu material abraziv (poziţia 6805), precum şi fibrele de carbon sau articolele din fibre de carbon de la poziţia 6815;

(q) fibrele de sticlă, articolele din fibre de sticlă şi broderiile chimice sau fără fond vizibil, al căror fir de broderie este din fibră de sticla (capitolul 70);

(r) articolele de la capitolul 94 (de exemplu, mobilă, lenjerie de pat, aparate de iluminat);

(s) articolele de la capitolul 95 (de exemplu, jucării, jocuri, articole sportive, plase pentru activităţi sportive);

(t) articolele de la capitolul 96 (de exemplu, perii, seturi de cusut pentru călătorie, fermoare, panglici pentru maşina de scris, absorbante şi tampoane igienice, scutece pentru copii);

(u) articolele de la capitolul 97.

2. A. Produsele textile de la capitolele 50–55 sau de la poziţiile 5809 sau 5902, care conţin două sau mai multe materiale textile, se clasifică după materialul textil care predomină în greutate faţă de oricare din celelalte materiale textile.

Atunci cînd niciun material textil nu predomină în greutate, produsul este clasificat ca şi cum ar fi în întregime constituit din materialul textil corespunzător ultimei poziţii în ordine numerică dintre cele susceptibile a fi în mod egal luate în considerare.

B. Pentru aplicarea acestei reguli:

(a) firele de păr de cal îmbrăcate (poziţia 5110) şi firele metalizate (poziţia 5605) sunt considerate în greutatea lor totală ca fiind un material textil distinct; firele metalice sunt considerate materiale textile la clasificarea ţesăturilor în care sunt încorporate;

(b) alegerea poziţiei de clasificare se face stabilind, în primul rînd, capitolul, apoi, în cadrul acestui capitol, poziţia aplicabilă, făcîndu-se abstracţie de orice material textil care nu aparţine acestui capitol;

(c) atunci cînd capitolele 54 şi 55 sunt amîndouă de luat în considerare împreună cu alt capitol, aceste două capitole trebuie considerate ca fiind un singur capitol;

(d) atunci cînd un capitol sau o poziţie cuprinde mai multe materiale textile, acestea trebuie considerate ca reprezentînd un singur material textil.

C. Dispoziţiile punctelor A şi B de mai sus se aplică, de asemenea, firelor specificate în notele 3, 4, 5 sau 6 de mai jos.

3. A. Sub rezerva excepţiilor prevăzute la nota 3 punctul B de mai jos, în această secţiune sunt considerate “sfori, corzi şi frînghii”, firele (simple, răsucite sau cablate):

(a) din mătase sau din deşeuri de mătase, măsurînd peste 20000 decitex;

(b) din fibre textile sintetice sau artificiale (inclusiv cele făcute din două sau mai multe monofilamente de la capitolul 54), măsurînd peste 10000 decitex;

(c) din în sau cînepă:

1. lustruite sau parafinate, măsurînd minimum 1429 decitex;

2. nelustruite sau neparafinate, măsurînd peste 20000 decitex;

(d) din fibre de cocos, constituite din trei sau mai multe fire;

(e) din alte fibre vegetale, măsurînd peste 20000 decitex;

(f) armate cu fire metalice.

B. Dispoziţiile de mai sus nu se aplică la:

(a) firele de lînă, firele de păr ale altor animale şi firele din hîrtie, nearmate cu fire metalice;

(b) cablurile din filamente sintetice sau artificiale de la capitolul 55 şi multifilamentele nerăsucite sau cu o torsiune sub 5 răsucituri pe metru de la capitolul 54;

(c) părul de Messina de la poziţia 5006 şi monofilamentele de la capitolul 54;

(d) firele metalice de la poziţia 5605; firele textile armate cu fir de metal sunt reglementate de nota 3 punctul A litera (f) de mai sus;

(e) firele tip “omidă”, firele îmbrăcate şi firele “cu bucleuri” de la poziţia 5606.

4. A. Sub rezerva excepţiilor prevăzute la nota 4 punctul B de mai jos, prin expresia “fire condiţionate pentru vînzarea cu amănuntul” de la capitolele 50, 51, 52, 54 şi 55 se înţelege firele (simple, răsucite sau cablate) prezentate astfel:

(a) pe cartele, bobine, tuburi sau suporturi similare cu o greutate maximă (inclusiv suportul) de:

1. 85 g pentru firele din mătase, din deşeuri de mătase sau din filamente sintetice sau artificiale, sau

2. 125 g pentru celelalte fire;

(b) în gheme, sculuri sau jurubiţe, cu o greutate maximă de:

1. 85 g pentru firele din filamente sintetice sau artificiale, măsurînd sub 3 000 decitex, din mătase sau deşeuri de mătase, sau

2. 125 g pentru celelalte fire, măsurînd sub 2 000 decitex, sau

3. 500 g pentru alte fire.

(c) în sculuri subdivizate în jurubiţe, cu ajutorul unuia sau mai multor fire de separare care le fac independente unele de altele, jurubiţele avînd o greutate uniformă de maximum:

1. 85 g pentru firele din mătase, din deşeuri de mătase sau din filamente sintetice sau artificiale, sau

2. 125 g pentru alte fire.

B. Dispoziţiile de mai sus nu se aplică pentru:

(a) firele simple din orice material textil, cu excepţia:

1. firelor simple din lînă sau din păr fin de animale, nealbite şi

2. firelor simple din lînă sau din păr fin de animale, albite, vopsite sau imprimate măsurînd peste 5 000 decitex;

(b) firele răsucite sau cablate, nealbite:

1. din mătase sau din deşeuri de mătase, indiferent de modul de prezentare, sau

2. din alte materiale textile (cu excepţia lînii şi a părului fin de animale) prezentate în sculuri;

(c) firele răsucite sau cablate, albite, vopsite sau imprimate, din mătase sau din deşeuri de mătase, măsurînd maximum 133 decitex;

(d) firele simple, răsucite sau cablate din orice materiale textile, prezentate:

1. în sculuri cu depănare încrucişată, sau

2. dispuse pe suport sau sub altă formă condiţionată care implică utilizarea lor în industria textilă (de exemplu, pe tuburi pentru maşini de răsucit, mosoare, ţevi, fuzete, bobine conice sau conuri pentru războaiele de ţesut sau prezentate sub formă de gogoşi de mătase pentru maşini de brodat).

5. În sensul poziţiilor 5204, 5401 şi 5508, prin “aţă de cusut” se înţeleg firele răsucite sau cablate care îndeplinesc simultan următoarele condiţii:

(a) sunt dispuse pe suporturi (de exemplu, bobine, tuburi) şi au o greutate, inclusiv suportul, de maximum 1 000 g;

(b) sunt apretate pentru utilizare ca aţă de cusut si

(c) au răsucire finală în formă de “Z”.

6. În această secţiune prin “fire de mare rezistenţă” se înţeleg firele a căror rezistenţă exprimată în cN/tex (centinewton per tex) depăşeşte următoarele limite:

– fire simple din nailon sau din alte poliamide sau din poliesteri: 60 cN/tex,

– fire răsucite sau cablate din nailon sau din alte poliamide sau poliesteri: 53 cN/tex,

– fire simple, răsucite sau cablate din viscoză: 27 cN/tex.

7. În această secţiune “confecţionate” înseamnă:

(a) articolele decupate în altă formă decît cea pătrată sau dreptunghiulară;

(b) articolele finite, gata de întrebuinţare, sau care pot fi folosite după ce au fost separate prin tăierea simplă a firelor de separare, care nu necesită coasere sau altă prelucrare suplimentară, precum cîrpele de bucătărie, prosoapele, feţele de masă, basmalele şi cuverturile;

(c) articolele tăiate la dimensiune, cu cel puţin o margine lipită la cald avînd terminaţia vizibil subţiată sau tasată şi celelalte margini tratate conform unui procedeu descris la oricare altă literă de la prezenta notă, cu excepţia materialelor textile în bucăţi a căror destrămare la margini a fost împiedicată prin tăierea acestora la cald sau prin alte modalităţi simple;

(d) articolele ale căror margini au fost tivite sau rulate prin orice procedeu sau terminate cu franjuri înnodate, obţinute din fire aparţinînd articolului respectiv sau din fire adăugate; cu toate acestea, nu trebuie să fie considerate ca fiind confecţionate materialele textile în bucăţi, ale căror margini au fost pur şi simplu întărite pentru a preveni deşirarea;

(e) articolele decupate de orice formă, din care s-au îndepărtat firele de separare;

(f) articolele asamblate prin coasere, lipire sau altfel (cu excepţia bucăţilor din aceeaşi ţesătură, unite la extremităţi astfel încît să formeze o bucată de o lungime mai mare, precum şi a pieselor formate din două sau mai multe materiale textile suprapuse pe toată suprafaţa şi asamblate între ele, chiar cu intercalarea unui material de umplere);

(g) articolele tricotate sau croşetate obţinute în formă finală, prezentate ca articole separate sau sub formă de piese care conţin mai multe unităţi.

8. În sensul capitolelor 50–60:

(a) nu se clasifică la capitolele 50–55 şi 60 si, în cazul în care nu există dispoziţii contrare, la capitolele 56–59, articolele confecţionate în conformitate cu nota 7 de mai sus;

(b) nu se clasifică la capitolele 50–55 şi 60 articolele de la capitolele 56-59.

9. Sunt asimilate ţesăturilor de la capitolele 50–55 produsele constituite din straturi din fire textile paralelizate care se suprapun în unghi ascuţit sau drept. Aceste straturi sunt fixate între ele la punctele de încrucişare ale firelor printr-un liant sau prin termosudare.

10. Produsele elastice formate din materiale textile asociate cu fire de cauciuc se clasifică la această secţiune.

11. În această secţiune prin termenul “impregnat” se înţelege şi “aderizat”.

12. În această secţiune prin termenul “poliamide” se înţelege şi “aramide”.

13. În sensul acestei secţiuni si, după caz, oriunde în nomenclatură, expresia “fire elastomerice” se referă la firele din filamente, inclusiv din monofilamente, din material textil sintetic, altele decît firele texturate, care nu se rup atunci cînd sunt întinse pînă la de trei ori lungimea iniţială şi care revin, într-o perioadă de pînă la 5 minute, la o lungime de o dată şi jumătate din lungimea iniţială, după ce au fost întinse pînă la de două ori lungimea iniţială.

14. În cazul în care nu există dispoziţii contrare, îmbrăcămintea din materiale textile de la diferitele poziţii se clasifică la poziţiile respective, chiar dacă este prezentată în seturi pentru vînzarea cu amănuntul. În sensul prezentei note, expresia “imbrăcăminte din materiale textile” se referă la îmbrăcămintea de la poziţiile 6101–6114 şi poziţiile 6201–6211.

Note de subpoziţii

1. În această secţiune si, după caz, în nomenclatură, se înţelege prin:

(a) “fire nealbite”: firele:

1. care au culoarea naturală a fibrelor componente şi care nu au fost supuse nici albirii, nici vopsirii (chiar şi în masă) sau imprimării sau

2. fără culoare bine determinată (numite “fire în tonuri gri”), care au fost fabricate din deşeuri destrămate.

Aceste fire pot să fie tratate cu un apret necolorat sau cu un colorant nepermanent (care să dispară după o simplă spălare cu săpun) şi, în cazul fibrelor sintetice sau artificiale, pot fi tratate în masă cu produse de matisare (de exemplu, dioxid de titan);

(b) “fire albite”: firele:

1. supuse unei operaţii de albire sau fabricate din fibre albite sau, în cazul în care nu există dispoziţii contrare, care au fost vopsite în alb (chiar în masă) sau au fost tratate cu apret alb sau

2. constituite dintr-un amestec de fibre nealbite şi de fibre albite sau

3. răsucite sau cablate, constituite din fire nealbite şi fire albite;

(c) “fire colorate (vopsite sau imprimate)”: firele:

1. vopsite (chiar în masă) altfel decît în alb sau cu un colorant nepermanent sau care au fost imprimate sau fabricate cu fibre vopsite sau imprimate sau

2. constituite dintr-un amestec de fibre vopsite în diferite culori sau dintr-un amestec de fibre albite sau nealbite cu fibre colorate (fire împestriţate sau amestecate) ori au fost imprimate în una sau mai multe culori din loc în loc, care să prezinte aspectul unor serii de puncte (fire înspicate) sau

3. obţinute din benzi sau semitort de material textil care au fost imprimate sau

4. răsucite sau cablate constituite din fire albite, nealbite şi fire colorate.

Definiţiile de mai sus se aplică, de asemenea, mutatis mutandis, monofilamentelor, benzilor sau produselor similare de la capitolul 54.

(d) “ţesături nealbite”:

ţesăturile obţinute din fire nealbite şi care n-au fost supuse niciunei operaţii de albire, vopsire sau imprimare. Aceste ţesuturi pot fi tratate cu un apret necolorat sau o culoare nepermanentă.

(e) “ţesături albite”: ţesăturile:

1. albite sau, în cazul în care nu există dispoziţii contrare, vopsite în alb sau care au fost tratate cu un apret alb, pe bucată, sau

2. constituite din fire albite sau

3. constituite din fire albite şi nealbite.

(f) “ţesături vopsite”: ţesăturile:

1. vopsite altfel decît în alb (in cazul în care nu există dispoziţii contrare) cu o singură culoare uniformă sau care au fost tratate cu un apret colorat, altul decît alb (in cazul în care nu există dispoziţii contrare), pe bucată, sau

2. constituite din fire colorate într-o singură culoare uniformă.

(g) “ţesături din fire de diferite culori”: ţesăturile (altele decît ţesăturile imprimate):

1. constituite din fire de diferite culori sau fire de diferite nuanţe de aceeaşi culoare, altele decît culoarea naturală a fibrelor componente sau

2. constituite din fire nealbite sau albite şi din fire colorate sau

3. constituite din fire tip muline sau amestecate.

(În toate cazurile, nu se iau în considerare firele utilizate pentru margini şi pentru capetele bucăţilor).

(h) “ţesături imprimate”:

ţesăturile imprimate pe bucată, chiar dacă sunt constituite din fire de diferite culori.

(Sunt considerate ca fiind ţesături imprimate ţesăturile care au desene făcute, de exemplu, cu pensula, peria, pistolul de vopsit, hîrtia de transfer, prin flausare sau prin procedeul batic).

Procesul de mercerizare nu are nici-o influenţă asupra clasificării firelor sau ţesăturilor în cadrul categoriilor de mai sus.

Definiţiile de la literele (d)–(h) de mai sus se aplică mutatis mutandis materialelor tricotate sau croşetate.

(i) “ţesătura pînză”:

o structură de ţesătură în care fiecare fir de bătătură trece alternativ pe deasupra şi pe dedesubtul firelor succesive de urzeală şi fiecare fir de urzeală trece alternativ pe deasupra şi pe dedesubtul firelor succesive de bătătură.

2. A. Produsele de la capitolele 56–63 care conţin două sau mai multe materiale textile sunt considerate ca fiind alcătuite în întregime din materialul textil care ar fi reţinut în conformitate cu nota 2 de la această secţiune pentru clasificarea unui produs de la capitolele 50–55 sau de la poziţia 5809, care a fost obţinut din aceleaşi materiale textile.

B. Pentru aplicarea acestei reguli:

(a) nu se ţine seama, după caz, decît de partea care determină clasificarea în sensul regulii generale interpretative 3;

(b) nu se ţine seama de suport atunci cînd produsele textile conţin un suport şi o suprafaţă velurată sau buclată;

(c) nu se ţine seama decît de ţesătura de fond în cazul broderiilor de la poziţia 5810 şi al articolelor din aceste materiale. Cu toate acestea, broderiile chimice, uşoare sau fără fond aparent şi articolele din aceste materiale se clasifică ţinînd seama numai de firele de brodat.

CAPITOLUL 50

MĂTASE

CAPITOLUL 51

LÎNA, PĂR FIN SAU GROSIER DE ANIMALE; FIRE ŞI ŢESĂTURI DIN PĂR DE CAL

Note de capitol

1. În nomenclatură, se înţelege prin:

(a) “lînă”, fibra naturală de pe ovine;

(b) “păr fin de animale”, părul de alpaca, lamă, vicună, cămilă (inclusiv dromader), iac, capră de Angora, capră de Tibet, capră de Kashmir sau similare (cu excepţia părului de capră comună), de iepuri de casă (inclusiv de iepuri de Angora), iepuri de cîmp, de castor, de şobolan de mosc sau de nutrie;

(c) “păr grosier”, părul animalelor care nu au fost menţionate anterior, cu excepţia părului pentru producerea periilor, a pensulelor şi a pămătufurilor (poziţia 0502) şi a părului de cal (poziţia 0511).

CAPITOLUL 52

BUMBAC

Notă de subpoziţii

1. În sensul subpoziţiilor 5209 42 şi 5211 42 prin ţesături denumite “denim” se înţeleg ţesăturile din fire de diferite culori, cu legătură diagonală al căror raport de legătură este maxim 4, inclusiv legătura diagonală frîntă (denumită uneori “satin de 4 iţe”) cu efect de urzeală, ţesătură ale cărei fire de urzeală sunt vopsite într-o singură culoare şi ale cărei fire de bătătură sunt nealbite, albite, vopsite în gri sau colorate cu o nuanţă mai deschisă decît cea a firelor de urzeală.

CAPITOLUL 53

ALTE FIBRE TEXTILE VEGETALE; FIRE DIN HÎRTIE ŞI ŢESĂTURI DIN FIRE DE HÎRTIE

Notă complementară

1. A. Sub rezerva excepţiilor prevăzute la litera B de mai jos, se consideră a fi “condiţionate pentru vînzarea cu amănuntul”, în sensul subpoziţiilor 5306 10 900, 5306 20 900 şi 5308 20 900, firele (simple, răsucite sau cablate) dispuse:

(a) pe cartele, bobine, tuburi sau suporturi similare, sub formă de gheme, care au o greutate maximă (inclusiv suportul) de 200 g;

(b) în sculuri sau jurubiţe, avînd o greutate maximă de 125 g;

(c) în sculuri subdivizate în jurubiţe cu ajutorul unuia sau a mai multor fire divizoare care individualizează jurubiţele, avînd o greutate uniformă de maximum 125 g.

B. Descrierile de mai sus nu se aplică pentru:

(a) firele răsucite sau cablate, nealbite, în sculuri;

(b) firele răsucite sau cablate prezentate:

1. în sculuri cu înfăşurare încrucişată;

2. pe suport sau altfel condiţionate, care implică utilizarea lor în industria textilă (de exemplu, pe tuburi de la maşina de răsucit, canete (copsuri), ţevi conice sau conuri, sau prezentate sub formă de gogoşi de mătase pentru maşini de brodat).

CAPITOLUL 54

FILAMENTE SINTETICE SAU ARTIFICIALE; BENZI ŞI FORME SIMILARE

DIN MATERIALE TEXTILE SINTETICE SAU ARTIFICIALE

Note de capitol

1. În nomenclatură, prin expresia “fibre sintetice sau artificiale” se înţeleg fibrele discontinue şi filamentele din polimeri organici obţinute industrial:

(a) prin polimerizarea monomerilor organici pentru a produce polimeri cum sunt poliamide, poliesteri, poliolefine sau poliuretani, sau prin modificarea chimică a polimerilor produşi prin acest proces [spre exemplu, poli(vinil alcool], obţinut prin hidroliza poli(acetatului de vinil); sau

(b) prin dizolvarea sau prelucrarea chimică a polimerilor organici naturali (spre exemplu, celuloză) pentru a produce polimeri cum sunt mătasea artificială cupro-amoniacală (cupro) sau mătasea artificială tip viscoză, sau prin modificarea chimică a polimerilor organici naturali (de exemplu, celuloză, caseină şi alte proteine, sau acid alginic), pentru a produce polimeri cum sunt acetatul de celuloză sau alginaţii.

Termenii “sintetice” şi “artificiale”, folosit în legătură cu aceste fibre, semnifică: “sintetice”, fibrele definite la litera (a) şi “artificiale”, fibrele definite la litera (b). Benzile şi formele similare de la poziţiile 5404 sau 5405 nu trebuie considerate a fi fibre artificiale sau sintetice.

Termenii “sintetice” şi “artificiale” au aceeaşi semnificaţie cînd sunt folosite în legătură cu “materiale textile”.

2. Poziţiile 5402 şi 5403 nu cuprind cablurile din filamente sintetice sau artificiale de la capitolul 55.

CAPITOLUL 55

FIBRE SINTETICE SAU ARTIFICIALE DISCONTINUE

Note de capitol

1. În sensul poziţiilor 5501 şi 5502, prin “cabluri de filamente sintetice sau artificiale” se înţeleg cablurile constituite dintr-un ansamblu de filamente paralele, de lungime uniformă şi egală cu cea a cablului şi care îndeplinesc următoarele condiţii:

(a) lungimea cablului este de peste 2 m;

(b) răsucirea cablului este sub 5 răsucituri/metru;

(c) fineţea filamentului este sub 67 decitex;

(d) numai pentru cablurile din filamente sintetice: cablurile trebuie să fi fost etirate astfel încît să nu se poată întinde peste 100% din lungimea lor;

(e) fineţea totală a cablului este de peste 20000 decitex.

Cablurile cu o lungime de maximum 2 m sunt clasificate la poziţiile 5503 sau 5504.

CAPITOLUL 56

VATA, PÎSLA ŞI MATERIALE NEŢESUTE; FIRE SPECIALE; SFORI,

FUNII, FRÎNGHII, ŞI ARTICOLE DIN ACESTEA

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde:

(a) vata, pîsla şi materialele neţesute, impregnate, îmbrăcate sau acoperite cu substanţe sau preparate (de exemplu, parfum sau cosmetice din capitolul 33, săpun sau detergenţi de la poziţia 3401, ceară şi creme pentru încălţăminte, ceară de parchet, materiale de lustruit sau preparate similare de la poziţia 3405, agenţi de înmuiere pentru textilele de la poziţia 3809), atunci cînd aceste materiale textile sunt folosite numai ca suport;

(b) produsele textile de la poziţia 5811;

(c) materialele abrazive naturale sau artificiale sub formă de praf sau granule, aplicate pe suport din pîslă sau din materiale neţesute (poziţia 6805);

(d) mica aglomerată sau reconstituită pe suport din pîslă sau din materiale neţesute (poziţia 6814);

(e) foile şi benzile subţiri din metal fixate pe suport din pîslă sau din materiale neţesute (în general, secţiunea XIV sau XV);

(f) tampoanele igienice şi tampoanele interne, şerveţele igienice şi scutecele pentru copii şi articolele similare de la poziţia 9619.

2. Termenul “pîslă” include produsele din pîslă compactizată cu plăci cu ace, precum şi produsele constituite dintr-un strat de fibre textile a căror coeziune a fost îmbunătăţită printr-un procedeu de coasere-tricotare cu ajutorul fibrelor aparţinînd stratului însuşi.

3. Poziţiile 5602 şi 5603 cuprind, respectiv, pîsla şi articolele neţesute, impregnate, îmbrăcate sau acoperite cu material plastic sau cauciuc, ori stratificate cu aceste materiale, indiferent de natura acestor materiale (compacte sau alveolare).

Poziţia 5603 cuprinde, de asemenea, articolele neţesute care conţin ca liant materiale plastice sau cauciuc. Totuşi, poziţiile 5602 şi 5603 nu cuprind:

(a) pîslele impregnate, îmbrăcate sau acoperite cu material plastic sau cauciuc ori stratificate cu aceste materiale, care conţin material textil sub 50% din greutate, precum şi pîslele îmbibate în întregime în material plastic sau cauciuc (capitolul 39 sau 40);

(b) articolele neţesute, fie îmbibate complet în material plastic sau cauciuc, fie îmbrăcate sau acoperite în întregime, pe ambele feţe, cu astfel de materiale, cu condiţia ca astfel de îmbrăcări sau acoperiri să fie perceptibile cu ochiul liber, pentru aplicarea acestei dispoziţii, nu se ţine seama de schimbările de culoare provocate prin aceste operaţiuni (capitolul 39 sau 40);

(c) foile, plăcile sau benzile din material plastic sau din cauciuc alveolar, combinate cu pîslă sau articole neţesute, în care materialul textil este folosit numai ca suport (capitolul 39 sau 40).

4. Poziţia 5604 nu cuprinde firele textile, benzile şi formele similare, clasificate la poziţia 5404 sau 5405, la care impregnarea, îmbrăcarea sau acoperirea nu sunt percepute cu ochiul liber (în general capitolele 50-55); pentru aplicarea acestei dispoziţii, nu se ţine seama de schimbările de culoare provocate de aceste operaţiuni.

CAPITOLUL 57

COVOARE ŞI ALTE ACOPERITOARE DE PODEA DIN MATERIALE TEXTILE

Note de capitol

1. În acest capitol, prin “covoare şi alte acoperitoare de podea din materiale textile” se înţeleg toate acoperitoarele de podea a căror faţă care se expune este din material textil. Sunt, de asemenea, cuprinse aici articolele care posedă caracteristicile acoperitoarelor de podea din materiale textile, dar care sunt utilizate în alte scopuri.

2. Prezentul capitol nu cuprinde articolele din pîslă destinate a fi aşezate sub acoperitoarele de podea.

Notă complementară

1. La calcularea suprafeţei covoarelor şi altor acoperitoare de podea, de la subpoziţia 5701 10 900, nu se va lua în consideraţie capetele, marginile (bordurile) şi franjurile acestora.

CAPITOLUL 58

ŢESĂTURI SPECIALE; ŢESĂTURI CU SMOCURI; DANTELE;

TAPISERII; PASMANTERII; BRODERII

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde ţesăturile specificate la nota 1 din capitolul 59, impregnate, îmbrăcate, acoperite sau stratificate şi alte articole de la capitolul 59.

2. Poziţia 5801 cuprinde, de asemenea, catifeaua şi pluşul cu efect de bătătură, netăiate, care nu prezintă pe faţa lor nici smocuri şi nici bucle.

3. În sensul poziţiei 5803, prin expresia “ţesătură de tip gazé” se înţelege o ţesătură cu urzeala compusă în întregime sau parţial din fire fixe (fire drepte) şi din fire mobile (fire de ocol), acestea din urmă făcînd un semitur, un tur complet sau mai mult de un tur în jurul firelor fixe, astfel încît să formeze bucle prin care trec firele de bătătură.

4. Poziţia 5804 nu cuprinde plasele de pescuit cu ochiuri înnodate, obţinute din sfoară, funii sau frînghii de la poziţia 5608.

5. În sensul poziţiei 5806, prin “panglici” se înţelege:

(a) ţesăturile cu urzeală şi bătătură (inclusiv catifelele) în benzi cu lăţimea de maximum 30 cm şi avînd liziere reale şi benzile cu lăţimea de maximum 30 cm, obţinute prin tăierea ţesăturilor şi care au liziere false, ţesute, lipite sau altfel obţinute;

(b) ţesăturile tubulare cu urzeală şi cu bătătură a căror lăţime în stare aplatizată este de maximum 30 cm;

(c) fîşiile tăiate în diagonală, cu marginile îndoite, avînd o lăţime de maximum 30 cm, în stare nepliată. Panglicile cu franjuri obţinute prin ţesere se clasifică la poziţia 5808.

6. Expresia “broderii” de la poziţia 5810 se referă, între altele, la articolele obţinute prin coaserea paietelor, a perlelor sau a motivelor decorative din materiale textile sau din alte materiale, precum şi la articolele executate cu ajutorul firelor pentru brodare din metal sau din fibre de sticlă. Tapiseriile executate cu acul, sunt excluse de la poziţia 5810 (poziţia 5805).

7. În afară de produsele de la poziţia 5809, acest capitol cuprinde, de asemenea, articolele executate cu fire metalice şi cele de felul celor utilizate pentru îmbrăcăminte, mobilier sau utilizări similare.

CAPITOLUL 59

ŢESĂTURI IMPREGNATE, ÎMBRĂCATE, ACOPERITE SAU STRATIFICATE;

ARTICOLE TEHNICE DIN MATERIALE TEXTILE

Note de capitol

1. În cazul în care nu există dispoziţii contrare, denumirea de “ţesături”, utilizată în acest capitol, se referă la ţesăturile din capitolele 50–55 şi de la poziţiile 5803 şi 5806, la împletituri, la articolele de pasmanterie şi la articolele decorative similare, din una sau mai multe bucăţi de la poziţia 5808 şi la articolele tricotate sau croşetate de la poziţiile 6002–6006.

2. Poziţia 5903 cuprinde:

(a) ţesăturile impregnate, îmbrăcate sau acoperite cu material plastic sau stratificate cu material plastic, indiferent de greutatea pe metru pătrat şi de natura materialului plastic (compact sau alveolar), altele decît:

1. ţesăturile a căror impregnare, îmbrăcare sau acoperire nu este vizibilă cu ochiul liber (în general, capitolele 50–55, 58 sau 60); pentru aplicarea acestei dispoziţii nu se ţine seama de schimbările de culoare datorate acestor operaţiuni;

2. produsele care nu pot fi răsucite cu mîna fără să se rupă, pe un tambur cu diametrul de 7 mm, la o temperatură cuprinsă între 15 °C şi 30 °C (în general, capitolul 39);

3. produsele în care ţesătura este fie în întregime cufundată în material plastic, fie în întregime acoperită sau îmbrăcată pe ambele feţe cu acest material, cu condiţia ca îmbrăcarea sau acoperirea să fie percepută cu ochiul liber, făcînd abstracţie, la aplicarea acestei dispoziţii, de schimbările de culoare datorate acestor operaţiuni (capitolul 39);

4. ţesăturile parţial îmbrăcate sau parţial acoperite cu material plastic care prezintă desene provenind din aceste tratamente (în general, capitolele 50–55, 58 sau 60);

5. foile, plăcile sau benzile din material plastic alveolar, combinate cu ţesături şi în care ţesătura reprezintă numai un suport (capitolul 39);

6. produsele textile de la poziţia 5811;

(b) ţesăturile fabricate din fire, benzi sau forme similare, impregnate, îmbrăcate, acoperite sau învelite cu material plastic de la poziţia 5604.

3. În sensul poziţiei 5905, prin “tapet din materiale textile” se înţeleg produsele prezentate în rulouri avînd o lăţime de minimum 45 cm, destinate decorării pereţilor sau plafoanelor, constînd dintr-o suprafaţă textilă fixată pe un suport sau, în lipsa unui suport, tratată pe dos (impregnare sau acoperire pentru a permite lipirea).

Această poziţie nu cuprinde, cu toate acestea, tapetele constituite din fire tunse sau praf din materiale textile fixate direct pe un suport de hîrtie (poziţia 4814) sau pe un suport din material textil (în general, poziţia 5907).

4. În sensul poziţiei 5906, “ţesături cauciucate” înseamnă:

(a) ţesăturile impregnate, îmbrăcate, acoperite cu cauciuc sau stratificate cu acest material:

– care au greutatea de maximum 1500 g/m² sau

– care au greutatea de peste 1500 g/m² şi conţin materiale textile peste 50% din greutate;

(b) ţesăturile fabricate din fire, benzi sau forme similare, impregnate, îmbrăcate, acoperite sau învelite cu cauciuc de la poziţia 5604;

(c) straturile de fire textile paralele şi aglomerate între ele cu cauciuc, indiferent de greutatea lor pe m ² .

Această poziţie nu cuprinde, cu toate acestea, plăcile, foile sau benzile din cauciuc alveolar combinate cu ţesături în care ţesătura constituie numai un simplu suport (capitolul 40) şi produsele textile de la poziţia 5811.

5. Poziţia 5907 nu cuprinde:

(a) ţesăturile a căror impregnare, îmbrăcare sau acoperire nu este vizibilă cu ochiul liber (în general, capitolele 50–55, 58 sau 60); pentru aplicarea acestei dispoziţii, nu se ţine seama de schimbările de culoare datorate acestor operaţiuni;

(b) ţesăturile pictate (altele decît pînzele pictate pentru decoruri de teatru, de studio sau pentru utilizări similare);

(c) ţesăturile acoperite parţial cu fire tunse, pudră de plută sau de produse similare, care prezintă desene rezultate din aceste tratamente; cu toate acestea, imitaţiile de pluş rămîn clasificate la prezenta poziţie;

(d) ţesăturile tratate cu apreturi normale de finisaj pe baza de materiale amilacee sau de substanţe similare;

(e) foile de placaj aplicate pe un suport textil (poziţia 4408);

(f) pulberile sau granulele abrazive naturale sau artificiale aplicate pe un suport din material textil (poziţia 6805);

(g) mica aglomerată sau reconstituită, pe suport din material textil (poziţia 6814);

(h) foile şi benzile subţiri din metal, fixate pe un suport textil (în general, secţiunea XIV sau XV).

6. Poziţia 5910 nu cuprinde:

(a) curelele din materiale textile cu grosimea sub 3 mm, din una sau mai multe bucăţi sau tăiate la lungime;

(b) curelele din ţesături impregnate, îmbrăcate sau acoperite cu cauciuc sau stratificate cu acest material, precum şi cele fabricate din fire sau sfori textile impregnate, îmbrăcate, acoperite sau învelite în cauciuc (poziţia 4010).

7. Poziţia 5911 cuprinde următoarele produse, care nu sunt clasificate la alte poziţii ale secţiunii XI:

(a) produsele textile din una sau mai multe bucăţi, tăiate la lungime sau simplu decupate în forma pătrată sau dreptunghiulară (cu excepţia celor ce au caracteristicile produselor de la poziţiile 5908–5910) şi şi care sunt enumerate limitativ în continuare:

– ţesăturile, pîslele sau ţesăturile căptuşite cu pîslă, combinate cu unul sau mai multe straturi de cauciuc, piele sau alte materiale, de tipul celor utilizate pentru fabricarea garniturilor de cardă şi produsele similare pentru alte utilizări tehnice inclusiv panglicile din catifea impregnate cu cauciuc, pentru acoperirea sulurilor de urzeală ale maşinilor de ţesut;

– ţesăturile folosite la cernut;

– ţesăturile pentru filtrare de tipul celor utilizate pentru presele de ulei sau pentru utilizări tehnice similare, inclusiv cele din păr uman;

– ţesăturile, împîslite sau nu, chiar impregnate sau acoperite, pentru utilizări tehnice, ţesute plan, cu urzeli sau bătături multiple;

– ţesăturile ranforsate cu metal, de tipul celor folosite în scopuri tehnice;

– cordoanele lubrifiante şi benzile împletite, corzile şi produsele textile similare de buraj industrial (etanşare), chiar impregnate, îmbrăcate sau ranforsate cu metal;

(b) articolele textile pentru utilizări tehnice (altele decît cele de la poziţiile 5908–5910) [de exemplu, ţesături şi pîsle fără sfîrşit sau dotate cu mijloace de joncţiune, de tipul celor folosite la maşinile pentru fabricarea hîrtiei şi alte maşini similare (de exemplu, maşinile de fabricat pasta de lemn sau azbociment), discuri de polizat, garnituri de etanşare, şaibe şi alte părţi de maşini sau aparate].

CAPITOLUL 60

MATERIALE TRICOTATE SAU CROŞETATE

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde:

(a) dantelele croşetate de la poziţia 5804;

(b) etichetele, ecusoanele şi articolele similare, tricotate sau croşetate, de la poziţia 5807;

(c) materialele tricotate sau croşetate, impregnate, acoperite, îmbrăcate sau stratificate de la capitolul 59. Cu toate acestea, catifelele, pluşurile şi materialele buclate tricotate sau croşetate, impregnate, acoperite, îmbrăcate sau stratificate, rămîn clasificate la poziţia 6001.

2. Acest capitol cuprinde, de asemenea, ţesăturile fabricate din fire de metal şi care sunt de tipul celor utilizate pentru îmbrăcăminte, mobilier sau utilizări similare.

3. În nomenclatură, denumirea “articole tricotate” se include la produsele cusute-tricotate în care ochiurile sunt constituite din fire textile.

CAPITOLUL 61

ÎMBRĂCĂMINTE ŞI ACCESORII DE ÎMBRĂCĂMINTE, TRICOTATE SAU CROŞETATE

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde decît articole confecţionate din materiale tricotate sau croşetate.

2. Acest capitol nu cuprinde:

(a) articolele de la poziţia 6212;

(b) îmbrăcămintea purtata sau uzată şi alte articole purtate sau uzate de la poziţia 6309;

(c) articolele de ortopedie, ca de exemplu, bandajele pentru hernie, centurile medico-chirurgicale (poziţia 9021).

3. În sensul poziţiilor 6103 şi 6104:

(a) prin expresia “costume sau compleuri” şi “taioare” se înţelege un ansamblu de articole de îmbrăcăminte care cuprinde două sau trei piese confecţionate din acelaşi material în ceea ce priveşte suprafaţa lor exterioara şi care cuprinde:

– un singur sacou sau o singură haina, al căror exterior, cu excepţia mînecilor, este constituit din patru părţi sau mai multe, concepute pentru a acoperi partea superioară a corpului, eventual însoţite de o vestă, a cărei fata este realizata dintr-un material identic cu cel al suprafeţei exterioare a celorlalte componente ale ansamblului şi a cărei parte din spate este confecţionat din aceeaşi ţesătura ca şi căptuşeala sacoului sau a hainei,

– o singură piesa de îmbrăcăminte destinata a acoperi partea inferioara a corpului şi care consta dintr-un pantalon lung, pantalon scurt, sort (altul decît cel pentru baie), fustă sau fustă-pantalon, fără bretele şi fără platcă.

Toate componentele unui “costum sau compleu” sau ale unui “costum taior” trebuie să fie dintr-un material cu aceiaşi structură, să aibă aceeaşi culoare şi aceeaşi compoziţie; de asemenea, componentele trebuie să aibă acelaşi stil şi măsuri corespunzătoare sau compatibile. Cu toate acestea, aceste componente pot avea o vipuscă (bandă de stofă cusută) dintr-un material diferit.

În cazul în care mai multe componente distincte, care acoperă partea de jos a corpului sunt prezentate simultan, (de exemplu două perechi de pantaloni ori pantaloni şi şorţuri sau o fustă-pantalon şi pantaloni), atunci constituentul părţii inferioare va fi o pereche de pantaloni sau, în cazul taioarelor pentru femei şi fete, fustă sau fustă-pantalon, celelalte elemente fiind clasificate separat.

Expresia “costume şi compleuri” include, de asemenea, următoarele seturi de articole de îmbrăcăminte, chiar dacă nu se îndeplinesc toate condiţiile de mai sus:

– costumele cu jachetă (“morning dress”) la care haina, dintr-o singură culoare, are partea din spate rotunjită şi mai lungă, iar pantalonii au dungi verticale;

– fracurile (“evening dress”), executate în mod obişnuit din stofă neagra şi care au o haină relativ scurtă în fată, purtată descheiată, cu cozi înguste care cad pe coapse şi se prelungesc la spate;

– smokingurile (“dinner jacket suits”), la care haina are o croiala asemănătoare cu cea a sacourilor obişnuite, avînd doar particularitatea de a lăsa să se vadă mai mult plastronul cămăşii, sau reverele confecţionate dintr-un material strălucitor, mătase sau o ţesătura care imita mătasea.

(b) prin termenul “ansamblu” se înţelege un sortiment de articole de îmbrăcăminte (altele decît cele de la poziţiile 6107, 6108 sau 6109) care cuprinde mai multe piese fabricate din acelaşi material, prezentate pentru vînzarea cu amănuntul şi care cuprind:

– o singură piesă de îmbrăcăminte concepută pentru acoperirea părţii superioare a corpului, cu excepţia puloverului, care poate constitui o a două piesă care se poartă deasupra, în cazul seturilor duble (twin set) sau a vestei care poate, de asemenea, să constituie un al doilea articol în celelalte cazuri;

– unul sau două articole de îmbrăcăminte diferite, concepute pentru a acoperi partea inferioara a corpului şi care constau dintr-un pantalon, salopetă cu bretele, pantalon scurt, sort (altul decît cel pentru baie), fustă sau fustă-pantalon.

Toate componentele unui “ansamblu” trebuie să aibă aceeaşi structură, acelaşi stil, aceeaşi culoare şi aceeaşi compoziţie; de asemenea, ele trebuie să fie de mărimi corespunzătoare sau compatibile. Termenul “ansamblu” nu se referă la îmbrăcămintea sportivă (trainings), nici la salopetele şi costumele pentru schi de la poziţia 6112.

4. Poziţiile 6105 şi 6106 nu cuprind îmbrăcămintea cu buzunare sub talie, cu bandă elastică tricotată sau cu alte mijloace de strîngere a părţii de jos a îmbrăcămintei,nici îmbrăcămintea care conţine în medie mai puţin de 10 rînduri de ochiuri pe centimetru liniar în fiecare direcţie, calculate pe o suprafaţă de cel puţin 10 cm × 10 cm. Poziţia 6105 nu cuprinde îmbrăcămintea fără mîneci.

5. Poziţia 6109 nu cuprinde confecţiile care au o bandă elastică tricotată, un cordon culisant sau alte mijloace de strîngere în partea de jos.

6. În sensul poziţiei 6111:

(a) prin “îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte pentru sugari” se înţeleg articolele pentru copii mici a căror înălţime este de maximum 86 cm;

(b) articolele care pot fi clasificate în acelaşi timp la poziţia 6111 şi la alte poziţii din acest capitol trebuie clasificate la poziţia 6111.

7. În sensul poziţiei 6112, prin “combinezoane şi costume de schi” se înţeleg articolele de îmbrăcăminte sau seturile de articole de îmbrăcăminte, care datorita aspectului şi a texturii lor pot fi recunoscute ca fiind în principal destinate pentru a fi purtate la schi (schi de alpin sau pe teren accidentat). Ele constau:

(a) fie dintr-un “combinezon de schi” adică o îmbrăcăminte formată dintr-o singură piesa concepută pentru a acoperi partea superioara şi cea inferioara a corpului; pe lînga mîneci şi guler, ea poate avea buzunare sau benzi pentru fixarea pantalonilor (pe sub talpa);

(b) fie dintr-un “costum de schi”, adică un set de articole de îmbrăcăminte care cuprinde două sau trei piese, prezentate pentru vînzarea cu amânuntul şi compuse:

– dintr-un singur articol de îmbrăcăminte tip hanorac, bluzon sau articol similar care se închide cu fermoar, eventual însoţite de o vestă;

– dintr-un singur pantalon, care urca chiar deasupra taliei, dintr-un singur pantalon scurt sau o salopetă cu bretele.

“Costumul de schi” poate fi, de asemenea, compus dintr-un combinezon de schi de tipul menţionat anterior şi dintr-un fel de vestă matlasată purtată peste combinezon.

Toate componentele unui “costum de schi” trebuie confecţionate dintr-un material avînd aceeaşi textură, acelaşi stil şi aceeaşi compoziţie, de aceeaşi culoare sau de culori diferite; în plus, acestea trebuie să fie de mărimi corespunzătoare sau compatibile.

8. Îmbrăcămintea susceptibilă de a se clasifica în acelaşi timp la poziţia 6113 şi la alte poziţii din acest capitol, cu excepţia poziţiei 6111, trebuie clasificate la poziţia 6113.

9. Îmbrăcămintea de la acest capitol care se închide în fata, stînga peste dreapta, este considerata îmbrăcăminte pentru bărbaţi sau băieţi, iar cea care se închide în fata, dreapta peste stînga, este considerată îmbrăcăminte pentru femei sau fete. Aceste dispoziţii nu se aplică în cazul în care croiala indică în mod clar ca îmbrăcămintea este destinata unui anumit sex.

Îmbrăcămintea care nu poate fi recunoscută ca fiind pentru bărbaţi sau băieţi ori pentru femei sau fete trebuie clasificate ca fiind pentru femei sau fete.

10. Articolele de la acest capitol pot fi fabricate cu fire din metal.

Note complementare

1. Pentru aplicarea notei 3 (b) de la acest capitol, componentele unui ansamblu trebuie să fie realizate, în întregime, din acelaşi material, fără a afecta celelalte dispoziţii ale notei menţionate anterior.

În acest scop:

– ţesătura utilizată poate fi nealbită, albită, vopsită, cu fire de diverse culori sau imprimată;

– puloverul sau vesta care prezintă o bandă elastică tricotată trebuie considerată ca o parte a unui “ansamblu”, chiar dacă nici o bandă elastică nu se află pe componenta destinată să acopere partea de jos a corpului, cu condiţia că aceste benzi să nu fie cusute, ci realizate direct prin operaţiunea de tricotare.

Nu constituie “ansambluri” articolele de îmbrăcăminte ale căror componente sunt realizate din ţesuturi diferite, chiar dacă diferenţa nu ţine decît de culoarea acestora.

Toate componentele unui ansamblu trebuie sa fie prezentate împreuna pentru vânzarea cu amânuntul, ca un produs unic. Ambalarea individuala sau etichetarea separata a fiecărui component al acestui unic produs nu influenţează clasificarea lui ca set.

2. În sensul poziţiei 6109, expresia “maiou de corp” cuprinde articolele de îmbrăcăminte, chiar de un model “fantezie”, purtat pe piele, fără guler, cu sau fără mîneci, chiar cu bretele.

Aceste articole de îmbrăcăminte, care sunt destinate să acopere partea de sus a corpului, au adesea multe caracteristici comune cu tricourile (T-shirts) sau cu alte tipuri, mai tradiţionale, de maiouri de corp.

3. Poziţia 6111, precum şi subpoziţiile 6116 10 200 şi 6116 10 800 cuprind mănuşile, mitenele şi mănuşile cu un deget, impregnate, îmbrăcate sau acoperite cu material plastic sau cauciuc, chiar dacă sunt confecţionate din:

– materiale tricotate sau croşetate de la poziţia 5903 sau 5906, impregnate, îmbrăcate sau acoperite cu materiale plastice sau cu cauciuc sau

– materiale tricotate sau croşetate, neimpregnate, neacoperite sau neîmbrăcate, care au fost ulterior impregnate, îmbrăcate sau acoperite cu material plastic sau cauciuc.

Capitolele 39 şi 40 cuprind mănuşile, mitenele şi mănuşile cu un deget impregnate, îmbrăcate sau acoperite cu cauciuc celular sau cu material plastic celular, chiar dacă au fost realizate din materiale tricotate sau croşetat neimpregnate, neîmbrăcate sau neacoperite, care au fost apoi impregnate, acoperite sau îmbrăcate cu material plastic celular sau cu cauciuc celular, cu condiţia ca aceste materiale tricotate sau croşetate să nu servească decît ca suport [nota 2 litera (a) punctul 5) şi nota 4 ultimul alineat din capitolul 59].

CAPITOLUL 62

ÎMBRĂCĂMINTE ŞI ACCESORII DE ÎMBRĂCĂMINTE, ALTELE

DECÎT CELE TRICOTATE SAU CROŞETATE

Note de capitol

1. Prezentul capitol nu cuprinde decît articole confecţionate din orice materiale textile, altele decît vata, cu excepţia articolelor tricotate sau croşetate (altele decît cele de la poziţia 6212).

2. Acest capitol nu cuprinde:

(a) îmbrăcămintea purtata sau uzata şi alte articole purtate sau uzate de la poziţia 6309;

(b) articolele de ortopedie, ca de exemplu, bandajele pentru hernie, centurile medico-chirurgicale (poziţia 9021).

3. În sensul poziţiilor 6203 şi 6204:

(a) prin expresia “costume sau compleuri” şi “taioare” se înţelege un ansamblu de articole de îmbrăcăminte care cuprinde două sau trei piese confecţionate din acelaşi material în ceea ce priveşte suprafaţa lor exterioară şi care cuprinde:

– un singur sacou sau o singură haină, al căror exterior, cu excepţia mînecilor, este constituit din patru părţi sau mai multe, concepute pentru a acoperi partea superioara a corpului, eventual însoţite de o vestă, a cărei faţă este realizata dintr-un material identic cu cel al suprafeţei exterioare a celorlalte componente ale ansamblului şi a cărei parte din spate este confecţionat din aceeaşi ţesătură ca şi căptuşeala sacoului sau a hainei;

– o singură piesa de îmbrăcăminte destinată a acoperi partea inferioara a corpului şi care constă dintr-un pantalon lung, pantalon scurt, şorţ (altul decît cel pentru baie), fustă sau fustă pantalon, fără bretele şi fără platcă.

Toate componentele unui “costum sau compleu” sau ale unui “costum taior” trebuie să fie dintr-un acelaşi material, cu aceeaşi structură, să aibă aceeaşi culoare şi aceeaşi compoziţie; de asemenea, componentele trebuie să aibă acelaşi stil şi masuri corespun­zătoare sau compatibile. Cu toate acestea, aceste componente pot avea o vipuşcă (bandă de stofă cusuta) dintr-un material diferit.

În cazul în care mai multe componente distincte, care acoperă partea de jos a corpului, sunt prezentate simultan, de exemplu două perechi de pantaloni ori pantaloni şi şorturi sau o fustă-pantalon şi pantaloni, atunci constituentul părţii inferioare va fi o pereche de pantaloni sau, în cazul taioarelor pentru femei şi fete, fustă sau fustă-pantalon, celelalte elemente fiind clasificate separat.

Expresia “costume sau compleuri” de bărbaţi include, de asemenea, următoarele seturi de articole de îmbrăcăminte, chiar dacă nu se îndeplinesc toate condiţiile de mai sus:

– costumele cu jachetă (“morning dress”) la care haina dintr-o singură culoare are partea din spate rotunjită şi mai lungă, iar pantalonii au dungi verticale;

– fracurile (“evening dress”), executate în mod obişnuit din stofă neagră şi care au o haină relativ scurtă în faţă, purtată descheiată, cu cozi înguste care cad pe coapse şi se prelungesc la spate;

– smokingurile (“dinner jacket dress”), la care haina are o croială asemănătoare cu cea a sacourilor obişnuite, avînd doar particularitatea de a lăsa să se vadă mai mult plastronul cămăşii, au reverele confecţionate dintr-un material strălucitor, mătase sau o ţesătură care imită mătasea.

(b) prin termenul “ansamblu” se înţelege un sortiment de articole de îmbrăcăminte (altele decît cele de la poziţia 6207 sau 6208) care cuprinde mai multe piese fabricate din acelaşi material, prezentate pentru vînzarea cu amânuntul şi care cuprind:

– un singur articol de îmbrăcăminte concepută pentru acoperirea părţii superioare a corpului, cu excepţia vestei care poate constitui o a două piesă;

– unul sau două articole de îmbrăcăminte diferite, concepute pentru a acoperi partea inferioara a corpului şi care constau în pantalon, salopetă cu bretele, pantalon scurt, şort (altul decît cel pentru baie), fustă sau fustă-pantalon.

Toate componentele unui ansamblu trebuie să aibă aceeaşi structură, acelaşi stil, aceeaşi culoare şi aceeaşi compoziţie; de asemenea, ele trebuie să fie de mărimi corespunzătoare sau compatibile. Termenul “ansamblu” nu se referă la îmbrăcămintea sportivă (“trainings”), nici la salopetele şi costumele pentru schi de la poziţia 6211.

4. În sensul poziţiei 6209:

(a) prin “îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte pentru sugari” se înţeleg articolele pentru copii mici a căror înălţime este de maximum 86 cm;

(b) articolele care pot fi clasificate în acelaşi timp la poziţia 6209 şi la alte poziţii din acest capitol trebuie clasificate la poziţia 6209.

5. Articolele de îmbrăcăminte care pot fi clasificate în acelaşi timp la poziţia 6210 şi la alte poziţii din acest capitol, cu excepţia poziţiei 6209, trebuie clasificate la poziţia 6210.

6. În sensul poziţiei 6211, prin “combinezoane şi costume de schi” se înţeleg articolele de îmbrăcăminte sau seturile de articole de îmbrăcăminte, care datorită aspectului şi a texturii lor pot fi recunoscute ca fiind în principal destinate pentru a fi purtate la schi (schi alpin sau schi fond). Ele constau:

(a) fie dintr-un “combinezon de schi”, adică o îmbrăcăminte formată dintr-o singură piesă concepută pentru a acoperi partea superioară şi cea inferioară a corpului; pe lîngă mîneci şi guler, ea poate avea buzunare sau benzi pentru fixarea pantalonilor (pe sub talpă);

(b) fie dintr-un “costum de schi”, adică un set de articole de îmbrăcăminte care cuprinde două sau trei piese, prezentate pentru vînzarea cu amânuntul şi compuse:

– dintr-un singur articol de îmbrăcăminte tip hanorac, bluzon sau articol similar care se închide cu fermoar, eventual însoţite de o vestă;

– dintr-un singur pantalon, care urcă chiar deasupra taliei, dintr-un singur pantalon scurt sau o salopetă cu bretele.

“Costumul de schi” poate fi, de asemenea, compus dintr-un combinezon de schi de tipul menţionat anterior şi dintr-un fel de vestă matlasată, fără mîneci, purtata peste combinezon.

Toate componentele unui “costum de schi” trebuie confecţionate dintr-un material avînd aceeaşi textură, acelaşi stil şi aceeaşi compoziţie, de aceeaşi culoare sau de culori diferite; în plus, acestea trebuie să fie de mărimi corespunzătoare sau compatibile.

7. Sunt asimilate batistelor de la poziţia 6213 articolele de la poziţia 6214 de tip fular, de forma pătrata sau aproape pătrata, ale căror laturi sunt de maximum 60 cm. Batistele la care una dintre laturi depăşeşte lungimea de 60 cm sunt clasificate la poziţia 6214.

8. Îmbrăcămintea de la prezentul capitol care se închide în faţă, stînga peste dreapta, este considerată îmbrăcăminte pentru bărbaţi sau băieţi, iar cea care se închide în faţă, dreapta peste stînga, este considerată îmbrăcăminte pentru femei sau fete. Aceste dispoziţii nu se aplică în cazul în care croiala indică în mod clar că îmbrăcămintea este destinată unui anumit sex.

Îmbrăcămintea care nu poate fi recunoscută ca fiind pentru bărbaţi sau băieţi ori pentru femei sau fete trebuie clasificată ca fiind pentru acestea din urmă.

9. Articolele de la prezentul capitol pot fi fabricate cu fire din metal.

Note complementare

1. Pentru aplicarea notei 3 (b) de la prezentul capitol, componentele unui ansamblu trebuie să fie realizate, în întregime, din acelaşi material, fără a afecta celelalte dispoziţii ale notei menţionate anterior.

În acest scop, ţesătura utilizată poate fi nealbită, albită, vopsită, cu fire de diverse culori sau imprimări.

Nu constituie ansambluri, articolele de îmbrăcăminte ale căror componente sunt realizate din ţesături diferite, chiar dacă diferenţa nu ţine decît de culoarea acestora.

Toate componentele unui ansamblu trebuie să fie prezentate împreună pentru vînzarea cu amănuntul, ca un produs unic. Ambalarea individuală sau etichetarea separată a fiecărui component al acestui unic produs, nu influenţează clasificarea lui ca set.

2. Poziţiile 6209 şi 6216 cuprind mănuşile, mitenele şi mănuşile cu un deget, impregnate, îmbrăcate sau acoperite cu material plastic sau cauciuc, chiar dacă sunt confecţionate din:

– materiale textile (altele decît tricotate sau croşetate) de la poziţia 5903 sau 5906, impregnate, îmbrăcate sau acoperite cu materiale plastice sau cu cauciuc sau

– materiale textile (altele decît tricotate sau croşetate), neimpregnate, neacoperite sau neîmbrăcate, care au fost ulterior impregnate, îmbrăcate sau acoperite cu material plastic sau cauciuc.

Capitolele 39 şi 40 cuprind mănuşile, mitenele şi mănuşile cu un deget impregnate, îmbrăcate sau acoperite cu cauciuc celular sau cu material plastic celular, chiar dacă au fost realizate din materiale textile (altele decît tricotate sau croşetate) neimpregnate, neîmbrăcate sau neacoperite, care au fost apoi impregnate, acoperite sau îmbrăcate cu material plastic celular sau cu cauciuc celular, cu condiţia că aceste materiale textile să nu servească decît ca suport [nota 2 litera (a) punctul 5) şi nota 4 ultimul alineat din capitolul 59).

CAPITOLUL 63

ALTE ARTICOLE TEXTILE CONFECŢIONATE; SETURI; ÎMBRĂCĂMINTE PURTATĂ

SAU UZATĂ ŞI ARTICOLE TEXTILE PURTATE SAU UZATE; ZDRENŢE

Note de capitol

1. Subcapitolul I se aplică numai pentru articolele confecţionate, din orice material textil.

2. Acest subcapitol I nu cuprinde:

(a) produsele de la capitolele 56–62;

(b) îmbrăcămintea uzată şi articolele textile uzate de la poziţia 6309.

3. Poziţia 6309 cuprinde numai articolele enumerate limitativ mai jos:

(a) articolele din materiale textile:

– îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte şi părţile lor;

– pături şi pleduri;

– lenjerie de pat, de masă, de toaletă sau de bucătărie;

– stofele de mobilă, altele decît covoarele de la poziţiile 5701–5705 şi tapiseriile de la poziţia 5805.

(b) încălţămintea şi articolele de acoperit capul din materiale altele decît azbestul.

Pentru a se clasifica la prezenta poziţie, articolele enumerate mai sus trebuie să îndeplinească concomitent următoarele condiţii:

– să poarte semne vizibile de uzură şi

– să fie prezentate în vrac sau în baloţi, în saci sau în ambalaje similare.

SECŢIUNEA XII

ÎNCĂLŢĂMINTE, OBIECTE DE ACOPERIT CAPUL, UMBRELE DE PLOAIE, UMBRELE

DE SOARE, BASTOANE, BASTOANE SCAUN, BICE, CRAVAŞE ŞI PĂRŢI ALE ACESTORA;

PENE ŞI PUF PRELUCRATE ŞI ARTICOLE DIN ACESTEA; FLORI ARTIFICIALE;

ARTICOLE DIN PĂR UMAN

CAPITOLUL 64

ÎNCĂLŢĂMINTE, GHETRE ŞI ARTICOLE SIMILARE; PĂRŢI ALE ACESTOR ARTICOLE

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde:

(a) articolele de unică folosinţă destinate să acopere picioarele sau încălţămintea, confecţionate din materiale puţin rezistente (de exemplu, hîrtie, foi din material plastic), fără tălpi aplicate (acestea se clasifică în conformitate cu materialul constituent din care au fost realizate);

(b) încălţămintea din materiale textile, fără tălpi exterioare lipite, cusute sau altfel fixate sau aplicate la partea care reprezintă faţa exterioară (secţiunea XI);

(c) încălţămintea uzată de la poziţia 6309;

(d) articolele din azbest (poziţia 6812);

(e) încălţămintea şi obiectele de ortopedie şi părţi ale acestora (poziţia 9021);

(f) încălţămintea avînd caracterul de jucării şi încălţămintea la care se fixează patine (de gheaţă sau cu role); obiectele de protejat picioarele şi alte articole de protecţie utilizate pentru practicarea sporturilor (capitolul 95).

2. Nu sunt considerate “părţi” în sensul poziţiei 6406, gleznierele, părţile protectoare, capsele, cataramele, şireturile, ciucurii, şnururile şi alte articole de ornament sau de pasmanterie, care au propriul lor regim, nici copcile pentru încălţăminte (poziţia 9606).

3. În sensul acestui capitol:

(a) termenii “cauciuc” şi “material plastic” includ ţesăturile sau alte produse textile cu un strat exterior de cauciuc sau material plastic, vizibile cu ochiul liber; pentru aplicarea acestei dispoziţii nu se va ţine cont de schimbarea de culoare determinată de aceste operaţiuni;

(b) termenul “piele” se referă la articolele de la poziţiile 4107 şi 4112–4114.

4. Sub rezerva dispoziţiilor notei 3 a acestui capitol:

(a) materialul pentru feţe este considerat materialul component a cărui suprafaţă de acoperire exterioară este cea mai mare, fără a se lua în considerare accesoriile sau întăriturile, cum sunt bordurile, marginile, gleznierele, ornamentele, cataramele, limbile de pantof, capsele sau articolele similare;

(b) materialul component pentru talpa exterioară este considerat materialul a cărui suprafaţă la contactul cu solul este cea mai mare, fără a se lua în considerare accesoriile sau întăriturile cum sunt vîrfurile, baretele, cuiele, părţile protectoare sau dispozitivele similare.

Note de subpoziţii

1. În sensul subpoziţiilor 6402 12, 6402 19, 6403 12, 6403 19 şi 6404 11, prin “încălţăminte sport” se înţelege doar:

(a) încălţămintea destinată practicării unei activităţi sportive şi care este sau poate fi prevăzută cu vîrfuri, crampoane, legături, barete sau dispozitive similare;

(b) încălţămintea pentru patinaj, încălţămintea pentru schi, încălţămintea pentru surf pe zăpadă, încălţămintea pentru lupte, încălţămintea pentru box şi încălţămintea pentru ciclism.

Note complementare

1. În sensul notei 4 litera (a), se consideră “întărituri” toate bucăţile de material (de exemplu, material plastic sau piele) care acoperă suprafaţa exterioară a feţei, conferindu-i o soliditate crescută, care sunt fixate sau nu de talpă. După înlăturarea întăriturilor, partea vizibilă trebuie să prezinte caracteristicile unei feţe şi nu acelea ale unei dubluri, menţinînd piciorul suficient pentru a permite persoanei care poartă încălţămintea să poată merge cu aceasta, cu ajutorul sistemului original de strîngere.

Pentru stabilirea materialului component al feţei, trebuie luate în considerare părţile acoperite de accesorii si/sau întărituri.

2. În sensul notei 4 litera (b), unul sau mai multe straturi din materialul textil care nu au nici o caracteristică cerută de întrebuinţarea normală a unei tălpi exterioare (de exemplu, durabilitate, rezistenţă etc.), nu trebuie luate în considerare la clasificare.

CAPITOLUL 65

OBIECTE DE ACOPERIT CAPUL ŞI PĂRŢI ALE ACESTORA

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde:

(a) articolele uzate de acoperit capul de la poziţia 6309;

(b) articolele de acoperit capul confecţionate din azbest (poziţia 6812);

(c) articolele de acoperit capul care au caracterul de jucării, cum sunt pălăriile păpuşilor şi articolele pentru carnaval (capitolul 95).

2. Poziţia 6502 nu cuprinde calotele sau formele confecţionate prin coasere, altele decît cele obţinute prin îmbinarea de benzi cusute doar în spirală.

CAPITOLUL 66

UMBRELE DE PLOAIE, UMBRELE DE SOARE, BASTOANE, BASTOANE-SCAUN,

BICE, CRAVAŞE ŞI PĂRŢI ALE ACESTORA

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde:

(a) bastoanele pentru măsurat lungimea şi articolele similare (poziţia 9017);

(b) bastoanele-puşcă, bastoanele-sabie, bastoanele umplute cu plumb şi articolele similare (capitolul 93); sau

(c) articolele din capitolul 95 (de exemplu, umbrelele de ploaie sau de soare care constituie jucării).

2. Poziţia 6603 nu cuprinde furniturile din materiale textile, învelitorile, cuverturile, ciucurii, şnururile şi accesoriile similare, din orice material, pentru articolele de la poziţiile 6601 sau 6602. Aceste accesorii sunt clasificate separat, chiar atunci cînd sunt prezentate împreună cu articolele cărora le sunt destinate, dar nu sunt montate pe aceste articole.

CAPITOLUL 67

PENE ŞI PUF PRELUCRATE ŞI ARTICOLE DIN PENE SAU DIN PUF;

FLORI ARTIFICIALE; ARTICOLE DIN PĂR UMAN

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde:

(a) ţesăturile pentru filtrare, din păr uman (poziţia 5911);

(b) motivele florale din dantelă, broderie sau alte materiale textile (secţiunea XI);

(c) încălţămintea (capitolul 64);

(d) obiectele de acoperit capul, plasele şi fileurile pentru păr (capitolul 65);

(e) jucăriile, articolele sportive şi articolele de carnaval (capitolul 95);

(f) pămătufurile de praf, pufurile pentru pudră şi sitele din păr uman (capitolul 96).

2. Poziţia 6701 nu cuprinde:

(a) articolele în care penele sau puful au numai rol de material de umplutură şi în special articolele de lenjerie pat de la poziţia 9404;

(b) îmbrăcămintea şi accesoriile de îmbrăcăminte în care penele sau puful au rol ornamental sau de umplutură;

(c) florile sau frunzele artificiale şi părţile lor, şi articolele confecţionate de la poziţia 6702.

3. Poziţia 6702 nu cuprinde:

(a) articole de acest tip, din sticlă (capitolul 70);

(b) imitaţiile de flori, frunze sau fructe artificiale din ceramică, piatră, metal, lemn etc., obţinute dintr-o singură piesă prin modelare,forjare, sculptare, ştanţare sau prin orice alt procedeu sau chiar formate din mai multe părţi asamblate altfel decît prin legare, lipire, îmbinare sau prin procedee similare.

SECŢIUNEA XIII

ARTICOLE DIN PIATRĂ, IPSOS, CIMENT, AZBEST, MICĂ SAU DIN MATERIALE

SIMILARE; PRODUSE CERAMICE; STICLĂ ŞI ARTICOLE DIN STICLĂ

CAPITOLUL 68

ARTICOLE DIN PIATRĂ, IPSOS, CIMENT, AZBEST, MICĂ SAU DIN MATERIALE SIMILARE

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde:

(a) articolele de la capitolul 25;

(b) hîrtiile şi cartoanele cretate, impregnate sau acoperite, de la poziţia 4810 sau 4811 (de exemplu, hîrtii şi cartoane acoperite cu pudră de mică sau de grafit, hîrtiile şi cartoanele bituminate sau asfaltate);

(c) ţesăturile şi alte suprafeţe textile îmbrăcate, impregnate sau acoperite de la capitolele 56 sau 59 (de exemplu, cele acoperite cu pudră de mică, cu bitum sau cu asfalt);

(d) articolele de la capitolul 71;

(e) uneltele şi părţile de unelte de la capitolul 82;

(f) pietrele litografice de la poziţia 8442;

(g) izolatorii electrici (poziţia 8546) şi piesele izolante de la poziţia 8547;

(h) pietrele mici pentru polizoare dentare (poziţia 9018);

(i) articolele de la capitolul 91 (de exemplu, cutii şi casete pentru pendule sau aparate de ceasornicărie);

(j) articolele de la capitolul 94 (de exemplu, mobilă, aparate de iluminat, construcţii prefabricate);

(k) articolele de la capitolul 95 (de exemplu, jocuri, jucării, articole sportive);

(l) articolele de la poziţia 9602, dacă ele sunt confecţionate din materialele menţionate la nota 2 litera (b) a capitolului 96, articolele de la poziţia 9606 (de exemplu, nasturi), de la poziţia 9609 (de exemplu, creioane de ardezie) şi de la poziţia 9610 (de exemplu, ardezie pentru scris sau desenat);

(m) articolele de la capitolul 97 (de exemplu, obiecte de artă).

2. În sensul poziţiei 6802, expresia “pietre monumentale sau pentru construcţie prelucrate” se referă nu numai la pietrele clasificate la poziţiile 2515 sau 2516, dar şi la celelalte pietre naturale (de exemplu, cuarţit, silex, dolomit, steatit) prelucrate în mod similar, cu excepţia ardeziei.

CAPITOLUL 69

PRODUSE CERAMICE

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde decît produsele ceramice care au fost arse, după ce au fost puse în forme sau fasonate. Poziţiile 6904–6914 se referă numai la alte produse decît cele susceptibile de a fi clasificate la poziţiile 6901–6903.

2. Capitolul nu cuprinde:

(a) produsele de la poziţia 2844;

(b) articolele de la poziţia 6804;

(c) articolele de la capitolul 71, de exemplu obiectele care corespund definiţiei de imitaţie de bijuterii;

(d) metaloceramicele de la poziţia 8113;

(e) articolele de la capitolul 82;

(f) izolatorii electrici (poziţia 8546) şi piesele izolante de la poziţia 8547;

(g) dinţii artificiali (poziţia 9021);

(h) articolele de la capitolul 91 (de exemplu, cutii şi casete de pendule sau de aparate de ceasornicărie);

(i) articolele de la capitolul 94 (de exemplu, mobilă, aparate de iluminat, construcţii prefabricate);

(j) articolele de la capitolul 95 (de exemplu, jucării, jocuri şi articole sportive);

(k) articolele de la poziţia 9606 (de exemplu, nasturii) sau de la poziţia 9614 (de exemplu, pipele pentru fumat);

(l) articolele de la capitolul 97 (de exemplu, obiectele de artă).

CAPITOLUL 70

STICLĂ ŞI ARTICOLE DIN STICLĂ

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde:

(a) articolele de la poziţia 3207 (de exemplu, compoziţii vitrifiabile, frite de sticlă, altă sticlă sub formă de pulbere, granule, lamele sau fulgi);

(b) articolele de la capitolul 71 (de exemplu, imitaţii de bijuterii);

(c) cablurile din fibre optice de la poziţia 8544, izolatorii electrici (poziţia 8546) şi piesele izolante (poziţia 8547);

(d) fibrele optice, elementele de optică prelucrate optic, seringile hipodermice, ochii artificiali, precum şi termometrele, barometrele, areometrele, densimetrele şi alte articole şi instrumente de la capitolul 90;

(e) aparatele de iluminat, lămpile-reclamă, însemnele luminoase, plăcile indicatoare luminoase şi articolele similare, care au o sursă de lumină permanentă fixă, precum şi părţile lor, de la poziţia 9405;

(f) jocuri, jucării şi accesorii pentru pomul de Crăciun, precum şi celelalte articole de la capitolul 95, altele decît ochii fără mecanism pentru păpuşi sau pentru alte articole de la capitolul 95;

(g) nasturii, pulverizatoarele, recipientele izoterme montate şi alte articole de la capitolul 96.

2. În sensul poziţiilor 7003, 7004 şi 7005:

(a) nu este considerată ca fiind “prelucrată” sticla care a fost supusă unor operaţiuni de prelucrare înainte de operaţiunea de recoacere;

(b) tăierea în forme nu influenţează clasificarea ca sticlă sub formă de plăci sau foi;

(c) prin “straturi absorbante, reflectorizante sau nereflectorizante” se înţeleg straturile metalice sau din compuşi chimici (de exemplu, oxizi metalici), de grosimi microscopice, care absorb, în special, razele infraroşii sau îmbunătăţesc calităţile reflectorizante ale sticlei, fără să afecteze transparenţa sau transluciditatea ei sau care împiedică reflectarea luminii de pe suprafaţa sticlei.

3. Produsele clasificate la poziţia 7006 rămîn clasificate la această poziţie, chiar dacă ele prezintă caracterul unor articole.

4. În sensul poziţiei 7019, prin expresia “vată de sticlă” se înţelege:

(a) lîna minerală al cărei conţinut de silice (SiO₂) este de minimum 60% din greutate;

(b) lîna minerală al cărei conţinut de silice (SiO₂) este sub 60%, dar cu un conţinut de oxizi alcalini (K₂O sau Na₂O) de peste 5% din greutate sau un conţinut de anhidridă borică (B₂O₃) de peste 2% din greutate.

Lîna minerală care nu îndeplineşte aceste condiţii se clasifică la poziţia 6806.

5. În nomenclatură, cuarţul topit şi alte silice topite sunt considerate “sticlă”.

Notă de subpoziţii

1. În sensul subpoziţiilor 7013 22, 7013 33, 7013 41 şi 7013 91, expresia “cristal cu plumb” nu cuprinde decît sticla care are un conţinut de monoxid de plumb (PbO) de minimum 24% din greutate.

SECŢIUNEA XIV

PERLE NATURALE SAU DE CULTURĂ, PIETRE PREŢIOASE SAU SEMIPREŢIOASE,

METALE PREŢIOASE, METALE PLACATE SAU DUBLATE CU METALE PREŢIOASE ŞI

ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE; IMITAŢII DE BIJUTERII; MONEDE

CAPITOLUL 71

PERLE NATURALE SAU DE CULTURĂ, PIETRE PREŢIOASE SAU SEMIPREŢIOASE,

METALE PREŢIOASE, METALE PLACATE SAU DUBLATE CU METALE PREŢIOASE

ŞI ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE; IMITAŢII DE BIJUTERII; MONEDE

Note de capitol

1. Sub rezerva aplicării notei 1 litera (a) de la secţiunea VI şi a excepţiilor prevăzute mai jos, se clasifică în prezentul capitol orice articol format în întregime sau parţial:

(a) din perle naturale sau de cultură sau din pietre preţioase sau semipreţioase naturale, artificiale sau reconstituite; sau

(b) din metale preţioase sau din metalele placate sau dublate cu metale preţioase.

2. A. Poziţiile 7113, 7114 şi 7115 nu cuprind articolele în care metalele preţioase sau metalele placate sau dublate cu metale preţioase nu sunt decît simple accesorii sau garnituri de minimă importanţă (de exemplu, iniţiale, monograme, verigi, borduri); litera (b) din nota 1 precedenta nu vizează articolele de acest fel.

B. Se clasifică la poziţia 7116 numai articolele care nu conţin metale preţioase sau metale placate cu metale preţioase sau care le conţin numai sub forma unor simple accesorii sau garnituri de minimă importanţă.

3. Capitolul nu cuprinde:

(a) amalgamele de metale preţioase şi metalele preţioase în stare coloidală (poziţia 2843);

(b) ligaturile sterile pentru suturi chirurgicale, produsele pentru obturaţii dentare şi alte articole de la capitolul 30;

(c) produsele de la capitolul 32 (de exemplu, produsele lichide pentru obţinerea luciului);

(d) catalizatorii pe suport (poziţia 3815);

(e) articolele de la poziţiile 4202 şi 4203 menţionate la nota 3 punctul B de la capitolul 42;

(f) articolele de la poziţiile 4303 sau 4304;

(g) produsele de la secţiunea XI (materiale textile şi articole din materiale textile);

(h) încălţămintea, articolele de acoperit capul şi alte articole de la capitolele 64 sau 65;

(i) umbrelele, bastoanele şi alte articole de la capitolul 66;

(j) articolele acoperite cu pulberi sau praf de pietre preţioase sau semipreţioase naturale sau artificiale, constînd din articolele abrazive de la poziţiile 6804 sau 6805 sau uneltele şi sculele de la capitolul 82; uneltele şi sculele sau articolele de la capitolul 82 a căror parte prelucrătoare este din pietre preţioase sau semipreţioase naturale, artificiale sau reconstituite; maşinile, aparatele şi materialele electrice şi părţile acestora de la secţiunea XVI. Cu toate acestea, articolele şi părţile acestor articole, în întregime din pietre preţioase sau semipreţioase naturale, artificiale sau reconstituite, rămîn clasificate în prezentul capitol, cu excepţia safirelor şi a diamantelor prelucrate, nemontate, pentru capete de citire (poziţia 8522);

(k) articolele capitolelor 90, 91 sau 92 (instrumente ştiinţifice, articole de ceasornickie şi instrumente muzicale);

(l) armele şi părţile acestora (capitolul 93);

(m) articolele menţionate la nota 2 de la capitolul 95;

(n) articolele clasificate în capitolul 96 în conformitate cu nota 4 de la acel capitol;

(o) obiectele originale de arta statuara sau de sculptură (poziţia 9703), obiectele de colecţie (poziţia 9705) şi obiectele de antichitate cu vechime de peste o suta de ani (poziţia 9706). Cu toate acestea, perlele naturale sau de cultură şi pietrele preţioase sau semipreţioase se clasifică în prezentul capitol.

4. A. Prin expresia “metale preţioase” se înţelege argintul, aurul şi platina;

B. Termenul “platină” se referă la platină, iridiu, osmiu, paladiu, rodiu şi ruteniu;

C. Expresiile “pietre preţioase sau semipreţioase naturale” şi “pietre artificiale sau reconstituite” nu includ materialele menţionate în nota2 litera (b) de la capitolul 96.

5. În sensul prezentului capitol, sunt considerate “aliaje din metale preţioase” aliajele (inclusiv amestecurile sinterizate şi compuşii interme­talici) care conţin unul sau mai multe metale preţioase, cu condiţia ca greutatea metalului preţios sau a unuia din metalele preţioase să fie de minimum 2% din cea a aliajului. Aliajele din metale preţioase sunt clasificate după cum urmează:

(a) orice aliaj care conţine platină minimum 2% din greutate este clasificat ca aliaj de platină;

(b) orice aliaj care conţine aur minimum 2% din greutate, dar nu conţine platină sau conţine sub 2% platină, este clasificat ca aliaj de aur;

(c) orice alt aliaj care conţine argint minimum 2% din greutate este clasificat ca aliaj de argint.

6. În cazul în care nu există dispoziţii contrare, orice trimitere, din nomenclatură, la metale preţioase sau la unul sau mai multe dintre metalele preţioase precizate cuprinde, de asemenea, aliajele metalelor preţioase, considerate ca atare, prin aplicarea notei 5. Expresia “metal preţios” nu cuprinde articolele definite la nota 7, nici metalele comune sau materialele nemetalice platinate, aurite sau argintate.

7. În nomenclatură, prin articole “placate sau dublate cu metale preţioase” se înţelege articolele avînd un suport de metal, la care una sau mai multe feţe sunt acoperite cu metale preţioase prin lipire, sudare, laminare la cald sau prin alt procedeu mecanic similar. În cazul în care nu există dispoziţii contrare, articolele din metale comune încrustate cu metale preţioase sunt considerate ca placate sau dublate.

8. Sub rezerva dispoziţiilor de la nota 1 punctul A de la secţiunea VI, produsele ce corespund descrierii din denumirea poziţiei 7112 se clasifică numai la această poziţie şi nu la alte poziţii din nomenclatură.

9. În sensul poziţiei 7113, prin expresia “articole de bijuterie” sau de giuvaergerie se înţelege:

(a) obiectele mici de podoaba (de exemplu inele, brăţări, coliere, broşe, cercei, lanţuri de ceas, brelocuri, pandantive, ace de cravată, butoni de manşeta, butoni de plastron, medalii sau insigne cu subiect religios sau de altă natură); şi

(b) articolele de uz personal, destinate să fie purtate în buzunar, în poşeta sau asupra persoanei (de exemplu portţigarete, tabachere, bomboniere şi pudriere, punguţe pentru bani, mătănii).

Aceste articole pot să prezinte perle naturale, de cultură sau imitaţii de perle, pietre preţioase sau semipreţioase naturale, artificiale sau reconstituite sau chiar părţi din baga, sidef, fildeş, chihlimbar natural sau reconstituit, agat sau coral.

10. În sensul poziţiei 7114, prin expresia “obiecte de aurărie sau de argintărie” se înţelege obiectele de tipul celor destinate serviciilor de masa, de toaleta, garniturile de birou, obiectele pentru fumători, obiectele pentru decoraţiuni interioare, articolele pentru întrebuinţări religioase.

11. În sensul poziţiei 7117, prin expresia “imitaţii de bijuterii” se întelege articolele de tipul celor definite în nota 9 litera (a) (cu excepţia nasturilor şi a altor articole de la poziţia 9606, a pieptenilor, bentiţelor şi obiectelor similare de la poziţia 9615), care nu conţin nici perle naturale sau de cultură, nici pietre preţioase sau semipreţioase naturale, artificiale sau reconstituite, nici – decît dacă acestea sunt sub formă de garnitură sau accesorii de minima importanţă – metale preţioase sau metale dublate sau placate cu metale preţioase.

Note de subpoziţii

1. În sensul subpoziţiilor 7106 10, 7108 11, 7110 11, 7110 21, 7110 31 şi 7110 41, prin expresia “pulbere” şi “din pulbere” se înţelege produsele care trec printr-o sită cu ochiuri cu deschiderea de 0,5 mm, în proporţie de minimum 90% din greutate.

2. Fără a aduce atingere dispoziţiilor de la nota 4 punctul B din prezentul capitol, în sensul subpoziţiilor 7110 11 şi 7110 19, termenul “platină” nu se referă la iridiu, osmiu, paladiu, rodiu şi ruteniu.

3. Pentru clasificarea aliajelor la subpoziţiile de la poziţia 7110, fiecare aliaj se clasifică la poziţia metalului: platină, paladiu, rodiu, iridiu, osmiu sau ruteniu, care predomină în greutate faţă de fiecare dintre aceste alte metale.

SECŢIUNEA XV

METALE COMUNE ŞI ARTICOLE DIN METALE COMUNE

Note de secţiune

1. Secţiunea nu cuprinde:

(a) culorile şi cernelurile preparate pe bază de pulbere sau de fulgi metalici (poziţiile 3207–3210, 3212, 3213 sau 3215);

(b) feroceriul şi alte aliaje piroforice (poziţia 3606);

(c) acoperămintele de cap şi părţile lor metalice, de la poziţia 6506 sau 6507;

(d) monturile umbrelelor şi alte articole din poziţia 6603;

(e) articolele de la capitolul 71 (de exemplu, aliaje de metale preţioase, metale comune placate sau dublate cu metale preţioase, imitaţii de bijuterii);

(f) articolele din secţiunea XVI (maşini şi aparate; utilaj electric);

(g) căile ferate şi de tramvai asamblate (poziţia 8608) şi alte articole din secţiunea XVII (vehicule rutiere, nave şi vehicule aeriene);

(h) instrumentele şi aparatele din secţiunea XVIII, inclusiv arcurile de ceasornicărie;

(i) gloanţele de vînătoare (poziţia 9306) şi articole din secţiunea XIX (arme şi muniţii);

(j) articolele de la capitolul 94 (de exemplu, mobilă, somiere, aparate de iluminat, însemne şi reclame luminoase, construcţii prefa­bricate);

(k) articolele de la capitolul 95 (de exemplu, jucării, jocuri, articole sportive);

(l) sitele de mînă, nasturii, tocurile (pentru peniţe), creioanele mecanice, peniţele şi celelalte articole similare de la capitolul 96 (produse diverse);

(m) articolele de la capitolul 97 (de exemplu, obiecte de artă).

2. În nomenclatură, prin “părţi şi furnituri de uz general” se înţelege:

(a) articolele de la poziţiile 7307, 7312, 7315, 7317 sau 7318, precum şi articolele similare din alte metale comune;

(b) arcurile şi lamelele pentru arcuri din metale comune, altele decît arcurile de ceasornicărie (poziţia 9114);

(c) articolele prevăzute la poziţiile 8301, 8302, 8308, 8310, precum şi ramele şi oglinzile din metale comune, de la poziţia 8306.

În capitolele 73–76 şi 78–82 (cu excepţia poziţiei 7315), menţiunile referitoare la părţi, nu cuprind părţile şi furniturile de uz general în sensul menţionat anterior.

Sub rezerva dispoziţiilor din paragraful precedent şi din nota 1 a capitolului 83, articolele de la capitolele 82 sau 83 sunt excluse din capitolele 72–76 şi 78–81.

3. În nomenclatură, se înţelege prin “metale comune”: fonta, fierul şi oţelul, cuprul, nichelul, aluminiul, plumbul, zincul, staniul, wolframul (tungstenul), molibdenul, tantalul, magneziul, cobaltul, bismutul, cadmiul, titanul, zirconiul, antimoniul, manganul, beriliul, cromul, germaniul, vanadiul, galiul, hafniul (celţiul), indiul, niobiul (columbiul), reniul şi taliul.

4. În nomenclatură, prin termenul “compuşi metaloceramici” se înţelege produsele care conţin o combinaţie eterogenă microscopică a unui component metalic şi a unuia ceramic. Acest termen se referă şi la metalele dure (carburi metalice sinterizate cu un metal).

5. Clasificarea aliajelor (altele decît feroaliajele şi aliajele de bază definite în capitolele 72 şi 74):

(a) aliajele din metale comune sunt clasificate la poziţia metalului care predomină în greutate faţă de fiecare metal component al lor;

(b) aliajele din metale comune de la această secţiune şi din elemente necuprinse la această secţiune se clasifică drept aliaje din metale comune de la această secţiune în cazul în care greutatea totală a acestor metale este egală sau mai mare decît celelalte elemente prezente;

(c) amestecurile sinterizate de pulberi metalice, amestecuri eterogene intime obţinute prin fuziune (altele decît cele metaloceramice) şi compuşii intermetalici urmează regimul aliajelor.

6. În cazul în care nu există dispoziţii contrare, orice referire în nomenclatură la un metal comun priveşte în egală măsură şi aliajele care, în conformitate cu nota 5 menţionată anterior, se clasifică impreună cu metalul respectiv.

7. Clasificarea articolelor compozite:

În cazul în care nu există dispoziţii contrare, rezultate din enunţul poziţiilor, obiectele din metale comune sau considerate ca atare, care conţin două sau mai multe metale comune, se clasifică împreună cu obiectele corespunzătoare metalului predominant în greutate faţă de fiecare din celelalte metale.

Pentru aplicarea acestei norme se consideră:

(a) fonta, fierul şi oţelul constituind un singur metal;

(b) aliajele sunt considerate ca fiind compuse în întregime din metalul a cărui greutate predomină şi al cărui regim îl urmează prin aplicarea dispoziţiilor notei 5;

(c) un compus metaloceramic de la poziţia 8113 este considerat ca un singur metal comun.

8. În această secţiune, se înţelege prin:

(a) “deşeuri şi resturi metalice”:

deşeurile şi resturile metalice provenind de la prelucrarea sau fabricarea metalelor şi obiectele din metale definitiv inutilizabile datorită spargerii, decupării, uzurii sau în urma oricăror alte cauze.

(b) “pulberi”:

produsele care trec printr-o sită cu ochiuri cu deschiderea de 1 mm într-o proporţie de minim 90% din greutate.

CAPITOLUL 72

FONTĂ, FIER ŞI OŢEL

Note de capitol

1. În acest capitol si, în cadrul dispoziţiilor literelor (d), (e) şi (f) de la această notă, în nomenclatură, prin următoarele expresii se înţelege:

(a) “fonte brute”:

aliajele fier-carbon, care practic nu se pretează la deformări plastice, care conţin în greutate peste 2% carbon şi care pot conţine în greutate unul sau mai multe alte elemente, în următoarele proporţii:

– maximum 10% crom;

– maximum 6% mangan;

– maximum 3% fosfor;

– maximum 8% siliciu;

– maximum 10% alte elemente în total;

(b) “fonte-oglindă (spiegel)”:

aliajele fier-carbon care conţin în greutate peste 6%, dar maximum 30% mangan şi care corespund, în ceea ce priveşte celelalte caracteristici, definiţiei de la nota 1 litera (a);

(c) “feroaliaje”:

aliajele sub formă de lingouri, bulgări, blocuri sau forme primare similare, sub forme obţinute prin procedeul de turnare continuă sau sub formă de granule sau pulbere, chiar aglomerate, utilizate în mod obişnuit fie ca aditive la prepararea altor aliaje, fie ca agenţi dezoxidanţi, desulfuranţi, fie pentru alte utilizări similare în siderurgie şi care nu se pretează în general la deformări plastice, care conţin în greutate minimum 4% fier şi unul sau mai multe alte elemente, în următoarele proporţii:

– peste 10% crom;

– peste 30% mangan;

– peste 3% fosfor;

– peste 8% siliciu;

– peste 10% alte elemente în total, cu excluderea carbonului, însă conţinutul de cupru nu poate depăşi 10%;

(d) “oţeluri”:

materiale feroase, altele decît cele de la poziţia 7203, care, cu excepţia anumitor tipuri de oţeluri produse sub formă de piese turnate, se pretează la deformări plastice şi conţin în greutate maximum 2% carbon. Totuşi, oţelurile cu crom pot conţine carbon în proporţie mai ridicată;

(e) “oţeluri inoxidabile”:

oţelurile aliate, care conţin, în greutate, maximum 1,2% carbon şi minimum 10,5% crom, cu sau fără alte elemente;

(f) “alte oţeluri aliate”:

oţelurile care nu corespund definiţiei oţelurilor inoxidabile şi care conţin în greutate unul sau mai multe din elementele de mai jos, în următoarele proporţii:

– minimum 0,3% aluminiu;

– minimum 0,0008% bor;

– minimum 0,3% crom;

– minimum 0,3% cobalt;

– minimum 0,4% cupru;

– minimum 0,4% plumb;

– minimum 1,65% mangan;

– minimum 0,08% molibden;

– minimum 0,3% nichel;

– minimum 0,06% niobiu;

– minimum 0,6% siliciu;

– minimum 0,05% titan;

– minimum 0,3% tungsten (wolfram);

– minimum 0,1% vanadiu;

– minimum 0,05% zirconiu;

– minimum 0,1% alte elemente (cu excepţia sulfului, fosforului, carbonului şi azotului) luate individual;

(g) “deşeuri lingotate din fier sau din oţel”:

produsele turnate brut sub formă de lingouri fără maselote sau sub formă de bulgări, prezentînd defecte adînci de suprafaţă şi care, în ceea ce priveşte compoziţia chimică, nu corespund definiţiilor fontei brute, fontei-oglindă (spiegel) sau fero-aliajelor;

(h) “granule”:

produsele care trec printr-o sită cu deschiderea ochiurilor de 1 mm, într-o proporţie sub 90% în greutate şi printr-o sită cu deschiderea ochiurilor de 5 mm, într-o proporţie de minimum 90% în greutate;

(i) “semifabricate”:

produsele cu secţiune plină obţinute prin turnare continuă, nelaminate sau laminate primar la cald; şi celelalte produse cu secţiune plină, care au fost supuse unei simple laminări primare la cald sau care au fost simplu degroşate prin forjare sau ciocănire, inclusiv eboşele pentru profile.

Aceste produse nu sunt prezentate în rulouri;

(j) “produse laminate plate”:

produsele laminate cu secţiune transversală plină, rectangulară (altă decît pătrată), care nu corespund definiţiei din nota (i) de mai sus,

– în rulouri cu straturi suprapuse, sau

– altfel decît în rulouri, cu o lăţime cel puţin egală cu de zece ori grosimea, dacă aceasta este mai mică de 4,75 mm sau cu o lăţime care depăşeşte 150 mm, dacă grosimea este de minimum 4,75 mm, fără însă să depăşească jumătatea lăţimii.

Rămîn clasificate ca produse laminate plate produsele de acest fel, cu motive în relief, provenite direct din laminare (de exemplu, caneluri, striaţii, gofraje, picături, ridicături, romburi), precum şi cele perforate, ondulate, polizate, cu condiţia ca aceste prelucrări să nu confere acestor produse caracterul de articole sau de produse clasificate în altă parte.

Produsele laminate, plate, de forma diferită de cea pătrată sau dreptunghiulară şi de orice dimensiuni, sunt clasificate ca produse cu o lăţime de minimum 600 mm, dacă ele nu au caracterul de articole clasificate în altă parte;

(k) “bare şi tije laminate la cald, în rulouri cu spire nearanjate (fil machine)”:

produsele laminate la cald, în rulouri cu spire nearanjate (în colaci), a căror secţiune transversală plină este în forma de cerc, de segment de cerc, de oval, de pătrat, de dreptunghi, de triunghi sau de alt poligon convex (inclusiv cercuri aplatizate şi forme rectangulare modificate, ale căror două laturi opuse sunt în forma de arcuri de cerc convex, celelalte două fiind rectilinii, egale şi paralele). Aceste produse pot avea cavităţi, nervuri sau alte deformări, adîncite sau în relief, obţinute în cursul laminării (bare şi tije de otel pentru armături);

(l) “alte bare şi tije”:

produsele care nu corespund niciunei definiţii de la literele (i), (j) sau (k), nici definiţiei de sîrmă şi a căror secţiune transversală plină şi constantă este în formă de cerc, de segment de cerc, de oval, de dreptunghi, de pătrat, de triunghi sau de alt poligon convex (inclusiv cercuri aplatizate şi forme rectangulare modificate, ale căror două laturi opuse sunt în forma de arcuri de cerc convex, celelalte două fiind rectilinii, egale şi paralele).

Aceste produse pot:

– avea cavităţi, nervuri, sau alte deformări, adîncite sau în relief, obţinute în cursul laminării (bare şi tije de oţel pentru armături);

– să fie torsionate după laminare;

(m) “profile”:

produsele cu secţiune transversală plină şi constantă, pe toată lungimea lor şi care nu corespund nici unei definiţii de la literele (i), (j), (k) sau (l) şi nici definiţiei sîrmei.

Capitolul 72 nu cuprinde produsele de la poziţiile 7301 sau 7302;

(n) “sîrma”:

produsele prelucrate la rece, în rulouri, care au o secţiune transversală plină şi constantă, de forma oarecare şi care nu corespund definiţiei produselor laminate plate;

(o) “bare şi profile tubulare pentru foraj”:

barele şi profilele cu secţiune de formă oarecare, potrivite pentru fabricarea sapelor de foraj şi în cazul cărora cea mai mare dimensiune exterioara a secţiunii transversale, care depăşeşte 15 mm, dar nu depăşeşte 52 mm, este cel puţini dublul celei mai mari dimensiuni interioare (golului interior). Barele şi tijele tubulare din fier sau din otel care nu corespund acestei definiţii sunt clasificate la poziţia 7304.

2. Metalele feroase placate cu un alt metal feros de calitate diferită sunt clasificate la poziţia acelui metal feros care predomină în greutate.

3. Produsele din fier sau din oţel obţinute prin electroliză, prin turnare sub presiune sau prin sinterizare, sunt clasificate în funcţie de formă, compoziţia şi aspectul lor la poziţiile aferente produselor similare laminate la cald.

Note de subpoziţii

1. În acest capitol, se înţelege prin:

(a) “fonte brute aliate”:

fontele brute care conţin unul sau mai multe din următoarele elemente, în proporţiile de mai jos, raportat la greutate:

– peste 0,2% crom;

– peste 0,3% cupru;

– peste 0,3% nichel;

– peste 0,1% din oricare din elementele următoare: aluminiu, molibden, titan, tungsten (wolfram), vanadiu;

(b) “oţeluri nealiate pentru prelucrare pe maşini-unelte automate”:

oţelurile nealiate care conţin unul sau mai multe din următoarele elementele, în proporţiile de mai jos, raportat la greutate:

– minimum 0,08% sulf;

– minimum 0,1% plumb;

– peste 0,05%, seleniu;

– peste 0,01% telur;

– peste 0,05% bismut;

(c) “oţeluri silicioase numite «electrotehnice»”:

oţelurile care conţin în greutate minimum 0,6%, dar maximum 6% siliciu şi maximum 0,08% carbon, care pot conţine în greutate maximum 1% aluminiu, dar nici un alt element într-o proporţie care le poate conferi caracterul altor oţeluri aliate;

(d) “oţeluri rapide”:

oţelurile aliate care conţin, cu sau fără alte elemente, cel puţin două din următoarele trei elemente: molibden, tungsten şi vanadiu cu un conţinut total, în greutate, de minimum 7% pentru aceste elemente considerate împreună, şi care conţin 0,6% sau mai mult carbon şi 3–6% crom;

(e) “oţeluri silico-manganoase”:

oţelurile aliate care conţin, în greutate:

– maximum 0,7% carbon;

– minimum 0,5%, dar maximum 1,9% mangan, si

– minimum 0,6%, dar maximum 2,3% siliciu, dar nici un alt element într-o proporţie care le poate conferi caracterul altor oţeluri aliate;

2. Clasificarea feroaliajelor la subpoziţiile poziţiei 7202 se face după următoarea regulă:

Un feroaliaj este considerat binar şi este clasificat la subpoziţia corespunzătoare (atunci cînd această subpoziţie există), în cazul în care unul dintre elementele de aliere prezintă un conţinut care depăşeşte procentul minim prevăzut la nota 1 litera (c) a capitolului. Prin analogie, feroaliajul este considerat ternar sau cuaternar, în cazul în care două, respectiv trei dintre elementele de aliere, prezintă un conţinut care depăşeşte procentele minime prevăzute la nota menţionată.

Pentru aplicarea acestei reguli, fiecare din elementele nespecificate la nota 1 litera (c) a capitolului şi incluse la categoria “alte elemente”, trebuie să prezinte totuşi un conţinut care să depăşească 10% din greutate.

Notă complementară

1. Se consideră a fi:

– produse laminate plate numite “electrotehnice”, în sensul subpoziţiilor 7209 16 100, 7209 17 100, 7209 18 100, 7209 26 100, 7209 27 100, 7209 28 100 şi 7211 23 200, produsele de acest tip, care prezintă o pierdere, în waţi pe kilogram, evaluată după metoda Epstein, la un curent de 50 Hz şi un flux magnetic de 1 Tesla:

– de maximum 2,1 W, atunci cînd grosimea lor este de maximum 0,20 mm,

– de maximum 3,6 W, atunci cînd grosimea lor este peste 0,20 mm dar sub 0,60 mm,

– de maximum 6 W, atunci cînd grosimea lor este de minimum 0,60 mm şi maximum 1,50 mm;

– “tablă cositorită”, în sensul subpoziţiilor 7210 12 200, 7210 70 100, 7212 10 100 şi 7212 40 200, produsele laminate plate, cu o grosime sub 0,5 mm, acoperite cu un strat metalic ce conţine minim 97% din greutate staniu (cositor).

– “oţel de scule”, în sensul subpoziţiilor 7224 10 100, 7224 90 020, 7225 30 100, 7225 40 120, 7226 91 200, 7228 30 200, 7228 40 100, 7228 50 200 şi 7228 60 200, oţelurile, altele decît oţelurile inoxidabile sau oţelurile rapide, care conţin, în greutate, una dintre compoziţiile următoare, cu sau fără alte elemente:

– sub 0,6% carbonsiminimum 0,7% siliciu şi minimum 0,05% vanadiusauminimum 4% tungsten (wolfram);

– minimum 0,8% carbonsiminimum 0,05% vanadiu;

– peste 1,2% carbonsiminimum 11%, dar maximum 15% crom;

– minimum 0,16%, dar maximum 0,5% carbonsiminimum 3,8%, dar maximum 4,3% nichelsiminimum 1,1%, dar maximum 1,5% cromsiminimum 0,15%, dar maximum 0,5% molibden;

– minimum 0,3%, dar maximum 0,5% carbonsiminimum 1,4%, dar maximum 2,1% cromsiminimum 0,15%, dar maximum 0,5% molibdensisub 1,2% nichel;

– minimum 0,3% carbonsisub 5,2% cromsiminimum 0,65% molibden sau minimum 0,4% tungsten;

– minimum 0,5%, dar maximum 0,6% carbonsiminimum 1,25% dar maximum 1,8% nichelsiminimum 0,5%, dar maximum 1,2% cromsiminimum 0,15%, dar maximum 0,5% molibden.

CAPITOLUL 73

ARTICOLE DIN FONTĂ, DIN FIER SAU DIN OŢEL

Note de capitol

1. În acest capitol, termenul “fonte” defineşte produsele, obţinute prin turnare, în care fierul predomină, în greutate, în comparaţie cu fiecare din celelalte elemente şi care nu corespund compoziţiei chimice a oţelurilor, menţionată la nota 1 litera (d) din capitolul 72.

2. În sensul prezentului capitol, termenul “sîrmă” defineşte produse obţinute la cald sau la rece, a căror secţiune transversală, de formă oarecare, nu depăşeşte 16 mm în cea mai mare dimensiune a sa.

CAPITOLUL 74

CUPRU ŞI ARTICOLE DIN CUPRU

Note de capitol

1. În acest capitol, se înţelege prin:

(a) “cupru rafinat”:

1. metalul cu un conţinut minim de cupru de 99,85% în greutate sau

2. metalul cu un conţinut minim de cupru de 97,5% în greutate, cu condiţia că nici un alt element să nu depăşească conţinutul limită indicat în următorul tabel:

(b) “aliaje de cupru”:

materialele metalice altele decît cuprul nerafinat, în care cuprul predomină, în greutate, faţă de oricare dintre celelalte elemente, cu condiţia ca:

1. cel puţin unul dintre celelalte elemente să aibă un conţinut, în greutate, care depăşeşte limitele indicate în tabelul anterior; sau

2. conţinutul total, în greutate, al celorlalte elemente să depăşească 2,5%;

(c) “aliaje de bază din cupru”:

compoziţiile care conţin cupru într-o proporţie care depăşeşte 10% din greutate şi alte elemente de aliere, compoziţii care nu se pretează la deformări plastice şi sunt utilizate fie ca aditive la prepararea altor aliaje, fie ca dezoxidanţi, desulfuranţi sau în scopuri similare, în metalurgia metalelor neferoase. Totuşi, combinaţiile de fosfor şi de cupru (fosfurile de cupru) care conţin peste 15% fosfor, în greutate, sunt clasificate la poziţia 2848;

(d) “bare şi tije”:

produsele laminate, extrudate, trase sau forjate, altfel decît în rulouri, a căror secţiune transversală, plină şi constantă pe întreaga lungime a acestora, este în formă de cerc, de oval, de pătrat, de dreptunghi, de triunghi echilateral sau de poligon convex regulat (inclusiv “cercurile aplatizate” şi “dreptunghiurile modificate”, ale căror două laturi opuse sunt în forma de arc de cerc convex, celelalte două fiind rectilinii, egale şi paralele). Produsele cu secţiune transversală pătrată, dreptunghiulară, triunghiulară sau poli­gonală pot avea muchii rotunjite pe întreaga lor lungime. Grosimea produselor cu secţiunea transversală dreptunghiulară (inclusiv produsele cu secţiune “dreptunghiulară modificate”) depăşeşte a zecea parte din lăţime. Se consideră, de asemenea, ca fiind bare şi tije, produsele de aceleaşi forme şi dimensiuni, obţinute prin mulare, turnare sau sinterizare, în cazul în care au fost supuse, după obţinere, unei prelucrări superioare unei debavurări grosiere, cu condiţia ca această prelucrare să nu confere acestor produse caracterul de articole sau de produse clasificate în altă parte.

Cu toate acestea, sunt considerate drept cupru sub forma brute de la poziţia 7403, barele şi tijele pentru sîrmă şi taglele care au fost ascuţite sau altfel prelucrate la extremităţi, pur şi simplu pentru a se facilita introducerea acestora în maşinile care le transformă, de exemplu, în sîrmă sau în ţevi;

(e) “profile”:

produsele laminate, extrudate, trase, forjate sau obţinute prin formare ori prin îndoire, în rulouri sau nu, cu secţiunea transversală constantă pe toată lungimea acestora, care nu corespund nici uneia din definiţiile date pentru bare şi tije, sîrme, table, benzi, foi, tuburi sau ţevi. Se consideră, de asemenea, ca fiind profile, produsele de aceleaşi forme, obţinute prin mulare, turnare sau sinterizare, în cazul în care au fost supuse, după obţinere, unei prelucrări superioare, unei debavurări grosiere, cu condiţia ca aceasta prelucrare să nu confere acestor produse caracterul de articole sau de produse clasificate în altă parte;

(f) “sîrmă”:

produsele laminate, extrudate, trase sau trefilate, în rulouri, a căror secţiune transversală, plină şi constantă pe întreaga lungime a acestora, este în forma de cerc, de oval, de pătrat, de dreptunghi, de triunghi echilateral sau de poligon convex regulat (inclusiv “cercurile aplatizate” şi “dreptunghiurile modificată”, ale căror două laturi opuse sunt în forma de arc de cerc convex, celelalte două fiind rectilinii, egale şi paralele). Produsele cu secţiune transversală pătrată, dreptunghiulară, triunghiulară sau poligonală pot avea muchii rotunjite pe întreaga lor lungime. Grosimea produselor cu secţiunea transversală dreptunghiulară (inclusiv produsele cu secţiune “dreptunghiulară modificată”) depăşeşte a zecea parte din lăţime;

(g) “table, benzi şi foi”:

produsele plate (altele decît produsele sub formă brută de la poziţia 7403), în rulouri sau nu, de secţiune transversală dreptunghiulară plină, chiar cu muchii rotunjite (inclusiv “dreptunghiurile modificate”, ale căror două laturi opuse sunt în forma de arc de cerc convex, celelalte două fiind rectilinii, egale şi paralele), cu grosime constantă, prezentate:

– sub formă pătrată sau dreptunghiulară, a căror grosime nu depăşeşte a zecea parte din lăţime;

– sub alte forme decît pătrată sau dreptunghiulară, de orice dimensiune, cu condiţia să nu aibă caracterul de articole sau de produse clasificate în altă parte.

Rămîn, între altele, clasificate la poziţiile 7409 şi 7410, tablele, benzile şi foliile care prezintă modele în relief (caneluri, striaţii, încreţituri, picături, umflături, romburi, de exemplu), precum şi cele perforate, ondulate, lustruite sau acoperite, cu condiţia ca aceste prelucrări să nu confere acestor produse caracterul de articole sau de produse clasificate în altă parte;

(h) “tuburi şi ţevi”:

produsele tubulare, în rulouri sau nu, a căror secţiune transversală, constantă pe întreaga lungime a acestora şi neavînd decît o singura cavitate închisă, este în forma de cerc, de oval, de pătrat, de dreptunghi, de triunghi echilateral sau de poligon convex regulat, şi ai căror pereţi au o grosime constantă. Se consideră, de asemenea, ca fiind tuburi şi Ţevi, produsele cu secţiune transversală în forma de cerc, de oval, de pătrat, de dreptunghi, de triunghi echilateral sau de poligon convex regulat, care pot prezenta muchii rotunjite pe întreaga lungime a acestora, cu condiţia ca secţiunile transversale-interioara şi exterioara - să aibă aceeaşi forma, aceeaşi dispunere şi acelaşi centru. Tuburile şi ţevile care au secţiunile transversale menţionate mai sus pot fi polizate, acoperite, îndoite, filetate în interior sau în exterior, perforate, îngustate, evazate, conice sau echipate cu flanşe, bride sau bucşe.

Note de subpoziţii

1. În acest capitol, se înţelege prin:

(a) “aliaje pe bază de cupru-zinc (alamă)”:

orice aliaj de cupru şi de zinc, cu sau fără alte elemente. Atunci cînd sunt prezente alte elemente:

– zincul predomină, în greutate, faţă de oricare dintre aceste alte elemente;

– eventualul conţinut de nichel este mai mic de 5% din greutate [a se vedea aliajele pe bază de cupru-nichel-zinc (alpaca)];

– eventualul conţinut de staniu este mai mic decît 3% din greutate [a se vedea aliajele pe bază de cupru-staniu (bronz)];

(b) “aliaje pe bază de cupru-staniu (bronz)”:

orice aliaj de cupru şi de staniu, cu sau fără alte elemente. Atunci cînd sunt prezente alte elemente, staniul predomină, în greutate, faţă de oricare dintre aceste alte elemente. Cu toate acestea, atunci cînd conţinutul de staniu este de minimum 3%, în greutate, conţinutul de zinc poate să predomine, în greutate, dar trebuie să fie sub 10%;

(c) “aliaje pe bază de cupru-nichel-zinc (alpaca)”:

orice aliaj de cupru, de nichel şi de zinc, cu sau fără alte elemente. Conţinutul de nichel, în greutate, este de minimum 5% [a se vedea aliajele pe bază de cupru-zinc (alamă)];

(d) “aliaje pe bază de cupru-nichel”:

orice aliaj de cupru şi de nichel, cu sau fără alte elemente, dar care, în orice caz, nu conţine mai mult de 1%, în greutate, zinc. Atunci cînd sunt prezente alte elemente, nichelul predomină, în greutate, faţă de oricare dintre aceste alte elemente.

CAPITOLUL 75

NICHEL ŞI ARTICOLE DIN NICHEL

Note de capitol

1. În acest capitol, se înţelege prin:

(a) “bare şi tije”:

produsele laminate, extrudate, trase sau forjate, altfel decît în rulouri, a căror secţiune transversală, plină şi constantă pe întreaga lungime a acestora, este în forma de cerc, de oval, de pătrat, de dreptunghi, de triunghi echilateral sau de poligon convex regulat (inclusiv “cercurile aplatizate” şi “dreptunghiurile modificate”, ale căror două laturi opuse sunt în forma de arc de cerc convex, iar celelalte două sunt rectilinii, egale şi paralele). Produsele cu secţiune transversală pătrata, dreptunghiulară, triunghiulară sau poligonala pot avea muchii rotunjite pe întreaga lungime a acestora. Grosimea produselor cu secţiune transversală dreptunghiulară (inclusiv produsele cu secţiune “dreptunghiulară modificata”) depăşeşte a zecea parte din lăţime. Se consideră, de asemenea, ca fiind bare şi tije, produsele de aceleaşi forme şi dimensiuni, obţinute prin mulare, turnare sau sinterizare, dacă au fost supuse, ulterior obţinerii, unei prelucrări superioare unei debavurări grosiere, cu condiţia ca această prelucrare să nu confere acestor produse caracterul de articole sau de produse clasificate în altă parte;

(b) “profile”:

produsele laminate, extrudate, trase, forjate sau obţinute prin formare sau prin îndoire, în rulouri sau nu, cu secţiunea transversală constantă pe întreaga lungime a acestora, care nu corespund nici uneia dintre definiţiile date pentru bare şi tije, pentru sîrme, pentru table, pentru benzi, pentru foi, pentru tuburi sau pentru ţevi. Se consideră, de asemenea, ca fiind profile, produsele de aceleaşi forme, obţinute prin mulare, prin turnare sau prin sinterizare, în cazul în care au fost supuse, ulterior obţinerii, unei prelucrări superioare unei debavurări grosiere, cu condiţia ca această prelucrare să nu confere acestor produse caracterul de articole sau de produse clasificate în altă parte;

(c) “sîrma”:

produsele laminate, extrudate, trase sau trefilate, în rulouri, a căror secţiune transversală, plină şi constantă pe întreaga lungime a acestora, este în forma de cerc, de oval, de pătrat, de dreptunghi, de triunghi echilateral sau de poligon convex regulat (inclusiv “cercurile aplatizate” şi “dreptunghiurile modificate”, ale căror două laturi opuse sunt în forma de arc de cerc convex, iar celelalte două sunt rectilinii, egale şi paralele). Produsele cu secţiune transversală pătrata, dreptunghiulară, triunghiulară sau poligonală pot avea muchii rotunjite pe întreaga lor lungime. Grosimea produselor cu secţiune transversală dreptunghiulară (inclusiv produsele cu secţiune “dreptunghiulară modificata”) depăşeşte a zecea parte din lăţime;

(d) “table, benzi şi folii”:

produsele plate (altele decît produsele sub forma brute, de la poziţia 7502), în rulouri sau nu, cu secţiune transversală dreptunghiulară plina, chiar cu muchii rotunjite (inclusiv “dreptunghiurile modificate”, ale căror două laturi opuse sunt în forma de arc de cerc convex, iar celelalte două sunt rectilinii, egale şi paralele), cu o grosime uniformă, prezentate:

– sub forma pătrată sau dreptunghiulară, a căror grosime nu depăşeşte a zecea parte din lăţime,

– sub altă formă decît cea pătrată sau dreptunghiulară, de orice dimensiune, cu condiţia să nu aibă caracterul de articole sau de produse clasificate în altă parte.

Rămîn, între altele, clasificate la poziţia 7506, tablele, benzile şi foliile care prezintă modele în relief (de exemplu caneluri, striaţii, încreţiri, picături, nervuri, romburi), precum şi cele perforate, ondulate, lustruite sau acoperite, cu condiţia ca aceste prelucrări să nu confere acestor produse caracterul de articole sau de produse clasificate în altă parte;

(e) “tuburi şi ţevi”:

produsele tubulare, în rulouri sau nu, a căror secţiune transversală, care este constantă pe toată lungimea lor şi care nu prezintă decît o singură cavitate închisă, este în forma de cerc, de oval, de pătrat, de dreptunghi, de triunghi echilateral sau de poligon convex regulat, şi ai cărei pereţi au o grosime constantă. Se consideră, de asemenea, ca fiind tuburi şi ţevi, produsele cu secţiune transversală în forma de pătrat, de dreptunghi, de triunghi echilateral sau de poligon convex regulat, care pot avea muchiile rotunjite pe toată lungimea acestora, cu condiţia ca secţiunile transversale interioara şi exterioara să aibă aceeaşi forma, aceeaşi orientare şi acelaşi centru. Tuburile şi ţevile care au secţiunile transversale menţionate anterior, pot fi lustruite, acoperite, îndoite, filetate interior sau exterior, găurite, îngustate, evazate, conice sau echipate cu flanşe, bride sau bucşe.

Note de subpoziţii

1. În acest capitol, se înţelege prin:

(a) “nichel nealiat”:

metalul care conţine, în total, cel puţin 99%, în greutate, nichel şi cobalt, cu condiţia ca:

1. conţinutul de cobalt să nu depăşească 1,5%, în greutate şi

2. conţinutul de orice alt element să nu depăşească limitele indicate în următorul tabel:

(b) “aliaje de nichel”:

materialele metalice în care nichelul predomină în greutate faţă de oricare dintre celelalte elemente, cu condiţia ca:

1. conţinutul de cobalt să depăşească 1,5%, în greutate;

2. conţinutul, în greutate, al cel puţin unuia dintre celelalte elemente să depăşească limita indicată în tabelul de mai sus sau

3. conţinutul total, în greutate, al altor elemente decît nichelul şi cobaltul să depăşească 1%.

2. Fără a aduce atingere dispoziţiilor notei 1 litera (c) a acestui capitol, pentru interpretarea subpoziţiei 7508 10, se admit drept “sîrmă” numai produsele, în rulouri sau nu, a căror secţiune transversală de formă oarecare, nu depăşeşte 6 mm în dimensiunea cea mai mare.

CAPITOLUL 76

ALUMINIU ŞI ARTICOLE DIN ALUMINIU

Note de capitol

1. În acest capitol, se înţelege prin:

(a) “bare şi tije”:

produsele laminate, extrudate, trase sau forjate, altele decît în rulouri, a căror secţiune transversală, plină şi constantă pe întreaga lungime a acestora, este în forma de cerc, de oval, de pătrat, de dreptunghi, de triunghi echilateral sau de poligon convex regulat (inclusiv “cercurile aplatizate” şi “dreptunghiurile modificate”, ale căror două laturi opuse sunt în forma de arc de cerc convex, iar celelalte două sunt rectilinii, egale şi paralele). Produsele cu secţiune transversală pătrată, dreptunghiulară, triunghiulară sau poligonală pot avea muchii rotunjite pe întreaga lungime a acestora. Grosimea produselor cu secţiune transversală dreptunghiulară (inclusiv produsele cu secţiune “dreptunghiulară modificată”) depăşeşte a zecea parte din lăţime. Se consideră, de asemenea, ca fiind bare şi tije produsele de aceleaşi forme şi dimensiuni, obţinute prin mulare, turnare sau sinterizare, în cazul în care au fost supuse, ulterior obţinerii, unei prelucrări superioare unei debavurări grosiere, cu condiţia ca această prelucrare să nu confere acestor produse caracterul de articole sau de produse clasificate în altă parte;

(b) “profile”:

produsele laminate, extrudate, trase, forjate sau obţinute prin formare sau prin îndoire, în rulouri sau nu, cu secţiunea transversală constantă pe întreaga lungime a acestora, care nu corespund nici uneia dintre definiţiile date pentru bare, tije pentru sîrme, pentru table, pentru benzi, pentru foi, pentru tuburi sau pentru ţevi. Se consideră, de asemenea, ca fiind profile, produsele de aceleaşi forme, obţinute prin mulare, prin turnare sau prin sinterizare, în cazul în care au fost supuse, ulterior obţinerii, unei prelucrări superioare unei debavurări grosiere, cu condiţia ca aceasta prelucrare să nu confere acestor produse caracterul de articole sau de produse clasificate în altă parte;

(c) “sîrma”:

produsele laminate, extrudate, trase sau trefilate, în rulouri, a căror secţiune transversală, plină şi constantă pe întreaga lungime a acestora, este în forma de cerc, de oval, de pătrat, de dreptunghi, de triunghi echilateral sau de poligon convex regulat (inclusiv “cercurile aplatizate” şi “dreptunghiurile modificate”, ale căror două laturi opuse sunt în forma de arc de cerc convex, iar celelalte două sunt rectilinii, egale şi paralele). Produsele cu secţiune transversală pătrata, dreptunghiulară, triunghiulară sau poligonală pot avea muchii rotunjite pe întreaga lungime a acestora. Grosimea produselor cu secţiune transversală dreptunghiulară (inclusiv produsele cu secţiune “dreptunghiulară modificată”) depăşeşte a zecea parte din lăţime;

(d) “table, benzi şi folii”:

produsele plate (altele decît produsele sub forma brute, de la poziţia 7601), în rulouri sau nu, cu secţiune transversală dreptunghiulară plină, chiar cu muchii rotunjite (inclusiv “dreptunghiurile modificate”, ale căror două laturi opuse sunt în forma de arc de cerc convex, iar celelalte două sunt rectilinii, egale şi paralele), cu o grosime uniformă, prezentate:

– sub forma pătrată sau dreptunghiulară, a căror grosime nu depăşeşte a zecea parte din lăţime,

– sub altă formă decît cea pătrată sau dreptunghiulară, de orice dimensiune, cu condiţia să nu aibă caracterul de articole sau de produse clasificate în altă parte.

Se clasifică la poziţiile 7606 şi 7607, tablele, benzile şi foliile care prezintă modele în relief (caneluri, striaţii, încreţiri, picături, nervuri, romburi, de exemplu), precum şi cele perforate, ondulate, lustruite sau acoperite, cu condiţia ca aceste prelucrări să nu confere acestor produse caracterul de articole sau de produse clasificate în altă parte;

(e) “tuburi şi ţevi”:

produsele tubulare, în rulouri sau nu, a căror secţiune transversală, care este constantă pe toată lungimea acestora şi care nu prezintă decît o singură cavitate închisă, este în forma de cerc, de oval, de pătrat, de dreptunghi, de triunghi echilateral sau de poligon convex regulat, şi ai cărei pereţi au o grosime constantă. Se consideră, de asemenea, ca fiind tuburi şi ţevi, produsele cu secţiune transversală în forma de pătrat, de dreptunghi, de triunghi echilateral sau de poligon convex regulat, care pot avea muchiile rotunjite pe toată lungimea acestora, cu condiţia ca secţiunile transversale interioara şi exterioara să aibă aceeaşi forma, aceeaşi orientare şi acelaşi centru. Tuburile şi ţevile care au secţiunile transversale menţionate mai sus, pot fi lustruite, acoperite, îndoite, filetate interior sau exterior, găurite, îngustate, evazate, conice sau prevăzute cu flanşe, bride sau bucşe.

Note de subpoziţii

1. În acest capitol, se înţelege prin:

(a) “aluminiu nealiat”:

metalul conţinînd, în greutate, cel puţin 99% aluminiu, cu condiţia ca orice alt element să nu depăşească, în greutate, limitele indicate în următorul tabel:

(b) “aliaje de aluminiu”:

materialele metalice în care aluminiul predomină, în greutate, faţă de oricare dintre celelalte alte elemente, cu condiţia ca:

1. conţinutul, în greutate, al cel puţin unuia dintre aceste alte elemente sau al totalului fier plus siliciu, să depăşească limitele indicate în tabelul de mai sus; sau

2. conţinutul total, în greutate, al acestor alte elemente să depăşească 1%.

2. Fără a aduce atingere dispoziţiilor notei 1 litera (c) a acestui capitol, pentru interpretarea subpoziţiei 7616 91, se admit drept “sîrmă” numai produsele în rulouri sau nu, a căror secţiune transversală de formă oarecare, nu depăşeşte 6 mm în dimensiunea cea mai mare.

CAPITOLUL 78

PLUMB ŞI ARTICOLE DIN PLUMB

Note de capitol

1. În acest capitol, se înţelege prin:

(a) “bare şi tije”:

produsele laminate, extrudate, trase sau forjate, altfel decît în rulouri, a căror secţiune transversală, plină şi constantă pe întreaga lungime a acestora, este în forma de cerc, de oval, de pătrat, de dreptunghi, de triunghi echilateral sau de poligon convex regulat (inclusiv “cercurile aplatizate” şi “dreptunghiurile modificate”, ale căror două laturi opuse sunt în forma de arc de cerc convex, iar celelalte două sunt rectilinii, egale şi paralele). Produsele cu secţiune transversală pătrată, dreptunghiulară, triunghiulară sau poligonala pot avea muchii rotunjite pe întreaga lungime a acestora. Grosimea produselor cu secţiune transversală dreptunghiulară (inclusiv produsele cu secţiune “dreptunghiulară modificata”) depăşeşte a zecea parte din lăţime. Se consideră, de asemenea, ca fiind bare şi tije, produsele de aceleaşi forme şi dimensiuni, obţinute prin mulare, turnare sau sinterizare, dacă au fost supuse, ulterior obţinerii, unei prelucrări superioare unei debavurări grosiere, cu condiţia ca această prelucrare să nu confere acestor produse caracterul de articole sau de produse clasificate în altă parte;

(b) “profile”:

produsele laminate, extrudate, trase, forjate sau obţinute prin formare sau prin îndoire, în rulouri sau nu, cu secţiunea transversală constantă pe întreaga lungime a acestora, care nu corespund nici uneia dintre definiţiile date pentru bare şi tije, pentru sîrme, pentru plăci, pentru benzi, pentru folii, pentru tuburi sau pentru ţevi. Se consideră, de asemenea, ca fiind profile, produsele de aceleaşi forme, obţinute prin mulare, prin turnare sau prin sinterizare, dacă au fost supuse, ulterior obţinerii, unei prelucrări superioare unei debavurări grosiere, cu condiţia ca aceasta prelucrare să nu confere acestor produse caracterul de articole sau de produse clasificate în altă parte;

(c) “sîrma”:

produsele laminate, extrudate, trase sau trefilate, în rulouri, a căror secţiune transversală, plină şi constantă pe întreaga lungime a acestora, este în forma de cerc, de oval, de pătrat, de dreptunghi, de triunghi echilateral sau de poligon convex regulat (inclusiv “cercurile aplatizate” şi “dreptunghiurile modificate”, ale căror două laturi opuse sunt în forma de arc de cerc convex, iar celelalte două sunt rectilinii, egale şi paralele). Produsele cu secţiune transversală pătrata, dreptunghiulară, triunghiulară sau poligonala pot avea muchii rotunjite pe întreaga lungime a acestora. Grosimea produselor cu secţiune transversală dreptunghiulară (inclusiv produsele cu secţiune “dreptunghiulară modificată”) depăşeşte a zecea parte din lăţime;

(d) “placi, table, benzi şi folii”:

produsele plate (altele decît produsele sub forma brute, de la poziţia 7801), în rulouri sau nu, cu secţiune transversală dreptunghiulară plina, chiar cu muchii rotunjite (inclusiv “dreptunghiurile modificate”, ale căror două laturi opuse sunt în forma de arc de cerc convex, iar celelalte două sunt rectilinii, egale şi paralele), cu o grosime uniformă, prezentate:

– sub forma pătrată sau dreptunghiulară, a căror grosime nu depăşeşte a zecea parte din lăţime,

– sub altă forma decît cea pătrată sau dreptunghiulară, de orice dimensiune, cu condiţia să nu aibă caracterul de articole sau de produse clasificate în altă parte;

Rămîn clasificate la poziţia 7804 în special plăcile, benzile şi foliile care prezintă modele în relief (caneluri, striaţii, încreţiri, picături, nervuri, romburi, de exemplu), precum şi cele perforate, ondulate, lustruite sau acoperite, cu condiţia ca aceste prelucrări să nu confere acestor produse caracterul de articole sau de produse clasificate în altă parte;

(e) “tuburi şi ţevi”:

produsele tubulare, în rulouri sau nu, a căror secţiune transversală, care este constantă pe toată lungimea acestora, şi care nu prezintă decît o singura cavitate închisă, este în forma de cerc, de oval, de pătrat, de dreptunghi, de triunghi echilateral sau de poligon convex regulat, şi ai căror pereţi au o grosime constantă. Se consideră, de asemenea, ca fiind tuburi şi ţevi, produsele cu secţiune transversală în forma de pătrat, de dreptunghi, de triunghi echilateral sau de poligon convex regulat, care pot avea muchiile rotunjite pe toată lungimea lor, cu condiţia ca secţiunile transversale interioara şi exterioara să aibă aceeaşi formă, aceeaşi orientare şi acelaşi centru. Tuburile şi ţevile care au secţiunile transversale menţionate mai sus, pot fi lustruite, acoperite, îndoite, filetate interior sau exterior, găurite, îngustate, evazate, conice sau prevăzute cu flanşe, bride sau bucşe.

Note de subpoziţii

1. În acest capitol, prin “plumb rafinat” se înţelege:

metalul care conţine cel puţin 99,9%, în greutate, plumb, cu condiţia ca oricare alt element să aibă un conţinut, în greutate, care să nu depăşească limitele indicate în următorul tabel:

CAPITOLUL 79

ZINC ŞI ARTICOLE DIN ZINC

Notă de capitol

1. În acest capitol, se înţelege prin:

(a) “bare şi tije”:

produsele laminate, extrudate, trase sau forjate, altele decît în rulouri, a căror secţiune transversală, plină şi constantă pe întreaga lungime a acestora, este în formă de cerc, de oval, de pătrat, de dreptunghi, de triunghi echilateral sau de poligon convex regulat (inclusiv “cercurile aplatizate” şi “dreptunghiurile modificate”, ale căror două laturi opuse sunt în forma de arc, de cerc convex, iar celelalte două sunt rectilinii, egale şi paralele). Produsele cu secţiune transversă pătrată, dreptunghiulară, triunghiulară sau poligonală pot avea muchii rotunjite pe întreaga lungime a acestora. Grosimea produselor cu secţiune transversală dreptunghiulară (inclusiv produsele cu secţiune “dreptunghiulară modificata”) depăşeşte a zecea parte din lăţime. Se consideră, de asemenea, ca fiind bare şi tije, produsele de aceleaşi forme şi dimensiuni, obţinute prin mulare, turnare sau sinterizare, în cazul în care au fost supuse, ulterior obţinerii, unei prelucrări superioare unei debavurări grosiere, cu condiţia ca această prelucrare să nu confere acestor produse caracterul de articole sau de produse clasificate în altă parte;

(b) “profile”:

produsele laminate, extrudate, trase, forjate sau obţinute prin formare sau prin îndoire, în rulouri sau nu, cu secţiunea transversală constantă pe întreaga lor lungime, care nu corespund nici uneia dintre definiţiile date pentru bare şi tije, pentru sîrme, pentru table, pentru benzi, pentru folii, pentru tuburi sau pentru ţevi. Se consideră, de asemenea, ca fiind profile, produsele de aceleaşi forme, obţinute prin mulare, prin turnare sau prin sinterizare, în cazul în care au fost supuse, ulterior obţinerii, unei prelucrări superioare unei debavurări grosiere, cu condiţia ca această prelucrare să nu confere acestor produse caracterul de articole sau de produse clasificate în altă parte;

(c) “sîrma”:

produsele laminate, extrudate, trase sau trefilate, în rulouri, a căror secţiune transversală, plină şi constantă pe întreaga lungime a acestora, este în forma de cerc, de oval, de pătrat, de dreptunghi, de triunghi echilateral sau de poligon convex regulat (inclusiv “cercurile aplatizate” şi “dreptunghiurile modificate”, ale căror două laturi opuse sunt în forma de arc de cerc convex, iar celelalte două sunt rectilinii, egale şi paralele). Produsele cu secţiune transversală pătrată, dreptunghiulară, triunghiulară sau poligonal pot avea muchii rotunjite pe întreaga lor lungime. Grosimea produselor cu secţiune transversală dreptunghiulară (inclusiv produsele cu secţiune “dreptunghiulară modificată”) depăşeşte a zecea parte din lăţime;

(d) “table, benzi şi folii”:

produsele plate (altele decît produsele sub forma brute, de la poziţia 7901), în rulouri sau nu, cu secţiune transversală dreptunghiulară plina, chiar cu muchii rotunjite (inclusiv “dreptunghiurile modificate”, ale căror două laturi opuse sunt în forma de arc de cerc convex, iar celelalte două sunt rectilinii, egale şi paralele), cu o grosime uniformă, prezentate:

– sub forma pătrată sau dreptunghiulară, a căror grosime nu depăşeşte a zecea parte din lăţime,

– sub altă formă decît cea pătrată sau dreptunghiulară, de orice dimensiune, cu condiţia să nu aibă caracterul de articole sau de produse clasificate în altă parte.

Rămîn, între altele, clasificate la poziţia 7905 tablele, benzile şi foliile care prezintă modele în relief (caneluri, striaţii, încreţituri, picături, nervuri, romburi, de exemplu), precum şi cele perforate, ondulate, lustruite sau acoperite, cu condiţia ca aceste prelucrări să nu confere acestor produse caracterul de articole sau de produse clasificate în altă parte;

(e) “tuburi şi ţevi”:

produsele tubulare, în rulouri sau nu, a căror secţiune transversală, care este constantă pe toată lungimea acestora şi care nu prezintă decît o singură cavitate închisă, este în formă de cerc, de oval, de pătrat, de dreptunghi, de triunghi echilateral sau de poligon convex regulat, şi ai căror pereţi au o grosime constantă. Se consideră, de asemenea, ca fiind tuburi şi ţevi, produsele cu secţiune transversală în forma de pătrat, de dreptunghi, de triunghi echilateral sau de poligon convex regulat, care pot avea muchiile rotunjite pe toată lungimea acestora, cu condiţia ca secţiunile transversale interioara şi exterioara să aibă aceeaşi forma, aceeaşi orientare şi acelaşi centru. Tuburile şi ţevile care au secţiunile transversale menţionate mai sus, pot fi lustruite, acoperite, îndoite, filetate interior sau exterior, găurite, îngustate, evazate, conice sau prevăzute cu flanşe, bride sau bucşe.

Note de subpoziţii

1. În acest capitol, se înţelege prin:

(a) “zinc nealiat”:

metalul care conţine cel puţin 97,5%, în greutate, zinc;

(b) “aliaje de zinc”:

materialele metalice în care zincul predomină, în greutate, faţă de fiecare dintre celelalte elemente conţinute, cu condiţia că, în greutate, conţinutul total al acestor alte elemente să depăşească 2,5%;

(c) “praf de zinc”:

praful obţinut prin condensarea vaporilor de zinc şi care prezintă particule sferice mai fine decît pulberea. Cel puţin 80%, în greutate, din acesta, trece printr-o sită cu deschiderea ochiurilor de 63 microni. Praful trebuie să conţină cel puţin 85%, în greutate, zinc metalic.

CAPITOLUL 80

STANIU ŞI ARTICOLE DIN STANIU

Notă de capitol

1. În acest capitol, se înţelege prin:

(a) “bare şi tije”:

produsele laminate, extrudate, trase sau forjate, altele decît în rulouri, a căror secţiune transversală, plină şi constantă pe întreaga lungime a acestora, este în forma de cerc, de oval, de pătrat, de dreptunghi, de triunghi echilateral sau de poligon convex regulat (inclusiv “cercurile aplatizate” şi “dreptunghiurile modificate”, ale căror două laturi opuse sunt în forma de arc de cerc convex, iar celelalte două sunt rectilinii, egale şi paralele). Produsele cu secţiune transversală pătrata, dreptunghiulară, triunghiulară sau poligonală pot avea muchii rotunjite pe întreaga lor lungime. Grosimea produselor cu secţiune transversală dreptunghiulară (inclusiv produsele cu secţiune “dreptunghiulară modificată”) depăşeşte a zecea parte din lăţime. Se consideră, de asemenea, ca fiind bare şi tije, produsele de aceleaşi forme şi dimensiuni, obţinute prin mulare, turnare sau sinterizare, în cazul în care au fost supuse, ulterior obţinerii, unei prelucrări superioare unei debavurări grosiere, cu condiţia ca această prelucrare să nu confere acestor produse caracterul de articole sau de produse clasificate în altă parte;

(b) “profile”:

produsele laminate, extrudate, trase, forjate sau obţinute prin formare sau prin îndoire, în rulouri sau nu, cu secţiunea transversală constantă pe întreaga lungime a acestora, care nu corespund nici uneia dintre definiţiile date pentru bare, tije, pentru sîrme, pentru table, pentru benzi, pentru folii, pentru tuburi sau pentru ţevi. Se consideră, de asemenea, ca fiind profile, produsele de aceleaşi forme, obţinute prin mulare, prin turnare sau prin sinterizare, în cazul în care au fost supuse, ulterior obţinerii, unei prelucrări superioare unei debavurări grosiere, cu condiţia ca această prelucrare să nu confere acestor produse caracterul de articole sau de produse clasificate în altă parte;

(c) “sîrma”:

produsele laminate, extrudate, trase sau trefilate, în rulouri, a căror secţiune transversală, plină şi constantă pe întreaga lungime a acestora, este în forma de cerc, de oval, de pătrat, de dreptunghi, de triunghi echilateral sau de poligon convex regulat (inclusiv “cercurile aplatizate” şi “dreptunghiurile modificate”, ale căror două laturi opuse sunt în forma de arc de cerc convex, iar celelalte două sunt rectilinii, egale şi paralele). Produsele cu secţiune transversală pătrata, dreptunghiulară, triunghiulară sau poligonală pot avea muchii rotunjite pe întreaga lungime a acestora. Grosimea produselor cu secţiune transversală dreptunghiulară (inclusiv produsele cu secţiune “dreptunghiulară modificată”) depăşeşte a zecea parte din lăţime;

(d) “table, benzi şi folii”:

produsele plate (altele decît produsele sub forma brute, de la poziţia 8001), în rulouri sau nu, cu secţiune transversală dreptunghiulară plină, chiar cu muchii rotunjite (inclusiv “dreptunghiurile modificate”, ale căror două laturi opuse sunt în formă de arc de cerc convex, iar celelalte două sunt rectilinii, egale şi paralele), cu o grosime uniformă, prezentate:

– sub forma pătrată sau dreptunghiulară, a căror grosime nu depăşeşte a zecea parte din lăţime,

– sub altă formă decît cea pătrată sau dreptunghiulară, de orice dimensiune, cu condiţia să nu aibă caracterul de articole sau de produse clasificate în altă parte;

(e) “tuburi şi ţevi”:

produsele tubulare, în rulouri sau nu, a căror secţiune transversală, care este constantă pe toată lungimea acestora şi care nu prezintă decît o singură cavitate închisă, este în forma de cerc, de oval, de pătrat, de dreptunghi, de triunghi echilateral sau de poligon convex regulat, şi ai căror pereţi au o grosime constantă. Se consideră, de asemenea, ca fiind tuburi şi ţevi, produsele cu secţiune transversală în formă de pătrat, de dreptunghi, de triunghi echilateral sau de poligon convex regulat, care pot avea muchiile rotunjite pe toată lungimea acestora, cu condiţia ca secţiunile transversale interioara şi exterioara să aibă aceeaşi forma, aceeaşi orientare şi acelaşi centru. Tuburile şi ţevile care au secţiunile transversale menţionate mai sus, pot fi lustruite, acoperite, îndoite, filetate interior sau exterior, găurite, îngustate, evazate, conice sau prevăzute cu flanşe, bride sau bucşe.

Notă de subpoziţii

1. În acest capitol, se înţelege prin:

(a) “staniu nealiat”:

metalul care conţine cel puţin 99%, în greutate, staniu, cu condiţia ca bismutul sau cuprul, în cazul în care sunt prezente, să aibă un conţinut, în greutate, sub limitele indicate în următorul tabel:

(b) “aliaje de staniu”:

materialele metalice în care staniul predomină, în greutate, faţă de oricare dintre celelalte elemente, cu condiţia ca:

1. conţinutul total, în greutate, al acestor alte elemente să depăşească 1%, sau

2. conţinutul, în greutate, al bismutului sau al cuprului, să fie egal sau mai mare decît limitele indicate în tabelul anterior.

CAPITOLUL 81

ALTE METALE COMUNE; METALOCERAMICE; ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE

Note de subpoziţie

1. Nota 1 de la capitolul 74, care defineşte “barele, tijele, profilele, sîrma, tablele, benzile şi foliile”, se aplică mutatis mutandis acestui capitol.

CAPITOLUL 82

UNELTE ŞI SCULE, ARTICOLE DE CUŢITĂRIE ŞI TACÎMURI, DIN METALE

COMUNE; PĂRŢI ALE ACESTOR ARTICOLE DIN METALE COMUNE

Note de capitol

1. Cu excepţia lămpilor de sudură, a forjelor portative, a discurilor abrazive cu batiu, a seturilor de manichiură sau de pedichiură, precum a articolelor de la poziţia 8209, acest capitol cuprinde numai articolele prevăzute cu lamă sau cu parte prelucrătoare:

(a) din metal comun;

(b) din carburi metalice sau din metaloceramice;

(c) din pietre preţioase sau semipreţioase naturale, sintetice sau reconstituite, pe suport din metal comun, din carburi metalice sau din metaloceramice;

(d) din materiale abrazive pe suport din metal comun, cu condiţia ca dinţii, muchiile sau alte părţi tăioase cu care sunt prevăzute articolele să nu-si fi pierdut funcţia proprie în urma aplicării pulberilor abrazive.

2. Părţile din metale comune ale articolelor din acest capitol sunt clasificate împreună cu acestea, cu excepţia părţilor menţionate în mod special şi a suporturilor de scule pentru sculele de mînă de la poziţia 8466. Se exclud, cu toate acestea, în toate cazurile, din acest capitol, părţile şi furniturile de uz general în conformitate cu dispoziţiile de la nota 2 a acestei secţiuni.

Se exclud din acest capitol capetele, pieptenii, contrapieptenii, lamele şi cuţitele aparatelor de bărbierit sau de tuns electrice (poziţia 8510).

3. Seturile compuse dintr-unul sau mai multe cuţite de la poziţia 8211 şi dintr-un număr cel puţin egal de articole de la poziţia 8215, se clasifică la poziţia 8215.

CAPITOLUL 83

ARTICOLE DIVERSE DIN METALE COMUNE

Note de capitol

1. În sensul acestui capitol, părţile din metale comune se clasifică la poziţia aferentă articolelor la care se referă. Cu toate acestea, nu se consideră drept părţi de articole din acest capitol, articolele din fontă, din fier sau din oţel de la poziţiile 7312, 7315, 7317, 7318 şi 7320 şi nici articolele de acelaşi fel din alte metale comune (capitolele 74-76 şi 78-81).

2. În sensul poziţiei 8302, se înţelege prin “rotiţe şi rotile” acele roţi care au un diametru (eventualul bandaj fiind inclus) de maximum 75 mm, sau cele care au un diametru (eventualul bandaj fiind inclus) peste 75 mm, cu condiţia ca lăţimea roţii sau a bandajului care este adaptat pe aceasta, să fie sub 30 mm.

SECŢIUNEA XVI

MAŞINI ŞI APARATE, ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI PĂRŢI ALE ACESTORA;

APARATE DE ÎNREGISTRAT SAU DE REPRODUS SUNETUL, APARATE DE

ÎNREGISTRAT SAU DE REPRODUS IMAGINI ŞI SUNET DE TELEVIZIUNE

ŞI PĂRŢI ŞI ACCESORII ALE ACESTOR APARATE

Note de secţiune

1. Secţiunea nu cuprinde:

(a) curelele transportoare sau de transmisie din material plastic de la capitolul 39, curelele transportoare sau de transmisie din cauciuc vulcanizat (poziţia 4010), precum şi articolele de uz tehnic din cauciuc vulcanizat neîntărit (poziţia 4016);

(b) articolele de uz tehnic din piele naturală sau reconstituită (poziţia 4205) sau din blană (poziţia 4303);

(c) bobinele, mosoarele, conurile, tuburile şi suporturile similare din orice material (de exemplu capitolele 39, 40, 44, 48 sau secţiunea XV);

(d) cartelele perforate pentru maşini Jacquard sau maşini similare (de exemplu capitolele 39 sau 48 sau secţiunea XV);

(e) curelele transportoare sau de transmisie din materiale textile (poziţia 5910), precum şi articolele de uz tehnic din materiale textile (poziţia 5911);

(f) pietrele preţioase sau semipreţioase (naturale, sintetice sau reconstituite) de la poziţiile 7102-7104, precum şi articolele realizate în întregime din materialele de la poziţia 7116, cu excepţia safirelor şi diamantelor prelucrate nemontate pentru capetele de citire (poziţia 8522);

(g) părţile şi furniturile de uz general în sensul notei 2 de la secţiunea XV, din metale comune (secţiunea XV) şi articole similare din material plastic (capitolul 39);

(h) prăjinile de foraj (poziţia 7304);

(i) benzile şi curele fără sfîrsit din sîrmă sau din benzi metalice (secţiunea XV);

(j) articolele de la capitolele 82 sau 83;

(k) articolele de la secţiunea XVII;

(l) articolele de la capitolul 90;

(m) articolele de ceasornicărie (capitolul 91);

(n) uneltele interschimbabile de la poziţia 8207 şi periile de tipul celor care constituie părţi de maşini (poziţia 9603), precum şi uneltele interschimbabile similare care se clasifică după materialul din care sunt constituite părţile lor active (de exemplu capitolele 40, 42, 43, 45, 59 sau poziţiile 6804 sau 6909);

(o) articolele de la capitolul 95;

(p) panglicile pentru maşini de scris şi panglicile de scris similare, chiar montate pe bobine sau în cartuşe (regimul materialului constitutiv sau poziţia 9612 în cazul în care sunt impregnate cu cerneală sau altfel preparate pentru a lăsa amprente).

2. Fără a aduce atingere dispoziţiilor de la nota 1 din această secţiune, de la nota 1 de la capitolul 84 şi nota 1 de la capitolul 85, părţile de maşini (cu excepţia părţilor pentru articolele de la poziţiile 8484, 8544, 8545, 8546 sau 8547) se clasifică în conformitate cu următoarele reguli:

(a) părţile care constituie articole clasificate la una din poziţiile capitolelor 84 sau 85 (cu excepţia poziţiilor 8409, 8431, 8448, 8466, 8473, 8487, 8503, 8522, 8529, 8538 şi 8548), se clasifică la acea poziţie indiferent de maşina căreia îi sunt destinate;

(b) alte părţi decît cele menţionate anterior, în cazul în care pot fi recunoscute ca destinate pentru a fi folosite în exclusivitate sau în principal cu o anumită maşină sau cu mai multe maşini de la aceeaşi poziţie (chiar de la poziţiile 8479 sau 8543), se clasifică la poziţia aferentă acelei sau acelor maşini, sau, după caz, la poziţia 8409, 8431, 8448, 8466, 8473, 8503, 8522, 8529 sau 8538; cu toate acestea, părţile destinate în principal pentru folosirea lor atît cu articolele de la poziţia 8517, precum şi cu cele de la poziţiile 8525-8528, se clasifică la poziţia 8517;

(c) toate celelalte părţi se clasifică, după caz, la poziţia 8409, 8431, 8448, 8466, 8473, 8503, 8522, 8529 sau 8538, iar în caz contrar la poziţia 8487 sau 8548.

3. Cu excepţia cazului în care există dispoziţii contrare, combinaţiile de maşini de tipuri diferite destinate să funcţioneze împreună şi care constituie un singur corp, precum şi maşinile proiectate pentru a asigura două sau mai multe funcţii diferite, alternative sau comple­mentare, se clasifică după funcţia principală care caracterizează ansamblul.

4. În cazul în care o maşină sau o combinaţie de maşini sunt constituite din elemente distincte (chiar separate sau legate între ele prin conducte, prin dispozitive de transmisie, prin cabluri electrice sau prin alte dispozitive) destinate să asigure împreună o funcţiune bine determinată cuprinsă într-una din poziţiile de la capitolul 84 sau capitolul 85, întregul ansamblu se clasifică la poziţia care corespunde funcţiei pe care o asigură ansamblul.

5. În sensul notelor de mai sus, denumirea de “maşini” se aplică maşinilor, aparatelor, dispozitivelor, echipamentelor şi materialelor diverse menţionate la poziţiile din capitolele 84 şi 85.

Note complementare

1. Sculele necesare montării sau întreţinerii maşinilor urmează regimul acestora, în cazul în care sunt prezentate la vămuire împreună cu maşinile. Acelaşi regim se aplică sculelor interschimbabile, care sunt prezentate împreună cu maşinile al căror echipament normal îl constituie şi împreună cu care sunt vîndute în mod normal.

2. Declarantul vamal are obligaţia de a prezenta, în sprijinul declaraţiei sale, dacă autoritatea vamală solicită acest lucru, un document explicativ (note, prospecte, pagini de catalog, fotografii etc.), care să indice componenţa normală a maşinii, funcţiile şi caracteristicile esenţiale ale acesteia si, pentru maşinile prezentate în stare demontată sau nemontată, un plan de montaj şi un inventar al conţinutului diferitelor colete.

3. La solicitarea declarantului vamal şi în condiţiile stabilite de organele competente, dispoziţiile Regulii generale 2 lit.a) pentru interpretarea nomenclaturii se aplică, de asemenea, maşinilor prezentate în transporturi eşalonate.

CAPITOLUL 84

REACTOARE NUCLEARE, CAZANE, MAŞINI, APARATE

ŞI DISPOZITIVE MECANICE; PĂRŢI ALE ACESTORA

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde:

(a) pietrele de moară şi alte articole similare de măcinat, pietrele de polizat şi alte articole de la capitolul 68;

(b) aparatele, maşinile sau dispozitivele (de exemplu pompele) din ceramică şi părţile din ceramică ale aparatelor, maşinilor sau dispozitivelor realizate din orice material (capitolul 69);

(c) sticlăria de laborator (poziţia 7017), obiectele din sticlă pentru uz tehnic (poziţiile 7019 sau 7020);

(d) articolele de la poziţiile 7321 sau 7322, ca şi articolele similare din alte metale comune (capitolele 74-76, sau 78-81);

(e) aspiratoarele de la poziţia 8508;

(f) aparatele electromecanice de uz casnic de la poziţia 8509; aparatele fotografice digitale de la poziţia 8525;

(g) periile (măturile) mecanice pentru utilizare manuală, altele decît cele cu motor (poziţia 9603).

2. Sub rezerva dispoziţiilor notei 3 de la secţiunea XVI şi ale notei 9 de la capitolul 84, maşinile şi aparatele susceptibile de a fi clasificate în acelaşi timp la poziţiile 8401-8424 sau la poziţia 8486, pe de-o parte, şi la poziţiile 8425-8480, pe de altă parte, se clasifică la poziţiile 8401-8424 sau la poziţia 8486, după caz.

Cu toate acestea, la poziţia 8419 nu se clasifică:

(a) incubatoarele şi clocitoarele artificiale pentru avicultură şi dulapurile şi etuvele de germinare (poziţia 8436);

(b) aparatele de înmuiat grăunţele de cereale pentru morile mecanice (poziţia 8437);

(c) aparatele de difuzie pentru industria zahărului (poziţia 8438);

(d) maşinile şi aparatele termice pentru tratarea firelor textile, ţesăturilor sau articolelor din materiale textile (poziţia 8451);

(e) aparatele şi dispozitivele destinate realizării unei operaţiuni mecanice, în care schimbarea temperaturii, deşi necesară, nu joacă decît un rol auxiliar.

La poziţia 8422 nu se clasifică:

(a) maşinile de cusut pentru închiderea ambalajelor (poziţia 8452);

(b) maşinile şi aparatele de birou de la poziţia 8472.

La poziţia 8424 nu se clasifica :

(a) maşinile de imprimat cu jet de cerneală (poziţia 8443);

(b) maşinile de tăiat cu jet de apă (poziţia 8456).

3. Maşinile-unelte pentru prelucrarea oricărui material, care ar putea fi clasificate la poziţia 8456, pe de o parte, şi la poziţiile 8457 - 8461, 8464 sau 8465, pe de altă parte, se clasifica la poziţia 8456.

4. Poziţia 8457cuprinde numai maşinile-unelte pentru prelucrarea metalelor altele decît strungurile (inclusiv centrele de strunjire) care pot să efectueze diferite tipuri de operaţiuni de prelucrare, ca:

(a) schimbarea automata a sculelor din magazia maşinii-unelte, în conformitate cu un program de prelucrare (centre de prelucrare);

(b) utilizarea automată, simultana sau secvenţiala, a diferitelor unităţi de prelucrare, care prelucrează o piesă la post fix (maşinile cu post fix) sau

(c) transferul automat al piesei de prelucrare la diferite unităţi de prelucrare (maşini cu posturi multiple).

5. A. Prin “maşini automate de prelucrare a datelor” în sensul prevederilor poziţiei 8471, se înţelege maşinile apte pentru:

1. înregistrarea programului sau programelor de prelucrare şi cel puţin a datelor imediat necesare pentru executarea programului sau programelor;

2. a fi programate liber conform cerinţelor utilizatorului;

3. a executa calcule aritmetice cerute de către utilizator si

4. a executa, fără intervenţie umana, un program de prelucrare, a cărui execuţie trebuie să o poată modifica, printr-o decizie logică, în timpul prelucrării.

B. Maşinile automate de prelucrare a datelor pot să se prezinte sub forma de sisteme care conţin un număr variabil de unităţi distincte.

C. Sub rezerva dispoziţiilor părţilor D şi E de mai jos, se consideră ca făcînd parte dintr-un sistem de prelucrare automată a datelor orice unitate care îndeplineşte simultan următoarele condiţii:

1. să fie de tipul celor utilizate exclusiv sau în principal într-un sistem automat de prelucrare a datelor;

2. să fie conectabilă la unitatea centrală de prelucrare fie direct, fie prin intermediul uneia sau mai multor unităţi;

3. să fie aptă să recepţioneze sau să furnizeze date sub o formă – coduri sau semnale – utilizabilă în sistem.

Prezentate separat, unităţile maşinilor automate de prelucrare a datelor se clasifică la poziţia 8471.

Cu toate acestea, tastaturile, dispozitivele de intrare în coordonate X-Y şi unităţile de memorie pe disc care îndeplinesc condiţiile enunţate la partea C punctele 2 şi 3 de mai sus se clasifică întotdeauna ca unităţi de la poziţia 8471.

D. Poziţia 8471 nu cuprinde aparatele de mai jos, atunci cînd sunt prezentate separat, chiar dacă ele îndeplinesc toate condiţiile menţionate la nota 5 partea C:

1. imprimantele, copiatoarele, telecopiatoarele, chiar combinate între ele;

2. aparate pentru transmisia sau recepţia vocii, imaginilor sau a altor informaţii, inclusiv aparatele pentru comunicare într-o reţea cu fir sau fără fir (cum sunt reţelele locale sau reţelele de mare suprafaţă);

3. difuzoarele şi microfoanele;

4. camerele de televiziune, aparatele fotografice digitale (numerice) şi înregistratoarele video;

5. monitoarele şi proiectoarele care nu au încorporat un receptor de televiziune.

E. Maşinile ce îndeplinesc o funcţie proprie, altă decît prelucrarea datelor, şi care încorporează o maşină automată de prelucrare a datelor sau care lucrează în legătură cu o astfel de maşină se clasifică la poziţiile corespunzătoare funcţiei lor respective sau, în absenta acesteia, la o poziţie reziduală.

6. La poziţia 8482 se clasifică, între altele, bilele de oţel calibrate, adică bilele şlefuite al căror diametru maxim sau minim nu diferă cu mai mult de 1 % faţă de diametrul nominal, dar cu condiţia ca această diferenţa (toleranţă) să nu fie mai mare de 0,05 mm.

Bilele de oţel care nu corespund definiţiei, se clasifică la poziţia 7326.

7. O maşină care poate fi utilizată în mai multe scopuri, urmează a fi considerată, la clasificare, ca avînd un singur scop conform funcţiei de bază a acesteia.

Cu excepţia cazului în care există dispoziţii contrare şi sub rezerva dispoziţiilor de la nota 2 menţionata anterior, precum şi de la nota 3 de la secţiunea XVI, maşinile cu utilizări multiple se clasifică la poziţia care vizează utilizarea lor principală.

În cazul în care o asemenea poziţie nu există sau atunci cînd nu este posibilă determinarea principală, maşinile cu utilizări multiple se clasifică la poziţia 8479. Se clasifică, de asemenea, la poziţia 8479 maşinile de fabricat frînghii şi cabluri din orice material (de exemplu, maşinile de torsadat, maşinile de filat frînghii, maşinile de cablat).

8. În sensul poziţiei 8470, expresia “de buzunar” se aplică numai maşinilor ale căror dimensiuni nu sunt mai mari de 170 mm × 100 mm × 45 mm.

9. A. Nota 8 literele (a) şi (b) de la capitolul 85 se aplică, de asemenea, expresiilor “dispozitive cu semiconductori” şi “circuite integrate electronice” utilizate în prezenta notă şi la poziţia 8486. Cu toate acestea, în sensul prezentei note şi a poziţiei 8486, expresia “dispozitive cu semiconductori” cuprinde de asemenea, şi dispozitivele fotosensibile cu semiconductori şi diodele emiţătoare de lumină.

B. În sensul prezentei note şi a poziţiei 8486, expresia “fabricarea de dispozitive de afişare cu ecran plat” cuprinde fabricarea subs­traturilor utilizate în astfel de dispozitive. Expresia nu cuprinde fabricarea sticlei sau a ansamblurilor de plăcuţe de circuite imprimate sau a altor componente electronice pentru ecran plat. Expresia “dispozitive de afişare cu ecran plat” nu cuprinde tehnologia cu tub catodic.

C. Poziţia8486 cuprinde şi maşinile şi aparatele de tipurile utilizate numai sau în principal pentru:

1. fabricarea sau repararea măştilor şi reticulelor;

2. asamblarea dispozitivelor cu semiconductoare sau a circuitelor electronice integrate;

3. ridicarea, manipularea, încărcarea sau descărcarea lingourilor, plachetelor (wafers), a dispozitivelor semiconductoare, a circuitelor integrate şi a dispozitivelor de afişare cu ecran plat.

D. Sub rezerva dispoziţiilor notei 1 de la secţiunea XVI şi ale notei 1 de la capitolul 84, maşinile şi aparatele care corespund titlului poziţiei 8486 trebuie clasificate la aceasta poziţie şi nu la altă poziţie din nomenclatură.

Note de subpoziţii

1. Termenul “sisteme” în sensul prevederilor subpoziţiei 8471 49 se referă la maşinile automate de prelucrare a datelor ale căror unităţi satisfac simultan condiţiile enunţate la nota 5 partea C de la capitolul 84 şi care conţin cel puţin o unitate centrală de prelucrare a datelor, o unitate de intrare (de exemplu tastatură sau scaner) şi o unitate de ieşire (de exemplu un ecran de vizualizare sau o imprimantă).

2. Subpoziţia 8482 40 se aplică numai la rulmenţii cu găleţi cilindrici cu diametrul uniform de maximum 5 mm şi a căror lungime este minimum de trei ori diametrul. Aceşti găleţi pot să fie rotunjiţi la extremităţi.

Note complementare

1. Se consideră “motoare pentru aviaţie” de la subpoziţiile 8407 10 şi 8409 10 numai motoarele proiectate pentru a acţiona o elice sau un rotor.

2. Subpoziţia 8471 70 300 cuprinde, de asemenea, “CD-ROM drives” (cititoarele de CD-ROM), care constituie unităţi de memorie pentru maşini automate de prelucrare a datelor, care constau din unităţi de antrenare, proiectate pentru citirea semnalelor de pe CD-ROM-uri, de pe CD-uri audio şi de pe CD-uri foto şi care sunt echipate cu o priză pentru căşti audio, cu o comandă pentru reglarea volumului sau cu o comandă pornit/oprit.

Notă:

Persoanele juridice şi fizice care introduc în ţară părţi şi accesorii ale autovehiculelor achită taxa vamală în următoarele proporţii:

1. pentru mărfurile de la subpoziţia 8707 10 – 50% din suma accizului calculat pentru autovehiculele de acelaşi tip (dar nu mai puţin de nivelul convenţional calculat din capacitatea motorului diesel de 1800 cm³);

2. pentru motoarele vehiculelor supuse accizelor clasificate la poziţia tarifară 8703 – 10% din suma accizului calculat pentru autovehiculele cu aceeaşi capacitate a motorului şi cu termenul de exploatare de peste 5 ani;

3. pentru motoarele altor tipuri de autovehicule – 15% din valoarea în vamă, cu excepţia motoarelor de la subpoziţiile tarifare 8407 90 şi 8408 90 destinate motocultoarelor de la poziţia tarifară 8432 pentru care taxa vamală constituie 0%.

CAPITOLUL 85

MAŞINI, APARATE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI PĂRŢI ALE ACESTORA;

APARATE DE ÎNREGISTRAT SAU DE REPRODUS SUNETUL, APARATE

DE TELEVIZIUNE DE ÎNREGISTRAT SAU DE REPRODUS IMAGINE

ŞI SUNET; PĂRŢI ŞI ACCESORII ALE ACESTOR APARATE

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde:

(a) păturile, pernele, sacii şi articolele similare încălzite electric; îmbrăcămintea şi încălţămintea încălzite electric, apărătorile de urechi şi alte articole încălzite electric care sunt purtate de persoane;

(b) articolele de sticlă de la poziţia 7011;

(c) maşinile şi aparatele de la poziţia 8486;

(d) aspiratoarele de tipul utilizat în medicină, în chirurgie, stomatologie sau medicină veterinară (poziţia 9018); sau

(e) mobilele încălzite electric de la capitolul 94.

2. Articolele susceptibile de a fi clasificate la poziţiile 8501-8504, pe de o parte, şi la poziţiile 8511, 8512, 8540, 8541 sau 8542, pe de altă parte, se clasifică la acestea din urmă cinci poziţii.

Cu toate acestea, redresoarele cu vapori de mercur cu cuvă metalică se clasifică la poziţia 8504.

3. Poziţia 8509 cuprinde numai următoarele aparate electromecanice de tipurile utilizate în mod obişnuit în scopuri casnice:

(a) maşinile de lustruit parchetul, aparatele de măcinat şi amestecat alimente, storcătoarele de fructe şi legume, de orice greutate;

(b) alte aparate în greutate maximă de 20 kg, cu excepţia ventilatoarelor şi hotelor aspirante de evacuare sau recirculare cu ventilator incorporat, cu sau fără filtre (poziţia 8414), maşinilor centrifuge de uscat rufe (poziţia 8421), maşinilor de spălat veselă (poziţia 8422), maşinilor de spălat rufe (poziţia 8450) preselor şi altor maşini de călcat (poziţia 8420 sau 8451, în funcţie de faptul că este vorba de calandre sau nu), maşinilor de cusut (poziţia 8452), foarfecelor electrice (poziţia 8467) şi aparatelor electrotermice (poziţia 8516).

4. În sensul poziţiei 8523:

(a) se înţelege prin “dispozitive de stocare remanentă a datelor pe bază de semiconductor” (de exemplu, “card de memorie flash” sau “card de memorie electronică flash”) dispozitivele de stocare care au o fişă de conexiune, conţinînd în acelaşi corp una sau mai multe memorii flash (de exemplu, “flash E ² PROM”) sub formă de circuite integrate, montate pe o placă cu circuite imprimate. Acestea pot conţine un controller prezentat sub forma unui circuit integrat şi componente discrete pasive, de exemplu, condensatori şi rezistori;

(b) expresia “carduri inteligente” se referă la cardurile care incorporează unul sau mai multe circuite integrate electronice (un micro­procesor, o memorie cu acces aleatoriu (RAM) sau o memorie numai pentru citire (ROM) sub formă de cipuri. Aceste carduri pot fi prevăzute cu contacte, cu o bandă magnetică sau o antenă integrată, dar fără să conţină nici un alt element de circuit activ sau pasiv.

5. În sensul poziţiei 8534, “circuite imprimate” sunt circuitele obţinute prin dispunerea pe un suport izolant, prin orice procedeu de imprimare (de exemplu reliefare, electrodepunere, corodare) sau prin tehnologia circuitelor numite “in strat”, de elemente conductoare, contacte sau alte componente imprimate (de exemplu bobine, rezistori, condensatori), singure sau combinate între ele, după o schemă prestabilită, cu excepţia oricărui element care poate să producă, să redreseze, să moduleze sau să amplifice un semnal electric (de exemplu elementele semiconductoare).

Expresia “circuite imprimate” nu cuprinde nici circuitele combinate cu alte elemente decît cele obţinute în timpul procesului de imprimare, nici rezistorii, condensatoarele sau bobinele discrete. Totuşi, circuitele imprimate pot să fie prevăzute cu elemente de conexiune neimprimate.

Circuitele în “strat” (subţire sau gros) care conţin elemente pasive şi active obţinute în timpul aceluiaşi proces tehnologic se clasifică la poziţia 8542.

6. În sensul poziţiei 8536, se înţelege prin “conectori pentru fibre optice, fascicole sau cabluri din fibre optice” conectorii care servesc doar la alinierea mecanică a fibrelor optice, cap la cap, intr-un sistem digital în linie. Aceştia nu îndeplinesc nicio altă funcţie, cum ar fi amplificarea, regenerarea sau modificarea unui semnal.

7. Poziţia 8537 nu conţine dispozitive cu raze infraroşii pentru comanda la distanţă a aparatelor receptoare de televiziune şi a altor aparate electrice (poziţia 8543).

8. În sensul poziţiilor 8541 şi 8542, sunt considerate:

(a) “diode, tranzistori şi dispozitive semiconductoare similare”, dispozitivele din această categorie a căror funcţionare se bazează pe variaţia rezistivităţii sub influenţa unui cîmp electric;

(b) “circuite integrate”:

1. circuitele integrate monolitice în care elementele circuitului (diode, tranzistori, rezistori, condensatoare, bobine etc.) sunt create în interiorul (in special) şi la suprafaţa unui material semiconductor (de exemplu siliciu dopat, arseniură de galiu, siliciu-germaniu, fosfură de indiu), formînd un tot indisociabil;

2. circuitele integrate hibride care reunesc, indisociabil, prin interconexiuni sau cabluri de legătură, pe acelaşi substrat izolant (sticlă, ceramică etc.), elemente pasive (rezistori, condensatoare, bobine etc.), obţinute prin tehnologia circuitelor în strat subţire sau gros şi elemente active (diode, tranzistori, circuite integrate monolitice etc.) obţinute prin tehnologia semiconductorilor. Aceste circuite pot să cuprindă, de asemenea, componente distincte;

3. circuitele integrate cu mai multe cipuri, constînd din două sau mai multe circuite integrate monolitice interconectate, care sunt reunite, indisociabil, aşezate sau nu, pe unul sau mai multe substraturi izolante, cu sau fără grilă de conexiune (leadframe), dar fără alte componente de circuit active sau pasive.

În scopul clasificării articolelor definite în această notă, poziţiile 8541 şi 8542 au prioritate asupra oricărei alte poziţii a nomenclaturii cu excepţia poziţiei 8523 care le poate cuprinde, în special, prin referire la funcţia lor.

9. În sensul poziţiei 8548, prin pile şi baterii de pile electrice “scoase din uz” şi acumulatoare electrice “scoase din uz” se înţelege acelea care au devenit inutilizabile ca atare în urma sfărîmării, decupării, uzurii sau altor motive, sau care nu sunt susceptibile de a fi reîncărcate.

Notă de subpoziţie

1. Subpoziţia 8527 12 cuprinde numai radiocasetofoanele cu amplificator incorporat, fără difuzor incorporat, putînd să funcţioneze fără sursă de energie electrică exterioară şi ale căror dimensiuni nu depăşesc 170 mm × 100 mm × 45 mm.

Note complementare

1. Subpoziţiile 8519 20 100, 8519 30 000 şi 8519 89 110 nu conţin aparatele de reproducere a sunetului cu citire cu fascicol laser.

2. Nota de subpoziţie 1 se aplică, mutatis mutandis, subpoziţiilor 8519 81 150 şi 8519 81 650.

SECŢIUNEA XVII

VEHICULE, APARATE DE ZBOR (AERONAVE), INSTALAŢII PLUTITOARE

ŞI ECHIPAMENTE AUXILIARE

Note de secţiune

1. Secţiunea nu cuprinde articolele de la poziţiile 9503 sau 9508, nici săniile, boburile şi altele asemănătoare (poziţia 9506).

2. Nu sunt considerate ca “părţi” sau “accesorii”, chiar atunci cînd sunt recunoscute ca destinate produselor din această secţiune:

(a) garniturile, şaibele şi articolele similare din toate materialele (clasificate după regimul materialului constitutiv sau la poziţia 8484), precum şi alte articole de cauciuc vulcanizat nedurificat (poziţia 4016);

(b) părţile şi furniturile de uz general, în sensul notei 2 de la secţiunea XV, din metale comune (secţiunea XV) şi articolele similare din material plastic (capitolul 39);

(c) articolele de la capitolul 82 (unelte);

(d) articolele de la poziţia 8306;

(e) maşinile şi aparatele de la poziţiile 8401-8479, precum şi părţi ale acestora; articolele de la poziţia 8481 sau 8482 şi, în măsura în care acestea constituie părţi intrinseci ale motoarelor, articolele de la poziţia 8483;

(f) maşinile şi echipamentele electrice, precum şi aparatele şi accesoriile electrice (capitolul 85);

(g) instrumentele şi aparatele de la capitolul 90;

(h) articolele de la capitolul 91;

(i) armele (capitolul 93);

(j) aparatele de iluminat şi părţile acestora, de la poziţia 9405;

(k) periile care constituie elemente pentru vehicule (poziţia 9603).

3. În sensul capitolelor 86-88, referirile la “părţi” sau la “accesorii” nu cuprind părţile sau accesoriile care nu sunt în exclusivitate sau în principal destinate vehiculelor sau articolelor de la această secţiune. Atunci cînd o parte sau un accesoriu este susceptibil de a se clasifica în acelaşi timp la două sau mai multe poziţii ale secţiunii, acesta trebuie să fie clasificat la poziţia care corespunde cu utilizarea să principală.

4. În această secţiune:

(a) vehiculele special concepute pentru a fi utilizate atît pe drumuri rutiere, cît şi pe căi ferate, sunt clasificate la poziţia corespunzătoare a capitolului 87;

(b) autovehiculele amfibii se clasifică la poziţia corespunzătoare a capitolului 87;

(c) vehiculele aeriene special concepute pentru a putea fi utilizate şi ca vehicule terestre se clasifică la poziţia corespunzătoare a capitolului 88.

5. Vehiculele pe pernă de aer se clasifică cu vehiculele cele mai asemănătoare:

(a) de la capitolul 86, dacă sunt proiectate pentru a se deplasa deasupra unei căi de ghidare (aerotrenuri);

(b) de la capitolul 87, dacă sunt proiectate pentru a se deplasa deasupra nivelului solului sau atît deasupra nivelului solului, cît şi al apei;

(c) de la capitolul 89, dacă sunt proiectate pentru a se deplasa deasupra apei, chiar dacă pot acosta sau nu pe plaje sau debarcadere sau se pot deplasa şi pe suprafeţe îngheţate.

Părţile şi accesoriile vehiculelor cu pernă de aer se clasifică la fel ca cele ale vehiculelor cu care sunt asimilate prin aplicarea prevederilor anterioare.

Materialul fix pentru căile de aerotrenuri este considerat ca material fix de cale ferată, iar echipamentele de semnalizare, de securitate, de control şi de comandă pentru căile de autotrenuri sunt considerate ca echipamente de semnalizare, securitate, control sau comandă pentru căi ferate.

Note complementare

1. Sub rezerva dispoziţiilor notei complementare 3 de la capitolul 89, sculele şi articolele de întreţinere şi de reparare pentru vehicule urmează regimul acestora din urmă, în cazul în care sunt prezentate la vămuire în acelaşi timp cu aceste vehicule. Acelaşi regim este aplicat altor accesorii care sunt prezentate la vămuire în acelaşi timp cu vehiculele al căror echipament normal îl constituie şi cu condiţia să fie vîndute împreună cu acestea.

2. La solicitarea declarantului vamal şi în condiţiile stabilite de organele competente, dispoziţiile Regulii generale 2 lit.a) pentru interpretarea nomenclaturii se aplică şi mărfurilor de la poziţiile 8608, 8805, 8905 şi 8907, prezentate în transporturi eşalonate.

CAPITOLUL 86

LOCOMOTIVE, MATERIAL RULANT FEROVIAR SAU DE TRAMVAI ŞI PĂRŢILE ACESTORA;

INSTALAŢII ŞI UTILAJE PENTRU ÎNTREŢINEREA LINIILOR DE CALE FERATĂ ŞI DE TRAMVAI;

APARATE MECANICE (INCLUSIV ELECTROMECANICE) DE SEMNALIZARE A TRAFICULUI

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde:

(a) traversele din lemn sau din beton pentru căile ferate sau similare şi elementele din beton ale căilor de ghidaj pentru trenurile pe pernă de aer (poziţiile 4406 sau 6810);

(b) elemente de cale ferată din fontă, fier sau oţel de la poziţia 7302;

(c) aparatele electrice de semnalizare, de securitate, de control sau de comandă de la poziţia 8530.

2. La poziţia 8607 se clasifică în special:

(a) osiile, roţile, osiile montate (trenuri de rulare), bandajele de roţi, cercurile de roţi, butucii şi alte părţi de roţi;

(b) şasiurile, boghiurile şi boghiurile Bissel;

(c) cutiile osiilor (cutiile cu vaselină sau ulei), dispozitivele de frînare de orice fel;

(d) tampoanele pentru material rulant, cîrligele cu şurub şi alte sisteme de remorcare, burdufurile flexibile pentru circulaţia între vagoane;

(e) articolele de caroserie.

3. Sub rezerva dispoziţiilor de la nota 1 de mai sus, la poziţia 8608 se clasifică în special:

(a) şinele asamblate, plăcile turnante şi punţile turnante, gabaritele de încărcare, tampoanele de cap de linie;

(b) discurile şi plăcile mobile şi semafoarele, aparatele de comandă pentru trecerile de nivel, aparatele de schimbare a acelor pe sol, posturile de manevră la distanţă şi alte aparate mecanice (inclusiv electromecanice) de semnalizare, de siguranţă, de control sau de comandă, chiar în cazul în care cuprind dispozitive accesorii pentru iluminat electric, pentru căile ferate sau similare, căile rutiere sau fluviale, zonele de parcare, instalaţiile portuare sau aerodromuri.

CAPITOLUL 87

VEHICULE TERESTRE, ALTELE DECÎT MATERIALUL RULANT DE

CALE FERATĂ ŞI TRAMVAI; PARŢI ŞI ACCESORII ALE ACESTORA

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde materialul rulant feroviar sau de tramvai concepute pentru a circula în exclusivitate pe calea ferată.

2. Se înţelege prin “tractoare”, în sensul acestui capitol, vehiculele cu motor concepute în principal pentru a trage sau a împinge alte vehicule sau încărcături, chiar în cazul în care au unele amenajări accesorii, în legătură cu principala lor destinaţie, care să permită transportul de unelte, seminţe, îngrăşăminte etc.

Maşinile şi organele de lucru proiectate pentru a echipa tractoarele de la poziţia 8701 ca material interschimbabil urmează regimul lor propriu, chiar în cazul în care sunt prezentate cu tractorul, fie că sunt sau nu montate pe acesta.

3. Şasiurile de autovehicule, cu cabină se clasifică la poziţiile 8702-8704 şi nu la poziţia 8706.

4. Poziţia 8712 cuprinde toate bicicletele pentru copii. Celelalte vehicule pe roţi, fără motor, pentru copii, sunt cuprinse la poziţia 9503.

Notă:

Persoanele juridice şi fizice care introduc în ţară părţi şi accesorii ale autovehiculelor achită taxa vamală în următoarele proporţii:

1. pentru mărfurile de la subpoziţia 8707 10 – 50% din suma accizului calculat pentru autovehiculele de acelaşi tip (dar nu mai puţin de nivelul convenţional calculat din capacitatea motorului diesel de 1800 cm³);

2. pentru motoarele vehiculelor supuse accizelor clasificate la poziţia tarifară 8703 – 10% din suma accizului calculat pentru autovehiculele cu aceeaşi capacitate a motorului şi cu termenul de exploatare de peste 5 ani;

3. pentru motoarele altor tipuri de autovehicule – 15% din valoarea în vamă, cu excepţia motoarelor de la subpoziţiile tarifare 8407 90 şi 8408 90 destinate motocultoarelor de la poziţia tarifară 8432 pentru care taxa vamală constituie 0%.

CAPITOLUL 88

VEHICULE AERIENE, NAVE SPAŢIALE ŞI PĂRŢI ALE ACESTORA

Note de subpoziţie

1. Prin expresia “greutate fără încărcătură”, în sensul dispoziţiilor subpoziţiilor 8802 11 - 8802 40, se înţelege greutatea aparatului în condiţii normale de zbor, excluzînd greutatea personalului, a carburantului şi a diverselor echipamente, altele decît cele fixate permanent.

CAPITOLUL 89

VAPOARE, NAVE ŞI INSTALAŢII PLUTITOARE

Notă de capitol

1. O navă incompletă sau neterminată şi coca navei chiar dacă este prezentată în stare demontată sau nemontată, precum şi navele complete demontate sau nemontate, se clasifică la poziţia 8906, dacă nu prezintă caracterul esenţial al unui anumit tip de navă.

Note complementare

1. Nu se clasifică la subpoziţiile 8901 10 100, 8901 20 100, 8901 30 100, 8901 90 100, 8902 00 100, 8903 91 100, 8903 92 100, 8904 00 910 şi 8906 90 100, decît ambarcaţiunile (navele) concepute pentru a naviga în largul mării care au o cocă (exclusiv anexele) a cărei cea mai mare lungime exterioară este egală sau mai mare de 12 m. Cu toate acestea, navele de pescuit şi bărcile de salvare, atunci cînd sunt concepute pentru a naviga în largul mării, sunt întotdeauna considerate ca vase pentru navigaţia maritimă, indiferent de lungimea lor.

2. Nu se clasifică la subpoziţiile 8905 10 100 şi 8905 90 100 decît ambarcaţiunile şi docurile plutitoare, concepute pentru a naviga în largul mării.

3. În aplicarea poziţiei 8908, termenii “nave şi alte dispozitive (instalaţii) plutitoare pentru dezmembrare” cuprind şi următoarele articole, atunci cînd sunt prezentate împreună cu dispozitivele pentru dezmembrare, cu condiţia ca acestea să fi făcut parte din echipamentul normal:

– piesele de schimb (cum ar fi elicele), chiar noi,

– articolele amovibile (mobilă, articole de bucătărie, veselă etc.), care prezintă urme evidente de uzură.

SECŢIUNEA XVIII

INSTRUMENTE ŞI APARATE OPTICE, FOTOGRAFICE SAU CINEMATOGRAFICE, DE MĂSURĂ,

DE CONTROL SAU DE PRECIZIE; INSTRUMENTE ŞI APARATE MEDICO-CHIRURGICALE;

CEASORNICĂRIE; INSTRUMENTE MUZICALE; PĂRŢI ŞI ACCESORII ALE ACESTORA

CAPITOLUL 90

INSTRUMENTE ŞI APARATE OPTICE, FOTOGRAFICE SAU CINEMATOGRAFICE, DE MĂSURĂ,

DE CONTROL SAU DE PRECIZIE; INSTRUMENTE ŞI APARATE MEDICO-CHIRURGICALE;

PĂRŢI ŞI ACCESORII ALE ACESTORA

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde:

(a) articolele de uz tehnic utilizate în utilaje, dispozitive, aparate şi alte scopuri tehnice, din cauciuc vulcanizat, nedurificat (poziţia 4016) din piele naturală sau reconstituită (poziţia 4205), din materiale textile (poziţia 5911);

(b) centurile şi bandajele din materiale textile, al căror efect asupra organelor de susţinut sau de protejat este în funcţie numai de elasticitate (de exemplu, centuri de maternitate, bandaje toracice, bandaje abdominale, bandaje pentru articulaţii sau muşchi) (secţiunea XI);

(c) produsele refractare de la poziţia 6903; articolele din ceramică pentru uz chimic şi pentru alte utilizări tehnice, de la poziţia 6909;

(d) oglinzile din sticlă, neprelucrate optic, de la poziţia 7009 şi oglinzile din metale comune sau din metale preţioase, care nu au caracterul de elemente de optică (poziţia 8306 sau capitolul 71);

(e) articolele de la poziţia 7007, 7008, 7011, 7014, 7015 sau 7017;

(f) părţile şi furniturile de uz general, în sensul notei 2 de la secţiunea XV, din metale comune (secţiunea XV) şi articolele similare din material plastic (capitolul 39);

(g) pompele de distribuţie care încorporează un dispozitiv de măsurare, de la poziţia 8413; cîntarele şi balanţele de verificat şi de numărat piesele prelucrate, ca şi greutăţile de cîntărit prezentate separat (poziţia 8423); aparatele de ridicat sau de manevrat (de la poziţiile 8425 pînă la 8428); maşinile de tăiat de toate tipurile pentru prelucrarea hîrtiei sau a cartonului (poziţia 8441); dispo­zitivele speciale pentru reglarea piesei de prelucrat sau a uneltei pe maşini-unelte, chiar prevăzute cu dispozitive optice de citire (de exemplu, capete divizoare optice), de la poziţia 8466 (altele decît dispozitivele pur optice, de exemplu lunete de centrare, de aliniere); maşinile de calculat (poziţia 8470); supapele, vanele şi alte articole de robinetărie (poziţia 8481); maşini şi aparate de la poziţia 8486 (inclusiv aparatele pentru proiectarea şi realizarea circuitelor pe suprafeţele sensibilizate ale materialelor semiconductoare);

(h) farurile de tipurile utilizate pentru biciclete, motociclete sau automobile (poziţia 8512); lămpile electrice portabile de la poziţia 8513; aparatele cinematografice de înregistrare sau de reproducere a sunetului ca şi aparatele pentru reproducerea în serie a suporturilor de sunet (poziţia 8519); cititorii de sunet (poziţia 8522), camerele de televiziune, aparatele fotografice numerice şi camerele video cu înregistrare (poziţia 8525); aparatele de radiodetecţie şi radiosondaj, aparatele de radionavigaţie şi aparatele de radiotelecomandă (poziţia 8526); conectorii pentru fibre optice, fascicole sau cabluri din fibre optice (poziţia 8536); aparatele de comandă numerică de la poziţia 8537, articolele numite faruri şi proiectoarele fixe de la poziţia 8539; cablurile din fibre optice de la poziţia 8544;

(i) proiectoarele de la poziţia 9405;

(j) articolele de la capitolul 95;

(k) măsurile de capacitate, care se clasifică după materialul din care sunt constituite sau

(l) bobinele şi suporturile similare (clasificate după materialul din care sunt constituite, de exemplu poziţia 3923, sau secţiunea XV).

2. Sub rezerva dispoziţiilor de la nota 1 de mai sus, părţile şi accesoriile pentru maşini, aparate, instrumente sau articole din acest capitol se clasifică în conformitate cu următoarele reguli:

(a) părţile şi accesoriile care constau din articolele menţionate la una dintre poziţiile acestui capitol sau de la capitolele 84, 85 sau 91 (altele decît cele de la poziţiile 8487, 8548 sau 9033) se clasifică la poziţiile respective;

(b) părţile şi accesoriile, atunci cînd pot fi recunoscute ca fiind destinate exclusiv sau în principal unei maşini, unui instrument sau unui aparat sau mai multor maşini, instrumente sau aparate de la aceeaşi poziţie (inclusiv de la poziţiile 9010, 9013 sau 9031), altele decît cele prevăzute la litera precedentă, se clasifică la poziţia aferentă a acestor maşini, aparate sau instrumente;

(c) toate celelalte părţi şi accesorii sunt cuprinse la poziţia 9033.

3. Dispoziţiile notelor 3 şi 4 de la secţiunea XVI se aplică de asemenea la acest capitol.

4. Poziţia 9005 nu cuprinde lunete de ochire pentru arme, periscoape pentru submarine sau tancuri şi nici lunete pentru maşini, aparate sau instrumente de la acest capitol sau de la secţiunea XVI (poziţia 9013).

5. Maşinile, aparatele şi instrumentele optice de măsură sau de control, care pot fi cuprinse în acelaşi timp la poziţiile 9013 şi 9031, se clasifică la poziţia 9031.

6. În sensul poziţiei 9021 sunt considerate ca “articole şi aparate ortopedice” articolele şi aparatele care servesc:

– fie la prevenirea sau corectarea diformităţilor corporale;

– fie la susţinerea sau menţinerea părţilor corpului ca urmare a unei boli, operaţii sau răniri.

Articolele şi aparatele ortopedice, respectiv încălţămintea ortopedică precum şi tălpile interioare speciale, concepute în vederea corijării afecţiunilor ortopedice ale piciorului, atît timp cît sunt 1. fabricate pe măsură sau 2. fabricate în serie, prezentate individual şi nu în pereche şi concepute a se adapta fiecărui picior.

7. Poziţia 9032 cuprinde numai:

(a) instrumentele şi aparatele pentru reglarea debitului, nivelului, presiunii şi a altor caracteristici ale fluidelor gazoase sau lichide, sau pentru controlul automat al temperaturilor, chiar dacă funcţionarea lor se bazează pe un fenomen electric variabil în funcţie de factorul cercetat şi care au funcţia de a aduce acest factor la o valoare prescrisă şi de a-l menţine fără a fi influenţat de eventuale perturbaţii ca urmare a măsurării continue sau periodice a valorii reale a acestuia;

(b) regulatoarele automate ale mărimilor electrice, ca şi alte regulatoare automate ale altor mărimi, a căror funcţionare se bazează pe un fenomen electric variabil în funcţie de factorul care urmează a fi reglat şi care au funcţia de a aduce acest factor la o valoare prescrisă şi de a-l menţine fără a fi influenţat de eventuale perturbaţii, ca urmare a măsurării continue sau periodice a valorii reale a acestuia.

Notă suplimentară

1. Se înţelege prin “electronice”, în sensul subpoziţiilor 9015 10 100, 9015 20 100, 9015 30 100, 9015 40 100, 9015 80 110, 9015 80 190, 9024 10 110, 9024 10 130, 9024 10 190, 9024 80 110, 9024 80 190, 9025 19 200, 9025 80 400, 9026 10 210, 9026 10 290, 9026 20 200, 9026 80 200, 9027 10 100, 9027 80 110, 9027 80 130, 9027 80 170, 9030 20 910, 9030 33 100, 9030 89 300, 9031 80 320, 9031 80 340, 9031 80 380 şi 9032 10 200, instrumentele şi aparatele care conţin unul sau mai multe articole care se clasifică la poziţia 8540, 8541 sau 8542. Cu toate acestea, nu sunt luate în considerare, pentru aplicarea acestei dispoziţii, articolele de la poziţia 8540, 8541 sau 8542, care au numai funcţia de redresor de curent sau care sunt prezente numai în partea de alimentare a acestor instrumente şi aparate.

CAPITOLUL 91

CEASURILE DE ORICE TIP ŞI PĂRŢILE ACESTORA

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde:

(a) geamurile de ceasornicărie şi greutăţile pentru pendule (clasificate după materialul din care sunt realizate);

(b) lanţurile de ceasuri (poziţia 7113 sau 7117 în funcţie de caz);

(c) furniturile de uz general, în sensul notei 2 de la secţiunea XV, din metale comune (secţiunea XV) şi articolele similare din material plastic (capitolul 39) sau din metale preţioase sau placate sau dublate cu metale preţioase (în general poziţia 7115); cu toate acestea, arcurile pentru ceasuri (inclusiv spirale) sunt clasificate ca părţi de ceasuri (poziţia 9114);

(d) bilele de rulment (poziţia 7326 sau 8482, după caz);

(e) articolele de la poziţia 8412 construite pentru a funcţiona fără dispozitivul care transmite impulsurile;

(f) rulmenţii cu bile (poziţia 8482); sau

(g) articolele de la capitolul 85, care nu au fost încă asamblate între ele sau cu alte elemente aşa încît să formeze mecanisme de ceasornicărie sau cu părţi destinate în exclusivitate sau în principal mecanismelor de ceasornicărie (capitolul 85).

2. Poziţia 9101 cuprinde numai ceasurile a căror carcasă este în întregime din metale preţioase sau din metale placate sau suflate cu metale preţioase, din aceste materiale asociate cu perle naturale sau de cultură, cu pietre preţioase sau semipreţioase (naturale, sintetice sau artificiale) de la poziţiile 7101-7104. Ceasurile a căror carcasă este din metal comun încrustat cu metale preţioase sunt clasificate la poziţia 9102.

3. În acest capitol, se consideră că “mecanismele de ceasornicărie” sunt dispozitivele a căror reglare este asigurată printr-un balansier spiral, un cuarţ sau orice alt sistem destinat determinării intervalelor de timp, cu afişaj sau sistem care să permită încorporarea unui afişaj mecanic. Grosimea acestor mecanisme trebuie să fie de maximum 12 mm şi lăţimea, lungimea sau diametrul lor nu trebuie să fie mai mari de 50 mm.

4. Sub rezerva prevederilor de la nota 1, mecanismele şi piesele care pot fi clasificate atît ca mecanisme sau ca piese de ceasornicărie, cît şi ca bunuri pentru alte utilizări, de exemplu pentru instrumentele de măsură sau de precizie, trebuie clasificate în acest capitol.

CAPITOLUL 92

INSTRUMENTE MUZICALE; PĂRŢI ŞI ACCESORII ALE ACESTORA

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde:

(a) părţile şi accesoriile de uz general, în sensul notei 2 de la secţiunea XV, din metale comune (secţiunea XV), şi articolele similare din material plastic (capitolul 39);

(b) microfoanele, amplificatoarele, difuzoarele, căştile auditive, comutatoarele, stroboscoapele şi alte instrumente, aparatele şi echipa­mentele accesorii utilizate cu articolele de la acest capitol, dar care nu sunt încorporate în acestea, nici amplasate în aceeaşi cutie (capitolul 85 sau 90);

(c) instrumentele şi aparatele care au caracterul de jucării (poziţia 9503);

(d) perii şi alte articole de periat pentru curăţirea instrumentelor muzicale (poziţia 9603).

(e) instrumentele şi aparatele care au caracter de obiecte de colecţie sau antichitate (poziţia 9705 sau 9706);

2. Arcuşurile, baghetele şi articolele similare pentru instrumentele muzicale de la poziţia 9202 sau 9206, prezentate în număr corespunzător cu instrumentele cărora le sunt destinate, urmează regimul acestora.

Cartelele perforate, discurile şi rolele de la poziţia 9209 rămîn clasificate la această poziţie, chiar în cazul în care sunt prezentate cu instrumentele sau aparatele cărora le sunt destinate.

SECŢIUNEA XIX

ARME, MUNIŢIE, PĂRŢI ŞI ACCESORII ALE ACESTORA

CAPITOLUL 93

ARME, MUNIŢIE, PĂRŢI ŞI ACCESORII ALE ACESTORA

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde:

(a) capsulele şi capsele detonante, detonatoarele, rachetele luminoase sau împotriva grindinii şi alte articole de la capitolul 36;

(b) părţile şi accesoriile de uz general, în sensul notei 2 de la secţiunea XV, din metale comune (secţiunea XV) şi articolele similare din material plastic (capitolul 39);

(c) carele de luptă şi automobilele blindate (poziţia 8710);

(d) lunetele de ochire şi alte dispozitive optice, cu excepţia cazului în care sunt montate pe arme, sau nemontate, dar prezentate cu armele cărora le sunt destinate (capitolul 90);

(e) arbaletele, arcurile şi săgeţile pentru tir, armele pentru scrimă şi armele care au caracter de jucării (capitolul 95); sau

(f) armele şi muniţiile care au caracterul de obiect de colecţie sau de antichitate (poziţia 9705 sau 9706).

2. În sensul poziţiei 9306, expresia “părţi” nu cuprinde aparatele de radio sau de radar de la poziţia 8526.

SECŢIUNEA XX

MĂRFURI ŞI PRODUSE DIVERSE

CAPITOLUL 94

MOBILĂ; AŞTERNUT DE PAT, SALTELE, SUPORT DE SALTELE, PERNE ŞI ALTE

ACCESORII SIMILARE; APARATE DE ILUMINAT NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE

ÎN ALTĂ PARTE; LĂMPI PENTRU RECLAME LUMINOASE, ÎNSEMNE LUMINOASE,

PLĂCI INDICATOARE LUMINOASE ŞI ARTICOLE SIMILARE;

CONSTRUCŢII PREFABRICATE

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde:

(a) saltelele, pernele şi pernuţele umflate cu aer (pneumatice) sau cu apă de la capitolul 39, 40 sau 63;

(b) oglinzile destinate a fi plasate pe sol (de exemplu, oglinzile mobile, rabatabile, oglinzi tip “psyches”) prevăzute la poziţia 7009;

(c) articolele de la capitolul 71;

(d) părţile şi furniturile de uz general, în sensul notei 2 de la secţiunea XV, din metale comune (secţiunea XV), articolele similare din material plastic (capitolul 39) şi seifurile de la poziţia 8303;

(e) mobilele, chiar prezentate neechipate, care constituie părţi specifice ale aparatelor frigorifice de la poziţia 8418; mobilele special concepute pentru maşinile de cusut, în sensul poziţiei 8452;

(f) aparatele de iluminat de la capitolul 85;

(g) mobilierul care constituie părţi specifice ale aparatelor de la poziţiile 8518 (poziţia 8518), 8519 sau 8521 (poziţia 8522) sau de la poziţiile 8525–8528 (poziţia 8529);

(h) articolele de la poziţia 8714;

(i) fotoliile de stomatologie care încorporează aparatura pentru stomatologie de la poziţia 9018, precum şi scuipătoarele pentru cabinetele dentare (poziţia 9018);

(j) articolele de la capitolul 91 (de exemplu, cutiile şi carcasele aparatelor de ceasornicărie); sau

(k) mobilele şi articolele de iluminat care au caracterul de jucării (poziţia 9503), mesele de biliard de orice fel şi alte construcţii de mobilier pentru jocuri de la poziţia 9504, precum şi mobilierul pentru jocuri de prestidigitaţie şi articolele de decoraţiuni (cu excepţia ghirlandelor electrice), cum ar fi lampioanele (poziţia 9505).

2. Articolele (altele decît părţile) prevăzute la poziţia 9401–9403 trebuie să fie concepute pentru a fi aşezate pe sol.

Rămîn, cu toate acestea, clasificate la aceste poziţii, chiar dacă sunt concepute pentru a fi suspendate, fixate pe perete sau puse unele pe altele:

(a) bufetele, bibliotecile, etajerele (inclusiv rafturile individuale dotate cu suporturi de fixare în perete) şi mobilele cu elemente comple­mentare;

(b) scaunele şi paturile.

3. A. Nu sunt considerate ca părţi ale articolelor prevăzute la poziţiile 9401-9403, atunci cînd ele sunt prezentate izolat, plăcile din sticlă (inclusiv oglinzile), marmură, piatră sau din oricare alte materiale menţionate la capitolul 68 sau 69, chiar decupate în forme, dar necombinate cu alte elemente.

B. Prezentate izolat, articolele menţionate la poziţia 9404 rămîn clasificate la această poziţie chiar dacă ele constituie părţi ale mobilelor de la poziţia 9401, 9402 sau 9403.

4. Se consideră ca fiind “construcţii prefabricate”, în sensul poziţiei 9406, construcţiile fie terminate în uzină, fie livrate sub forma elementelor de asamblat la faţa locului, prezentate împreună, cum ar fi spaţii de locuit sau de şantier, birouri, şcoli, magazine, hangare, garaje sau construcţii similare.

CAPITOLUL 95

JUCĂRII, JOCURI, ARTICOLE PENTRU DIVERTISMENT SAU PENTRU SPORT;

PĂRŢI ŞI ACCESORII ALE ACESTORA

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde:

(a) lumînările (poziţia 3406);

(b) articolele de pirotehnie pentru divertisment de la poziţia 3604;

(c) firele, monofilamentele, sforile, guta şi articolele similare pentru pescuit, chiar tăiate la lungime, dar care nu sunt montate în undiţă, de la capitolul 39, de la poziţia 4206 sau de la secţiunea XI;

(d) sacii pentru articolele de sport şi alte recipiente de la poziţia 4202, 4303 sau 4304;

(e) îmbrăcămintea de sport, precum şi articolele pentru travesti din material textil, de la capitolul 61 sau 62;

(f) drapelele şi sforile de drapele din material textil, precum şi pînzele pentru ambarcaţiuni, planşe cu vele sau cărucioare cu velă de la capitolul 63;

(g) încălţămintea de sport (cu excepţia celei la care sunt fixate patine pentru gheaţă sau cu rotile) de la capitolul 64 şi articolele de acoperit capul speciale pentru practicarea sporturilor de la capitolul 65;

(h) bastoanele pentru mers, cravaşele, bicele şi articolele similare (poziţia 6602) precum şi părţile acestora (poziţia 6603);

(i) ochii de sticlă nemontaţi pentru păpuşi sau pentru alte jucării de la poziţia 7018;

(j) părţile şi furniturile de uz general, în sensul notei 2 de la secţiunea XV, din metale comune (secţiunea XV), şi articolele similare din material plastic (capitolul 39);

(k) clopotele, soneriile, gongurile şi articolele similare de la poziţia 8306;

(l) pompele pentru lichide (poziţia 8413), aparatele pentru filtrarea sau epurarea lichidelor sau gazelor (poziţia 8421), motoarele electrice (poziţia 8501), transformatoarele electrice (poziţia 8504), discuri, benzi, dispozitive de stocare remanentă a datelor pe bază de semiconductoare, “cartele inteligente” şi alte suporturi pentru înregistrarea sunetului sau pentru înregistrări similare, chiar înregistrate (poziţia 8523), aparatele de radiotelecomandă (poziţia 8526) sau dispozitivele de telecomandă fără fir, cu raze infraroşii (poziţia 8543);

(m) vehiculele de sport de la secţiunea XVII, cu excepţia săniilor, boburilor şi a articolelor similare;

(n) bicicletele pentru copii (poziţia 8712);

(o) ambarcaţiile de sport, cum ar fi canoele şi skifurile (capitolul 89), şi mijloacele lor de propulsie (capitolul 44, dacă sunt confecţionate din lemn);

(p) ochelarii de protecţie pentru practicarea sporturilor sau pentru jocurile în aer liber (poziţia 9004);

(q) fluierele de sport şi cele de momit păsări (poziţia 9208);

(r) armele şi alte articole de la capitolul 93;

(s) ghirlandele electrice de toate tipurile (poziţia 9405);

(t) corzile pentru rachete, corturi, articole de camping şi mănuşi, mitene, mănuşi cu un deget, din toate materialele (clasificate după regimul materialului constitutiv);

(u) articole de masă, ustensile de bucătărie, articole de toaletă, covoare şi alte acoperitoare pentru podele din materiale textile, articole de îmbrăcăminte, lenjerie de pat, de masă, de toaletă sau de bucătărie şi articole similare avînd o funcţie utilitară (clasificate după regimul materialului constitutiv).

2. Articolele din prezentul capitol pot să aibă garnituri simple sau accesorii de minimă importanţă din metale preţioase, placate sau suflate cu metal preţios, cu perle naturale sau de cultură, cu pietre preţioase sau semipreţioase, naturale, artificiale sau reconstituite.

3. Sub rezerva notei 1 de mai sus, părţile şi accesoriile care sunt recunoscute ca fiind în exclusivitate sau în principal destinate articolelor din prezentul capitol se clasifică cu aceste articole.

4. Sub rezerva notei 1 de mai sus, la poziţia 9503 se clasifică, inter alia, şi articolele de la această poziţie, combinate cu unul sau mai multe articole, care nu pot fi considerate set în sensul Regulii generale de interpretare 3 (b), şi care, dacă ar fi prezentate separat s-ar clasifica la alte poziţii, cu condiţia ca articolele să fie prezentate condiţionate pentru vînzarea cu amănuntul şi combinaţia de articole să prezinte caracterul esenţial de joc.

5. Poziţia 9503 nu cuprinde articolele care, prin modul în care au fost concepute, prin forma sau prin materialul din care au fost realizate, pot fi recunoscute ca fiind exclusiv destinate animalelor (spre exemplu: jucăriile pentru animale de casă, a căror clasificare se face ţinînd seama de regimul aplicabil materialului constitutiv).

Notă de subpoziţii

1. Subpoziţia 9504 50 cuprinde:

(a) console de jocuri video ale căror imagini sunt reproduse pe un receptor TV, un monitor sau un alt ecran sau suprafaţă externă;

(b) maşini de jocuri video, care includ un ecran video, portabil sau nu.

Această subpoziţie nu cuprinde consolele sau maşinile de jocuri video care funcţionează prin introducerea unei monede, a unei bancnote, a unui card bancar, a unei fişe sau a altor instrumente de plată (subpoziţia 9504 30).

CAPITOLUL 96

ARTICOLE DIVERSE

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde:

(a) creioanele pentru machiaj sau cosmetice (capitolul 33);

(b) articolele de la capitolul 66 (de exemplu, părţi de umbrele sau de bastoane);

(c) imitaţiile de bijuterii (poziţia 7117);

(d) părţile şi furniturile de uz general, în sensul notei 2 de la secţiunea XV, din metale comune (secţiunea XV) şi articolele similare din material plastic (capitolul 39);

(e) articolele de la capitolul 82 (utilaje, articole de cuţitărie, tacîmuri), cu mînere sau părţi din materiale pentru tăiat sau modelat. Prezentate separat, aceste mînere şi părţile lor sunt clasificate la poziţia 9601 sau 9602;

(f) articolele de la capitolul 90 [de exemplu rame de ochelari (poziţia 9003) trăgătoarele de desen (poziţia 9017), perii de tipul celor utilizate în medicină, în chirurgie, în stomatologie sau medicină veterinară (poziţia 9018)];

(g) articolele de la capitolul 91 (de exemplu, carcase de ceasuri şi pendule, cutii de pendule şi de orologii).

(h) instrumentele muzicale, părţi şi accesorii ale acestora (capitolul 92);

(i) articolele de la capitolul 93 (arme şi părţi de arme);

(j) articolele de la capitolul 94 (de exemplu, mobilier, articole de iluminat);

(k) articolele de la capitolul 95 (de exemplu, jucării, jocuri, articole sportive) sau

(l) articolele de la capitolul 97 (obiecte de artă, de colecţie sau de antichitate).

2. În sensul poziţiei 9602, prin “materiale vegetale sau minerale pentru fasonat” se înţelege:

(a) seminţele tari, sîmburii, cojile, nucile şi materialele vegetale similare utilizate pentru tăiat (de exemplu, nucile de corozo sau de palmier doum);

(b) chihlimbar (ambra artificială) şi spuma de mare, naturale sau reconstituite, precum şi gagatul şi materialele minerale similare cu gagatul.

3. În sensul poziţiei 9603, se consideră a fi “fire şi pămătufuri pregătite pentru confecţionarea periilor” firele şi pămătufurile, nemontate, din păr de animale, din fibre vegetale sau alte materiale, pregătite să fie utilizate fără a fi divizate pentru fabricarea periilor sau articolelor similare, sau care nu necesită, în aceste scopuri, decît o prelucrare minoră cum ar fi egalizarea lungimilor sau ascuţirea extremităţilor.

4. Articolele din acest capitol, altele decît cele de la poziţiile 9601-9606 sau 9615 compuse total sau parţial din metal preţios, din metale placate sau suflate cu metal preţios, din pietre preţioase sau semipreţioase naturale, artificiale sau reconstituite, sau avînd perle naturale sau de cultură, se clasifică la acest capitol. Rămân, cu toate acestea, clasificate în acest capitol articolele de la poziţiile 9601-9606 sau 9615 care sunt prevăzute cu simple garnituri sau accesorii de minimă importanţă de metale preţioase sau de placări sau suflări cu metal preţios, cu perle naturale sau de cultură, de pietre preţioase sau semipreţioase naturale, artificiale sau reconstituite.

SECŢIUNEA XXI

OBIECTE DE ARTĂ, OBIECTE DE COLECŢIE ŞI ANTICHITĂŢI

CAPITOLUL 97

OBIECTE DE ARTĂ, OBIECTE DE COLECŢIE ŞI ANTICHITĂŢI

Note de capitol

1. Capitolul nu cuprinde:

(a) mărcile poştale, timbrele fiscale, seriile de mărci poştale şi similare, neobliterate (poziţia 4907);

(b) pînzele pictate pentru decoruri de teatru, fundaluri de scenă sau utilizări similare (poziţia 5907) cu excepţia cazului în care ele pot fi clasificate la poziţia 9706;

(c) perlele naturale sau de cultură şi pietrele preţioase sau semipreţioase (poziţiile 7101-7103).

2. Se consideră “gravuri, stampe şi litografii originale”, în sensul poziţiei 9702, copiile luate direct, în alb-negru sau în culori, ale uneia sau mai multor planşe executate în întregime manual de către artist, indiferent care ar fi tehnica sau materialul folosit, cu excepţia oricărui procedeu mecanic sau fotomecanic.

3. Nu sunt clasificate la poziţia 9703 sculpturile care au un caracter comercial (de exemplu, reproduceri de serie, mulaje şi lucrări artizanale) chiar atunci cînd aceste lucrări au fost concepute sau create de artişti.

4. A. Sub rezerva notelor 1, 2 şi 3, articolele care sunt susceptibile să fie clasificate în acelaşi timp la acest capitol şi la alte capitole din nomenclatură trebuie să fie clasificate în prezentul capitol.

B. Articolele susceptibile să fie clasificate în acelaşi timp la poziţia 9706 şi la poziţiile 9701- 9705, trebuie să fie clasificate la poziţiile 9701-9705.

5. Ramele care încadrează tablourile, picturile, desenele, colajele sau tablouri asemănătoare, gravurile, stampele sau litografiile sunt clasificate cu aceste articole atunci cînd caracterul şi valoarea lor sunt în raport normal cu cele ale articolelor respective.

Ramele al căror caracter sau valoare nu sunt în raport cu articolele menţionate în această notă urmează propriul regim.

CAPITOLUL 98

LIVRĂRI EŞALONATE

__________________

¹ Codurile mărfurilor se compun după cum urmează: – primele patru cifre sunt 9880; – a cincia şi a şasea cifră corespund capitolului din Nomenclatura Combinată la care sunt clasificate articolele componente; – a şaptea, a opta şi a noua cifră sunt 0.

CAPITOLUL 99

CODURI SPECIALE DIN NOMENCLATURA COMBINATĂ

Coduri din Nomenclatura combinată pentru anumite mişcări specifice ale mărfurilor

(Import sau export)

Note de capitol

1. Dispoziţiile prezentului capitol se aplică numai mişcării mărfurilor la care se referă. Aceste mărfuri se declară la subpoziţia corespunzătoare dacă se îndeplinesc condiţiile şi cerinţele prevăzute aici sau în orice alte regulamente aplicabile. Descrierea acestor mărfuri trebuie să fie suficient de precisă pentru ca acestea să poată fi identificate.

2. Dispoziţiile prezentului capitol nu se aplică în măsura în care sunt aplicate taxe la import sau alte impuneri.

3. Sunt excluse de la aplicarea dispoziţiilor prezentului capitol mişcările de mărfuri care fac obiectul unei interdicţii sau restricţii