Hotărâre nr. 630 din 19.08.2020

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea  Avizului la proiectul de lege

cu privire la instituirea vacanţei fiscale pentru

unele categorii de întreprinderi

nr. 630  din  19.08.2020

 (în vigoare 21.08.2020) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 212-220 art. 753 din 21.08.2020

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul la proiectul de lege cu privire la instituirea vacanţei fiscale pentru unele categorii de întreprinderi.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.630/2020

AVIZ

la proiectul de lege cu privire la instituirea vacanţei fiscale

pentru unele categorii de întreprinderi

Guvernul a examinat proiectul de lege cu privire la instituirea vacanţei fiscale pentru unele categorii de întreprinderi, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.323 din 14 iulie 2020) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Potrivit proiectului de lege prezentat spre examinare, se propune instituirea vacanţei fiscale până la 31 decembrie 2020 la achitarea tuturor impozitelor, contribuţiilor şi taxelor, şi anume la impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accizele, impozitul privat, taxa vamală, taxele rutiere, impozitul pe bunurile imobiliare, taxele locale, contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii.

Totodată, din conţinutul proiectului nu este clar dacă obiectul "vacanţei fiscale" îl reprezintă taxa pe valoare adăugată, taxa vamală şi/sau accizele aferente mărfurilor şi serviciilor importate, calculate în conformitate cu legislaţia fiscală şi vamală, precum şi raţionamentul neincluderii primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

De menţionat că obligaţiile fiscale ale agenţilor economici urmează a fi examinate în complex cu momentul apariţiei obiectului impunerii. Or, conform art.169 alin.(1) din Codul fiscal nr.1163/1997 (în continuare – Cod fiscal), obligaţia fiscală naşte în momentul apariţiei circumstanţelor, stabilite de legislaţia fiscală, care prevăd stingerea ei.

În cazul impozitului pe venitul obţinut din activitatea de întreprinzător, venitul impozabil se determină ca diferenţa dintre venitul brut şi cheltuielile permise spre deducere în scopuri fiscale.

Astfel, ţinând cont că principala caracteristică a impozitului pe venit este faptul că mărimea acestuia este direct proporţională cu mărimea profitului obţinut de către contribuabil (capacitatea contributivă a subiectului impunerii), diminuarea profitului sau lipsa acestuia, ca urmare a efectelor infecţiei COVID-19 asupra economiei, atrage după sine, în mod automat, diminuarea sau lipsa obligaţiei fiscale privind impozitul pe venit.

În conformitate cu prevederile art.84 alin.(1) din Codul fiscal, agenţii economici sunt obligaţi să achite, nu mai târziu de 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie ale anului fiscal, sume egale cu 1/4 din:

a) suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit, conform titlului II din Codul fiscal, pentru anul respectiv; sau

b) impozitul ce urma să fie plătit, conform titlului II din Codul fiscal, pentru anul precedent.

Totodată, potrivit art.188 din Codul fiscal, contribuabilul are dreptul să prezinte o dare de seamă corectată, în care poate ajusta obligaţia fiscală prognozată privind achitarea în rate a sumei calculate drept impozit ce urmează a fi plătit pentru anul respectiv.

Prin urmare, în cazul în care sumele obligaţiunii fiscale privind impozitul pe venit care au fost reflectate în anexa 8D din Declaraţia persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit (VEN12) şi urmează a fi achitate în rate în anul în curs nu corespund venitului obţinut pe perioada de gestiune, acestea pot fi ajustate prin depunerea unei dări de seamă corectate.

De menţionat că, în cazul TVA, obiectul impozabil apare odată cu efectuarea livrărilor sau importului de mărfuri şi servicii.

De asemenea, conform art.122 alin.(3) din Codul fiscal, mărfurile sunt supuse accizelor la momentul:

a) expedierii (transportării) acestora din antrepozitul fiscal;

b) importului acestora în Republica Moldova.

Concomitent, remarcăm că, potrivit art.9 alin.(1) din Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal, taxa vamală se calculează şi se percepe în baza valorii în vamă a mărfii până la sau la momentul prezentării declaraţiei vamale.

Prin urmare, agenţii economici care nu au efectuat livrări sau import de mărfuri şi servicii şi nu au transportat mărfuri supuse accizelor, inclusiv din cauza restricţiilor pandemice, nu au obligaţii privind calcularea şi achitarea TVA, a taxei vamale şi/sau a accizelor la buget.

Menţionăm că, potrivit art.281 alin.(2) din Codul fiscal, impozitul pe bunurile imobiliare se calculează din momentul înregistrării de stat a drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobiliare sau din momentul stabilirii faptului exercitării de către persoană a dreptului de posesie, de folosinţă şi/sau de dispoziţie asupra bunurilor imobiliare.

De asemenea, conform art.340 alin.(3) din Codul fiscal, subiecţii impunerii achită taxa rutieră:

a) la data înmatriculării de stat a autovehiculului;

b) la data înmatriculării de stat curente a autovehiculului, dacă până la această dată taxa nu a fost achitată;

c) la data efectuării testării tehnice obligatorii anuale a autovehiculului, dacă până la această dată taxa nu a fost achitată.

Subsecvent, relatăm că, potrivit art.290 lit.a) din Codul fiscal, subiecţi ai impunerii taxelor locale sunt persoanele juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzător şi persoanele ce desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei, care dispun de bază impozabilă.

Este important a menţiona că neachitarea de către subiecţii "vacanţei fiscale" a impozitelor şi taxelor locale va afecta considerabil bugetele locale. Or, impozitul pe bunurile imobiliare, impozitul privat şi taxele locale constituie sursa principală de venituri a unităţilor administrativ-teritoriale, necesare finanţării cheltuielilor aprobate în bugetele acestora.

Acordarea scutirilor la impozitele şi taxele locale ţine de competenţa autorităţilor administraţiei publice locale. Astfel, conform art.296 din Codul fiscal, autoritatea administraţiei publice locale, dacă efectuează concomitent modificările corespunzătoare în bugetul local, poate:

a) să acorde subiecţilor impunerii scutiri în plus la cele enumerate la art.295;

b) să acorde amânări la plata taxelor locale pe anul fiscal respectiv;

c) să prevadă înlesniri la plata taxelor locale pentru categoriile social-vulnerabile ale populaţiei.

În conformitate cu prevederile art.22 alin.(1) şi art.20 din Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, baza lunară de calcul la care angajatorul datorează contribuţia de asigurări sociale o constituie fondul de retribuire a muncii şi alte recompense realizat de asiguraţii cu contract individual de muncă. Calculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale datorate de asiguraţii angajaţi cu contract individual de muncă şi de angajatorul acestora se fac lunar de către angajator.

Astfel, angajatorul declară şi achită contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajator şi cele individuale ţinând cont de salariile calculate şi alte recompense.

Concomitent, menţionăm că, potrivit art.36 din legea citată, stagiul de cotizare se exprimă în ani şi se calculează prin însumarea lunilor pentru care s-au plătit contribuţii, în mărimile stabilite, la bugetul asigurărilor sociale de stat şi prin împărţirea sumei obţinute la 12.

De asemenea, conform art.7 din legea prenotată, în sistemul public prestaţiile de asigurări sociale reprezintă drepturile în bani sau în natură ce se cuvin persoanelor asigurate, în condiţiile legii, corelative contribuţiilor de asigurări sociale calculate şi plătite. Asigurat, potrivit art.1 din legea menţionate supra, reprezintă persoana fizică aptă pentru muncă, cu domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova, pentru care plătitorii contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat plătesc contribuţii de asigurări sociale în vederea beneficierii de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege.

Astfel, instituirea "vacanţei fiscale" la achitarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii va afecta în mod direct perioada asigurată social şi, implicit, mărimea prestaţiilor de asigurări sociale de care au dreptul să beneficieze angajaţii subiecţilor "vacanţei fiscale" la apariţia riscurilor asigurate.

De menţionat că, potrivit art.228 alin.(2) din Codul fiscal, pentru neplata impozitului, taxei în termenul şi în bugetul stabilite conform legislaţiei fiscale se plăteşte o majorare de întârziere, determinată în conformitate cu alin.(3) pentru fiecare zi de întârziere a plăţii lor, pentru perioada care începe după scadenţa impozitului, taxei şi care se încheie în ziua plăţii lor efective inclusiv.

Conform art.III din proiect, se propune ca pentru subiecţii "vacanţei fiscale" majorarea de întârziere (penalitatea) la achitarea tuturor impozitelor să nu fie calculată şi, respectiv, percepută până la 31 decembrie 2020.

În acest sens, menţionăm că unul dintre principiile pe care se bazează sistemul impozitelor şi taxelor este principiul echităţii fiscale, care presupune tratarea egală a persoanelor fizice şi juridice, care activează în condiţii similare, în vederea asigurării unei sarcini fiscale egale.

Astfel, semnalăm că neîncasarea restanţelor aferente perioadelor fiscale anterioare va crea inechitate în raport cu alţi agenţi economici, care, potrivit proiectului, nu reprezintă subiecţi ai "vacanţei fiscale".

Suplimentar, menţionăm că actualmente legislaţia fiscală prevede posibilitatea modificării termenului de stingere a obligaţiei fiscale prin:

a) amânarea stingerii obligaţiei fiscale (stingerea se va efectua printr-o plată unică);

b) eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale (stingerea se va efectua în rate).

Astfel, potrivit art.180 alin.(1)-(3) din Codul fiscal, în cazul admiterii restanţelor la bugetul public naţional, cu excepţia bugetului asigurărilor sociale de stat, termenul de stingere a obligaţiei fiscale poate fi modificat, în conformitate cu articolul în cauză, pe o perioadă de până la 12 luni consecutive, cu calcularea unei majorări de întârziere, în conformitate cu prevederile art.228, şi cu aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligaţiei fiscale sub formă de gaj.

Amânarea sau eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale se acordă contribuabilului în următoarele cazuri:

a) calamităţi naturale şi tehnogene;

b) distrugere accidentală a clădirilor de producţie;

c) împrejurare imprevizibilă şi de neînlăturat, care împiedică în mod efectiv capacitatea de producţie pe o perioadă lungă de timp şi executarea obligaţiei contractuale a contribuabilului;

d) datorii ale autorităţilor sau instituţiilor publice (finanţate de la bugetul public naţional) faţă de contribuabil, doar în limitele sumelor datorate, precum şi impozitelor şi taxelor aferente acestora;

e) alte circumstanţe, stabilite de Ministerul Finanţelor, ce îndreptăţesc contribuabilul de a beneficia de modificarea termenului de stingere a obligaţiilor fiscale.

Cazurile amânării sau eşalonării stingerii obligaţiei fiscale expuse la lit.a)-c) urmează a fi confirmate prin acte emise de autorităţile sau instituţiile competente.

Adiţional, menţionăm că, în conformitate cu art.30 alin.(4) din Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, amânarea şi eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează în condiţiile şi în modul stabilite de legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Astfel, conform art.8 alin.(1) şi (2) din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr.173/2019, plătitorii la bugetul asigurărilor sociale de stat care au calculate şi neachitate majorări de întârziere (penalităţi) pentru neplata în termen a contribuţiei de asigurări sociale de stat obligatorii şi nu au datorii la plata contribuţiilor de asigurări sociale de stat şi a amenzilor pot beneficia, la solicitare, de eşalonarea stingerii datoriilor la majorările de întârziere (penalităţi) pe parcursul anului bugetar în curs cu condiţia că transferă integral şi în termen suma obligaţiilor curente la bugetul asigurărilor sociale de stat. Stabilirea termenului de stingere a datoriilor la majorările de întârziere se efectuează în baza acordului încheiat între Casa Naţională de Asigurări Sociale şi plătitor.

De asemenea, subliniem că o modificare a termenului de stingere a obligaţiilor fiscale a fost stabilită prin Dispoziţia Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova nr.3 din 23 martie 2020. Conform pct.26 din Dispoziţie:

- declararea şi achitarea impozitului pe venit, impozitului pe bunuri imobiliare, impozitului funciar şi taxelor locale pentru anul 2019 de către întreprinzătorii individuali sau gospodăriile ţărăneşti (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi pe parcursul întregii perioade fiscale nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sunt înregistraţi ca plătitori de TVA şi declararea impozitului pe venit din activitatea operaţională pe anul 2019 de către agenţii economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii prevăzuţi în capitolul 7¹ titlul II din Codului fiscal se vor efectua până la 25 aprilie 2020;

- achitarea impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător în rate pentru primul trimestru al anului 2020 se va efectua până la data de 25 iunie 2020.

Totodată, conform pct.7 din Dispoziţia Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova nr.16/2020, termenul de prezentare a dărilor de seamă fiscale şi de achitare a obligaţiilor fiscale aferente taxelor locale pentru primul trimestru al anului 2020 a fost prelungit până la 25 iulie 2020.

Concomitent, evocăm că proiectul inserează reglementări cu impact asupra activităţii de întreprinzător. Prin urmare, în temeiul art.25 alin.(2) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative şi art.13 din Legea nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător, proiectul urmează a fi însoţit de analiza impactului de reglementare.

Mai mult decât atât, nota informativă anexată la proiect nu reflectă analiza impactului bugetar generat de implementarea normelor propuse, şi nici costul acestora, contrar art.30 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative. Or, potrivit prevederilor art.17 alin.(2) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, pe parcursul anului bugetar în curs nu pot fi puse în aplicare decizii care conduc la reducerea veniturilor şi/sau majorarea cheltuielilor bugetare, dacă impactul financiar al acestora nu este prevăzut în buget.

Astfel, reducerea semnificativă a veniturilor, ca urmare a implementării măsurilor propuse, fără existenţa surselor de acoperire, creează riscuri iminente de destabilizare a sistemului finanţelor publice şi, respectiv, a sistemului financiar al ţării.

Adiţional, referitor la termenul-limită propus pentru achitarea obligaţiilor fiscale (31 decembrie 2020), semnalăm că acesta contravine prevederilor art.70 alin.(1) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, potrivit cărora în ultima zi lucrătoare a anului bugetar nu se efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi, ci doar operaţiuni interne şi de încheiere a anului bugetar.

Totodată, reiterăm că importanţa sistemului de impozitare este determinată în principal de finalitatea acestuia, şi anume de realizarea cheltuielilor bugetare. Or, scopul principal al sistemului de impozitare este de a genera venituri suficiente pentru asigurarea în practică a priorităţilor statului, inclusiv finanţarea medicinei, protecţiei sociale, precum şi acordarea suportului financiar necesar depăşirii efectelor crizei pandemice.

În acest sens, în vederea susţinerii producătorilor agricoli care au suportat pierderi de pe urma calamităţilor naturale, în special pierderile enorme cauzate pomicultorilor din raioanele Ştefan Vodă şi Căuşeni, în urma furtunii cu grindină din 7 iulie 2020, prin Legea nr.131/2020, alocaţiile Fondului Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural au fost majorate cu 100,0 mil. de lei.

De asemenea, pentru compensarea pagubelor suportate în urma calamităţilor naturale urmează a fi alocate mijloace financiare suplimentare în sumă de 100,0 mil. de lei din fondul de intervenţie al Guvernului, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind gestionarea fondurilor de urgenţă ale Guvernului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.862/2015.

Având în vedere cele menţionate supra, promovarea proiectului de lege cu privire la instituirea vacanţei fiscale pentru unele categorii de întreprinderi nu se susţine.